Original subtitles

Sf�ntul Augustin

- Unchiule Augustin, ce face�i?

- Aveam o �nt�lnire.

- O �nt�lnire?! Cu cine?

- �n fiecare zi, �n aceast� zi, vin aici sus, la r�s�ritul soarelui.

�i urm�resc berzele care migreaz�.

- Dac� am putea s� zbur�m �i noi cu ele!

- A� vrea c� tu s� po�i!

- Vandalii sunt din ce �n ce mai ner�bd�tori!

Deja nu mai ajunge m�ncare �n oras.

- Ne vor �nfometa, p�n� c�nd nu vom mai avea de ales.

- Ce putem face?

- Asta nu mai depinde de noi.

- Muta�i-v� pe latura nordic�.

Vine o furtun� de nisip. Fixa�i toate corturile! Aten�ie!

- Maiestate, suntem gata. Oamenii a�teapt� doar un ordin!

- �nte�i�i focurile. Hippona s�-�i aminteasc� c� suntem aici.

Iar dup� ce va trece furtuna, ... vom ataca.

- Nu mai este apa!

- Ce se �nt�mpl�? Nu mai este apa!

- Ce facem? Nu mai este ap�!

- Vom rezista doar c�teva zile a�a. S� vedem.

- Vandalii!!

- Curaj, fugi!

- Vandalii, au blocat apa!

- E a mea! - Nu e a mea!

- Opri�i-v�!!

- Episcopul Augustin! Da!

- Ce se �nt�mpl�, Fulvio?

- Vandalii au blocat intrarea apei. Trebuie s� o lu�m pe aceea care a r�mas �n f�nt�n�...

sau vom muri.

- Dac� ne vom l�sa st�p�ni�i de panic�,

vandalii vor �nvinge f�r� a trece de por�ile cet��ii.

Frica si violen�a ne vor ucide pe to�i, �nainte de a o face setea si foamea.

Ca episcop al vostru �i cet��ean al Hipponei, eu v� promit c� mai este �nc� speran��.

Las� fierul acela!

- Oricum vom muri, episcopule! Nu mai este nici o speran��!

- Te �n�eli, Fulvio! Mai este �nc� speran��!

Deoarece mai avem �nc� posibilitatea s� salv�m ora�ul nostru.

O posibilitatea pentru care m� voi str�dui personal.

M� voi str�dui pentru ca vandalii s� depun� armele.

- Dar ce spune.... episcopul este un vis�tor! - Vadalii nu vor depune niodat� armele.

- �i cum vei face asta?

- Ai incredere!

- Uite, solda�ii romani! - Domnul fie l�udat!

- Aduce�i-i aici!

- Centurionul Fabio Domizio! La ordinele voastre, guvernatorule!

Fi�i binevenit!

C�rei legiuni �i apar�ine�i?

- Celei de a VII-a.

- A VII-a? Credeam c� a fost distrus�.

- A fost �nvins�, dar eu si centuria mea am supravie�uit.

Am m�r��luit zile �ntregi prin teritoriu inamic pentru a escorta pe ace�ti civili.

profit�nd de furtun� pentru a traversa liniile vandale.

- A�i auzit? Aceast� legiune ne asigur� c� asediul poate fi p�truns.

C� armata vandalilor poate fi �nvins�.

S� nu ne pierdem, a�adar, speran�a.

Roma va triumfa, din nou!

- Dac� te �nc�p���nezi s� ob�ii victoria militar�, vei ruina acest ora�.

- Prezen�a voastr� la Hippona, era singurul motiv pentru care

nu doream s� vin aici, episcope Augustin!

- M� cunoa�te�i?

- V-a cunsocut tat�l meu.

- Tu e�ti fiul lui Ilario?

- Episcope Augustin, eu �i oamenii ace�tia am m�r��luit prin de�ert cu o singur� speran��:

Aceea de a ne �ncredin�a �ie!

- Aduce�i r�ni�ii �n Biseric�.

- P�ine!! Ne este foame!!

- Cum se simt ceilal�i r�ni�i?

- Sper c� mai bine, �n cur�nd!

- �n Biseric� nu puteti intra �narma�i!

- De ce?

- Este un sacrilegiu!

- Lucila, las�-i s� intre!

- Unicul lucru sacru aici este via�a acestor oameni.

�i doar cu aceast� sabie am salvat-o!

- Un mesaj de la Roma.

Papa vrea ca voi si c�r�ile voastre s� v� salva�i c�t mai repede.

- �i cum e posibil lucrul acesta, �ntr-un ora� asediat?

- Papa v-a trimis deja trei nave. �n c�teva zile vor fi aici.

- Asta �nseamn� c� ar trebuie s� m� �mbarc cu toate c�r�ile mele �i s� fug?!

- La Roma! Exact!

- �i s�-mi abandonez poporul!!

- Papa personal v� cere lucrul acesta!

- Dar sunt episcopul acestui ora�!

- Acest ora� nu v� mai merit�!

Nu a�i v�zut ce s-a �nt�mplat ieri? Acea legiune de romani a fost suficent� ca nimeni s� nu mai aib� nevoie de voi.

- Nevoie de mine!?!

- Prive�te, Posidio, acesta este scrisul t�u!

- Dar sunt Confesiunile voastre!

- Da, Confesiunile mele!!!

- Daca ar fi fost dupa mine, astazi n-a� fi fost dec�t un s�rac ....

un s�rac �ng�mfat convins c� nu a� fi avut nevoie de nimic altceva

dec�t de mine insumi!

�i dac� in mine exist� ceva de valoare

eu datorez acest lucru doar mamei mele.

Mama mea... care m-a n�scut din trupul ei

pentru via�a aceasta pam�nteasc�

�i din inima ei .... pentru via�a cea vesnic�! (Confesiuni IX, 8)

- Continu� s� �mpingi!

- Copilul este prea sus!

- Fugi repede �i chem�-l pe tat�l!

- �i spunei s� se gr�beasc�!

- Nu-l mai simt mi�c�ndu-se!

- De ce?... Ascult�.... vreau ca s� fii preg�tit�!

- Pentru ce?

- �tii pentru ce!

- �i tu �tii ce-mi ceri, Monica? Vei muri!

- Dac� nu o faci vom muri amandoi!

- Trebuie s� o faci!

- Vreau ca fiul meu s� tr�iasc�! Taie!

- Patri�io!!!

- Ce vrei?

- So�ia ta naste!

- Eu ca�tig!!!

- �i ea moare!

- Tat�, ajut�-m�! Eu i�i incredin�ez sufletul meu.

A�teapt�! �l simt mi�c�nd-se!

�l simt mi�c�ndu-se!

E viu!

- Monica!

- Este un b�ie�el, Patri�io!

- Un b�ie�el!

- A�adar, ce nume �i ve�i pune?

- Constantin, ca pe �mp�ratul nostru!

- Nu... Constantin este doar unul dintre �mp�ra�i

Il vom numi Augustin.

Micul August... primul �mp�rat!

(15 ani mai t�rziu)

- Augustin, m-ai speriat!

- S� mergem!

- Nu sunt cuvinte.... sunt fapte!

Ins� cineva ar putea s� v� intrebe,

de ce trebuie s� platim taxele Romei?

S� �ti�i c� �i eu vin dintr-un satuc mic ca acesta!

Tat�l meu era un ��ran s�n�tos, onest �i muncitor, ca �i voi!

- Nu spuneai ca vine dintr-o familie importanta de la Roma!

Ba da, dar acum vr�je�te lumea!

De fiecare data cand se intorcea seara de la munc�, punea una dintre monedele c�tigate, �ntr-un vas.

�l punea deoparte, pentru taxe.

�ntr-o zi l-am �ntrebat, de ce nu cheltuim aceste monede pentru noi �n loc s� le d�m Romei?

- �i el, cu mult� r�bdare mi-a r�spuns.

Fiul meu, cu aceste monede, tot ce am putea cump�ra este o capr�!

�n timp ce Roma, cu aceste monede, va construi un Imperiu!

Roma nu vrea banii no�tri! Deoarece noi suntem Roma!

Nu sunt cuvinte.... sunt fapte!

- Vreau s� devin ca el!

- Ca �i Macrobio? De ce?

- Voi l-a�i ascultat!?

- El prin cuvinte poat� s� conving� lumea s� fac� tot ce vrea el!

Nu sunt cuvinte... sunt fapte!

- Cu a�a gur�.... nu-�i va fi prea greu s� ajungi ca el!

- �ns�, dac� r�m�n aici nu voi avea nici o �ans�!

- �i unde crezi c� vei avea, aceast� mare �ans�?!

- La Cartagina. Vreau s� �nv�� de la Macrobio.

- La Cartagina!? Tu e�ti doar un b�ie�el!

Realizezi c�t ar putea s� coste s� studiezi cu un maestru a�a faimos ca Macrobio?

- Nu! Dar voi?

- Sigur c� da! Mai mult dec�t ai putea tu s�-�i imaginezi!

- Termin-o cu ideile astea!

- Patri�io, poate reu�im s� economisim ceva. Augustin merit� o �coal� ...

- Augustin va trebui s� se mul�umeasc� cu �coala din Tagaste.

A�a cum am f�cut eu �i tat�l meu �naintea mea.

�i cu asta basta!

- Tat�, unde merge�i?

- La cr�m�!

- Nu este adev�rat!

- Ce vrei s� insinuiezi?

- V-a�i parfumat p�rul! Nu o face�i niciodat� c�nd merge�i la cr�m�!

- Augustin, nu!

- Merge�i la Euridice, prietena Voastr�!

- Cum ��i permi�i a�a ceva!

- S� nu-i mai vorbe�ti niciodat� �n felul acesta, tat�lui t�u!

- Nu e drept! - Nu, nu e drept!

�tiu c� nu este drept!

- �i atunci, de nu �i spune�i nimic?!

- Cuvintele nu sunt suficiente ca s� schimbi o persoan�.

Nici m�car ale tale!

�ncearc� s� �n�elegi, fiule!

Fiul meu!

- Hai!

- Hei, ce face�i!?

Opri�i-v�! Ce face�i aici!? Perele acelea sunt ale mele!

Ho�ilor, perele acelea sunt ale mele!

Ho�ule!

- Am furat! Am furat ceea ce aveam din bel�ug.

- Augustin!!!!

�i oricum nu am furat pentru c� aveam nevoie. Ci doar pentru a fura!

Pentru p�cat!

Vroiam s� fac ceva r�u, pur �i simplu. F�r� a avea alt� motiva�ie dec�t r�ul �nsu�i.

Iat� cum eram, un suflet neru�inat, care se pierdea!

- Iat�, �ine�i, sper c� este suficeint pentru fructele pe care le-a�i pierdut.

- Nu este nevoie! Fructele cresc la fel �n fiecare an!

�ns� dac� fii r�t�cesc calea, atunci se pierd pentru totdeauna!

- De de ai facut-o? R�spunde-mi! De ce?

- M� faci s� suf�r, Augustine!

- Eu v� fac s� suferi�i! Poate vre�i s� spune�i c� Tata!

Tata v� face s� suferi�i!

Joac� �i ultimile economii pe care le avem.

"Le suge" ca un burete!

�i sunt ani buni, de acum, de c�nd v� tr�deaz�!

El v� face s� suferi�i, nu eu!

- Ajunge! Nu mai spune nimic!

Patri�io e cel care e! Dar tu nu esti ca tat�l t�u!

- A nu, nu sunt a�a! �i cum ar trebui s� fiu?

Credincios Dumnezeului vostru!! O persoan� perfect�!?

- Nu... nu perfect! Dac� mai r�m�n aici... voi ajunge ca t�t�l meu!

- Imi �maginez c� nu ai venit doar pentru a gusta din uleiul meu �i pentru a m� felicita pentru vila mea superb�!

Sau pentru a-mi vorbi de fiul meu!

- De fapt sunt aici pentru a-�i vorbi despre fiul meu, Augustin.

- E �n continuoare cel mai inteligent b�iat din �coal�?

- O, da! Dar cred c� ar fi mult mai bine dac� ar pleca de aici!

A� vrea s�-l trimit s� studieze la Cartagina.

L-a ascultat pe Macrobio, �i acum vrea s� devin� un avocat.

- Un avocat?!

�i cum crede�i c� �l ve�i sus�ine pentru studii?

- �tii c� nu putem!

- Romaniano, ��i aduci aminte c�nd eram copii?

�i-a fost oferit� posibilitatea de a-�i schima via�a.

Nu ai fi reu�it singur!

- Macrobio va reu�i s� scoat� din Augustin, un avocat de valoare.

- Mi�ca�i-v�, hai, for�a!

- Augustine, iat� o tunic� nou�. �mbrac-o c�nd ajungi la Macrobio.

�i s� nu o murd�re�ti! - Da, mam�!

Ia �i asta, este br�nz� de capr�. Nu po�i s� te prezin�i cu m�inile goale!

- �tiu! - Fii atent! Cartagina este un Babilon!

S� nu bei prea mult.

�i ai grij� cu fetele! - Trebuie s� plec!

- Domnul s� fie cu tine, fiule!

Domnul!? Mul�umesc... eu �mi sunt suficient!

- Adio! - Drum bun, Augustine!

- S� ai noroc, fiule!

Ale cui erau? Dac� nu ale lui Dumnezeu,

cuvintele care �mi r�sunau �n urechi prin gura mamei mele, credincioas� Domnului,

dar �nc� nu-mi ajungeau la inim�.

Nici m�car una nu ajungea pentru a se traduce �n fapte.

Sfaturile sale mi se p�reau, sfaturi femei�ti!

De care m-a� fi ru�inat s� le urmez.

�i, �n schimb, erau ale lui Dumnezeu.

Dar eu nu �tiam.

�i �n ea... eu �l dispre�uiam pe Dumnezeu!

- �l caut pe Liberio Prisco.

- Eu sunt Valerio Prisco. Tat�l meu nu este acas�.

�nchide poarta!

- M� numesc Augustin! Sunt trimis de Romaniano.

- Romaniano? Din Tagaste? Al� cu uleiul?

Sunt curios ce sper� Romaniano s� stoarc� de la unul ca tine!

Intr�!

Te-am a�teptat ieri sear�.

- �tiu, �i �mi pare r�u. Am fost re�inut.

- Re�inut �ntre dou� coapse frumoase?!

- Nu, de obicei nu umblu cu caravana public�,

�nt�rziind s� ajung!

- Caravana public�! Nu m-am suit niciodat�!

- Nici eu, p�n� ieri!

- Calida!

- Asta va fi camera ta! - ��i mul�umesc, Valeriu!

- Calida va fi �n slujba ta.

- Vin din marele pustiu. Oameni de �ncredere!

- Dou� coapse frumoase. Un bun mod de a fi re�inut!

- Ce faci?

- V� dezleg sandalele, pentru a �terge praful de pe picioare.

- Nu-i nevoie! Pot s-o fac �i eu.

- �mi pare r�u, dar eu nu am mai avut p�n� acum pe cineva �n slujba mea!

- V� ve�i obi�nui!

- Nu prea cred! Mul�umesc!

- Nu se mul�ume�te niciodat� sclavilor! �i nici nu li se cere iertare.

Altfel nu v� vor respecta.

- Mul�umesc!

- A�adar, imputatul este acuzat de furt

cei doi marturi, vor fi asculta�i astazi �n aul�.

- �i oricum, sunt destul de multe probe, �mpotriva lui.

- Nu va fi un proces u�or. Iat�-ne ajun�i.

- Avocate Macrobio! - Da - Numele meu este Augustin, sunt trimis de Romaniano.

- Tu e�ti t�n�rul care vrea s� devin� avocat. - Da.

E�ti din Tagaste, nu-i a�a? - Exact!

- Eu m� �ntreb, a ie�it vre-odat� ceva bun din Tagaste?

- Eu n-am nevoie de elevi noi. - Cum a�a!?

- Te iau doar dac� �mi vei demonstra c� ai talent suficient

ca s� meri�i un maestru ca mine.

- �i cum a� putea?

- Arta oratoric� �nseamn� s� ai puerea de a convinge persoanele s� fac� ceea ce vrei tu. Nu-i a�a?

Convinge-m� s� te iau ca elev.

- Curaj, te ascult!

- Eu, v-am v�zut....

- Nu ai reu�it s� m� convingi!

�ntoarce-te la Tagaste,crede-m�, spre binele t�u!

- Cum am putut s� fiu a�a prost... ... prost, prost!

- Abia am deschis gura.... ce prost!

Convinge-m� c� pot s� fie maestrul t�u.

Sigur c� te convig! M� voi �ntoarce m�ine!

Crezi c� mi-e fric�! Ce prost!

- Mai spune-o odat�!

Hai, mai �ncearc� odat� s� m� faci prost.

- Nu m� refeream la tine, ci la mine, ai �n�eles gre�it.

- Aha, am �n�eles gre�it! - Da, adic� nu!

- Dac� crezi c� nu am �n�eles, atunci m� faci prost?

- Nu, nu �n�elegi, prostul sunt eu.

- Da, a�a este, prostul e�ti tu.

- Dup� p�rerea voastr�, e prost?!

Bandele acelea de tineri atacau cu arogan�� timiditatea noilor sosi�i,

�i �i speriau b�t�ndu-�i joc de ei, degeaba,

doar pentru a da fr�u energiilor lor rele.

Nimic nu se aseam�n� mai mult ce ceea ce fac demonii.

- Augustine.... vino �i f� o baie cu noi!

- De departe, masca ta e cea mai bun�!

- Nu e nimic de r�s! M-au b�tut!

- Ar fi trebuit s� m� la�i s�-�i ar�t eu ora�ul.

- Hai, �tiu eu ce trebuie pentru r�nile tale, Augstin!

- Hei, a�teapt�!

Am ajuns la Cartagina, �i m-am trezit �ntr-un cazan clocotit de patimi.

- N-ai l�sat o impresie prea bun� la s�rb�toarea de asear�!

Cred c� locul t�u nu-i aici, Augustin.

Mai bine �ntoarce-te acas�.

A�a, Romaniano va �n�elege c� de la unul ca tine nu e nimic de stors.

- Ce �tii tu. Tat�l t�u este un om bogat. Ai tot ce vrei!

- Crezi c� am de toate? Tat�l meu este bogat?

- S�-�i spun ceva, Augustin.

Un lucru pe care nu-l �tie nimeni, dincolo de zidurile acestea.

Adev�rul e c�...

tat�l meu nu exist�.

A murit acum doi ani.

Odat� mort, afacerile lui s-ar fi terminat pentru totdeauna.

Terminate afacerile sale, a� fi fost terminat �i eu.

F�r� cas�, f�r� prieteni, f�r� nimic.

A�a c� l-am �nmorm�ntat �n secret, chiar cu m�inele mele.

�i am dus mai departe afacerile, �n locul lui.

De un lucru sunt sigur... nimeni nu mi-a dat niciodat� nimic.

Tot ceea ce am, eu le-am luat.

�n�elegi, Augustin?

�n via��, dac� vrei ceva, nu cere... ia-�i singur!

Tat�l nostru, care e�ti �n ceruri

sfin�easc�-se numele t�u,

vie �mp�r��ia ta,

faca-se voia Ta, precum �n cer a�a �i pe p�m�nt.

P�inea noastr�, cea de toate zilele...

- Avocate Macrobio!

- B�iatul de la Tagaste, nu-i a�a?

- La Tagaste v-am v�zut f�c�nd un lucru extraordinar.

Ia-�i f�cut pe to�i ferici�i pentru c� pl�teau taxe.

- De aceea serviciile mele sunt a�a de c�utate de guvernatori.

- Repeta�i �ntr-una... nu sunt cuvinte, sunt fapte! �i eu am �n�eles de ce!

M-am �ntrebat.... ce au la dispozi�ie oratorii?

Nimic altceva dec�t cuvinte.

Arme foarte slabe.

Cum pot deveni ele mai puternice?

Simplu! F�c�nd s� cread� pe cei care ascult� c� nu sunt doar cuvinte.

Repeta�i �ntr-una, nu sunt cuvinte sunt fapte

�i �ncetul cu �ncetul, cuvintele voastre deveneau fapte.

Tot ceea ce zicea�i devenea adev�rat.

- Pot s� fac din tine un bun avocat.

Dar c� s� ajungi �ntr-o zi un mare orator, asta depinde de tine.

Pentri c�, �tii care este diferen�a �ntre un mare orator �i unul oarecare?

- Talentul!

- Nu!

Curajul!

- De ce?

- �ntr-o zi ai s� �n�elegi!

- Bine! S� �ncepem!

Ou� fierte, pe�te, carne ro�ie pe gr�tar.

�i o can� mare cu lapte de capr�.

Mu�chi! Trebuie s� fii �n form�!

Un orator tr�buie s� aib� for�a impun�toare a unui corn

�i nu susuratul firav al unui flaut.

Hai, m�n�nc�!

Demostene era b�lb�it. Dar s-a sfor�at o lun� �ntreag� s� vorbeasc� cu o piatr� �n gur�.

�i a�a a devenit cel mai mare orator al timpului s�u.

- Deoarece �n oratorie nu exist� nimic mai important...

- Respira�ia! Un orator trebuie s� �tie s� vorbeasc� ore �ntregi �n picioare

�nso�ind cuvintele cu mi�carea �ntregului corp.

ca un actor, un dansator, un soldat.

deoarece �n tribunal se duce un adev�rat r�zboi

�i cuvintele �nving r�zboaiele.

Acesta este marele teatru.

Aici se pune �n scen� spectacolul justi�iei.

Un spectacol �n care tu vei deveni primul actor.

Martorii �l acuz� pe clientul meu Getulio, c� a �ncercat s�-�i ucid� so�ia.

Cunoscu�ii, spun c� au existat unele amenin��ri ale lui Getulio

fa�� de so�ia sa.

(c��iva ani mai t�rziu)

Magistratii sus�in c� dispun de probe.

�mpotriva lui Getulio.

Martori care acuz�

cunoscu�i care reproduc

magistra�i care sus�in

C�te cuvinte! Cum a� putea pretinde ca acum s� le asculta�i �i pe ale mele?

S-au spus mai mult dec�t stomacul vostru poate s� digere!

S� facem a�a.

De data asta, cuvintele le punem toate deoparte.

S� le punem deoparte �i s� ascult�m doar inima.

Deoarece acolo, �i nu aici unde se agit� avoca�ii, magistra�ii �i imputa�ii

acolo, �n inima noastr�, putem s� distingem adev�rul de falsitate

�i cuvintele de fapte.

Voi nu trebuie s� m� asculta�i pe mine.

Trebuie s� v� asculta�i pe voi �n�iv�.

�i c�uta�i s� g�si�i r�spunsurile la aceste �ntreb�ri, �n inima voastr�.

A fost g�sit� undeva arma presupusei tentative de crim�?

Nu!

Acestea nu sunt cuvinte, sunt fapte!

So�ia imputatului are semne care ar putea s� arate c� cineva ar fi vrut s� o ucid�?

Nu!

Acestea nu sunt cuvinte, sunt fapte!

Imputatul aici prezent, are cumva antecedente care s� justifice acuza�iile care i se aduc?

Nu!

Aceste nu sunt cuvinte, sunt fapte!

V-au f�cut s� asculta�i at�tea cuvinte, prea multe chiar!

L�sa�i ca �n inima voastr� s� r�sune, nu vocea martorilor sau a avoca�ilor, sau a magistra�ilor.

l�sa�i s� r�sune unica voce care merit� cu adev�rat �ncredere

vocea faptelor!

- Un discurs frumos! - �i mai ales conving�tor!

Studiile mele m-au purtat �n procesele de drept litigios

�n care gloria este propor�ional� cu abilitatea de a �n�ela.

Deja eram printre cei mai buni, �i eram foarte m�nru.

�mi doream s� m� afirm �i mai mult.

Cu scopul mizerabiil de a m� bucura de vanitatea uman�!

Sufletul meu era suferind �i plin de bube se arunca �n afar�, nefericit

�n dorin�a de a-�i potoli m�nc�rimile, sc�rpin�ndu-se de lucrurile sensibile

pe care nimeni nu le-ar iubi dac� nu ar avea un suflet.

Aflam o pl�cere nespus� �n a iubi �i a fi iubit, atunci c�nd m� bucuram de trupul fiin�ei iubite.

�i a�a �ntinam izvorul curat al prieteniei cu otrava poftei trupe�ti.

(Confesiuni III, 1)

- Augustin! Unde ai disp�rut ieri sear�?

- �ntreab-o pe Criside, ea m-a r�pit!

Nu-mi mai amintesc unde m-a dus.

- Data viitoare te voi r�pi eu!

- Uite ce ai f�cut! Ai v�rsat pe mine tot vinul.

- �mi pare r�u!

- Ei, ei, nu s-a �nt�mplat nimic! Las-o balt�!

Ascult�, nu mi-ai spus �nc� dac� �i-a pl�cut pledoaria mea?

- Ca de obicei. C�te cauze ai c�tigat p�n� acum?

- Am �i �ncetat s� le mai num�r!

- Casa asta �i ora�ul asta sunt prea mici pentru tine Augustin.

Tu acum meri�i Roma! Uite ce mi-a f�cut �sta!!

- Augustin, ieri sear� �i-ai uitat asta acas� la mine.

- A, br��ara mea. Speram c� m� voi �ntoarce pentru a o lua.

Ia-o tu, �i-o d�ruiesc.

- Data viitoare c�nd vei veni pe la mine, voi purta doar br��ara ta!

- Am s-o iau �i a�a!

- Augustin, vino!

Adu ceva de b�ut, avocatului nostru cel mai important!

Gustul victoriei este singura pl�cere de care nu te plictis�eti niciodat�.

- Mai ales �ntr-un caz ca cel de azi.

- Ce avea a�a de deosebit?

- S� reu�e�ti s�-i convingi pe to�i c� Getulio ar fi nevinovat

a fost cu adev�rat extraordinar.

- Dar este �ngrozitor! Adev�rul nu mai are nici o importan��!

- Noi niciodat� nu ne-am preocupat de adev�r!

Unicul adev�r important este acela de care Augustin i-a convins pe judec�tori �n aul�.

- Sunte�i cam t�cut �n seara asta.

Nu sunt obi�nuit� cu t�cerea �n prezen�a voastr�.

- C�teodat�, nu �tiu ce s� zic.

- P�cat.

- De ce?

- �mi place s� v� ascult, �nainte de a merge la culcare.

- Calida, sune-mi un lucru. Crezi c� ne putem lipsi de adev�r?

- Po�i s�-l negi �n fa�a celorlal�i, �i chiar �n fa�a ta, �ns�...

�ns� adev�rul este mai puternic,

ur�t sau frumos nu ne las�

r�m�ne acolo, ascuns �n inma noastr�.

- �i ce adev�r ascunde inima ta?

- Eu nu pot s�-�i ofer...

- Nu v� voi cere niciodat� nimic.

- �n sf�r�it, ai primit-o �n patul t�u!

- Te-a servit pe tine, �naintea mea! �i totu�i eu sunt st�p�nul acestei case.

�ns� acum ea simte c�-�i apar�ine �ie.

- Eu nu vreau s�-i fiu st�p�n.

- Calida este femeia perfect�.

Este foarte frumoas�,

fidel�, disponibil�...

�i �tie c� nu va putea niciodat� s� se c�s�toreasc� cu tine.

E simplu cu cele ca ea.

Eu am c�te una �n fiecare cas�.

Antiochia, Ravena, Milano.

A�a c�, oriunde vreau s� merg, g�sec mereu patul meu cald.

- N-o mai f� pe inocentul. Tu reu�e�ti s� �nc�n�i lumea prin cuvinte

�ns�, acolo dedesubt, e�ti la fel ca mine.

- Poate e chiar a�a!

- Agostin!

- Camilo, ce faci aici? Unde este tat�l t�u?

- Augustin!

- E ceva �n neregul�?

- Tat�l meu este liber din cauza ta.

- Cum, din cauza mea?

- L-am ajutat doar s�-�i demonstrze nevinov��ia.

- Blestemat s� fii! Nu-i adev�rat c� era nevinovat.

- Tat�l meu era vinovat, �i tu �tiai asta.

- �ncercase cu adev�rat s� o ucid� pe mama. �i acum...

... a reu�it!

Mamea mea a murit. �i este vina ta!

Mama mea a murit!

C�t de mult am cobor�t �n infern

cople�it �i uscat de lipsa adev�rului

�n timp ce-l c�utam pe Dumnezeu cu ochii trupului �i nu cu cei ai min�ii

prin care El ne-a f�cut superiori bestiilor!

- S� nu-mi spune�i c� adev�rul nu exist�!

O persoan� a fost ucis�.

Acesta este adev�rul, despre care nu e nimic de discutat.

- Nimeni nu poate s� spun� care este adev�rul, �nainte de a �ncepe un proces.

- Un proces �n care doar cuvintele vor stabili care este adev�rul.

�i la sf�r�itu procesului, va fi acela demonstrat de avocatul cel mai abil.

- Sofisme!

Cicero, un avocat care este mai mare dec�t noi,

a scris �n Hortensio, c� doar adev�rul �i poate face pe oameni ferici�i.

�i to�i oameni doresc s� fie ferici�i.

Deci adev�rul trebuie s� existe, altfel nu ar avea nici un sens.

- Ascult�-m�! O dat� �i-am spus c� ceea ce deosebe�te un orator mare de unul oarecare este curajul.

Curajul de te lipsi de adev�r!

Tu ai curajul asta?!

Vocea faptelor!

- Augustin!

A ajuns de cur�nd un mesager din Tagaste.

Tat�l t�u este pe moarte.

Vre�i s� lua�i �i asta?

- Da. Nu �tiu �nc� c�t voi lipsi.

- Ar trebui s� fie totul.

- Calida, am ajuns aici cu o mic� geant�

�i uite acum cu c�te lucruri m� �ntorc acas�.

Un singur lucru, �ns�, nu vreau s�-l las aici.

Pe tine!

Vino cu mine. �tiu c� nu ne vom putea c�s�tori.

Dar vom fi �i a�a uni�i.

- Voi veni cu tine!

Chiar dac� nu voi putea niciodat� s� fiu so�ia ta!

V� cer doar un singur lucru...

s� nu-mi cere�i niciodat� s� v� �mpart cu alt� femeie!

- Ajunge, m� deranjeaz�!

- D� la o parte perdeaua.... �nc� nu am murit!

Monica!

- Am fost un b�rbat foarte r�u...nu-i a�a?

- Ai fost?!! E�ti �nc�!

- Cum ai reu�it s�-mi r�m�i al�turi �n to�i ace�ti ani?

- Am �nv��at s� te iert.

�i s� te iubesc a�a cum e�ti.

- De ce?! Acum am �n�eles....

ce �nseamn� s� iube�ti.

Mi-e fric� de ceea ce va urma.

Nu mai vreau s� fiu omul care sunt.

Vreau s� primesc botezul.

- Se vede c� tat�l meu a murit deja.

- Crezi �n Dumnezeu, Tat�l Atotupernicul?

- Cred!

- Eu te botez �n numele Tat�lui, al Fiului �i al Duhului Sf�nt!

Amin

- Tat�!

- Augustin!

�tiam c� vei veni.

Patri�io, uite cine a venit!

- Ea este Calida, ea e....

- O sclav�!

Sunt sclava fiului Vostru.

- Nu, este o prieten�.

- O prieten�!? - Exact.

- Din Cartagina? - Eu vin...

- Nu chiar. Vine din p�r�ile sudului, din marele de�ert.

- Aha! V� aduc un pic de sup�.

Cum a fost drumul?

- Destul de bine!

- Fiul vostru a dormit tot timpul!

Caravana are mereu acest efect asupra lui.

- Chiar a�a! Asta nu o �tiam!

Fratele �i sora ta vor ajunge �n c�teva zile.

�tiai c� s-a c�s�torit?

- Da �tiam.

- Eu �n schimb am aflat despre Getulio.

To�i vorbesc aici la Tagaste.

Tu �i Macrobio l-a�i ajutat s� scape. Nu-i a�a?

- Da.

- Ia spune-mi este cu adev�rat vinovat de crim�, a�a cum spun to�i?

- Depinde. Dac� �i-l va putea permite din nou pe Macrobio, va fi nevinovat.

- Cum po�i s� vorbe�ti a�a, Augustin!

Un om este vinovat sau nevinovat.

- Mam�, un om este declarat vinovat sau nu �n func�ie de cuvintele spuse �n tribunal.

- Cuvintele nu pot s� schimbe faptele.

- A nu! Atunci nici formulele voastre magice nu le schimb�!

- Despre ce fel de formule magice vorbe�ti?

- Acelea pe care episcopul le-a spus �n fa�a tatalui meu.

Nici acelea nu pot s� schimbe faptele.

- �i care ar fi faptele, dup� p�rerea ta?

- C� a fost mereu un golan.

Un la�!

S-a l�sat botezat doar pentru c� �i este fric�.

Astea nici m�car botezul nu va putea s� le schimbe.

- Ce �tii tu?

- Ce �tii tu despre botez?

Ce �tii tu despre tat�l t�u?

�i despre via�a noastr� de aici, �n timp ce tu te f�leai prin tribunalele din Cartagina.

�i-�i petreceai nop�ile cu aceast�...

...biat� fat�!

Pe care doar a-i min�it-o!

Spune-mi, ce �tii tu din toate astea?

- Ave�i dreptate. Ce �tiu eu!

P�n� la urm�, asta nu mai este casa mea.

S� mergem! Hai! Vin-o!

- Augustin! Sunt fericit s� te v�d!

- �i eu sunt! Salve, Romaniano!

- Am urm�rit cu mult� aten�ie progresele tale �n to�i ace�ti ani.

- Ea este Calida.

- O t�n�r� femeie a c�rei frumuse�e este demn� de faima ta!

- M� �ndrebam dac� ar fi posibil s� ne g�zdui�i aici la voi pentru un timp?

- Este o onoare pentru mine s� g�zduiesc noua stea a tribunalelor din Imperiu!

- Condolean�e, pentru tat�l t�u!

Te vei �ntoarce s� lucrezi cu Macrobio?

- M� voi �ntoarce s� lucrez �mpotriva tuturor acelora ca Macrobio.

Nu mai vreau s� fiu complicele s�u.

Am f�cut lucruri �ngrozitoare, Romaniano!

- Nu este vina ta.

- Dac� nu e vina mea, atunci a cui este?

- A nim�nui.

- A nim�nui? Ce fel de filosofie e asta?

- Ai auzit vre-odat� de Mani?

- Mani este profetul adev�rului.

- Care ar fi?

- Adev�rul c� nimeni nu e vinovat de nimic.

- Romaniano, stai de vorb� cu un avocat!

Am ap�rat persoane oribile, care au f�cut lucruri �i mai oribile.

- Exact! Asta-i problema!

Prive�te m�slinii ace�tia, de exemplu.

Putem s� le imput�m faptul c� au trunchiuri str�mbe?

Nu! Asta e natura lor.

Acela�i lucru este valabil �i pentru noi.

Nu este vina noastr� dac� suntem f�cu�i din materie, din r�u.

Atunci nu mai e nici o speran��.

Una singur�.... S�-l urmezi pe Mani.

Doar el ne poate ar�ta cum s� ne eliber�m de materie...de r�u

pentru a deveni lumin� pur�, spirit pur.

Astfel am c�zut �n mijlocul unor oameni care aiurau plini de trufie

Ei ziceau �ntr-una "adev�rul, adev�rul", �mi vorbeau f�r� �ncetare

dar aceasta nu se afla �n ei nici un moment.

O Adev�r, adev�r! C�t de mult am suspinat eu pentru tine din ad�ncul inimii mele

�n timp cei ei te invocau �n preajma mea at�t de des �i �n fel de fel cu vorb�ria lor

sunete goale

�i v�nt! (Confesiuni III, 6)

- Se ruineaz�!

Tr�ie�te cu o femeie cu care nu se va putea c�s�t�ri niciodat�.

A abandonat cariera.

�i acum a intrat �ntr-o sect� eretic�.

E doar vina mea.

Nu ar fi trebuit niciodat� s�-l trimit la Cartagina.

- Nu, Monica!

Ai f�cut ceea ce ai crezut c� e bine pentru el.

- Acum, l-am pierdut!

- Domnul permite s� ne pierdem, pentru ca s� ne putem reg�si �ntr-o zi.

- Ce pot s� fac eu acum?

- Roag�t-te Monica!

Fiul at�tor lacrimi.... nu se poate pierde!

- �i animalele, p�s�rile colorate, �i toate c�te sunt �n m�rile �ntinse

�i limpezi, vie�uitoare....

Concentreaz�-te! Hai!

- Era noapte �i o pl�cut�....

�i o placut�...

- �i o placut� a�ipire, pauz�...

- Era noapte �i o pl�ctu�...

�i o pl�cut� a�ipire intra �n corpurile obosite

...pe p�m�nt, lini�te...

- �i lini�te?

- Pe p�m�nt lini�te!

- Cina e gata.

V-am preg�tit ceva special!

- De ce?

- Pentru a v� face pl�cere!

- Nu era nevoie.

- Eu �ns� cred ca da.

Pentru a v� aminti c� �i voi sunte�i...

- Ce?

- Special!

- Asta o �tiu deja. Nu am nevoie s�-mi aminte�ti tu.

Eu nu trebuie s� demonstrez nimic la nimeni.

Iart�-m�!

- Sclavului nu i se mul�ume�te niciodat� �i nu i se cere iertare.

V-am spus asta �nc� de la prima noastr� �nt�lnire.

- Tu nu e�ti o sclav� pentru mine.

- Asta nici m�car cuvintele nu pot s� o schimbe.

�i nu trebuie s� v� �mp�ca�i cu mine.

Ci cu mama voastr�!

- Domnul s� fie cu tine, Monica!

- Augustin!

- V� a�teptam.

- Sunt fericit� s� te v�d.

- Cum v� sim�i�i?

- Ast�zi m� simt bine.

- De ce ast�zi?

- Am visat ceva noapte trecut�.

Eram �n picioare, �n zbor... pl�ngeam.

Apoi, de-odat� am v�zut un t�n�r venind c�tre mine,

z�mbe�te �i m� �ntreab� de ce pl�ng.

- Pl�ng pentru fiul meu, i-am r�spuns.

Atunci m� prive�te �i spune

prive�te cu aten�ie, Monica!

Nu vezi c� �i el este acolo unde e�ti tu?

Atunci m-am �ntors �i te-am v�zut pe tine �n acela�i loc...

tocmai l�ng� mine!

�ntr-o zi, noi doi vom fi uni�i �n credin��.

Acesta-i �n�elesul visului.

�i de aceea m� simt ast�zi bine.

- �nseamn� c� �n cur�nd ve�i deveni o manichee!

- Nu! T�n�rul acela nu a zis

unde este fiul t�u vei fi �i tu.

Ci, fiul t�u este acolo unde e�ti tu.

- Eu m� simt bine, acolo unde sunt!

- Risipe�ti talentul pe care �i l-a dat Dumnezeu.

- Dumnezeu, nu... Ce treab� are Dumnezeu?

Eu sunt ast�zi ceea ce sunt, datorit� muncii mele

- Omul nu se poate creea pe sine.

A�a cum nici nu va putea niciodat� s�-�i fie suficient sie�i.

- Asta o spune�i voi, mam�!

- Nu! O spune inima noastr�!

- Preo�ii vo�tri v� fac s� crede�i astea!

Preo�ii vo�tri v� fac s� crede�i c� ave�i nevoie de Dumnezeu.

Dar, unde este Dumnezeul asta?

Nu pute�i s�-l vede�i, nu pute�i s�-l sim�i�i.

�i astfel, ce s� vezi! Sunte�i cu to�ii obliga�i s� cere�i ajutor.

�i de la cine?!

De la ei! Da la preo�i!

Care �n felul acesta st�p�nesc peste con�tiin�ele voastre.

- Te �n�eli! Aici nimeni nu �ine �n m�n� con�tiin�ele altora!

- A�i auzit?

Episcopul vostru se teme.

Se teme c� ve�i �ncepe s� g�ndi�i singuri.

Se teme c� ve�i �n�elege c� ceea ce v-a spus nu sunt dec�t basme.

Basme mediocre ... pe deasupra.... f�r� nici un fundament �tiin�ific.

- Ai v�zut! Ce �i-am spus! Tu ai talent!

Dar nu faci altceva dec�t s�-l risipe�ti.

- S� intr�m!

- V� rog. Veni�i!

- Credem c� pentru tine a venit momentul s� faci parte dintre "Ale�i"!

- Un Ales, eu?

- Da!

- �n felul acesta, vei putea ap�ra �n public cu talentul t�u oratoric...

...religia lui Manni.

- �n public?!

- Sigur c� da! Vei �ncepe s� le ar��i celorlal�i ceea ce e�ti.

- Unul ca tine nu se poate mul�umi doar cu �nv��atul gramaticii pentru copii.

- �i apoi, nu uita c� avem rela�ii.

Lumea e f�cut� din persoane simple �i din cei superiori.

Tu apar�ii acestora, desigur.

Cu noi vei putea face lucruri mari.

- Voi fi onorat!

- Exist� o singur� condi�ie.

Cei Ale�i sunt chema�i la celibat.

Va trebui s� rupi rela�ia pe care o ai cu �nso�itoarea ta.

- Trebuie s�-�i spun un lucru, Calida.

- �i eu am ceva s� v� spun.

- Ast�zi!

- Cine �ncepe?

- �ncepe tu!

- A�tept�m un copil!

Nu sunte�i fericit?

- Sigur c� sunt!

Cum a� putea s� nu fiu?!

- �i voi?

Ce vroia�i s�-mi spune�i?

Nimic important. Doar c� am g�sit...

...o traducere complet� a dialogurilor lui Socrate.

�ns� cost� foarte mult.

Vroiam s� vorbesc cu tine... s� v�d ce zici.

Dar acum.... c� a�tept�m un fiu.

Cred c� e mai bine s� facem economii.

- Sunte�i sigur? �mi pare r�u!

- Nu-�i f� griji!

Un fiu este cu mult mai important!

- D�-te la oparte! - Hei!

- Mam�!

Mam�, eu �i Calida a�tept�m un copil.

- Intra�i.

- A� prefera s� nu r�m�n �n casa lui Romaniano.

Av�nd �n vedere condi�ia lui Calida.

- Dac� ne-a�i putea primi cu Voi.

Eu...Eu.... Noi v-am fi foarte recunosc�tori!

- Nu trebuie s�-mi fi recunosc�tor pentru nimic. Sunt mama ta.

Vino, Calida. ��i voi ar�ta unde pute�i s� v� acomoda�i.

- Calida!

Adeodatus pl�nge!

- Vino, scumpule!

Poate c� vrea doar s� fie luat �n bra�e de tat�l lui.

- Eu �ncerc s� m� concentrez.

- Cum v� iese?

- Mai r�u dec�t m� a�teptam.

- Sunte�i prea riguros cu Voi �n�iv�!

- Cartea asta nu trebuie s� mai fie un e�ec, ca celalat�!

- Cartea Voastr� asupra frumuse�ii nu este un e�ec.

�n cur�nd va deveni cunoscut�.

- Nici m�car faptul c� am dedicat-o unui orator ca Egerio nu a folosit la nimic.

- Da-�i timp timpului!

- Timp!

- La v�rsta mea, Cicero era deja questor

�i scrisese deja numeroase lucr�ri,

care sunt studiate �i ast�zi.

- �i copii?

Avea vre-unul?

- Nu!

- Asta-i!

Voi �n schimb ave�i un fiu minunat!

- Cicero avea succes.... �i eu am un fiu!

- Augustin!

E cineva care vrea s� te vad�.

- Romaniano!

- Ce bucurie Augustin!

- Pari obosit.

- Copilul vostru! - Da, el este Adeodatus. - Pot s�-l iau? - Sigur c� da!

- Am venit s� te invit la mine acas� m�ne.

- La casa Voastr�?!

- E�ti �n continuare un oaspete bine venit!

- Mie �nc� �mi pare r�u pentru c� am refuzat propunerea voastr�

... de a de venit un Ales.

- Ai uitat deja! Nimeni nu e vinovat de nimic!

- Vei �nt�lni �i un vechi prieten de-al t�u.

- Augustin! - Valeriu!

- Ce caut� un om important ca tine la Tagaste?

- A� putea s�-�i pun aceea�i �ntrebare!

- V� rog, la�i loc!

- A�adar! - Spune-mi, pe unde mai tr�ie�ti?

La Antiohia, la Aquila, la Treviso?

- La Roma!

Lucrez pentru Quito Aurelio Simmaco ... prefectul!

�l cuno�i?

- Cine nu �l cunoa�te pe cel mai mare orator al timpurilor noastre.

- A�a-i! Ar trebui s�-l ascul�i cum vorbe�te!

Cam �n c�t timp �i vei lua postul?!!

- Pu�in, dac� a� vrea cu adev�rat!

Eu am �ns� un plan �i mai ambi�ios.

- Valerio este aici pentru a-�i face o propunere foarte important�.

- La Milano se caut� un nou orator al cur�ii.

�mp�ratul l-a �ns�rcinat pe Simmaco s�-i g�seasc� unul.

�i �l caut� �n �ntreg Imperiul, dar nu este un lucru u�or.

La Milano este Ambroziu. Este unul dintre episcopii cre�tini cei mai r�i din tot Imperiul.

Este un om politic �iret �i abil �n cuvinte.

Simmaco vrea ca noul orator s�-l contrazic�.

�i pentru asta...m-am g�ndit imediat la tine.

E�ti un orator de excep�ie. �i mi s-a spus c� �i ur�ti pe cre�tini.

- Ar fi o mare oportunitate pentru tine Augustin.

Dar �i pentru toat� comunitatea manihee.

- Nu-mi spune c� am venit p�n� aici, degeaba!

- Familia mea este aici!

- O mam� b�tr�n�, �i o sclav� concubin�! Asta-i familia ta?

- Am �i un copil.

- �i ei sunt toat� via�a mea.

- Asta nu e via��, Augustin!

- ��i mai aminte�ti visele noastre .... proiectele noastre?

- �ie ��i este doar fric�!

Frica de a nu fi la �n�l�imea visurilor �i ambi�iilor tale.

Prima dat� c�nd te-am v�zut m-am �ntrebat ce voia s� stoarc� din tine Romaniano.

Moara de ulei stoarce m�slina.

Dac� �ns� m�slina nu vrea s� treac� prin moar� nu se va �ti niciodat�

dac� va ie�i ulei de calitate

...sau doar mizerie.

- E ultima noastr� �ans�!

Dumnezeu a ac�ionat asupra mea p�n� a m� hot�r� s� plec c�tre Roma

a ac�ionat asupra mea prin iteremediul unor oameni care iubeau aceast� via�� deja moart�

�n timp ce eu uram o nefericire real� agoniz�nd dup� o fericire iluzorie. (Confesiuni V, 8.14)

- Augustin!

Unde mergi?

- La Cartagina! - La Cartagina?

- Da, �l �nso�esc pe Valeriu

Trebuie s� se �mbarce pentru a se �ntoarce la Roma.

Ce credea�i c� a� putea pleca f�r� s� v� zic nimic?

- Ar trebui?!

- Cum pute�i s� v� g�ndi�i la a�a ceva!

Mergi�i �i v� culca�i la loc. Trebuie s� plec. Valerio m� a�teapt�.

- Drum bun, fiule!

- �n c�teva zile voi fi din nou acas�.

Am min�it-o pe mama mea!

O mam� at�t de iubitoare!

�i am fugit.

V�ntul s-a pornit s� sufle �i a umflat p�nzele corabiei

r�pind privirilor noastre ��rmul,

�n timp ce ea �nebunit� de durere,

umplea urechile lui Dumnezeu cu gemete �i t�nguieli.

Ea nu b�nuia ce mari bucurii �i vei preg�ti prin absen�a mea,

�i de aceea, dup� ce a blestemat cruzimea mea

a �nceput s� se roage lui Dumnezeu pentru mine.

- De ce?!!!!

Tat�l nostru, care e�ti �n ceruri...

- Mi-a spus c� ar fi fost prea greu

c� nu ar fi reu�it s� g�seasc� puterea ca s�-�i spun�

c� nu ar fi reu�it s� v� salute, pe tine �i pe Adeodatus.

N-ar mai fi avut curaj s� plece.

- �ine, a�eaz�-te!

Oricum, a promis c� se va �ntoarce �n cur�nd.

ori ne va chema pe noi la el.

Ea a revenit la via�a sa obi�nuit�

iar eu la Roma. (Confesiuni V, 8, 15.)

- Nu te mai uita �napoi!

Via�a ta este de acum la curte!

- Gloria Romei pare c� este umbrit� ast�zi

de popularitatea tot mai mare a religiilor, precum cre�tinismul.

�ns� acestea sunt ca norii de furtun�,

care doar pentru un anumit moment pot s� acopere soarele.

�ns�, dup� aceasta, se risipesc topite de c�ldura sa infinit�.

- Un discurs modest, �n general! P�cat de accentul vostru african.

Trebuie s� v� corecta�i.

- V� mul�umesc de sfat.

- Nobile Simmaco!

- Pute�i s� merge�i.

Valerio.... tu r�m�i!

- Preg�te�te bagajele! Mergem la Milano!

Tu e�ti noul orator al cur�ii.

- Faptul c� au decis s�-�i aleag� re�edin�a la Milano �i nu la Roma

las� s� se �n�eleag� c�t de mizer a fost nivelul ultimilor �mp�ra�i.

- Au fost �mp�ra�i solda�i care au ales Milano pentru c� este mai aproape de grani�a cu barbarii.

- P�i tocmai de aia!

- Iat�-l, palatul �mp�ratului!

Te-ai g�ndit vre-odat� c� vei ajunge aici?

Repet� ce �i-am spus.

- S� nu prive�ti niciodat� �n ochi pe �mp�rat.

S� nu contrzici niciodat� pe mama sa.

�i s� nu te �ncrezi �n nimeni ... la curte.

- Aurelio Augustin �i Valeriu Prisco

- Ven�i!

- A, ar fi bine s�-i aduci un compliment lui Bautone.

Nu mai conduce o armat� de ani de zile

dar �i place s� fie considerat �n continuare un mare general.

- E vre-unul pe aici pe care eu s�-l pot elogia pentru ceea ce este?

- Da... pe ea!

Blizila.

- Valerio, te-ai �ntors p�n� la urm�!

- Cum a� fi putut rezista f�r� s� te v�d.

- Nu mi-ai adus nimic frumos din �ndep�rtatele p�m�nturi ale Africii?

- Cea mai bun� voce din Imperiu

viitoare stea a cur�ii, Augustin.

- Atunci, sper s� am posibilitatea s� ascult c�t mai cur�nd vocea voastr�.

- Iar eu s� am ocazia s� fiu la �n�l�imea prezent�rii lui Valeriu.

- Blizila.... �n afar� de putere nu exist� ceva mai de dorit aici la curte.

- �mp�ratul Valentinian.

- Fii atent! Nu va mai fi o ocazie ca aceasta

�mp�ratul abia s-a urcat pe tron.

Toate posturile mai importante aici la curte trebuie �nc� s� fie desemnate.

Cu oratoria ta �i cu experien�a mea putem s� urc�m �n ierarhia imperiului

E�ti de partea mea?

- S� se prezinte consului Vene�iei, Quinto Flavio... - Mai t�rziu.

Valerio.

L-ai adus pe noul orator al cur�ii?

- Da, �mp�r�teas� Mam�. Aureliu Augustin din Tagaste.

- �i acest, Augustin din Tagaste, �tie ce �nseamn� s� fie vocea �mp�ratului?

- Da, �mp�r�teas� Mam�.

- �i el �tie c� vocea sa va fi respectat� �i ascultat� de to�i supu�ii �mp�ratului?

- El �tie mai ales pe care voce supu�ii vo�tri nu trebuie s� o asculte

pe cea a episcopului Ambroziu,

care pretinde c� este mai ascultat dec�t �mp�ratull.

De aceea, maiestate, dac� dori�i ca �mp�ratul s� fie mai ascultat dec�t episcopul

trebuie s�-l face�i s� vorbeasc� printr-un orator mai abil dec�t el.

- Eu nu m� pricep la lucrurile astea. Nu sunt de competen�a mea.

Care este planul?

- Augustin va pronun�a un discurs public �n onoarea �mp�ratului nostru

dar va fi mai ales un atac dur la adresa lui Ambroziu.

Un discurs care va atrage simpatia tuturor supu�ilor de partea noastr�.

�i cur�nd nimeni nu va mai asculta vocea sa.

- �i Voi? Ce ave�i de zis?

S� ascult�m vocea Voastr�.

- Vocea mea este cu totul �n slujba �mp�ratului.

Voi spune a�adar tot ceea ce �mp�ratul dore�te s� aud�.

- Te-a pl�cut �mp�r�teasa Mam�!

- E normal. E o femeie!

- S-a convins c� cu ajutorul t�u va putea s� se elibereze de episcopul Ambroziu.

- Cum a reu�it episcopul s� devin� o astfel de amenin�are pentru ea?

- So�ul Iustinei, �mp�ratul, avea o stim� deosebit� pentru episcop.

�i astfel i-a dat mult� putere, �nc�t acum pune �n umbr� p�n� �i curtea.

- Am fructe foarte bune. Privi�i!

V� rog, gusta�i!

- Vezi toat� mul�imea asta?

Sunt catolici, dar acum �i p�g�nii merg s�-l asculte pe Ambroziu.

A�a cum ��i spuneam este un mare orator.

- Asta r�m�ne de v�zut.

- Hai, �nainte, mergi! - L�sa�i-m�!

- Nu am f�cut nimic! - S� mergem, s� mergem!

- E nevinovat! L�sa�i-l! - Taci din gur�!

- Vei vedea des scene ca aceasta.

Sunt g�rzile imperiale ale Iustinei.

- Sunte�i singurul care nu r�de, Augustin! -�l observ pe �mp�rat.

Caut idei pentru discursul pe care trebuie s�-l �in �n onoarea sa.

- Mai degrab� da�i fr�u liber fanteziei!

- Fantezia este doar o alt� form� de minciun�.

- Exact! Minciuna se ascunde dup� multe nume.

Falsitate, inven�ie, pove�ti.

Iat� de ce pentru mine e at�t de distractiv�.

- �i de cele mai multe ori dezam�gitoare.

- Tocmai de aceea avem nevoie de arti�ti ca Voi.

- Ar tebuie s� face�i un discurs �i despre mine.

Ador ca lumea s� dea fr�u liber fanteziei asupra mea.

Ar fi distractiv! G�ndi�i-v�!

- Nu pute�i s� intra�i!

- Episcope Ambroziu!

Nu-mi aduc aminte s� v� fi invitat!

- Am venit s� v� cer ceva mai important dec�t o simpl� invita�ie.

- �i despre ce e vorba?

- Dreptate!

Cunosc un b�rbat, un so� onest �i devotat,

tat� a trei copii.

�mi aduc aminte c�nd so�ia sa a n�scut primul fiu.

Acest om era pe front, lupt�nd pentru Roma.

�mi aduc aminte c�nd cel de-al doilea fiu a murit din cauza unei febre nea�teptate.

Acest om era pe front, lupt�nd pentru Roma.

�mi aduc aminte c�nd acest om �l saluta pe ultimul s�u fiu care pleca pe front

�i care mai apoi a murit pentru Roma.

Ast�zi acest om este la �nchisoare.

Ieri g�rzile voastre l-au arestat

pentru c� nu a pl�tit datoriile, iar m�ine �l vor vinde ca sclav

- Asta e legea! Datoriile trebuie pl�tite!

- Pentru asta am venit.

Pentru c� Roma are o datorie fa�� de omul acesta.

O datorie pe care Voi o pute�i pl�ti red�ndu-i libertatea.

- Ocupa�i-v� Voi, generale.

- �l cunosc pe acel om. M� voi ocupa eu de cazul s�u.

- Generale Bautone, v� mul�umesc c� a�i ascultat rug�mintea mea.

Ierta�i-m� dac� v-am deranjat.

�mp�r�teas�, Mam�!

�mp�rate!

- Dac� tot sunte�i aici, episcope Ambroziu...

Profit de ocazie pentru a vi-l prezenta pe Aurelio Augustin

noul orator al cur�ii.

- Am auzit vorbindu-se multe despre Voi!

- �i eu de Voi!

Mi s-a spus c� sunte�i un ucenic a lui Manni.

- E adev�rat!

- �i astfel am �n fa�a mea un maniheu, doi cre�tini ariani,

un p�g�n ordinar, �i un adorator a lui Mitra.

M� �ntreb oare care este adev�rul.

- Poate omul s�-l g�seasc� vreodat�?

- Nu Augustine, nu!

Nu este omul cel care g�se�te adev�rul...

trebuie s� lase ca Adev�rul s�-l g�seasc� pe el.

�i a�a am ajuns la Milano, la episcopul Ambroziu.

C�tre el m-a �ndrumat Dumnezeu, �n mod incon�tient.

Pentru ca de el s� fiu �n mod con�tient �ndrumat c�tre Dumnezeu. (Confesiuni V,13,23.)

�n�elegi, Posidio?

Eu m-am �mbarcat deja o dat� pentru Roma.

- �i am riscat s� m� pierd pe mine �nsumi.

E nevoie s� mai fac odat� acela�i lucru?

- De data asta e papa cel care v� comand� s� merge�i.

Pentru a v� salva.

- Ar trebui s� m� salvez pe mine �i s� las ca oamenii mei s� moar�?

�tii...

ieri diminea�� priveam berzele migr�nd

C�t le-am invidiat!

Ele �tiu mereu c�nd s� plece �i �n ce direc�ie s� mearg�.

Pentru noi �ns� e at�t de greu s� �n�elegem.

Ce vrea Domnul de la noi.

- Guvernatorule!

- ��i mul�umesc pentru c� ai venit centurionule.

Am vorbit cu oficialii garnizoanei cet��ii.

Ar fi foarte ferici�i s� se pun� sub comanda voastr�.

- Pentru mine este o onoare, dar cred c� ei �tiu mai bine dec�t mine cum s� apere Hippona, guvernatorule.

- Poate c� a�a este. Dar cine a spus c� trebuie s� ne ap�r�m?

- Eu vorbesc despre atac.

- Sub comanda voastr� solda�ii no�tri ar putea s� rup� asediul �i s� elibereze Hippona.

- Sunt zeci de mii de vandali!

- Numerele nu conteaz�,Imperiul Roman a �nvins mereu �mpotriva unor armate mai mari.

Acum c� vandalii cred c� suntem pe punctul de a ceda,

victoria noastr� asupra lor, ar r�sturna situa�ia.

Eu sunt guvernatorul �ntregii provincii �i a� fi putut s� fiu la Cartagina acum

�n siguran��.

�n schimb am ajuns aici chiar �nainte de ajunge vandalii

�i �ti�i de ce?

Pentru c� am fost mareu convins c� controfensiva noastr�

trebuia s� �nceap� de la Hippona.

Vom alunga haita aceea de barbari acolo de unde au venit,

vom salva Imperiul.

G�ndi�i-v� la onorurile cu care ve�i fi r�spl�tit.

- M� g�ndesc la oamenii pe care �i vom pierde.

- Nu! G�ndi�i-v� mai ales la civilii care vor fi salva�i de sabia voastr�.

- Cum se simte?

- A trecut o noapte.

Cu ajutorul lui Dumnezeu va mai trece una.

- Nu cu ajutorul lui Dumnezeu... ... ci cu al Vostru.

- Eu am �ncercat doar s� nu fac prea multe daune.

- C��i dintre ei se vor putea �ntoarce pentru a se lupta?

- Pentru a se lupta?!

- Atunci, mai bine �i l�sam s� moar�!

- Ave�i dreptate, poate ar fi fost mai bine.

- V�d c� ast�zi nu ave�i sabia.

- Un soldat nu trebuie s� se lupte mereu.

- Atunci v� rog nu-i obliga�i s� se lupte.

- L�sa�ii s� tr�iasc�.

- �ntrebare e: Trebuie s� las ca oamenii mei s� tr�iasc�

�i s� omor cetatea,

sau s�-i las s� moar� pentru ca s� tr�iasc� cetatea.

- Aici la Hippona suntem doisprezece grupe, �n jur de o sut� cincizeci de oamni �n fiecare grup�.

Sunt cam o mie opt sute de solda�i �n total.

- Cu ai mei ajugem la dou� mii.

Suntem �ns� prea pu�ini.

C��i dintre civili sunt �n stare s� lupte?

A� spune c� cel pu�in cinci mii de oameni.

- S�-i �nrol�m.

E nevoie de mai mul�i oamnei pe partea asta, acolo �i aici, �n fa��.

- Lua�i de aici aceste a�ternuturi, nu mai sunt de folos.

- Dar unde sunt to�i r�ni�ii?

- C�nd au auzit c� c�pitanul lor preg�te�te un atac s-au �ntors la el.

- Acesta pune-l acolo, jos.

Celelate, acolo.

- A�adar centura de asediu a vandalilor este dispus� a�a.

Noi �i vom ataca �n punctul lor cel mai slab, aici.

- Dar acela este punctul cel mai �ndep�rtat.

- Exact.

- Tocmai acolo ei nu se a�tept� s� fie ataca�i.

Aceea va fi pozi�ia cea mai bun� pentru a-i lua de la spate.

Din asedia�i vom deveni asediatori.

- Centurionule, trebuie s� v� vorbesc!

- Aduce�i �napoi solda�ii r�ni�i

sunt sub responsabilitatea mea

- Au decis de bun� voie s� se �ntoarc� �n lupt�.

- Ordina�i-le s� se �ntoarc� �n Bazilic�.

- Ar fi o jicnire!

- Adev�rul e c� Vou� v� place s� comandai peste vie�ile lor.

- Un om are dreptul s� devin� un erou.

- Nu, nu a�a! �i-am spus s� fixezi mai �nt�i siguran�a. Ai �n�eles? - Da!

- Vre�i s� le lua�i �i aceast� posibilitate?

- Voi cre�tini �i mentalitatea voastr� plin� de team�,

at�t de �ng�duitoare �i de resemnat�.

- Noi?! Noi avem o mentalitate resemnat�? �i voi?!

At�t de lega�i de lucrurile acestei lumi c� le adora�i ca pe ni�te divinit��i.

- Lumea?! Voi nici m�car nu cunoa�te�i lumea...

...lega�i cum sunte�i de poalele episcopului vostru!

- Cu siguran�� este mai mult� via�� al�turi de el dec�t �n oricare alt� parte.

- Via��, voi numi�i asta via��!?

- Sigur c� este via��!

- Voi nu �ti�i ce e aia via��!

- A�i v�zut vreodat� soarele care apune �ncet peste c�mpul de lupt�?

Sau a�i b�tu ap� cu m�inile de la izvor �n mijlocul pustiului?

Nu a�i gustat niciodat� un fruct proasp�t dup� ce a�i naufragiat s�pt�m�ni �ntregi pe mare.

Voi nu....

- Unchiule Augustin...

navele trimise de papa sunt deja aici.

Trebuie s� �mbarc�m imediat c�r�ile voastre �i s� plec�m.

- �i unde vom merge?

- C�t mai departe de aici, �n siguran��, la Roma.

- Eu nu vorbesc despre destina�ia navelor.

Eu vorbesc despre destinul nostru.

Unde vom merge?

Eu unde voi merge, dac� abandonez sub asediu, cetatea pe care Dumnezeu mi-a �ncredin�at-o?