Original subtitles

Face�i reclam� produsului sau m�rcii dvs. aici, contacteaz� www.OpenSubtitles.org ast�zi

Este o fotografie foarte celebr� de-a mea.

Era �n timpul crizei rachetelor,

�n fa�a hotelului Riviera.

Tot Malecon-ul era plin de trupe DCA �i tunuri.

Se a�tepta invazia american�.

Am f�cut asta �n 1959 la Washington.

Fidel depunea o coroan� de flori pentru Abraham Lincoln.

Fotografia se nume�te "David �i Goliat"

micu�ul �i uria�ul.

Aici, Che Guevara �i Fidel juc�nd golf.

Cine a c�tigat?

Fidel.

Che l-a l�sat s� c�tige.

Clubul Social "Buena Vista"!

Trebuie �ntreba�i �i tinerii �i b�tr�nii.

B�tr�nii cartierului. "Unde se afla clubul social Buena Vista"?

El pare a �ti.

- C�utam Clubul Social. - Buena Vista?

Este �nchis de mult timp.

Ar trebui s� fie...

merge�i pe aici �i apoi pe acolo.

Era... �ntr-o cas�.

La nr. 48,

nu mai exist�.

- C�ut�m locul. - Casa exist�, da.

- �ntre strada 21 �i strada 41 - Pe strada 31.

Dac� trece�i pe acolo o g�si�i.

Strada 31 �i strada 41.

Dansai acolo?

Erai dansatoare?

Sunt n�scut� aici.

Este o cas� particular�.

Este casa cu u�a vopsit�.

Locuim aici din 1944.

�mi amintesc din tinere�ea mea, serb�rile de la clubul social.

C�nd s-a deschis veneau cele mai bune orchestre din Cuba.

Dup� ce beau �ti ce m�n�nc?

Sup� de "cocoqueta".

Adic� sup� de pui.

Iei o bucat� de g�t de pui �i o pui la pr�jit.

C�nd e aproape gata adaugi usturoi..

poate c� a mai r�mas ceva

din ceea ce era barul.

C�nd iei asta nu mai �ti ce e durerea.

Este bun� pentru botulism.

Fiul meu Joachim �i cu mine

ne-am re�ntors la Havana �n martie 1998.

Venisem deja

acum 2 ani pentru a �nregistra clubul Social Buena Vista.

Fac discuri de 35 de ani

�i nu po�i �ti niciodat� ce va place oamenilor.

�sta a fost preferatul lor �i al meu.

Una dintre cele mai mari descoperiri din lumea discului, este Ibrahim Ferrer.

Sosit din strad� a devenit un Nat King Cole cubanez.

S� g�se�ti un tip ca �sta se �nt�mpl� o singur� dat�.

S-a dorit o �nregistrare cu el, un disc solo.

Eu,

Ibrahim Ferrer Planas,

m-am n�scut

�n ora�ul Santiago de Cuba,

San Luis.

Sunt fiul Aureliei Ferrer

�i declarat ca fiu natural.

Spun asta

pentru c� vreau s� �ti�i

din gura mea ce sunt

�i cum sunt.

La v�rsta de 12 ani

mi-am pierdut mama

�i �mi pierdusem deja tat�l.

Eram orfan

�i unicul copil pe care ea l-a avut.

A trebuit s� m� arunc �n via��.

Ca �i prietenii mei, m� duceam la �coal�.

A trebuit s� m� opresc...

La vremea aceea... Pentru c� via�a

bine�n�eles, nu era ca ast�zi.

Era mult mai dur�.

Trebuia s� plec �n c�utarea ei.

O m�n� de ajutor?

C�nd te destinzi cu Ruben,

�i place "descarga", s� improvizeze...

Eu �l urm�m. M-am apucat de c�ntat.

I-am spus: "reia-�i acest aer..."

�i am c�ntat...

Ry Coder a auzit �i el asta.

�i acest c�ntec pe care l-am c�ntat a�a,

pentru a c�nta despre ceva anume,

el l-a �nregistrat.

M� numesc Omara Portuondo.

M-am n�scut �ntr-un cartier din Havana.

Tat�l meu a fost juc�tor de baseball.

A fost unul dintre primii juc�tori cubanezi

care au f�cut cunoscut baseball-ul cubanez �n afara ��rii

adic� �n America de Nord.

Mama mea �i tat�l meu

c�nd se odihneau dup� pr�nz,

�ncepeau s� c�nte �n duet.

A�a am descoperit eu muzic� cubanez�.

De exemplu "La Bayamesa"

pe care am �nceput s� o c�nt �nc� de mic, cu tat�l meu,

el c�nta melodia, eu acompaniam.

�i c�ntecul

pe care eu �l c�nt pe disc �i care a primit Grammy-ul,"Veinte Anos",

�l �tiu de asemenea din copil�rie.

M-am n�scut �n 1907,

pe coast�,

pe malul m�rii, la Siboney.

Tr�iam acolo. Tat�l meu era mecanic

la trenurile miniere.

Minele de magneziu.

Am tr�it �n Siboney p�n� la nou� ani,

p�n� la moartea bunicei mele.

Atunci am plecat la Santiago cu fra�ii mei.

Nu puteam s� p�r�sesc Siboney,

�nainte de moartea bunicei.

Ea mi-a zis:

"p�n� la moartea mea,

micu�ul meu

nu poate s� m� p�r�seasc�."

�i aprindeam �ig�rile.

Aveam cinci ani.

Ea �mi spunea: "aprinde-mi un trabuc"

Eu �l aprindeam �nc� de la 5 ani.

�l aprindeam, �l d�deam bunicei mele �i ea �l fuma.

Atunci se poate spune

c� se �mplinesc 85 de ani de c�nd fumez.

Va trebui s� c�nt delicat, Ry Coder e aici.

L-am �nv��at de mic.

Ce frumoas� e muzica!

Sunt Eliades Ochoa Bustamante,

m-am n�scut la Santiago

pe 22 iunie 1946.

Mama mea, Jacoba Bustamante, c�nta la cosi��.

Tat�l meu de asemenea.

O familie muzical�.

Eu la origine sunt ��ran, desigur.

Am descoperit muzica ascult�ndu-mi visul.

�n plus, av�nd asta �n s�nge,

adormeam cu muzic�, m� trezeam cu ea.

�n 1958,

eram de aceea�i m�rime cu chitara.

Am �nceput s� c�nt �nc� de copil,

pe str�zile din Santiago.

�n toate cartierele de prostituate

c�ntam �i �ntindeam p�l�ria.

"ajuta�i arti�tii cubanezi!"

�n acest mod �mi c�tigam ciubucurile

pe care le aduceam acas�

pentru a-mi ajuta p�rin�ii.

...�ntinzi p�l�ria la sf�r�it...

Asta nu se uit� dar �ine de trecut.

Ce mai faci?

V� a�tept de ceva timp.

A�i �nt�rziat.

M� g�ndeam c� ave�i un contradans.

Urca�i!

Intra�i.

Sunte�i la dvs. acas�.

�n acest timp, la Santiago, bunicul meu,

era pre�edintele unei societ��i franceze

care se numea "El Cocuye".

O delega�ie

de africani venise s�-i fac� o vizit�.

O african� s-a �n�eles foarte bine cu mama mea.

La plecare i-a l�sat

aceasta.

Mama mea credea foarte puternic �n Laz�r

aceast� figurin� pe care o �in.

�i eu cred cu t�rie �n Laz�r.

Se nume�te Mediatorul.

Este foarte puternic.

El este cel care deschide drumul,

este cel care ajuta dispera�ii, ca s� m� exprim a�a.

Cel�lalt de acolo este de asemenea Laz�r.

Dar pe acesta �l port cu mine.

El este cel care cere milostenie.

Lui �i ofer flori.

Din c�nd �n c�nd �i aprind

lum�narea.

�i dau miere.

Miere de albine.

Foarte parfumat�.

De fiecare dat� c�nd ies

�l parfumez �i pe mine de asemenea.

Micul s�u pahar cu rom...

bine�n�eles c� �mi place asta,

a�a ceva e de iubit �i �mi imaginez c� �i el iube�te asta

�i �i dau micul s�u cadou care este romul.

C�teodat�, so�ia mea �i face o pr�jitur�.

�n�elegi?

�i face o pr�jitur� �i i-o d� lui.

I-a fost dedicat�.

�i astfel, una dup� alta,

el prime�te micile lui cadouri.

Noi to�i, cubanezii,

putem s�-i mul�umim,

poate, acestui domn,

pentru ceea ce suntem.

Dac� nu am fi urmat aceast� cale am fi disp�rut.

Am avut noroc.

�ntr-un fel suntem mici,

dar suntem puternici.

Am �tiut s� rezist�m.

�i la bine �i la rau.

A�a a vrut Juan de Marcos.

Este cea care am vrut.

Nu o s� �in �nc� una.

M� numesc Ruben Gonzalez y Fontanills.

M-am n�scut la Santa Clara, provincia Las Villas,

�n 1919.

La �apte ani am �nceput

s� studiez pianul.

Pe un pian cump�rat de familia mea.

Foarte bun. Un John Stowers.

Era de asemenea un pian mecanic.

Un sunet foarte frumos. Atunci, c�nd am v�zut acest instrument,

mi-am pierdut capul.

Mi-a pl�cut foarte mult,

am c�ntat mult la el.

A�a am �nceput deci s� �nv��

�i c�nd a v�zut c� puteam s� devin un mare pianist,

mama a dorit s� urmez cursuri

cu un profesor

din Cienfuegos.

Am �nceput acolo: primul an,

al doilea, al treilea, al patrulea p�n� �n al optulea an.

Atunci ea mi-a zis:

"Ruben, vei fi un bun pianist,

...ai m�inile foarte agile."

Am fost uitat. Am r�mas acas�.

S� fi murit de foame? Nu.

Repar �nc�l��mintea. �ndep�rtez mizeria,

v�nd c�rbune.

Trebuie s�-mi hr�nesc familia.

Nu mi-e ru�ine s� o spun.

Ne-am mutat din Santa Clar� �n Havana.

La Havana,

nu eram sigur de mine, fiindc� �n capitala

sunt mul�i piani�ti.

M-am apucat s� c�nt �n timp ce �nv���m

�i studiam tot ce puteam.

S-a �nt�mplat ca l�ng� casa noastr�

s� locuiasc�

un b�rbat care nu era altul dec�t Arsenio.

El a creat o forma�ie.

M-a ascultat c�nt�nd.

Dar el era orb.

Nu din na�tere.

A avut un accident �i �i-a pierdut vederea.

�ntr-o zi, Arsenio mi-a zis:

"Ruben, �i-ar pl�cea s� c�n�i �n forma�ia mea?"

am r�spuns: "Bine�n�eles."

Pianistul forma�iei tocmai plecase,

se dusese �n Europa

mi-a l�sat locul s�u. �i am c�ntat cu Arsenio

Timp de 4 ani... Am avut mult succes.

Se spunea c� Arsenio

era cert�re�. Dac� �i r�spundeai,

Arsenio devenea coleric. �i �ti�i ce?

El se lini�tea a�a.

Acolo unde auzea o voce, se ducea s�-l prind� pe tip!

Cum era orb,

vedeai lumea d�ndu-se la o parte:

"Taci din gur� s� nu �tie Arsenio c� sunt aici!"

A�a se �nt�mpla...

Se �nfuria foarte tare

atunci c�nd oamenii �i vorbeau cu condescenden��.

Era foarte puternic

�i solid, un tip solid.

M� str�mbam de ras.

Este adev�rat, nu o s� mai fumez.

M� rog, foarte pu�in.

�i nici nu o s� mai beau.

Am b�ut, nu?

Dar totul,

�ine de stil...

Eu am

o gard� de corp care m� �mpiedica.

Iat�-l pe Arsenio Rodriguez,

este cea mai bun� fotografie a sa.

24 mai 1946.

Ne-am dus �n turneu,

�n Mexic �i �n Venezuela.

El a murit recent.

Aproape to�i sunt mor�i.

Acesta are aproape 100 de ani.

Pascualito. C�nt� la al�muri.

Da, a murit. �n Spania.

M� �ntreb cine a scris Como Fue.

Ernesto Duarte, cel care a murit �n Spania.

�ntotdeauna trebuie s� te �ntrebi cine este autorul �i dac� el este viu.

Dac� tr�ie�te aici poate fi f�cut s� vin�.

Mul�i sunt mor�i dar mai sunt �nc�.

�ncerc�m s�-l g�sim.

Poate locuiesc aici, la col�ul str�zii. Nu se �tie niciodat�.

Suntem �n 1998,

facem tot ce putem.

�nc� �l avem pe Ibrahim �n 1998, suntem noroco�i.

Singurul lucru pe care nu-l vreau, este s� mor acum.

Domnul �i doamna de acolo

trebuie s�-mi mai acorde pu�in

timp ca s� pot profita.

Pentru c� uneori

nu �i se mai d� timp.

At�ta timp c�t s�ngele �mi va curge �n vene

voi iubi femeile.

Pentru c� �n via�� femeile, florile

�i romantismul sunt tot ce e mai frumos.

O noapte de amor, asta nu are pre�.

Nu are pre�. �i nu am uitat.

La 90 de ani am 5 fii.

�i cunoa�te�i pe Salvador �i Basilio.

Salvador este cel mai mic.

Am cinci.

Dar acum lucrez la al �aselea.

Vreau �ase. �nc� unul.

Pe cur�nd.

�ntr-o dup�-amiaz�

au venit s� m� caute la mine acas�.

Juan de Marcos.

�n vremea aceea reparam �nc�l��minte.

�mi spune: "ce faci acolo?"

"Repar �nc�l��minte..."

"..�nceteaz�, te c�utam..."

"De ce?" "Vino cu mine!"

"Nu, nu vreau s� mai c�nt."

"Am nevoie de tine, de vocea ta."

Ii spun: "Pentru c�nd? Pentru m�ine?"

"Nu, imediat." "Las�-m� s� fac un du�."

"Imediat." "Nici vorb�."

Abia am apucat s�-mi sp�l fa�a

�i s�-mi �ndep�rtez pu�in crema de ghete.

Astfel am venit la Egrem

�i aici, �n studio l-am �nt�lnit pe Eliades Ochoa.

C�nd m-a v�zut, era

cu Compay Segundo.

Ruben era la pian.

C�nd m-a v�zut, a �nceput

s� c�nte

o pies� pe care am f�cut-o foarte popular� �n Cuba.

Candela, de Faustino Oramas, "El Guayabero"...

... �i m-am apucat s� c�nt c�ntecul.

Ry era �n cabin�,

m� supraveghea.

M-a ascultat,

�i a decis s� �nregistreze c�ntecul.

Foarte bine, nici o problem�, �l �nregistr�m.

�i am re�nceput.

M� numesc Orlando Lopez, "Cacha�to".

Ca s� v� spun cum am �nceput s� fac muzic�,

am �nceput la 9 ani,

la 11 ani am �nceput s� c�nt

cu orchestra m�tu�ii mele Coralia Lopez, o alta Cachao.

�ncep�nd cu str�bunicul meu suntem to�i contrabasi�ti.

Chiar �i eu am studiat vioara

�i bunicul meu mi-a zis ce trebuie s� fie basul.

Dar asta m-a f�cut s�-mi fie pu�in fric�.

Trebuia s� m� obi�nuiesc cu acest instrument.

Modul meu de a c�nta,

este de a m� concentra.

Chiar iubesc asta.

Am studiat muzica clasic�,

toate genurile

�i m� simt... nu �tiu,

c�nt �i am impresia c� e un joc.

Am c�ntat cu multe orchestre.

�i astfel l-am cunoscut pe Ruben.

Am c�ntat cu mul�i piani�ti, �n afar� de Ruben.

Se �nt�mpla s� c�nt�m bine �mpreun�.

Tot ceea ce am este o ureche bun�.

Chiar f�r� s� descifrez, �nv�� repede.

Nota care urmeaz� s� fie cantat�, eu o am deja �n cap.

Sunt Amadito Valds,

percu�ionist.

Port numele tat�lui meu, ceea ce a fost prima mea motiva�ie,

pentru a o apuca pe aceast� cale.

�n domeniul percu�iei,

�ambalul este un instrument foarte limitat.

Cel care c�nt�,

trebuie s� fie con�tient

c� trebuie s�-�i fac� imagina�ia s� danseze,

cu acest instrument at�t de limitat,

�n configura�ia fizic�.

Un instrument foarte docil

dar care d� f�r� �ndoial�, o culoare foarte dr�gu��

muzicii de dans.

M� numesc Manuel Mirabal Vasquez,

mai cunoscut sub numele de "El Guajiro".

Am �nceput s� c�nt la 18 ani,

adic� de 47 de ani, c�nt la trompet�.

Ce experien�� a fost, s� c�nt cu ace�ti camarazi!

F�r� Buena Vista, ace�ti oameni ar fi fost practic uita�i.

Nimeni nu-�i mai aminte�te de Ibrahim Ferrer,

de Ruben, de Compay Segundo.

�i apoi, s� vezi Compay, dup� ce au trecut 90 de ani

s� c�n�i at�t de bine din coarde.

S�-l vezi pe Ruben c�nt�nd at�t de bine la pian

pentru mine aceste elemente au contat �n succesul

acestor �nregistr�ri ale acestui grup.

Sunt Barbaro Alberto Torres Delgado.

To�i muzicienii m� supranumesc "Barbarito" Torres.

De la v�rsta de 10 ani,

c�nt muzic� popular� cubanez�.

C�nt la l�ut�, un instrument de origine arab�.

Maurii l-au introdus �n Spania.

Acolo, prima metamorfoz�:

s-a f�cut l�uta cu grif lung

pu�in mai mare dec�t cea de aici.

Trubadurii l-au adus �n Cuba

unde a suferit o a doua metamorfoz�,

care a dus la crearea l�utei cubaneze.

Este cea la care c�nt acum.

Barbarito e liber!

E nebun!

Trebuie s�-l �nchidem!

Eu sunt Pio Leyva.

"El Montunero de Cuba."

Eu sunt Manuel Licea, zis "Puntillita".

O s� te fac praf...

Un alb...

Domino!

Sunt un fenomen, nu-i a�a?

O s�-�i spun ce m� joc nu po�i s� m� ba�i, Puntillita.

Sunt num�rul unu la domino.

La c�ntat e�ti poate tu, dar la domino

eu sunt cel mai bun.

Mergem?

Nu, a�teptam s� ne cheme.

Puntillita, Pio, �n studio!

�n momentul �n care �i... trebuie s� mergem la studio.

Tu ai c�tigat trei, eu dou�.

Vom continua dup� hai s� vedem unde e �edin�a.

S� vedem ce bucat� c�nt�.

Vezi, nu e�ti de talie.

- D�-mi o �ans�. - Ce �ans�?

Nu fi fanfaron.

Sunt foarte fericit s� fi putut

s� m� implic �n acest proiect.

Eu sunt cel care a coordonat toate activit��ile

acestor mari figuri ale muzicii cubaneze, vai,

aproape uitate �n aceast� �ar�.

Oameni ca pianistul Ruben Gonzalez,

dup� mine unul din primii trei mari piani�ti

din toate timpurile,

ca Ibrahim Ferrer, unul dintre cei mai mari c�nt�re�i cubanezi,

ei de asemenea lamentabil uita�i,

timp de 10 ani,

�i oameni ca Puntillita, Pio Leyva, Compay Segundo, Eliades Ochoa.

Existen�a acestui album, pe plan artistic,

are repercursiuni imense pentru muzica cubanez�.

Perfect!

�nregistr�m!

Pentru ceea ce fac percu�iile,

Cuba este Mecca.

Aici nu este nimic altceva,

dec�t energie muzical� pur�.

Toba udu, cu acel sunet"goomp-goomp."

To�i au adorat asta la Buena Vista Social Club...

R�deau v�z�ndu-m� f�c�nd "goomp-goomp",

am devenit b�iatul sunetelor bizare.

Nu este evident, pentru c� asta umple o rubric�

pe care mul�i percu�ioni�ti au conturat-o,

despre cum se bate �n fiecare m�sur�.

Asta adaug� ceva ideii pe care o are Ry �n cap:

o nou� direc�ie insolit�

un grup bizar, cum nu a existat niciodat� �n anii '60.

Puntillita a avut chef s� m� �nve�e ni�te lucruri.

To�i sunt percu�ioni�ti

�i cei care nu sunt deloc, sunt aproape cei mai buni.

Au aceast� lejeritate �n a bate, care este at�t de rar�.

Nici o ucenicie,

nu se poate m�sura cu ceea ce �nt�lnim aici.

Este at�t de subtil, lini�tit �i puternic totodat�.

Cum a �nceput totul?

Prietenul meu Nick Gold de la discuri World Circuit m-a chemat

�i mi-a propus s� merg cu el �n Cuba

s� �nregistrez cu muzicieni cubanezi campesinos

�i cu muzicieni vest-africani.

P�rea o idee formidabil� �i nou�. Am zis da.

La Havana, �n anii 70, so�ia mea �i cu mine

am c�utat aceast� muzic�, sunetul,

pe care un prieten mi le d�duse pe o band�.

Muzicienii erau incredibili, c�ntecele magnifice.

Nu mai auzisem nimic asem�n�tor.

Am luat un vapor, ne-am dus s� c�ut�m peste tot.

Am auzit de veterani buni, dar nu �tiam ce s� fac.

Nu �tiam ce urmare s� dau.

Ne-am �ntors �i nu am �ncetat s� m� g�ndesc.

De data asta, Nick ne-a luat de la aeroport �i ne-a zis:

"Africanii nu au putut veni, sunt bloca�i la Paris."

"Ce facem?"

Am decis s� �ncepem cu oamenii pe care o s�-i g�sim.

Am cerut c�te pu�in de peste tot.

Juan de Marcos ne-a ajutat.

Studioul s-a umplut repede.

Cu oameni de genul Compay Segundo, Eliades Ochoa,

Ibrahim Ferrer, Amadito Vald�s,

Pio Leyva, Puntillita �i Ruben,

Cachao �i Barbarito Torres, c�nt�re�ul la l�ut�.

El este cel care c�nta, pe banda pe care o aveam,

�i care la �nceput, m-a atras aici.

�i cuno�team de pe discuri, nu �tiam dac� �nc� mai tr�iau.

Ruben Gonzalez nu mai avea pian de 10 ani.

Ne-a spus c� o artrit� �l �mpiedica s� c�nte. Era fals.

Este genul de �ans� indispensabil�.

S� descoperi c� at��ia dintre ace�ti oameni sunt �n via�� �i �n form�,

chiar dac� au fost uita�i.

Ferici�i s� c�nte,

genero�i, gata s� �mpart� talentul �i �tiin�a lor.

A fost o experien�� fantastic�. Genul de lucru

pentru care m-am preg�tit toat� via�a.

Ceva foarte rar.

I-am zis lui Joachim, asta nu se �nt�mpla dec�t, poate, o dat� �n via��.

�n zborul de �ntoarcere la L.A. m� g�ndeam ce fabulos ar fi

s� reunim toat� lumea pentru concert.

Discul mergea deja at�t de tare gra�ie prizei �n care erau to�i.

Asta nu era posibil,

dec�t �n careul din Amsterdam, dou� seri �n aprilie.

Dar visul, este Carnegie Hall.

Cubanezii insist�. "C�nd mergem la Carnegie Hall?"

Nu credeam cu adev�rat,

dar mul�i oameni s-au dat peste cap

�i pe 1 iulie, iat�-ne!

A fost o sear� mare.

Erau ferici�i, eu de asemenea, era nebunie.

Va fi

ultimul concert pentru Buena Vista Social Club.

Ai v�zut acest imobil magnific?

O minune.

Este gigantic.

Extraordinar.

�i aceste str�zi

este �ntr-adev�r superb.

Suni �n Cuba?

Activitate.

Prive�te pistolul tipului.

Ce calibru!

Prive�te aici!

To�i barosanii sunt aici.

- Nu-l recuno�ti.. - Charlie Chaplin!

Laurel �i Hardy.

Da. Grasul �i slabul.

�i aici, prive�te.

Unul dintre cei mai celebri trompeti�ti

Cine, el?

Cine a fost cel mai bun trompetist?

Cine ajungea la stele c�nt�nd?

Atingea notele cele mai �nalte pentru prima oar�.

El era orb, ��i aminte�ti?

Mare pianist. �i prive�te aici.

�i ea a fost celebr�.

Sunt to�i aici.

Cine e acela, �n mijloc?

C�nt�re�ul la saxofon?

Nu, cel�lalt.

Oare �mi reamintesc figura lui?

El, nu mi-aduce aminte de nimeni.

Era un mare leader.

Ce frumoas� e via�a!

De aici este o mare frumuse�e,

se vede tot.

Am ajuns aici cu avionul.

Iat� unul care se �ntoarce.

Trebuie s� ajung� aici.

Dar nu trec mai jos de aici.

Unde e Statuia Libert��ii?

Acolo. E un v�rf.

Aproape de cele 2 turnuri. Ai v�zut-o ieri, la sosire.

- Turnul acela? - Nu, cel�lalt.

Nu, nu e �sta.

E singur�, �n cap�tul unei insule.

Ca aceea mic� pe care am v�zut-o, dar mult mai mare.

Mi se pare c� statuia avea o coroan�.

De aici po�i s� o vezi.

- ��i trebuie unul din aceste aparate. - E o problem�.

De aici nu se poate vedea dac� are coroana.

Trebuie s� ne mai apropiem.

�tim deja c� e acolo.

Hai la soare.

Vrei soare? S� mergem.

Ruben, ai venit deja?

Sunt mul�i ani de atunci...

Aici, sus?

Aici nu.

Am fost s� v�d statuia.

Priveam �n jos.

- Cum ai venit? - Cu ni�te turi�ti.

Era �n anii 20?

Aveam 30 de ani, eu am 80.

�tii, este prima dat�

c�nd vin la New-York.

Mereu am visat

s� cunosc acest ora�.

Nu sunt american, nu vorbesc engleza.

Cred c� voi �nv��a

rapid c�teva cuvinte.

Voi putea s� m� descurc.

Ruben, recunosc c� sunt gelos, te-am v�zut cu o fata frumoas�.

Mi-ar pl�cea s� vin� so�ia

�i copiii mei s� vad� asta.

Ca s� poat� vedea �i ei ce frumos e aici.

E foarte frumos. Foarte, foarte frumos.

Uite Radio City.

Cel pu�in �tiu c� l-am v�zut.

Sunt foarte fericit s� fi v�zut toate astea.

Nu mi-a� fi imaginat niciodat�.

E foarte frumos.

Sunt �nc�ntat...

Sunt aproape 2 ani,

de c�nd ar fi trebuit s� m� retrag.

Nu mai vroiam s� c�nt, eram decep�ionat.

Am suferit mult, greut��ile vie�ii.

M� s�turasem s� c�nt, nu mai vedeam nici un viitor.

Toat� noaptea vom petrece.

Tot ceea ce �mi poart� noroc, vine de la mama mea,

O am de 58 de ani,

din tot acest timp de la moartea mamei mele,

ACEAST� REVOLU�IE ESTE ETERN�.

CREDEM �N VISE.

Sprijin�-ne �i s� devin� membru VIP pentru a elimina toate anun�urile www.OpenSubtitles.org