Original subtitles

Mâinile mele îţi vor purta visurile,

Paşii ţi-i voi călăuzi, îţi promit !

MAREA ŞI MAREA IUBIRE Episodul 4

În braţele mele vei descoperi tandreţea.

Îţi voi arăta că încă se poate iubi nebuneşte.

Doi oameni într-un milion...

Miracolul s-a întâmplat, destinul ne-a adus deja împreună.

Îndrăgosteşte-te de mine ca şi cum n-ai fi suferit nicicând.

Împreună vom vindeca rănile trecutului.

Ai acel ceva special care mă răscoleşte

Şi te visez cum n-am visat pe nimeni niciodată.

Îndrăgosteşte-te de mine !

Dacă îmi dai mâna, las totul în urmă,

Singurătatea şi iubirea nu le mai confund.

Ai acel ceva special care mă răscoleşte

Şi te visez cum n-am visat pe nimeni niciodată.

Tu să-mi spui de ne vom iubi până la sfârşitul veacurilor...

Traducerea şi adaptarea DESPINA DUMINICĂ

Dar ştii că pescarii de aici sunt teribili !

Nu te vor lăsa, fetiţa mea.

Nu va fi uşor, mamă, dar ai încredere în mine.

Am încredere că vom reuşi. Cu siguranţă !

Aşa, mămico !

Salut ! Mă inviţi înăuntru ?

Vreau să sărbătorim sfârşitul tuturor necazurilor tale.

Ai reuşit să rezolvi problema cu sindicatul,

Estrella a plecat în capitală şi, în sfârşit, totul va reveni la normal.

- Ai gheaţă ? - Eşti în urmă cu ştirile.

În primul rând, nu s-a rezolvat problema datoriei.

În al doilea rând, Estrella s-a întors în sat.

Nu mai pleacă.

- Cum ? Cum adică s-a întors ? - Da.

Dna Meche ne dăduse actele

prin care renunţa la casă şi la bărci în favoarea sindicatului,

dar deodată a apărut Estrella

şi a spus că va face ea rost de bani să plătească datoria.

Să o fi văzut !

Hotărâtă să ia taurul de coarne, fără teamă de nimic.

Şi aşa, hotărâtă, mi-a smuls actele din mână şi le-a rupt.

A spus că va rămâne în sat să lucreze ca pescar

până ce va strânge toţi banii.

- Estrella, pescar ? Serios, Fabian ? - Aşa cum auzi.

Se pare că e hotărâtă să-i provoace pe toţi bărbaţii din acest sat

ca să demonstreze de ce e în stare.

Iar mie mi se pare admirabil.

Cred că ai o idee greşită despre prietena ta.

Estrella nu e aşa cum spui. E curajoasă, responsabilă.

Cu siguranţă, n-am mai întâlnit o femeie ca ea.

- Să ieşim duminică ? - Nu !

Vă rog !

Dacă vorbiţi toţi odată, nu ne vom înţelege.

Ştiu că e duminică. Vă mulţumesc din inimă că v-aţi părăsit familiile

şi v-aţi găsit timp să veniţi să mă ascultaţi.

Nu înţelegem nimic.

Bărcile nu trebuia să treacă în proprietatea sindicatului ?

Exact.

Schimbare de plan, băieţi. Păstrăm bărcile.

Nu voi lichida afacerea tatei.

Asta înseamnă că deocamdată avem de lucru ?

- Da. - Vedeţi ? Avem de lucru !

- Da ! - Vă mulţumim mult, dnă Estrella.

- Nu ştiţi cât contează pentru noi. - Trebuie să hotărâm...

Doamnă, care dintre noi se va ocupa de afacere ?

- Iar începe ! - Trebuie să ştim.

Nu tu, Rechinule. Cu faţa ta, nu faci decât să sperii baracudele.

De parcă tu ai fi mai frumos !

- Ascultă ! - Uite cine vorbeşte !

O clipă. Eram cel mai bun prieten al domnului Ulises.

E foarte clar că următorul sunt eu. Eu voi fi noul căpitan.

Din nefericire, nu, Nemesio.

Dar, atunci, cine ne va fi căpitan ?

- Da, cine ? Exact. Cine ? - Eu !

Eu voi fi căpitanul vostru.

Ce ?

E o glumă, nu ? Aşteaptă.

Nu, Rechinule. Voi fi eu.

Înţeleg că poate să vi se pară ciudat,

dar cei care mă cunosc ştiu că, de mică, pescuiam cu tata cu năvodul.

Nu sunt o amatoare şi ştiu foarte bine ce trebuie făcut.

Cu tot respectul, Estrellita,

una e să te plimbi cu tatăl tău în barcă, şi cu totul altceva...

Cine a mai auzit ca o femeie să conducă un echipaj ?

Ia te uită ! Să vină să ne conducă o femeie ?

Doamnă... Nu, aşteaptă.

Suntem pescari profesionişti, nu ne jucăm.

Dacă vreţi să vă jucaţi e treaba dv.

Să mergem, băieţi ! Să mergem !

Oliver, să mergem ! Sau vrei să râdă lumea de tine ?

Haide !

Haide, băiete !

Cum i-o fi mers surorii tale cu pescarii ?

Nu cred că prea bine, mamă.

Doar ştii cum sunt bărbaţii din acest sat.

Nu vor accepta niciodată ca o femeie să le dea ordine.

Perlita, nu ştiu dacă sora ta e foarte optimistă

sau dacă seamănă prea mult cu neamul Contreras.

Cred că e doar încăpăţânată.

În orice caz, trebuie să-i ţinem partea, nu crezi ?

Îţi jur că mă tot gândesc şi nu pricep

ce a putut să facă tatăl tău cu banii.

Ce nevoie avea de un împrumut ? Cu o asemenea sumă ?

Nu ştiu, mamă.

Dar, dacă s-ar găsi banii, toate problemele noastre ar dispărea.

Au răscolit toată casa şi n-au găsit un bănuţ.

Poate că n-am căutat unde ar fi trebuit să căutăm.

- Ies puţin. Vin repede. - Da, draga mea. Bine.

- Salut, Perla ! - Salut !

- Doamnă Meche... - Salut !

Trebuie să stau de vorbă cu dv.

Parcă şi văd barca vopsită în roz şi cu floricele.

Vă servesc imediat.

Îţi închipui ?

- Vă distraţi foarte bine. - Căpitanul nostru, o femeie !

Mă înţeleg foarte bine cu familia lui Ulises, dar, aşa, deodată...

Nemesio, pot sta de vorbă cu tine ?

Desigur, draga mea.

Dar, dacă insişti să ies la pescuit cu sora ta, îţi pierzi timpul.

- Nu, nu e vorba despre asta. - Nu ?

Ştiu că erai unul dintre cei mai buni prieteni ai tatei.

Cel mai bun prieten şi cel mai bun angajat.

Aşa e.

Tocmai de aceea vreau să te întreb ceva.

Ce ?

Cred că ai putea şti cine e individa

care era cu tata în ziua aceea la hotel, atunci când...

Când a... Mă înţelegi.

Draga mea, te voi dezamăgi.

Au fost la fel de uluit ca toată lumea. Nu ştiam nimic.

De unde să ştiu eu ce făcea tatăl tău ?

Eşti sigur, Nemesio ? Sau vrei să-ţi aperi şeful ?

Perlita, tatăl tău, aşa cum spui, era un om dintr-o bucată.

Vorbea întruna despre doamna Meche.

Toată ziua îi rostea numele. Se vedea că o adora pe mama ta.

Se vedea că era îndrăgostit de ea.

Adevărul e că povestea asta cu amanta...

Nici acum nu pot s-o cred.

Iar dacă a avut-o, a ţinut-o foarte ascunsă.

Trebuie să ştiu cât mai repede cine e, unde se găseşte.

Nemesio, femeia aceea poate avea banii de care avem nevoie

ca să plătim datoria către sindicat.

Perlita...

Îţi jur că nu ştiu nimic.

Bine, te cred.

Dar o voi găsi.

- Iartă-mă că nu te-am putut ajuta. - Îţi mulţumesc.

M-a întrebat de tatăl ei.

Perlita ! Iartă-mă că mă amestec,

dar te-am auzit spunându-i lui Nemesio că ai nevoie de ajutor.

Aş vrea să te ajut.

Ştii cine e femeia care era cu tata la hotel ?

Nu, dar, din întâmplare, am un prieten care lucrează la acel hotel.

Poate că a văzut sau ştie ceva. Nu pierdem nimic dacă întrebăm.

Păi...

Perlita, vrei să mergem la hotel ?

- Da, hai ! - Haide ! Să mergem !

Ştiţi cât de mult ţin la prietena mea, doamnă Meche.

De asta sunt atât de îngrijorată.

Estrella habar n-are în ce se bagă !

Erika, nu-mi spune mie !

Şi eu sunt foarte speriată.

Da. Dv. şi Fabian ajunseserăţi la o înţelegere.

Ştim foarte bine că nebunia Estrellei de a se apuca de pescuit

n-are nici cap, nici picioare.

Ştiu că fiica mea face totul cu intenţii bune.

Din nefericire, intenţiile bune nu plătesc datorii.

Ştiţi foarte bine cât de grea e viaţa unui pescar, nu ?

Nu e pentru o femeie, mai ales pentru una care are un post bun în oraş.

Estrella şi-a clădit o viaţă în capitală.

Vreţi să o piardă pentru ceva ce n-are niciun viitor ?

Estrella m-a rugat să am încredere în ea.

- Asta voi face, şi gata. - Da, în regulă.

Ca mamă, trebuie să vă susţineţi fiica, înţeleg.

Dar, uneori, noi, copiii, ne aşteptăm ca părinţii să ne arate greşelile,

chiar dacă ne doare să le recunoaştem.

Mi-ar fi plăcut mult să primesc sfaturi bune de la mama mea,

ca să nu încasez de atâtea lovituri în viaţă.

Gândiţi-vă.

Nu ştiu, Valentin. Sunt cu nervii în piuneze.

Linişteşte-te, Perlita. Totul va fi bine. Ai încredere. Hai !

Bine.

Aici e.

Vino !

Vreţi şi voi ?

Nu, mănâncă liniştită. Dacă mai vrei, îţi mai pregătesc.

Cred că face asta pentru că e sirenă.

Ele nu folosesc nici furculiţă, nici cuţit.

De ajuns. Înţeleg că vrei să te joci, dar ea nu e sirenă, ci femeie.

E un om obişnuit, pe care nu-l cunoaştem

şi care va rămâne în noaptea asta la noi,

aşa că, dacă vezi ceva ciudat, să-mi spui ! Piratule, mă asculţi ?

Dacă vezi ceva ciudat, îmi spui imediat.

Ceva ciudat ? De exemplu, ăsta...

Ce e ?

Fiului meu i-a atras atenţia tatuajul tău.

- Care tatuaj ? - Cel de pe gleznă.

E foarte frumos.

Nici acum nu mă crezi ? Ţi-am spus că e sirenă.

Pentru asta nu te voi ierta, Estrella.

Aveai de gând să pleci din sat fără să-ţi iei rămas-bun de la mine ?

Iartă-mă, draga mea, dar totul s-a întâmplat foarte repede.

Îmi închipui că ai aflat de la iubitul tău, nu-i aşa ?

Da, mi-a spus Fabi. Dar, chiar şi aşa, ne-am certat.

De ce ?

Pentru că râdea, îşi bătea joc de tine

fiindcă ţi-a intrat în cap ideea de a ieşi la pescuit.

- Chiar şi-a bătut joc de mine ? - A fost oribil, draga mea.

M-am înfuriat foarte tare. Te-am apărat, ca de obicei,

însă cred că ar trebui să te gândeşti mai bine.

Estrella, tu ai plecat de mulţi ani din sat, însă eu am rămas.

Ştiu cum sunt pescarii. Mai ales, Fabian.

Nu ştii cu cine vrei să te lupţi.

Spui asta pentru că sunt femeie, Erika ?

Sau pentru că iubitul tău va continua să-mi facă viaţa imposibilă ?

Sau şi tu crezi că n-o să mă descurc ?

Mă cunoşti de când eram mici, Erika.

Ştii că, atunci când îmi propun ceva, nu mă las până ce nu reuşesc.

Tocmai pentru că te cunosc ştiu cât de încăpăţânată eşti.

Însă trebuie să-ţi spun că femeilor care au încercat să pescuiască

nu le-a mers deloc bine, Estrella.

Noi nu avem forţa de care e nevoie.

Cum ai de gând să împingi bărcile singură ? Spune-mi.

Pun pariu că mâine vom fi mai mulţi care vom împinge barca, vei vedea.

Draga mea, acceptă realitatea !

Pescarii tatălui tău ţi-au întors spatele.

Nu vor să fie conduşi de o femeie.

Spune-mi de unde o să iei atâţia oameni !

Oliver, le poţi spune colegilor tăi

că mâine, la prima oră, trebuie să stau de vorbă cu ei ?

- Vreau să le fac o propunere. - Da, doamnă căpitan.

Poftim ! Tuturor celor care n-au încredere în mine

le voi dovedi mâine de ce sunt în stare.

Nu-mi vine să cred că n-am reuşit să aflăm nimic.

Nu înţeleg de ce mai pun camere de supraveghere ieftine.

Sau nu funcţionează, sau nu se vede nimic.

În orice caz, îţi mulţumesc pentru ajutor, Valentin.

Dar se pare că va fi mai greu decât credeam să aflu cu ce femeie era tata.

Nu te descuraja, Perlita. Curaj, ne va veni vreo idee.

Plec.

Dar, mai întâi, vreau să-mi promiţi ceva.

Nu spune nimănui că o caut pe această femeie.

Nu vreau să afle mama.

Sărmana de ea, a durut-o foarte mult trădarea tatei.

Va fi secretul nostru. Nu-l spun nici măcar unui biban mort.

Curaj !

Neamule, m-ai speriat.

Uite la ce oră vii !

Domnul Fabian m-a rugat să-l ajut să verifice motoarele bărcilor.

Ce angajat bun eşti ! Cel mai loial şi mai cinstit.

Ce-i cu tine, Pascual ? Ce-ai păţit ?

Cum adică ce-am păţit ?

Chiar dacă arăt ca un prost, nu sunt, Valentin.

N-ai lucrat cu domnul Fabian, mincinosule.

Te-am văzut. Ai dus-o pe Perlita la un hotel.

Pe Perlita mea !

- Aşteaptă, neamule. - Trădătorule !

Aşa e. Am fost la hotel cu Perlita.

Dar nu din motivul pe care ţi-l închipui.

De fapt, îţi interzic să ţi-l închipui.

Nu ? Atunci, de ce v-aţi dus, Valentin Rios ? Ca să vedeţi filme ?

Neamule, ascultă-mă, te rog.

Perlita m-a rugat să nu spun nimănui, dar crede-mă,

nu ne-am dus din motivul pentru care merg alţii la hoteluri dubioase.

Am fost pentru... o formalitate.

Pe deasupra, îmi spui că, pentru tine, a fost doar o formalitate ?

De data asta ai exagerat, Valentin. N-o meriţi pe Perlita mea.

Nu. Nu merit să-mi spui lucruri pe care nu le-am făcut.

Dacă îţi spun că nu s-a întâmplat nimic cu Perlita, crede-mă, că aşa e !

Poţi să-ţi scoţi din minte ideea asta mizerabilă

şi să ai puţină încredere în mine ? Crede-mă, neamule.

- Nu ! Nu cred o iotă ! - Pascual, sunt prietenul tău !

- Sunt fratele tău ! - Care frate ?

Nu ţi-aş face niciodată rău. Pascual !

La naiba !

Nu !

Nu !

De unde vii ?

Cum te numeşti ?

Ce-ai păţit ?

Cine eşti, femeie ?

Cine eşti ?

Ce s-a întâmplat, bunico ?

Tocmai am vorbit cu avocatul.

Ticălosul care ţi-e tată a redobândit tutela ta.

- Va trebui să te muţi la el, Jazmin. - Nu ! Nu, bunico. Nu !

După prostia pe care ai făcut-o, n-am mai avut cum să-l împiedic.

Dar îl ai pe prietenul tău, avocatul. Vorbeşte cu el.

Nu mai avem bani, Jazmin.

În ultimii cinci ani, am cheltuit totul pe demersuri legale

ca să încerc să te ţin în siguranţă, departe de criminal, mă înţelegi ?

Iar acum, după ce ne-a răpit-o pe mama ta,

Fabian a reuşit în sfârşit să te smulgă de lângă mine.

Această casă e prea mare pentru mine, singură, Jazmin.

Fără tine, sunt sigură că voi muri.

Fabian mă va ucide, la fel ca pe mama ta.

Nu vreau să mă mut la el. Îl urăsc.

Aminteşte-ţi mereu de răul pe care ni l-a făcut.

Aminteşte-ţi mereu de felul în care mizerabilul ne-a distrus vieţile.

El ar fi trebuit să moară în ziua aceea,

nu mama ta. Nu fiica mea !

Iar eu am obosit.

- Nu mai am forţa de altădată. - Nu spune asta, bunico.

Tu trebuie să continui lupta, mă înţelegi ? Continuă răzbunarea !

Promite-mi că îl vei face să plătească absolut tot

şi că vei stinge în inima lui orice licărire de fericire.

Jură-mi, Jazmin, că îl vei ucide cu zile ! Jură-mi !

Îţi jur, bunico.

Îţi jur !

Cu siguranţă, Gertrudis, ramolita aia înăcrită,

încă refuză să-ţi dea tutela lui Jazmin,

cu toate că o putem reclama pentru neglijenţă.

După cele întâmplate,

e un pericol ca nepoata mea să rămână la ea.

Ştiu, tată, dar am veşti bune.

Judecătorul a ordonat ca Jazmin să se întoarcă la mine.

Serios ? E minunat, dragul meu.

În sfârşit, se liniştesc apele. Ar trebui să sărbătorim, nu ?

Nu înţeleg de ce o spui pe tonul acesta.

Sigur că sunt fericit, tată.

Dar mă doare că fiica mea va veni în această casă obligată,

împotriva voinţei sale.

Mi-ar plăcea ca Jazmin să se întoarcă pentru că aşa doreşte,

să fie convinsă că e cel mai bine pentru ea,

că o iubesc din toată inima, că am nevoie de ea.

Nu ştii cât mi-aş dori să se bucure şi ea de noua şansă de a fi o familie.

Îmi pare foarte rău că trebuie să merg cu mandat

şi cu poliţia, dacă va fi nevoie.

Mi-aş dori din tot sufletul să o facă din dragoste, nu forţată.

Dar, în sfârşit, voi avea ocazia să-i dovedesc fiicei mele

cât de dor mi-a fost de ea şi cât de mult o iubesc.

Iartă-mă, Xavi.

Iartă-mă ! A trebuit s-o calmez pe bunica înainte să pot veni.

Linişteşte-te, Jaz. Sunt aici.

- Ţi-a fost dor de mine ? - Da. Ai adus ceva ?

Xavi, mi-a confirmat bunica.

Tata mă va obliga să locuiesc alături de el.

Nu vreau !

Nu pot să mă mut în satul acela şi să pierd singurele mele bucurii.

Pe tine...

Şi asta.

Jaz, ai aproape 18 ani, nu ?

Mai rezistă puţin şi vei fi liberă. Absolut liberă.

- Vei veni să mă vezi ? - Evident.

- Îmi promiţi ? - Îţi promit.

Când tata mă va lua la el, îl voi face să regrete.

Va avea alături de el cea mai rea fiică.

Îi voi face viaţa un infern. Nu mă va recunoaşte.

Vă mulţumesc că aţi venit, băieţi. Vă promit că nu vă răpesc mult timp.

Nu vă săturaţi să tot insistaţi, nu ?

Aşa suntem noi, unele femei.

Nu ne liniştim până ce nu obţinem ce dorim.

Sau vrei să spui că nu ai şi tu una acasă ?

Nu, pe Rechin nu-l suportă nimeni.

De ajuns ! Gata !

Nu faceţi pe amuzanta, doamnă.

Nu ne veţi convinge să ieşim cu dv. pe mare.

Pentru că sunt femeie, iar femeile nu sunt făcute pentru pescuit, nu ?

Exact.

Perfect. Vă propun o afacere în care doar voi veţi avea de câştigat.

Puneţi-vă la încercare. Ieşiţi cu mine, lăsaţi-mă să vă fiu căpitan.

Dacă nu mă descurc, adică, după voi, cel mai probabil caz,

unul dintre voi va prelua conducerea.

O clipă.

Ne spui că, dacă nu te descurci, te vei da la o parte

şi vei numi pe unul dintre noi căpitan ?

Aşa e, Nemesio.

Ce spuneţi ? Vă încumetaţi sau nu ?

- Aşteaptă. - Ce spuneţi ?

- Nu cred că e o idee rea. - Aşteaptă.

Nu avem de lucru.

Bine.

Oricum, doamna nu va rezista mai mult de o ieşire.

În regulă, Estrellita.

Gândeşte-te pe cine numeşti căpitan, pentru că ieşim chiar azi la pescuit.

A reuşit !

I-a convins ! Eşti incredibilă, Estrella.

Teresita, fă-mi o cafea, te rog.

- Desigur, ţi-o aduc imediat. - Mulţumesc mult.

Domnule, înainte să comandaţi, trebuie să staţi la coadă.

- Eu am sosit prima. - Iertaţi-mă, domnişoară, vă rog.

Eram grăbit şi nu v-am văzut. Fiţi bună şi iertaţi-mă.

- Draga mea, poftim ciocolata ! - Mulţumesc !

- Ţi-o aduc imediat. - Da. Iartă-mă şi tu, Teresita.

Probabil că eşti foarte mândră de mama ta.

Evident.

Sunt întotdeauna mândră de mama mea. Nu are egal !

- Mulţumesc. - Nu ca alţii, care sar rândul.

Vrei să-ţi spun ceva ?

Îmi aminteşte mult de fiica mea, Jazmin, când era de vârsta ta.

Spunea mereu tot ce gândea.

Aveţi o fiică ?

E mai mare decât tine. Se numeşte Jazmin.

- N-am văzut-o pe aici. - Pentru că locuieşte cu bunica ei.

Dar o vei cunoaşte curând,

pentru că de multă vreme lupt să locuiască aici, în sat,

şi să fim din nou împreună.

E foarte frumos, domnule, că doriţi să fiţi cu fiica dv.

Crezi ?

Cel mai mare vis al meu ar fi ca tata să lupte şi el pentru mine

şi să vrea să mă cunoască.

Eu şi Beatriz suntem foarte emoţionaţi, tată.

Dacă ar fi după mine, m-aş căsători chiar mâine.

Ne vom căsători, dar nu vrem să ne pripim.

Vrem să planificăm totul bine.

Mă bucur foarte mult să vă văd mulţumiţi şi îndrăgostiţi,

foarte siguri de hotărârea pe care aţi luat-o.

Eşti o femeie minunată, Beatriz.

Sergio, trebuie să o apreciezi pe această femeie.

Să găseşti pe cineva care împărtăşeşte aceste valori

înseamnă să găseşti o comoară.

Da. Ştiu, tată.

Tată-socrule, în toţi aceşti ani în care am fost iubiţi,

nu mi-am pierdut speranţa în fiul dv.

Ştiam că va veni momentul în care va hotărî să fie cu mine.

Poate nu ştiţi, dar suntem încântaţi de ideea de a deveni părinţi.

Mărturisesc că am făcut presiuni asupra fiului meu,

dar nu regret. A fost o hotărâre corectă.

Vă sfătuiesc să păstraţi mereu respectul reciproc,

iar dragostea să fie temelia căminului

pe care încercaţi să-l construiţi.

Aşa să fie.

Eu plec, pentru că trebuie să primesc nişte investitori.

- Fiule... - Tată, nici măcar n-ai mâncat.

La revedere, fiule !

Prinţesa mea...

- Felicitări ! - Mulţumesc. Mi-a părut bine...

- La revedere ! Scuză-mă, dragul meu. - Ne vedem mai târziu, tată.

- M-ai împuns cu furculiţa, proasto ! - Mă durea ! Ce voiai ?

Nu face pe isteaţa !

"Dacă ar fi după mine, m-aş căsători chiar mâine."

Ştii bine că, fără copil, nu facem nicio nuntă.

Mi-a întârziat puţin ciclul, iar la mine e ceas.

- Crezi că s-a întâmplat ? - Nu ştiu, dar sper că da.

- Atât de curând ? - Facem testul ?

Da.

- Totul e în regulă, draga mea ? - Da, mămico.

Domnul Fabian îmi povestea că are o fiică numită Jazmin.

Aşa e.

Azul, te rog să rămâi aici.

Să nu le dai bătaie de cap Erikăi şi Teresitei.

- Eu ies la pescuit. - Da, mămico.

Se pare că pescarii tatălui tău şi-au găsit un nou căpitan.

Din fericire, în sat sunt şi oameni care ţin la familia mea şi mă susţin.

- Fiica ta îţi seamănă leit. - În ce sens ?

E la fel de puternică şi de hotărâtă ca tine.

Din partea ta, nu ştiu dacă e o laudă sau o insultă, Fabian.

Eşti foarte norocoasă. Fiica ta e încă un copil.

Jazmin e în plină adolescenţă, aşa că îţi poţi închipui.

Jazmin e un nume foarte frumos. Seamănă cu tine ?

Din nefericire, da.

Fie ca marea să fie generoasă şi să-ţi umple năvoadele.

Mulţumesc. Poţi fi sigur că aşa va fi.

Însă nu uita că pescuitul e ca viaţa. Există zile bune şi zile proaste.

Fie ca apele să-ţi fie prielnice.

- Ce s-a întâmplat ? - E negativ, Sergio.

Nu se poate !

Linişteşte-te, vom încerca în continuare.

Am nevoie de asta, Beatriz.

Controlul companiei Alpha Pacifico depinde de acest copil.

Fac tot posibilul. Iau vitamine, urmez toate sfaturile.

Ce altceva pot face, Sergio ?

Nu ştiu. Poate că ar trebui să luăm în calcul alte variante,

tratamente de fertilitate. Orice va fi nevoie.

- Matilde, aţi găsit ceva ? - Nicio noutate.

Amprentele dv. sunt foarte deteriorate.

Nu se văd suficient de bine

ca să stabilim compatibilitatea cu cele din registrele noastre.

Vi le-aţi ars cumva ?

Nu ştiu.

Matilde, n-aţi putut găsi nimic ? Absolut nimic ?

În ultimele luni n-au fost reclamate

persoane dispărute care să se potrivească descrierii ei.

Nu, Matilde ! Trebuie să se poată face ceva. Nu poate rămâne aici.

Brisa.

Vreau să spun că e pierdută, departe de familia ei.

Îţi dai seama, sărăcuţa ?

Va trebui să aşteptaţi ca domnişoara să-şi amintească ceva

şi să ne dea mai multe informaţii.

Deocamdată, nu putem face nimic altceva. Îmi pare rău.

Neamule, mă ajuţi cu frânghia ?

Nu poţi sta supărat.

Ţi-am explicat foarte clar ce s-a întâmplat cu Perla.

- Nu-ţi pot da amănunte despre... - Nu mă interesează amănuntele.

Porcule !

Uite cine a reuşit !

Estrella Contreras are o busolă foarte exactă, neamule.

Ştie bine unde se îndreaptă.

Cum ordonaţi, doamnă căpitan.

Băieţi, vă mulţumesc că începeţi această nouă etapă alături de mine.

Vreau să vă spun că nu contează dacă suntem bărbaţi sau femei.

Succesul îl obţinem doar dacă muncim împreună, în echipă.

Succes tuturor ! Marea ne aşteaptă ! Haide ! Să dăm barca la apă !

Haide ! Unu, doi, trei !

Ia priviţi-o pe doamna căpitan !

Se vede că marea a respins-o înainte să pună piciorul în apă.

Nu-l luaţi în seamă, doamnă.

Ştiu că aveţi puterea şi curajul tatălui dv.

- Haide ! - Mulţumesc, Oliver.

Mă descurc singură.

Domnilor, dacă te împiedici, te ridici şi mergi mai departe, nu ?

Nu mă voi da bătută. Marea nu discriminează şi nici eu.

Azi vă voi dovedi ce fel de om sunt. Să împingem barca ! Haideţi !

Doamnă Meche, cât o mai lăsaţi pe prietena mea să se umilească ?

Nu credeţi că e de ajuns ?

Tocmai am văzut-o împingând bărcile, iar pescarii râdeau de ea.

Nu ştii cât mă doare că fiica mea trebuie să îndure atâtea umilinţe

din cauza greşelilor soţului meu, Ulises.

Nu vă necăjiţi. Dacă doriţi, vorbesc cu Fabian

şi îl întreb când poate fi gata noul contract,

ca să mergeţi la notariat. Ce spuneţi ?

Nu, Erika. Nu-ţi cer să intervii.

Estrella le-a dat deja maşina ei în contul datoriei.

Am încredere în fiica mea.

Din copilărie a învăţat să pescuiască alături de tatăl ei.

În ciuda încercărilor vieţii, Estrella nu s-a dat niciodată bătută.

Da.

- Merită o şansă, nu crezi ? - Da, sunt complet de acord.

Vă înţeleg, doamnă Meche. Nu vreau să fiu pesimistă,

pentru că şi eu doresc tot ce e mai bun pentru Estrella.

Dar e imposibil să-i meargă bine într-un sat ca acesta,

în care noi, femeile, nu facem decât să curăţăm şi să gătim peştele,

însă nu îl pescuim. Iar dv. ştiţi foarte bine.

Mi-am uitat telefonul. Dnă Meche, mi-l împrumutaţi puţin pe al dv. ?

L-am lăsat pe al meu la han şi, dacă tot sunt aici,

vreau să o întreb pe Teresita dacă mai avem nevoie de peşte.

- Desigur, ia-l ! - Mulţumesc mult.

- Ţi-i aleg pe cei mai proaspeţi. - Vă rog.

Meche: Fabian, nu cred că Estrella se va descurca,

aşa că te rog să faci o nouă programare la notar...

Nemesio, ce s-a întâmplat cu Rechinul ?

A spus că azi nu vine cu noi.

Ne descurcăm, şefa.

Năvoadele sunt la locul lor, aproape ancorate de fund.

Uitasem cât de frumoasă e marea.

Asta o fac pentru tine, tăticule. Pentru tine !

- Să-i dăm drumul, băieţi ! - Haide !

Sireno, n-ai plecat !

Nu, piratule. Va mai rămâne cu noi o vreme.

Nu mă simt prea bine. Iertaţi-mă.

Tată, poate sta cât vrea în camera mea.

Nu mă deranjează deloc.

Nu te entuziasma excesiv, micule pirat.

Nu poate rămâne definitiv aici. Nu, dragul meu.

Vrei s-o alungi din casa tăticului ?

Cum aşa, micuţule ? Nu.

Vreau doar ca naufragiata să-şi amintească cine e,

ca să se poată întoarce la viaţa ei. Îţi dai seama, sărăcuţa ?

Nu-i aşa că e mai bine ca Iker să nu se ataşeze de individă,

pentru că trebuie să plece ?

Nu. De fapt, tu n-o suferi pe sirenă, de asta vrei să plece.

Dragul meu, vreau doar ca Iker să nu prindă drag de individă,

pentru că trebuie să plece. Nu-i aşa, dragul meu ?

Unde să plece, Brisa ?

Unde ? Femeia aceea n-are pe nimeni. Nici nu ştie cine e.

Atunci, ce faci ? O adopţi ca pe un căţel ?

Nu vorbi aşa, Brisa. Ce-i cu tine ? Credeam că şi tu îi vrei binele.

Sigur că vreau să-i fie bine, dar să plece.

Dragul meu, de când a intrat în vieţile noastre,

vorbim numai despre doamna adusă de mare.

Nici măcar nu mai stăm împreună fără să ne certăm din cauza ei.

Dragul meu, n-ai nicio legătură cu ea. N-ai de ce să fii răspunzător de ea.

Brisa, eu am găsit-o şi vreau s-o ajut. Calmează-te, te rog !

Nu ! Nu vreau să mă calmez şi nu mă calmez !

Cât timp individa e în casa ta, nu mă calmez !

Situaţia nu mai poate continua aşa. Sau ea, sau eu, Gabriel. Hotărăşte !

- Brisa, cum crezi că... - Hotărăşte !

- Aşteaptă. - Nu !

Fabian, promisiunea făcută, datorie curată. Poftim cecul !

Perfect, domnule Gerardo. Ne-am înţeles.

Ştiţi că, unde e Fabian Bravo, acolo sare şi peştele.

- Sper. La revedere ! - Vă rog.

- O zi bună ! - Mă scuzaţi.

Tată...

Din câte văd, ţi-a mers destul de bine cu proprietarul restaurantelor.

Foarte bine. Mâine îi dăm toată captura de doradă şi peşte-spadă.

Am stabilit o cantitate săptămânală. Am încheiat afacerea anului, tată.

- Felicitări, dragul meu ! - Şi ţie. Îţi mulţumesc.

- Iartă-mă. - Te rog.

Ia te uită ! Mi-a trimis dna Meche un mesaj, tată.

- Să-l vedem. - Ce spune ?

Zice că e sigură că Estrella va eşua în încercarea de a deveni pescar

şi mă roagă să stabilesc o întâlnire la notar,

pentru că e dispusă să lichideze datoria

şi să cedeze casa şi bărcile sindicatului.

Cunoscând-o pe Mercedes,

mi se pare foarte ciudat că nu e de partea fiicei ei.

- Nu-i aşa ? - Da.

E abia prima zi în care Estrella a ieşit la pescuit.

N-ar trebui să se dea bătută atât de uşor.

Aşa e. Ce ai de gând să faci ?

Îi vei accepta proprietăţile ?

Estrella...

Merită o şansă.

Îi voi trimite un mesaj dnei Meche şi îi voi cere să aşteptăm trei luni.

Să nu se pripească să ia o hotărâre pe care să o regrete mai târziu.

Bine.

Dnă Meche, bună ziua ! Am primit mesajul dv.

Înainte să fac programare la notariat, mi-ar plăcea să stau de vorbă cu dv.

Am sosit !

- Mămico ! - Draga mea !

Cum ţi-a mers ? Ai prins mulţi peşti ?

Sper să fie aşa, draga mea.

Năvoadele au rămas în mare. Abia mâine vom afla.

Cum e să lucrezi pe o barcă ? Ai ameţit ?

La început, puţin,

pentru că de mult nu mai mersesem cu barca.

Dar am uitat când m-a prins febra pescuitului.

Cum ţi-a mers cu pescarii ? Te-au necăjit ?

Am ţinut situaţia sub control, mamă.

Dar puţin a lipsit să nu-l arunc în apă pe Rechin.

Nu ştie să lucreze în echipă. E invidios şi bădăran.

E ceva ce îmi spune că nu trebuie să am încredere în el.

- Tu, Brisa, nu mă întrebi nimic ? - Ai spus totul, surioară.

- Ai primit un mesaj, bunico. - Eu ?

De la Fabian Bravo.

De la Fabian ?

Doamnă Meche, bună ziua ! V-am primit mesajul.

Înainte să fac programare la notariat,

mi-ar plăcea să stau de vorbă cu dv.

Perlita, m-am mai gândit şi...

Trebuie să-l rugăm pe Pascual să ne ajute.

Nu. Cu cât ştiu mai puţini, cu atât mai bine, Valentin.

Nu vreau ca lumea din sat să afle că mă interesez de amanta tatei.

Dar Pascual e de încredere.

Şi cum a fost băiat de altar când era mic,

mulţi îl folosesc drept confesor.

Poate că ştie el cu ce femeie umbla tatăl tău.

Cum a putut să ne facă asta ?

N-a dezamăgit-o doar pe mama, ci întreaga familie.

Credeam că ne iubeşte, că suntem cele mai importante pentru el.

De ce bărbaţii se poartă atât de urât cu femeile ?

Nu plânge.

Nu toţi bărbaţii sunt la fel.

Uneori suntem mai proşti,

dar unii dintre noi cunosc adevărata valoare a unei femei,

le respectă şi le adoră.

Credeam că aşa e tata,

dar am ajuns s-o caut pe femeia cu care a înşelat-o pe mama.

Perlita, indiferent de greşelile lui,

sunt sigur că domnul Ulises te iubea foarte mult.

- Crezi asta ? - Desigur.

Eşti atât de amuzantă, de amabilă, de muncitoare...

Cum să nu te iubească ?

Perlita, iartă-mă. N-am vrut să te jignesc.

Păi... E foarte greu.

Uneori nu ştiu cum de mă mai ţin pe picioare.

În fiecare zi îl port în minte şi nimic nu mă poate consola.

Ascultă-mă, pentru Dumnezeu !

Nu înţeleg de ce mi-a trimis Fabian acest mesaj.

Nu i-am cerut să facă nicio programare.

Estrella, priveşte-mă.

Eu am cea mai mare încredere în tine. Ştii prea bine !

Mamă, atunci, de ce pomeneşte Fabian de notariat ?

Nu ştiu.

- Poate că Erika a vorbit cu el. - Erika ?

Prietena ta ţine foarte mult la tine şi e foarte îngrijorată.

Mi-a spus că, în satul ăsta, o femeie n-are cum să reuşească pe mare.

A vrut să mă convingă să fac o nouă înţelegere cu iubitul ei,

dar eu n-am acceptat.

- Deranjez ? - Nu, eu tocmai plecam.

Mă scuzaţi.

- Perlita, aşteaptă-mă. - O clipă, neamule.

Negi în continuare că ai de-a face cu Perlita mea ?

Nu, nu e ce crezi.

Dumnezeu le vede pe toate, Valentin.

Îşi dă seama cum îţi trădezi cel mai bun prieten. Iudă !

- Pascual ! Nu ! - Să nu te aud !

- Erika, trebuie să stăm de vorbă. - Dragă prietenă...

Prietenă ? O prietenă nu face ce faci tu, Erika.

Cum îndrăzneşti să o alarmezi pe mama şi să încerci s-o convingi să cedeze ?

Crezi că e bine ?

Estrella, îţi jur că voiam doar să ajut.

Găseşte altă cale !

Sprijină-mi familia, nu pe iubitul tău !

Mă simt prinsă între ciocan şi nicovală. Înţelege-mă, te rog.

A fost numai ideea lui Fabian.

El m-a trimis să vorbesc cu mama ta. Mi-a spus chiar şi ce să-i spun.

Însă cred că îşi închipuie că am convins-o,

pentru că nu i-am spus clar că doamna Meche a refuzat.

- Dar de ce faci toate astea, Erika ? - Pentru că îl iubesc.

E bărbatul vieţii mele. Şi îl înţeleg.

Poate pierde preşedinţia sindicatului, dacă nu recuperează banii.

Ştiu că e iubitul tău, Erika, dar încetează !

Te implor să nu te mai amesteci. Ai înţeles ?

Proasto ! Te voi face să pleci din sat.

Băieţi, azi am dovedit că putem naviga împreună, bărbaţi şi femei.

Sunt foarte mândră de echipajul meu.

Prieteni pescari, marea a fost generoasă cu noi,

dar am muncit fără cusur în echipă şi sper să continuăm tot aşa.

Ce s-a întâmplat, Erika ?

Fabian, aseară m-am certat cu Estrella.

- A strigat la mine. - Iarăşi ?

Da, mi-a spus o grămadă de lucruri oribile.

Fabian, Estrella s-a schimbat foarte mult.

Nu merit să se poarte aşa cu mine.

Tot ce vreau e să o ajut, dar se pare că mă urăşte.

Nu ştii cât mă doare să trebuiască să aleg

între cea mai bună prietenă din copilărie şi iu...

Şi tu, Fabian. Doar ştii cât de mult te iubesc.

Erika, îţi mulţumesc pentru sprijin,

dar nu trebuie să suferi, mai ales pentru ceva ce nu te priveşte.

Te rog, nu te mai amesteca în probleme care nu sunt ale tale.

Cum să-mi ceri asta, Fabian ? Îmi pasă de tine.

- Îmi fac griji pentru tine... - Îţi mulţumesc, Erika, dar...

Mi-e teamă că Estrella îţi poate face rău.

Despre ce vorbeşti, Erika ? Te rog !

Mi-a spus că vrea să se răzbune pe tine.

- Cum... - Şefule !

- Şefule ! - Ce s-a întâmplat ?

Avem o mare problemă.

- O problemă ? Ce anume ? - Vă explic imediat. Veniţi !

- Ce s-a mai întâmplat ? - Să mergem la bărci.

- Eşti sigur că erau rupte ? - Da.

Ne-aţi scos nici măcar un peşte-spadă pentru comanda dlui Gerardo ?

N-am putut. Le-au distrus pe toate.

- La naiba ! - Ia priviţi !

Nu se poate ! S-a pierdut toată captura !

Aşa e, şefule. Cine ne-o fi făcut aşa ceva ?

Nu s-a întâmplat de la sine.

N-au fost rechini, după cum sunt sfâşiate pânzele.

A fost mâna unui ticălos care a vrut să ne facă rău.

Fabian, ea a fost ! Cu siguranţă Estrella le-a rupt !

- Nu. - Nu fi naiv, te rog !

Doar vezi cu ochii tăi de ce în stare ca să se răzbune pe tine, Fabian.

Şefule, nu vreau să vă dau încă o veste proastă,

dar trebuie să vină dl Gerardo după peşte. Ce facem ?

Nu voi pierde afacerea din cauza unei femei care se joacă de-a pescăriţa.

- Nu. - E foarte simplu.

Dacă Estrella Contreras rupe, Estrella Contreras plăteşte.

Da, şefule.

SFÂRŞITUL EPISODULUI 4