Original subtitles

O NOUĂ VIAȚĂ

Sezonul 1, Episodul 1

Traducerea: Denis Kent

Vittoria, te descurci?

Da, dă-mi un minut!

Uite ce minunăție, nu e niciun suflet de om!

Bine am făcut că am urcat înainte să redeschidă drumul.

Te aștept sus.

Vittoria, sunt în vârf!

E superb aici sus!

Leo!

Leo!

Leo!

Iubitule, răspunde!

Iubitule!

Alo? Ajutor!

Suntem pe Vârful Îngerilor, ajutați-mă!

E o urgență!

TRENTO - 8 ANI MAI TÂRZIU

Putem concluziona că traumatismele craniene fără comoție

trebuie trimise pentru investigații CT amănunțite

atunci când implică pacienți fragili și vârstnici

sau pentru a exclude o pierdere a cunoștinței.

Foarte bine.

Cred că e suficient.

Bine.

Dna doctor Greco,

ați promovat concursul pentru profesia

de medic de medicină generală în regiunea noastră.

- Felicitări! - Mulțumesc.

- Felicitări! - Mulțumesc.

Mulțumesc.

Chiar credeți că veți putea profesa?

Puteți conta pe asta.

Următorul!

Putem spune că...

- Felicitări, dna doctor! - Mulțumesc.

- Pe astea nu le iei? - Aruncă-le.

Ți-e teamă să te întorci la San Martino?

Aștept momentul ăsta de opt ani.

- Și în sfârșit îți vei revedea fiul. - Mă întorc doar pentru el.

Mulțumesc pentru tot ce m-ai învățat.

Vino să mă vezi când ieși.

Sunt gata!

- Vittoria, lucrurile tale. - Mulțumesc.

Semnează aici.

- Dle inginer Mattei! - Mulțumesc, dle avocat.

- La revedere. - La revedere.

Dle avocat, o victorie importantă astăzi, cum comentați verdictul?

Această situație a pus la grea încercare nu doar pe clientul meu,

ci și pe toți cei care lucrează în compania sa.

Sentința îl absolvă pe antreprenor în caz de calamități naturale.

- Deci nicio eroare umană? - Așa a stabilit procesul.

Inginerul Mattei a acționat respectând reglementările.

O zi bună.

Ați fost convingător, ca de obicei.

- Sper să fiu la fel și cu fiica mea. - Așa sper.

Când credeți că vă întoarceți?

Nu știu. Vă sun mai târziu.

Da, Federica.

Aici la birou toată lumea vă felicită pentru proces, dle avocat.

Ați fost excepțional.

Cât despre programările de săptămâna viitoare...

Așteaptă, mai întâi trebuie să-mi faci o cercetare.

Desigur, dle avocat, spuneți-mi.

- Uită-te pe unde mergi! - Așa se conduce?

Idiotule!

Era să dau peste una care traversa fără să se asigure.

Ați ajuns deja la San Martino, dle avocat?

Tocmai am ajuns.

V-ați mișcat rapid.

Nu uita de cercetarea despre fiica mea.

Desigur.

Anunță-mă imediat ce afli ceva. La revedere.

S-a întors Călugărița.

Alo?

Barbara!

- Barbara! - Bună, mamă.

Îți place? E pentru Matteo.

- Ce s-a întâmplat? - Vittoria e în sat.

Ce?

Cu ce tupeu s-a întors la San Martino?

Speram ca pentru Matteo acest moment să nu vină niciodată.

Trebuie să-l avertizăm pe Umberto.

Veniți, dle inginer.

Aveți idee de potențialul acestui loc?

Șantierul e încă blocat?

Litigiul cu familia Chiesa se va rezolva curând, nu vă faceți griji.

Priviți ce panoramă, nu-i fantastică?

Mă scuzați.

Barbara, ce s-a întâmplat?

- Tată, ai văzut-o? - Pe cine?

Pe Vittoria!

Se știa că va ieși din închisoare.

De ce te miri?

Mă miră faptul că nu i-au dat închisoare pe viață.

- Și că are curajul să vină aici. - Acum calmează-te.

- Am văzut cum te holbai la ea. - Toți au făcut-o, inclusiv tu.

Dar la tine e diferit. Ai uitat bârfele despre voi doi?

- Exact, erau doar bârfe. - Promite-mi că vei sta departe de ea.

Matteo!

Ce mare ai crescut!

Ești foarte frumos!

- Mi-ai lipsit atât de mult. - Ce vrei?

- Voiam doar să-ți vorbesc. - N-avem ce să ne spunem.

Așteaptă!

- Mi-ai citit scrisorile? - De ce-aș fi făcut-o?

Știu că erai mic și ai crezut ceea ce ți s-a spus,

dar nu eu l-am ucis pe tatăl tău și îți voi demonstra că sunt nevinovată.

Nu trebuia să te întorci.

Matteo, sunt mama ta.

Tu nu mai ești mama mea.

Îmi permiteți?

Vittoria, îmi pare rău, dar trebuie să vii cu noi.

Hei!

Mama va lipsi o perioadă, dar totul va fi bine.

Să fii cuminte.

Trebuie să mergem.

Pa.

Am încredere în tine.

Pa.

La revedere.

De ce nu i-ai dat scrisorile mele lui Matteo?

El nu le-a vrut.

- Tu de unde știi? - M-am întâlnit cu el.

N-o poți face fără permisiunea noastră, Matteo e în grija noastră!

- E fiul meu. - Dar eu l-am crescut.

Vittoria!

Chiar credeți că mă puteți împiedica să-mi văd fiul?

Matteo a suferit mult. Am încercat să-l creștem în liniște.

N-a fost simplu. Nu poți năvăli așa în viața lui de parcă...

Nu-mi vine să cred! Voi ați chemat-o?

Ce se întâmplă?

Nimic, Margaret, nu trebuia să te deranjezi, tocmai plecam.

Ea nu se poate întoarce aici!

Vittoria și-a ispășit pedeapsa și e un cetățean liber.

Deci, nimeni nu-i poate spune ce să facă sau nu, clar?

Mi-a ucis fratele, ai uitat?

Voi cere un ordin de restricție pentru Matteo.

Nu te mai apropia de casa noastră!

Să mergem.

Hai, Vittoria, te conduc acasă.

Unde ești cazată?

Stai departe de familia Moser, ți-o spun ca pe un sfat.

Ești pe statul lor de plată acum?

Mă prefac că nu te-am auzit.

Vorbesc serios, nu vreau probleme în sat.

Nimeni nu mă poate împiedica să-mi văd fiul.

Ți-a trecut vreodată prin minte că aș putea fi nevinovată?

Nu eu am condus investigațiile, după cum știi.

Dar te asigur că au fost complete și amănunțite.

- Acum te-ai întors, s-a terminat. - Pentru mine abia a început.

Virează aici, am ajuns.

- E cabinetul medicului din sat. - Da, exact, eu sunt.

- Pa, Margaret, mulțumesc. - Cu plăcere.

Sper că n-am uitat nimic, dna doctor.

- Iman! - Bună!

Mulțumesc pentru mâncare, pentru cadouri, pentru tot.

N-ai pentru ce.

Sunt așa de fericită să te văd ieșită din locul ăla oribil.

Se pare că ești singura.

Ți-am comandat echipamentul pentru via ferrata.

Pe cel vechi l-a aruncat soacră-ta, împreună cu toate lucrurile tale.

Evident.

Dar am comandat pe numele meu, stai liniștită.

Nu contează, oricum acum știe toată lumea că m-am întors.

Ne apucăm de treabă?

- Fac o cafea. - Bine.

- Mi-ai citit scrisorile? - De ce-aș fi făcut-o?

Matteo, sunt mama.

Hei! Ești bine?

Totul e în regulă.

- Știm că te-ai întâlnit cu Vittoria. - Da, a venit la lac.

A încercat să-mi vorbească, dar nu avem ce să ne spunem.

Nu ne-am gândit că se va întoarce aici, altfel te-am fi anunțat.

Nu-i nimic, știu că nu e vina voastră.

Scumpule.

Ți-am luat asta.

Îți place?

Mulțumesc.

- Eu ies. - Va fi cocktail.

Sunt investitorii hotelului și am vrea să participi și tu.

N-am chef să văd lume, scuze.

Soția mea se va ocupa de amenajarea hotelului.

Foarte bine.

Avem încredere deplină în voi, am crezut în proiect încă de la început.

Dacă litigiul privind terenul nu va fi soluționat, ne vom retrage.

- Scuzați-mă o clipă. - Vă rog.

Mulțumesc.

Este o formalitate pe care avocații noștri o vor rezolva.

- Bună! - Barbara!

Cum ați reușit să ni-l țineți ascuns?

Noi suntem partea vătămată.

De acord.

- Cum se simte Matteo? - E distrus, a plecat.

- Cu cine vorbeai la telefon? - Cu consilierul.

Am o noutate nu tocmai plăcută.

Vittoria e noul medic din San Martino.

- Glumești? - A câștigat concursul regional.

Postul era vacant de când a ieșit Bergamasco la pensie.

- Nu se poate! - Vom găsi o cale să o alungăm.

În ce stadiu sunt actele pentru adopția lui Matteo?

- Așteptăm citarea de la judecător. - Trebuie să ne grăbim.

Acum întoarce-te la oaspeți, ne vom gândi mâine ce facem cu Vittoria.

- A fost un examen de șase credite. - A fost multă materie.

- Salut! Bravo! - Mersi.

Mai aduc ceva?

- Nu, eu nu vreau nimic. - Spuneam că era un examen de...

- Ce faceți? - Nimic.

Nimic.

- E haos total la tine acasă. - Las-o baltă.

- Ce să-ți aduc? - O bere mare și un shot.

- Nu servim tărie minorilor. - Dar o faceți mereu.

E singurul motiv pentru care vin în locul ăsta.

- Bună ziua! - Bună ziua!

- O cafea, vă rog. Mersi. - Imediat.

Mă scuzați, o caut pe fata aceasta.

- Ați văzut-o cumva? - Nu.

Cine e?

- E fiica mea, o cheamă Asia. - Ia să văd.

Nu, mi-aș fi amintit de ea.

- N-am văzut-o. - Nu vine pe aici, îmi pare rău.

Mulțumesc.

Iertați-mi deranjul. O caut pe fata aceasta, ați văzut-o?

Nu, nu cred.

- Eu am văzut-o. - Da?

Face mereu baie la cascade, spre Passo Cereda.

Dacă vă arăt o hartă...

ați putea să-mi arătați unde e?

Aici.

Dar acum e târziu, nu știu dacă o mai găsiți.

- Mulțumesc. - Cu plăcere.

- Poftiți. - Mersi. Cât vă datorez?

1,50.

- Mulțumesc. La revedere. - Cu plăcere. La revedere.

Bună ziua!

Dvs sunteți proprietara pensiunii?

Nu, sunt cea pe care aproape ați călcat-o cu mașina în stația de autobuz.

Îmi pare rău.

Desigur, ați fi putut să vă asigurați înainte de a traversa.

Apartamentul de închiriat e aici sus, la etajul doi.

Bine.

Sunt avocatul Marco Premuli. Iar dvs sunteți?

Numele meu este scris aici. Sunt afișate și orele de vizită.

În caz că vă apucă tusea sau orice altă suferință.

Mulțumesc, dna doctor Greco.

Sălbatică.

Vittoria! Mergeți voi înainte, vin și eu imediat.

Bună, Diego.

De ce nu m-ai anunțat că te întorci?

Mi-a părut rău că n-am putut veni să te vizitez.

Am fi alimentat doar bârfele, a fost mai bine așa.

Poate că am greșit totul.

Trebuia să înfruntăm totul împreună și să spunem adevărul.

- Doar ar fi înrăutățit lucrurile. - Nu te las singură.

Diego, Luciana e însărcinată, gândește-te la ea.

Leo!

Nu!

Hei!

Prindeţi-mă de mână!

Țineți-vă! Reușiți?

Da.

- Aveți ceva rupt? - Nu știu. Ah! Glezna!

Cum v-a trecut prin cap să veniți cu astfel de pantofi aici sus?

Nu știu, mi s-a dat o informație greșită.

Acum vă ridic.

- Să mergem pe aici, e mai puțin abrupt. - Ah! Încet!

Nici măcar nu e umflat, în două zile va trece.

Sunt mulți oameni care se rănesc la munte?

Sincer, sunteți primul meu pacient de când sunt aici.

Poate și ultimul.

Vreți să luăm cina împreună diseară?

Așa, ca să mă revanșez.

În regulă, dar eu aleg locul.

- Ce vă aduc? - Ce decizi tu.

De acord.

Poftiți.

- Bună seara. - Să ne așezăm acolo.

Da.

Lasă, mă ocup eu.

Bună, Luciana. Felicitări!

- Ce vrei? - Nu știu, ce aveți bun?

Nu, zic: "Ce vrei de la noi?"

- Vrem doar să mâncăm. - Nu ești binevenită aici.

Luciana, de ce nu te duci să o ajuți pe sora ta? Mă ocup eu aici.

Nu-ți face griji, mă ocup eu.

- Bună, Raul. - Vittoria, ce surpriză, nu te așteptam.

Iertați-o pe fiica mea, dar e puțin nervoasă.

Cu ce vă pot servi?

Două porții de canederli. O să-ți placă, vei vedea.

- Bine. - Și două beri.

- Două blonde, corect? - Da.

Mulțumesc.

Dacă vrei, putem merge în altă parte.

- Nu, cinăm aici. - Sigur?

Da.

Pot să te întreb ceva?

De ce tipa aia s-a luat de tine?

Poate pentru că cinezi cu o ucigașă.

- Noroc! - Sănătate!

- Nu vă înțelegeați bine? - Eu l-am iubit pe Leonardo.

Bineînțeles, ne certam ca toată lumea, dar mereu din cauza rudelor lui.

- Mereu m-au privit ca pe o străină. - Și apoi ce s-a întâmplat?

În acea zi am decis să parcurgem traseul de via ferrata închis publicului.

Să fim doar noi doi și să discutăm despre mutarea la Trento.

Nu am mai reușit.

Cineva l-a ucis, iar câteva zile mai târziu am fost arestată.

Îmi amintesc cazul acesta.

Am citit despre el în ziar.

- Cum îți spuneau? - "Călugărița".

S-au spus multe lucruri, că ar fi existat un alt bărbat.

Erau doar bârfe.

Scoate-mă dintr-o curiozitate. Poate e vorba de cel de acolo?

- Se uită la noi de când am intrat. - Dar nu era nimic adevărat.

- El nu a fost anchetat? - Ba da, avea un alibi.

Oricum, acuzarea a susținut mereu faptul

că pe Vârful Îngerilor nu puteam fi decât eu și Leonardo.

Pentru că exista o singură cale de acces, traseul de via ferrata.

- Aia a fost acuzația decisivă. - Dar nu s-a întâmplat așa.

Ucigașul îl aștepta în vârf, a luat pioletul și l-a omorât.

- Ce s-a întâmplat cu pioletul? - N-a fost găsit niciodată.

Nici asta nu te-a ajutat.

Oricum, a trecut prea mult timp pentru a redeschide cazul.

Dar eu am fost azi pe acel traseu,

pe celălalt versant era un cârlig de siguranță prinsă de un piron de alpinism.

Deci există o altă cale pe care nimeni nu a investigat-o.

Cum demonstrezi că nu era acolo dinainte de crimă?

Chiar dacă ar fi fost o probă,

avocatul tău ar fi avut dificultăți în a o face admisă din cauza dubiului rezonabil.

Eu cred că avocatul tău a făcut o treabă bună.

Ți-o spun ca avocat penalist...

mai ales că mi se pare că se ceruse o pedeapsă mai aspră, nu?

Voiau să-mi dea 30 de ani pentru omor calificat.

Opt ani e un succes parțial.

Din punctul meu de vedere, sunt prea mulți opt ani.

Tu de ce ești aici?

Îmi caut fiica.

Câți ani are fiica ta?

Destui cât să mă poată trimite la plimbare.

28.

Ce fel de persoană e?

Frământată, aș spune.

Mama ei nu e?

Suntem despărțiți, trăiește în străinătate.

Asia încă locuiește cu mine.

Doar că uneori are obiceiul să dispară, ca în clipa de față.

Cum ai aflat că era aici?

I-am geolocalizat telefonul, dar și-a dat seama și l-a închis.

Tu ai copii?

Chiar nu-ți place să vorbești despre tine.

Da, am un fiu de 17 ani.

Și ca toată lumea, crede că eu l-am ucis pe Leonardo.

Poate nu e în avantajul tău să fii văzut cu mine,

dacă vrei ca cineva să te ajute să-ți cauți fiica.

Mulțumesc pentru cină.

CRIMINALA

VÂRFUL ÎNGERILOR - 2742 METRI LOCUL FAPTEI

Ați reușit?

Da, am intrat în contul fiicei dvs.

Ultimele căutări sunt despre San Martino di Castrozza

și despre o anumită Vittoria Greco.

O femeie care a fost condamnată pentru uciderea soțului ei.

Sunteți sigură?

Am istoricul browserului în fața ochilor. Dacă doriți, vă trimit o captură de ecran.

Da, mulțumesc.

Ați fost grozavă, vorbim mâine.

Cu plăcere, o seară bună.

Hei!

- Ce faci? - Șterg un mesaj de bun venit.

Și mașina?

E a Primăriei, pusă la dispoziția medicului de familie.

Bergamasco n-o folosea niciodată, era aruncată într-un garaj.

I-am făcut revizia.

N-am mai condus de mult timp.

Atunci du-te să faci o tură, termin eu aici.

Mulțumesc.

Cât e ceasul?

Fetelor, e târziu, trebuie să mergem!

Și istoria nu e așa grea.

Nu le suport pe tocilarele alea.

Vine mama ta.

- M-a văzut. - Ce e? Ți-e frică de ea?

Ești un idiot!

Hei!

Glumeam.

- Scuză-mă, e o situație atât de absurdă. - Atunci taci!

M-am simțit ca o proastă.

Voiam să-i povestesc ce descoperisem pe Vârful Îngerilor,

dar mi-ar fi râs în față.

Ești sigură că asta nu dovedește ce ai susținut mereu?

Putea să-l pună oricine în toți anii ăștia, mi-a spus-o și avocatul.

Cine?

Cel care a închiriat apartamentul de deasupra.

Da, l-am văzut, e un tip drăguț. Te-ai împrietenit cu el?

Singurul lucru care mă interesează e să aflu cine l-a ucis pe Leonardo.

Atunci, să-i excludem pe cei prea bătrâni și pe cei prea tineri.

Trebuie să fi fost cineva antrenat ca să ajungă până acolo sus.

Iat-o! Asta e lista cu toți locuitorii satului.

Sunt pacienții doctorului Bergamasco. Putem începe de aici.

Să ne uităm în dosarul lui Leonardo.

Cum de nu există niciun istoric?

Pentru că Bergamasco urăște pc-urile, scria toate rețetele cu creionul.

Păstra totul aici înăuntru.

Uite aici, Moser.

Să vedem dacă găsim ceva util.

Neurozul.

E un psihotrop, și e foarte puternic.

- Nu știai că Leonardo îl lua? - Nu, n-aveam nicio idee.

NEUROZUL

Familia Moser nu va da declarații despre Vittoria Greco! La revedere.

- Mă scuzați, dna se grăbea să vă vadă. - Mă ocup eu.

Trebuia să ne vedem mai devreme sau mai târziu.

Aș fi preferat să nu se întâmple.

Știai că Leonardo lua psihotrope?

Ai înnebunit!

Știai sau nu că Bergamasco i le prescrisese?

Fiul meu nu era un bolnav mintal.

Vittoria, ce încerci să demonstrezi?

Adevărul pe care nimeni n-a vrut să-l caute.

Nu, adevărul e că opt ani de închisoare pentru ce ai făcut sunt puțini!

Nu vă faceți griji, vorbim civilizat.

- Aveți hotărârea judecătoarei? - Da.

Atunci e bine că e aici.

Așa e.

Citarea la Tribunalul pentru Minori pentru adopție, peste 20 de zile.

Ce adopție?

- Noi vom fi părinții lui Matteo. - Ați înnebunit?

Vrem doar ce e mai bun pentru el, merită un viitor liniștit.

Vrei să-mi iei fiul pentru că tu nu poți avea copii!

Ești o lașă și o ucigașă, pleacă din casa mea!

Stai liniștită, Barbara, totul va fi bine.

Maică-ta te hărțuiește.

Îți trebuie curaj să mergi cu capul sus când toată lumea te urăște.

Tu ce știi? Nu înțelegi nimic.

Cred că maică-ta are mai multe coaie decât tine. Tu semeni cu familia Moser.

Lasă-mă!

Matteo... ce faci?

Așa se face?

N-am omorât-o, te las pe tine s-o faci.

Vrei să rezolvi totul cu glume proaste.

N-am glume inteligente pentru tine.

Trebuie să vorbim despre faptul că vor să te adopte.

Nu e ideea lor, eu i-am rugat.

De ce?

Vreau o viață normală, nu-mi mai aduc aminte de tine,

pentru că tu n-ai fost niciodată prezentă, pe când ei da!

Nu te cunosc și nici nu vreau să te cunosc.

Ți-e de ajuns?

Mersi.

Dacă ai nevoie de ceva, poți conta pe mine.

Bine.

Asia!

Dacă fugi, jur că e ultima oară când mă mai vezi!

Ce vrei?

- De ce ai venit în locul ăsta? - Îmi place să trăiesc în pădure.

Respir aer curat, sunt bine.

- Unde ai dormit? - Nu e treaba ta.

Așteaptă!

Ai căutat informații despre Vittoria Greco. De ce?

Dă-mi drumul!

- Stai! - Ți-am spus să-mi dai drumul!

Întoarce-te!

Dacă n-ai fi tu, n-aș fi avut de lucru.

Mă rănesc intenționat ca să-ți justific salariul.

Până la urmă ai aflat de ce fiica ta a venit prin părțile astea?

Nu, e de nestăpânit.

Trăiește în pădure. Tu ai reușit să vorbești cu fiul tău?

Și-a dat acordul pentru adopția de către unchi.

- Trebuie să te opui. - La ce bun?

Dacă nu reușesc să-mi demonstrez nevinovăția, mă va urî pentru totdeauna.

Să zicem că te cred.

Ești nevinovată, soțul tău a fost ucis de altcineva.

Să spunem că, la vremea aceea, anchetatorii nu și-au făcut treaba bine.

Oricum, carabiniera pe care ai găsit-o nu e de ajuns ca să demonstrezi asta.

Am mai găsit ceva.

Faptul că soțul tău lua psihotropice nu e un lucru de neglijat.

La ce lucra înainte să moară?

La renovarea unui hotel vechi.

Un proiect imobiliar blocat de ani de zile.

Blocat, de ce?

De fapt, hotelul a aparținut dintotdeauna familiei lui Leonardo.

Dar apoi a apărut un litigiu legat de un teren cu Raul Chiesa.

- Cel de la "Vizuina lupului". - Știu cine.

Un fel de vendetă de familie care durează de generații.

Maria Chiesa, fiica cea mare a lui Raul,

a incendiat și aproape distrus hotelul, apoi a fugit cu niște ecoterroriști.

Cel puțin așa se spune.

Și povestea asta cu terenul disputat poate fi o pistă.

Nu a ieșit nimic la iveală despre Raul Chiesa în timpul anchetei.

Nu, trebuie să inversezi raționamentul.

Nu trebuie să-i investighezi pe suspecți, ci pe soțul tău.

Dacă a mințit în legătură cu medicamentele,

ar fi putut minți și despre multe altele.

Uite-l!

Matteo, ajută-mă să facem bradul.

- Iei și tu unul? - Da, mamă!

- Poftim! - Mulțumesc.

- Îți place? - Da.

NEUROZUL

DATORIE 150.000 DE EURO CĂTRE RAUL

Ce faci?

De ce ai făcut cercetări despre Vittoria? Asia, ce cauți aici?

- Doamne! Ce fierbinte ești! - Te rog.

- Bună, Vittoria! - Bună.

Ce surpriză plăcută, nu te așteptam.

Am fost la șantierul hotelului și m-am gândit să trec să te salut.

Da, șantierul. Acel șantier este acum închis.

În curând vor dărâma și hotelul.

Terenul acela aparține familiei mele de generații.

- Familia Moser mi l-a furat! - Da, vechea vendetă.

Dar de ce ți-a dat Leonardo 150.000 de euro?

- Am citit în agenda lui. - Nu trebuie să-ți explic nimic.

- Ce legătură ai tu cu soțul meu? - Ascultă!

Dacă te-ai întors să-ți bagi nasul unde nu-ți fierbe oala,

o vei păți urât.

Nu plec până nu-mi spui adevărul.

Pleacă! Lasă-mi familia în pace!

- Îți este atât de frică de mine? - Nu mă pune să repet, pleacă!

Sunt pe cale să mi-l ia pe Matteo!

Are 17 ani, aceeași vârstă pe care o avea Maria când a fugit!

Crezi că asta mă sperie?

Ce legătură ai tu cu soțul meu? De ce îl amenințai?

- Oprește-te! - Tată!

Nu voiam să-i fac rău, voiam să-i vorbesc.

Ieși din casa noastră!

- Mă duc să-ți aduc niște apă. - Bine, du-te.

Carabinierii? Trebuie să vorbesc cu mareșalul, e urgent.

Bună ziua!

Cum te simți?

Febra a mai scăzut puțin.

Poftim, bea asta.

E o gripă, se mai întâmplă.

- Și deja mă simt mai bine. - Te simți mai bine?

Atunci poate poți să-mi răspunzi la câteva întrebări.

Ai făcut investigații despre Vittoria Greco.

Te-ai furișat în cabinetul ei, de ce?

Voiam să înțeleg cine e ucigașa pe care vrei să o bagi în pat.

Nu vreau să bag pe nimeni în pat.

Dă-mi un răspuns logic și te las în pace.

Tot spui că trebuie să muncesc, nu?

Un prieten cu un podcast mă plătește pentru informații despre Călugăriță.

Vrea să-i dedice un episod. E bun răspunsul ăsta?

- Și eu ar trebui să te cred? - Fă cum vrei.

- Cine e prietenul ăsta? - Nu-l cunoști.

- Bună! - Bună!

Am nevoie de un sfat, se poate?

E fiica mea aici.

Nu știam. Deci, până la urmă ai găsit-o?

- Da, are puțină gripă. - Vrei s-o consult?

Nu, poate mai târziu.

I-am dat un antiinflamator. Ce ai vrut să-mi spui?

Ieri am descoperit niște lucruri... Lasă, vorbim altă dată.

- Dă-mi un minut și vin imediat. - Bine.

Mă întorc imediat, n-am terminat.

Ce părere ai?

Acest decont de cheltuieli nu dovedește un transfer de bani.

În plus, l-ai obținut ilegal.

Rişti plângeri pentru violare de domiciliu și pentru telefon.

Funcționează! Uite!

Apeluri primite și efectuate mereu către același număr.

Mesaje?

Mesaje... Leonardo scrie:

"Înțelegerea a fost clară. Vittoria nu trebuie să afle".

Celălalt răspunde: "Știi ce vreau. E ultima șansă pe care ți-o dau".

Deci aveam dreptate, îl amenințau.

De asta lua psihotropice. Poate era Raul.

Poate, dar să-i pui pușca în față n-a fost prea inteligent.

E Margaret.

Bună, Margaret.

Tocmai am primit asta de la Luciana Chiesa.

- Cum explici asta? - Nu ți-a explicat deja ea?

E a doua persoană care mă sună de când te-ai întors.

- Vrei să fii arestată? - Ce se întâmplă?

Dvs cine sunteți?

Avocatul Marco Premuli, reprezentantul doamnei.

"Arestare?" Am auzit bine? Care ar fi motivul?

Luciana Chiesa spune că tatălui ei i s-a făcut rău imediat după aceea.

Pușca e a lui Raul, el a îndreptat-o spre mine.

- I-am luat-o și m-am apărat. - Amenințarea a venit de la Raul.

Pe lângă faptul că această fotografie ar putea fi falsificată,

nu mi se pare că există temei legal pentru o arestare.

Nu este clar dacă clienta mea se apără sau atacă.

- Credeți că Luciana Chiesa minte? - Dvs trebuie să stabiliți asta.

Veți fi de acord cu mine că, în absența flagrantului,

ar fi o arestare ilegală.

Ai făcut bine că ți-ai găsit un avocat, nu se știe niciodată.

- Pa, Vittoria. - Pa.

- Deci acum ești avocatul meu? - Mulțumesc, Marco.

Întoarce-te la fiica ta. Dacă îi crește febra, sună-mă.

Mulțumesc.

Da, mă întorc la unitate.

În regulă.

Bună ziua, dnă mareșal. Ce s-a întâmplat?

Nimic, ceva probleme cu Vittoria.

- Iman. - Da?

- Pot să-ți pun o întrebare? - Desigur, spuneți-mi.

Ești singura persoană care i-a rămas alături...

după tot ce s-a întâmplat, de ce?

Pentru că o cred.

Pentru că ea a fost mereu prezentă când am avut nevoie.

Dnă mareșal, Vittoria are tot dreptul să-și refacă viața.

Încearcă să n-o lași să facă prea mulți pași greșiți. Dacă poți.

Bună seara. Sunt doctorița Greco. Pot vorbi cu dna doctor Mayer?

Bună ziua, dle Chiesa.

Tu ce cauți aici?

Colega mea mi-a spus despre starea dvs de ieri.

Ar putea fi un efect al terapiei, trebuie recalibrată.

Dar nu vă mai rețin. Mi-a părut bine de cunoștință.

Sună-mă când termini, trebuie să vorbim.

Veniți.

- Când ai primit primul diagnostic? - Acum vreo doi ani.

Știu bine că n-o să mă vindec...

deși trebuie să recunosc că medicamentele mă ajută.

Dar nu ești aici pentru sănătatea mea, nu-i așa?

Ba mă interesează, sunt medic. Fiicele tale știu?

Nu, nu știu nimic și nici nu trebuie să afle.

Ba chiar sper ca lucrul ăsta să rămână între noi doi.

Mai devreme sau mai târziu va trebui să le spui.

Ce vrei, de fapt?

Adevărul.

Adevărul? Eu nu ți-am ucis soțul.

Atunci banii aceia? Cei din agendă?

- Ți i-a dat, da sau nu? - Da, și ce dacă?

De ce?

Acum opt ani, Leonardo mi-a propus o înțelegere.

O înțelegere bună.

Cu condiția să mă retrag din procesul pentru terenul de la Pian del Mulino.

Am acceptat ca să le asigur un viitor celor două fiice ale mele.

- Și ca să cumpăr "Bârlogul Lupului". - Nu mi-a pomenit niciodată de asta.

Sigur, pentru că probabil el nu voia să se afle.

Dar ia seama, acei 150.000 de euro erau doar un avans,

restul urma să mi-i dea după renovarea hotelului.

De ce l-aș fi ucis?

Și mesajele de amenințare? Cele de pe telefon?

Mesaje de amenințare? Nu i-am trimis niciodată mesaje.

Îmi pare rău că nu-ți pot fi de ajutor, dar dacă aș fi în locul tău...

Dacă ai vrea cu adevărat să cauți ucigașul...

m-aș uita mai bine în acel cuib de vipere, familia Moser.

Să ai o zi bună.

- Bună, Iman. - Bună. Pe unde ai umblat?

Îți explic mai târziu.

A venit vreun pacient?

Nu. Dar au sosit lucrurile pe care le-ai comandat.

Și a mai sosit și asta.

E de la Tribunalul pentru Minori.

E o citație pentru a decide în privința adopției lui Matteo.

Cei din familia Moser sunt niște ticăloși.

De ce nu vorbești cu avocatul?

A venit să întrebe de tine, voia să-i consulți fiica.

Bine, mă duc imediat.

Ne vedem mai târziu.

Inspiră adânc cu gura deschisă.

Bine. Nu sunt afectate bronhiile, e doar o gripă.

- Da, asta știam deja. - Trebuie să-i dau antibiotice?

Nu, pentru că nu e bacteriană, e virală.

Dar te văd cam slăbită, e totul în regulă?

E o perioadă puțin complicată.

Dacă îți prescriu un supliment, îl iei?

Da, sigur, mulțumesc.

Am vorbit cu Raul, nu el este autorul mesajelor de amenințare către Leonardo.

- Ești sigură? - Da, el n-are nicio legătură.

- Mulțumesc pentru fiica mea. - Cu plăcere.

Ce ai de gând să faci cu ea? O duci înapoi la Milano?

Da, n-o să fie ușor, vrea să trăiască aici, în pădure...

în mijlocul naturii.

- A nu știu câta fugă. - Fugă de ce?

De realitate, de ea însăși.

Astăzi am primit asta de la Tribunalul pentru Minori.

Îmi spui o părere?

Judecătoarea vrea să te vadă înainte de audiere.

Vrea să înțeleagă ce relație ai cu fiul tău, e un lucru bun.

Da?

Pot să-ți dau un sfat?

Dacă vrei să-ți recuperezi fiul, trebuie să-ți reabilitezi imaginea.

Ce vrei să spui?

Încă de la început, presa a înflorit mult

povestea despre presupusa ta relație cu acel ghid montan.

- Cum îl chema? - Diego.

Ai fost descrisă ca o femeie infidelă.

Știu că judecătorii n-ar trebui să se lase influențați de toate astea.

Eu sunt avocat penalist, dar mă descurc și cu dreptul familiei.

Cred că ți-aș putea fi de folos în acest sens.

Bine, mulțumesc.

- Atunci ne vedem mâine la tribunal. - Da.

- Pa. - Pa.

O cunosc pe judecătoarea de la minori. E o femeie rezonabilă.

N-ar trebui să fie greu să o atragem de partea voastră.

- Ce se întâmplă? - Dragule!

Mâine, judecătoarea care se ocupă de dosarul de adopție vrea să te vadă.

Așa repede?

Da, dar e doar o întâlnire informală.

E ca să te cunoască mai bine, să-ți înțeleagă motivațiile.

Apoi audierea oficială va fi mai târziu.

Va fi și Vittoria acolo?

Da, au convocat-o și pe ea.

Dar mi-ați spus că nu se va mai întoarce niciodată aici.

Că o voi întâlni o singură dată la tribunal.

Ai dreptate.

Va fi doar o confruntare, apoi se va termina totul.

Nu, voi nu înțelegeți!

Ea s-a mutat în sat, aici nu se va termina nimic!

- Matteo, așteaptă! - Stai, mă duc eu.

Matteo! Matteo!

De ce faci asta?

Ți-e teamă că nu vei putea face față întâlnirii cu mama ta?

Bunico, lasă-mă în pace.

Barbara și Umberto cred că ai îndoieli.

Și intră în criză, nu înțelegi?

Îți amintești când ai căzut la Marele Premiu al Muntelui

și ți-ai rupt încheietura?

- Ce legătură are asta acum? - Cine a fost cu tine la spital?

Și data aceea când ai vrut neapărat să faci autostopul,

ca să ajungi la fata aceea din Monaco?

Cine a venit să te ia de pe autostradă la 4:00 dimineața?

Au fost mereu acolo. Ei sunt părinții tăi.

Cum te-ai simți dacă brusc ar ieși din viața ta?

Rău, bineînțeles.

Așa se simt ei acum.

Sunt îngroziți de ideea că te vor pierde.

Știu.

Eu nu mai voiam să o văd.

Trebuie doar să-i spui judecătoarei că vrei să trăiești liniștit,

așa cum ai trăit până acum.

Îmi cer iertare.

- Eu ies. - Nici nu poți sta pe picioare.

Ai auzit-o pe doctoriță.

E un virus, o să treacă.

Puțin aer n-o să-mi facă rău.

Te rog, mai avem de vorbit.

I-am trimis deja prietenului meu ceea ce era nevoie.

- Nu voi mai investiga despre Vittoria. - Unde ai dormit în zilele astea?

La băiatul acela care îți aducea cumpărăturile?

Nu te privește.

Bine, nu e treaba mea, dar când ne întoarcem la Milano?

- Întoarce-te tu la Milano, ai serviciu. - Nu, sunt aici ca să te duc acasă.

Nu rămâi pentru doctoriță?

Ai devenit și avocatul ei.

O ajut cu custodia fiului ei, riscă să-l piardă.

Vorbim mai târziu.

Și te rog, nu mă urmări!

E superbă!

- Unde te duci? - Vreau s-o cunosc.

- Ești nebun? E mult mai mare decât noi. - Și ce dacă? Eu mă duc.

- Stai! - Nu vreau să-ți fac rău!

Ce cauți aici?

Nimic. Te-am văzut în fața cabinetului și te-am urmărit.

- De ce? - Voiam să te cunosc.

- Ești fiul doctoriței. - De unde știi?

Mai știe cineva că ești aici?

- Ești surd? Te-am întrebat ceva! - Nu. Ar trebui să știe tatăl tău?

Avocatul te căuta la bar zilele trecute.

Stai liniștită, nu-i spun că te-am văzut aici.

Frumos loc!

Nu știam că locuiește cineva aici.

De fapt nu locuiește nimeni, e abandonat.

- Tu de ce ai venit aici? - Pentru că vreau să fiu singură, pleacă!

- Abia am ajuns... - Du-te acasă!

Nu m-ai văzut niciodată aici!

Iată! Ăsta stă bine aici, nu-i așa? Dă puțină culoare.

Poate că vreun pacient se va decide totuși să intre.

Da, dacă crezi că sunt de ajuns un covor și o plantă.

Mâine la judecător te însoțește avocatul.

Cred că îi placi. Ție nu-ți place de el?

Închidem, oricum nu mai vine nimeni.

Bine.

Ce s-a întâmplat?

Kelly are o tăietură urâtă, o puteți coase?

Nu sunt veterinar.

Cel mai apropiat e la 20 km, o să moară.

Bine, veniți.

Mă duc să iau acele mari de sutură.

Ce-a pățit?

A căzut într-o capcană în timp ce vânam.

- Poftiți. - Mulțumesc, dnă doctor, mi l-ați salvat.

Pot să-ți vorbesc un moment?

Te-ai simțit rău din nou?

Nu, nu vorba de asta.

Încetează să-ți mai bagi nasul în poveștile satului.

Aici există o singură regulă.

Toți au multe secrete, și își văd de treaba lor.

Regulă care pentru mine nu e valabilă.

Desigur, eu nu sunt de-a voastră.

- Mai e ceva ce trebuie să știi. - Ce anume?

Banii lui Leonardo pentru Piano del Mulino

serveau și la altceva.

Adică?

Voia să-i vând cabana mea din pădure și...

Nu voia să se afle. Nu trebuia să apară nicăieri.

- De ce? - Asta nu știu.

Dar într-o zi, fiind la vânătoare,

am văzut o persoană intrând.

Nu i-am văzut bine fața.

Era o femeie.

De ce n-ai spus asta când m-au arestat?

Mi-era teamă că familia Moser o să-mi ia banii.

Unde e cabana asta?

Poftiți cafeaua.

- Mulțumesc. - Cu plăcere.

Am aranjat sticlele, ca tatăl tău să nu se obosească.

- Eu plec. - Mulțumesc.

Ce ai?

Avocatul o ajută pe doctoriță să-și recupereze fiul.

- Încă unul care a pus botul. - Mă bucur că o ajută cineva.

Te iubesc și n-am fost niciodată îndrăgostit de Vittoria.

Erau doar răutăți lansate de oameni, atâta tot.

- Dar erați prieteni? - Da, doar prieteni.

Sper ca, după ce se naște fetița, să nu se mai vorbească despre tine și Mantidă.

GIGI ZANIN VA FI NOUL DIRECTOR AL GAZETEI VĂILOR

Bună ziua, dle avocat.

Bună ziua, Iman. Mulțumesc că ai venit.

- Cu plăcere. - Îți pot oferi ceva?

Da, o cafea.

- Ne mai aduceți o cafea, vă rog? - Sigur.

Luați loc.

Dar Vittoria? Nu trebuia să mergeți împreună la tribunal?

Mi-a scris adineauri, vine direct acolo.

Dvs. ce voiați să-mi spuneți?

În timpul procesului, ați în casa familiei Moser?

Da.

L-ați văzut vreodată pe acest bărbat la vilă?

Iat-o!

- Pe unde ai umblat? - Îți explic mai târziu.

Haideți, ne așteaptă.

Tu ce cauți aici?

- Bună ziua. - Bună ziua.

Poftiți.

Scuzați întârzierea.

Sunt avocatul Marco Premuli, o reprezint pe dna Greco.

Bine, domnule avocat.

După cum știți, astăzi e doar o întâlnire preliminară importantă,

având în vedere că eu voi delibera asupra adopției sale,

și că despre clienta dvs au circulat multe zvonuri.

- Mai ales calomnii. - Calomnii? Ce tupeu!

Legat de calomnii, aș vrea să clarific un punct fundamental pentru noi.

În timpul procesului, împotriva clientei mele,

s-a declanșat o campanie defăimătoare prin presă,

care a acuzat-o că ar fi fost amanta lui Diego Ferrari,

și care a descris-o ca fiind o mamă groaznică.

Credem că totul a fost orchestrat pentru a influența procesul.

Continuați.

Jurnalistul care a dat primul știrea,

despre o relație extraconjugală a clientei mele,

care a continuat luni de zile fără a aduce vreodată dovezi reale,

în sprijinul celor afirmate, se numește Luigi Zanin.

La acea vreme era directorul ziarului Gazeta Văilor,

iar acum este consultant de imagine pentru firma familiei Moser.

Asta nu înseamnă nimic.

Zanin e un profesionist și a fost angajat la ani buni după acele fapte.

Da, dar în timpul procesului vă frecventa casa.

Ce spuneți acolo?

Dle avocat, afirmațiile dvs sunt grave.

- Aveți dovezi? - Am un martor.

Te rog.

Doamna de față, Iman Sahaf, la momentul faptelor,

lucra pentru familia Moser.

Doamnă, vreți să-i spuneți judecătoarei ceea ce mi-ați spus și mie?

Da.

După arestarea Vittoriei,

dl Zanin a fost adesea oaspetele familiei Moser.

Atunci am crezut că era un prieten de-al lor.

Noi credem că puneau la cale campania defăimătoare împotriva clientei mele.

- Voi ați făcut asta? - Sunt minciuni, s-au înțeles între ei.

Chiar dacă am fi dezvăluit presei povestea dintre Diego și Vittoria,

asta n-ar face-o mai puțin adevărată.

Doamnă, vă voi pune și dvs aceeași întrebare ca dlui avocat.

- Aveți dovezi pentru această relație? - Din păcate, nu!

Pentru că însuși fratele meu mi-a spus.

Tatăl tău mi-a spus plângând că mama ta i-a frânt inima.

- Femeia asta ni l-a ucis de două ori! - Nu e adevărat!

Leonardo nu se confesa ție, altfel ți-ar fi spus cu totul altceva.

De ce i-a plătit lui Raul Chiesa 150.000 de euro pentru Piano del Mulino?

De ce a cumpărat o cabană?

Am aflat că acolo își ascundea o amantă.

- Ce spuneți acolo? - Te rog, Vittoria.

Ăsta nu e nici momentul, nici locul și nici tonul potrivit.

Dacă aș fi în locul dvs, aș asculta sfatul avocatului.

- Scuză-mă, Matteo. - Să mergem.

- Nu, pot să spun ceva? - Desigur.

Eu știu cine a fost tatăl meu și nu mă vei face să-mi schimb părerea despre el.

Spui că nu l-ai trădat, că nu tu l-ai ucis.

Atunci adu-mi dovezi, demonstrează-mi cine a fost,

dar până atunci, nu mai vreau să te văd.

De ce nu mi-ai spus ce-ai aflat despre Leonardo?

Nu a fost timp, vroiam să-ți spun după audiere,

dar Barbara a spus acele lucruri și m-am...

M-am lăsat purtată de val și am pierdut controlul.

Dacă nu mai vrei să mă ajuți, înțeleg.

- Ce știi despre această amantă? - Nimic, în afară de ce mi-a spus Raul.

Că Leonardo ascundea o femeie în acea cabană.

Și-l crezi?

Mai mult de-atât, am fost în cabană.

Ce dovezi ai despre existența acestei femei?

Niciuna.

Dar sunt indicii în cabană care indică prezența unei femei.

Adică?

De exemplu, am găsit o piaptăn cu fire lungi de păr.

Nu, e un loc abandonat, ar fi putut intra multă lume.

Și dacă ar fi încă ea acolo, în schimb?

Nu, ar ști tot satul.

Da.

Ai dreptate, mă las influențată.

Uite cum facem, ești foarte obosită.

Odihnește-te și mai vorbim mâine.

Pa.

Așteaptă.

Mulțumesc pentru ceea ce faci.

E foarte important pentru mine.

"Trebuie să vorbim, te aștept mâine dimineață."

Federica, bună seara.

Bună seara, dle avocat, totul bine?

Da, mulțumesc.

Faceți-mi o favoare.

Spuneți-mi.

Mai faceți o căutare.

Sigur.

Matteo.

Vrei să vorbim?

Astăzi Vittoria a spus o minciună despre tatăl tău.

Povestea asta cu amanta e o absurditate.

El se gândea doar la familia lui.

Ea era cea care îl înșela.

Și voi ați mințit.

Ați plătit jurnalistul ca să răspândească acele bârfe, iar eu nu știam nimic.

N-a fost așa, i-am explicat totul judecătorului.

De ce-ar trebui să vă cred pe voi și nu pe acel avocat?

Pentru că noi n-am ucis pe nimeni.

Vittoria da, și nu-ți va aduce nicio dovadă care să demonstreze contrariul.

Știu că speri asta.

Nici nu pot să-mi imaginez ce înseamnă...

să fii fiul unei ucigașe.

Dar acum ești mare și trebuie să accepți realitatea.

A venit momentul să faci diferența între cei care te iubesc,

și cei care vor să te rănească.

Nu știi ce durere a fost pentru noi să-l pierdem pe tatăl tău.

Dacă Vittoria măcar ar fi recunoscut sau ar fi explicat de ce a făcut-o.

Dacă s-ar fi căit...

Atunci poate aș fi putut s-o iert.

Și ai fi putut s-o ierți și tu.

Dar ai auzit-o?

Continuă să mintă.

Închisoarea n-a fost de ajuns s-o facă să înțeleagă gravitatea a ceea ce ne-a făcut.

Nu plânge.

Voi renova hotelul bunicilor tăi, visul tatălui tău.

Chiar de-ar fi ultimul lucru pe care-l fac.

Maria e piromana, nu-i așa?

Da.

Niște golani au venit să se distreze.

Dar când a dat foc hotelului acum 25 de ani, tu ai dat alarma?

Îmi amintesc de parcă ar fi fost azi.

De ce-a făcut-o?

Fiica lui Raul era o nebună exaltată.

La vârsta ta a părăsit satul ca să se alăture unor activiști ecologiști.

S-a întors după câțiva ani și într-o noapte a dat foc hotelului.

Susținea că deranja natura.

E adevărat că inițial terenul era al familiei Chiesa?

Da, acum nu mai e.

- În sfârșit, băieți! Bună dimineața! - Bună dimineața! La treabă!

- Bună dimineața. - Bună dimineața.

Bună dimineața.

- Tu ce cauți aici? - Am nevoie de muncă.

De ce ai venit după ce a făcut sora ta, Iman? Pleacă!

Dacă nu muncesc, îmi pierd permisul de ședere. Umberto, te rog.

Sunt cel mai bun muncitor al tău, nu sunt vinovat pentru faptele surorii mele.

Te-am concediat, să nu te mai văd pe aici. Pleacă!

Ce se întâmplă? Cine v-a dat permisiunea să intrați?

Terenul e al nostru.

Leonardo ți l-a plătit deja acum 8 ani.

- Ce înseamnă asta? - Întreabă-l pe tatăl tău.

- Banii i-ai primit, ce mai pretinzi? - Despre ce vorbește?

- Diletta, urcă în mașină. - Ce spui?

Urcă în mașină!

Atunci are dreptate, ai cedat în fața familiei Moser!

Urcă în mașină!

Sunteți toți niște scârbe, voi, familia Moser!

Federica, bună dimineața.

Dle avocat, ați avut dreptate.

Am verificat contul online al fiicei dvs.

Acum opt ani a cumpărat un bilet de tren spre Trento,

A închiriat o mașină cu șofer spre San Martino.

Am toate detaliile, dacă doriți.

- Bine, mulțumesc. - Cu plăcere.

- Mi-ai fost de mare ajutor. - Mulțumesc.

- Te anunț când mă întorc. - Bine, la revedere.

Bună.

Știu totul.

Despre ce?

Acum opt ani ai fost aici, în San Martino,

și te-ai întâlnit cu Leonardo Moser.

- Ce tot spui? - Nu mă mai poți minți, am dovezi.

Sper doar că nu ai nicio legătură cu acea moarte.

Bineînțeles că nu.

Tu ești femeia pe care o ascundea în cabană?

Tată, nu eu l-am ucis pe Leonardo.

- Îți jur. - Trebuie să-mi spui adevărul!

Mai spune-mi o singură minciună și jur că nu voi mai fi tatăl pe care îl cunoști!

- Mulțumesc că ai venit. - Ce vrei?

Ți-am povestit vreodată cine eram înainte de a fi o Moser?

O fată simplă, ca tine.

Căsătorindu-mă, soțul meu mi-a oferit totul, o poziție socială,

respectabilitate și un nume de care să fiu mândră.

I-am fost dedicată timp de 40 de ani.

Apoi el a murit, iar eu m-am dedicat fiului meu, Leonardo.

Așa cum trebuie să facă orice soție și orice mamă.

Apoi tu mi l-ai luat.

- Te înșeli. - Așteaptă, lasă-mă să termin.

Acum vrei să-mi iei până și amintirea lui.

Nu-ți permit asta.

Vreau scuze publice pentru ceea ce ai spus despre Leonardo.

Altminteri, pot deveni foarte neplăcută.

M-ai chemat aici pentru asta? Ca să mă ameninți?

Leonardo avea o amantă?

Să-ți fie rușine.

Nici măcar la proces nu ai căzut atât de jos.

Încetează să mai arunci cu noroi în fiul meu.

Leonardo nu avea încredere în tine,

de vreme ce l-a plătit pe Raul Chiesa pe ascuns

pentru problema cu terenul.

- Nu știi nimic despre fiul meu. - Se pare că nici tu.

Ești o mamă care și-a pierdut fiul și pot înțelege asta.

Dar asta nu schimbă realitatea faptelor.

Dacă Leonardo a mințit în privința asta, a mințit în multe alte privințe!

Tu ai făcut acel graffiti?

Trebuia să-mi imaginez.

De ce te porți ca un laș?

Nu, tu ești lașa pentru că spui că tata avea o amantă.

- De asta l-ai omorât? - Nu l-am omorât eu.

- Atunci adu-mi dovezi! - Le caut!

Am verificat și există o altă cale de acces către Vârful Îngerilor.

Apoi, știu că tatăl tău era amenințat de cineva,

și că avea o femeie într-o cabană secretă, poate o amantă.

- De ce nu le spui carabinierilor? - Sunt doar indicii, nu m-ar crede.

Deci eu ar trebui să te cred doar pentru că sunt fiul tău?

Ascultă, Matteo.

M-am întors aici doar pentru tine,

pentru că ești fiul meu și te iubesc mai presus de orice.

Știu că nu mai ești copilașul meu și știu că pe acel copil nu-l voi mai vedea.

Dar voi merge până la capăt,

iar la final, tu vei fi cel care va veni la mine să-și ceară scuze.

Cum ai putut să-mi ascunzi un lucru atât de grav?

Nu ai fi înțeles.

Nu înțelegi în ce pericol te afli? Ai măcar cea mai mică idee?

Vittoria are telefonul lui Leonardo.

Sper că l-ai aruncat pe al tău.

Nu, nu-l găsesc. L-am căutat, dar nu-l găsesc.

- Nu-l găsești? - Au trecut opt ani.

Nu mai știu unde l-am pus.

Nu se poate, unde îl țineai?

Pot să-l mai caut o dată în cabană.

Alo? Eu sunt.

Vittoria nu se va opri, trebuie să ne vedem.

Devine din ce în ce mai periculoasă.

NEPOTABILĂ SERVICII MC. 2

Traducerea: Denis Kent

Sfârșitul episodului 1 din sezonul 1