Original subtitles

Doamne! A reușit!

A reușit!

Eu sunt Margo. Te-ai descurcat foarte bine.

Ești o fată foarte isteață.

Se crede proastă.

Nu e adevărat.

„Acum nu mai vine după mine!”

Cine nu mai vine?

„Dumnezeu.”

Nu te crezi isteață?

- Spune că… - Am spus că știam că te uiți.

Aș vrea să mai lucrez cu ea.

- Și cealaltă? - Nu pot face nimic pentru cealaltă.

Tu l-ai rupt?

Se face inventarul aici!

O să mi se reproșeze asta la nesfârșit!

Ultima gagică a aruncat un frigider pe fereastră.

Eram la etajul șapte. A fost nasol.

Ți-e frică. Te înțeleg.

E nasol.

E o perioadă stresantă pentru tine, dar nu trebuie să facem o tragedie.

Cine dracu' ești?

Eu sunt Feeney.

Sunt noua ta prietenă.

M-ai drogat!

M-ai dezbrăcat.

Faci să pară totul ciudat.

E ciudat!

- Unde-mi sunt… - Hainele?

Am fost nevoită să le dau foc.

În principal, pentru că asta e procedura, dar erau și groaznice, gagico!

E gata cafeaua!

- Vreau să discut cu Booker. - Booker nu e aici.

- Când se întoarce? - N-o mai vezi.

Eu mă ocup de aici.

Ce?

Uite cât de drăguțe sunt ceșcuțele astea!

- Nu înțeleg. - Ai întrebări.

Când am apărut, erai prea agitată. N-aveam chef de așa ceva aseară.

- Și mi-ai băgat o seringă în gât? - Să uităm de seringă, gagico!

Era târziu. Trebuia să te odihnești.

Eu aveam treabă.

Am luat o decizie unilaterală.

N-ai vrea să te așezi odată și să bei o cafea dintr-o ceșcuță aurie?

De ce te-aș crede?

Pentru că nu mai e nimeni aici.

E clar că nu scăpăm cu viață de aici.

Ce-o să ne facă-n spațiul ăsta închis, cu atâția martori?

Pare să vrea cutia aia. Câtă vreme o avem… Stați așa! Unde e cutia?

Îmi pare rău, doamnelor! Compartimentul de bagaje e plin.

- Cutia e în geanta aia, nu? - Da.

Dar-ar dracii!

Linda, ce faci, drăguțo?

Compartimentul era plin.

Se închidea?

- Da… - Atunci, e bine.

Adu căruciorul cu băuturi!

Ne cerem scuze!

Angajații noi nu respectă procedura.

Îmi permiți să iau rapid ceva de acolo?

E…

E cenușa mamei noastre.

Da, desigur, draga mea.

Bun! Să vă aduc ceva de băut!

Linda!

CUM SĂ AJUNGI DIN BELFAST ÎN RAI

Bună, Saoirse! Sunt Liam.

Îți trimit mesaj vocal. Nu voiam să te deranjez la muncă.

Nu terminasem.

Nu știu niciodată dacă să-l șterg și să-l refac sau dacă pare cam…

Scuze! Iar mi s-a întâmplat.

Cred că am degetele prea mari.

În fine! Am vorbit cu Margo.

A zis că nu știe nimic despre Jodie Pryor, dar mi-a spus ceva care a fost puțin…

Nu-mi vine să cred!

Tot eu sunt! Să revenim! Mi-a spus că citea o carte pe perioada sarcinii.

Autoarea era o psihiatră pe care o admira, Greta Ganchaille.

Iar Margo a decis să-și numească fiica după ea.

Dar aici e chestia!

Iisuse!

Scuze! Să revenim!

Femeia a scris doar o carte la peste zece ani după nașterea Gretei.

Nu poate fi adevărat, nu?

Nu prea știu ce înseamnă, dar…

Cum naiba ai reușit asta din nou?

Poate mă suni tu când poți.

Dnelor și dlor, vom începe coborârea spre aeroportul din Dublin.

Vă rugăm să vă puneți centurile și să vă ridicați spătarele!

- Mulțumesc! - Scuze!

Aveți ceva de aruncat?

Haideți! Sunteți gata?

Nu!

Grozav!

De ce să-i împrăștiem cenușa în mare? Nu-i plăcea deloc să-și ude părul!

De unde știi tu? Nu petreceai timp cu ea.

Te-ai mutat la Londra și ai uitat de noi.

Voia să-i împrăștiem cenușa în Primark. Era locul ei preferat.

Vă rog să vorbiți mai încet, fetelor!

Mă ocup eu. Tu anunță-l pe pilot!

Sigur! Deschid carlinga numaidecât! Unde ți-ai făcut instruirea? La al-Qaida?

- Un lucru bun nu i-ai spus! - Centura!

- Ai umilit-o mereu! - Așezați-vă!

A fost greșeala vieții tale să ai grijă de ea!

Asta ți-a întărit personalitatea evitantă.

Ai avut o scuză să nu-ți trăiești viața de frica de respingere.

Fetelor! Iisuse! Încetați!

Nu suntem bete. Ne prefăceam!

Dacă ne puneți să suflăm în etilotest, admit c-am băut câteva pahare de prosecco.

Psihopata aia a vrut să ne omoare!

Ne-a încuiat în cabina iahtului și a provocat o explozie!

Dacă nu era banana Darei, eram moarte.

S-a dat însoțitoare de zbor!

Nu știa să prezinte instrucțiunile de siguranță.

Vreau să aflu unde e adevărata Linda!

Trebuie să ne ajutați!

Haideți!

- Bine! - Mersi că ne-ați ascultat, băieți!

Rahat! Uitați-o!

Trebuie să plecăm. Acum!

Fără bagaje? Nicio șansă!

Am un bikini Max Mara de 300 de lire.

Pardon, dar e scandalos!

Dar îmi vine bestial!

Să vedem!

Haideți!

Bună!

Toate bune, băieți?

Mulțumim!

Femeia asta care te-a sunat a spus că Greta îl cunoștea pe tatăl tău?

A spus că știa ceva despre dispariția lui, da.

Dar nu s-a prezentat la telefon?

Nu, și m-a contactat o singură dată.

- Când ai primit apelul? - În data de 9.

- În ziua în care a murit Greta. - Am aflat asta între timp.

Ce ciudat!

Soția ta l-a pomenit pe tatăl meu?

- Sau a vorbit despre vreun jurnalist? - Nu, deloc.

- Nu e ceva recent. - N-a pomenit nimic, așa că…

Ea ar fi fost adolescentă la momentul dispariției lui.

Cam de aceeași vârstă cu fiica ta.

- Cu fiica mea? - Da.

- Ce știi despre fiica mea? - Am fost acasă la tine.

Era doar ea acasă și am…

- Las-o în pace! - Poftim?

Nu știu ce vrei, dar las-o în pace!

- N-am vorbit cu ea. - Mama ei a murit. Soția mea a murit!

N-am vrut să…

Și vii aici cu invenția asta halucinantă.

Nu e o invenție, inspectore O'Neill.

E un adevăr.

Cineva chiar m-a sunat și mi-a spus numele soției tale.

N-am timp de asta.

Înțeleg.

Îmi cer scuze! Poate că nu e momentul potrivit.

Mai aștept.

Da.

- Te ajut cu ceva? - Nu.

Nu, totul e în regulă.

Poate e timpul să spunem totul poliției.

Dar nu putem face asta, nu-i așa? Unele detalii trebuie păstrate secrete.

Unele detalii de tip infracțional!

Liam ne-ar ajuta.

- Telefonul meu e distrus. - Și al meu!

Al lui Robyn merge!

Fir-ar să fie, Jim!

- Nu-i știu numărul. - De ce mă sună?

Poate pentru că e soțul tău și tatăl copiilor tăi.

Bună, dragule! Cum merge?

Grozav! Totul e sub control.

Ryan sângerează, tati!

Cum e în Portugalia?

Sunt mulți irlandezi pe aici.

O clipă! Doamne iartă-mă, ce…

Am ceva de rezolvat. Ryan!

Trebuie să ne concentrăm.

Ce știm? Care sunt dovezile?

Știm că asta e a lui Jodie și că Jodie și Greta au crescut împreună.

Știm că erau legate cumva. Cum se numea orașul ăla?

- Tashbaan. - Așa!

- De ce pomenești de Narnia? - Ce?

Tashbaan e din Cronicile din Narnia. O citește Jack. Uitasem cât e de confuză.

Leul ăla e un narcisist.

Trebuie să închid, dragule. Te iubesc! Pa!

Futu-i!

Iisuse!

Ce e?

A avut dreptate.

- Despre ce vorbești? - N-aveau cum să fie din Tashbaan.

Pentru că Tashbaan nu există, fetelor.

Tot ce ne-a spus a fost o minciună.

Și acum ne luăm adio de la Jodie!

E perfectă!

Poza de pașaport trebuie să fie reușită.

Apropo, arăți grozav așa.

Nu că m-aș lăuda…

Adevărul e că nu trebuie să exagerezi.

Ce se spune despre minciună?

O minciună bună nu se abate mult de la adevăr.

De exemplu, numele tău.

Eu cred că e bine să alegi un nume asemănător.

În felul ăsta, când te strigă cineva sau semnezi ceva,

n-ai un scurtcircuit mintal.

Și mă gândeam la Gráinne!

Gráinne?

Cred că ți se potrivește. Sincer!

Gráinne.

E un ecou al celei care-ai fost odată.

Mie îmi place.

De parc-ar fi fantoma ta.

E chiar o idee profundă.

Așa sunt eu, gagico!

Avem mai puțină libertate cu numele de familie.

O să-l alegem dintr-o listă aprobată.

Cred că am lăsat-o sus. Mă duc s-o iau imediat.

Trebuie să iau echipamentul cu mine. Nu e vorba că n-am încredere în tine.

Doar că e mai bine să fiu precaută.

Și am mai pățit-o.

Unii mi-au spus: „Vreau doar să vorbesc cu mama.”

Cu sora, cu fiul sau cu cățelul.

„Doar o dată. Doar ca să le aud vocea.”

„Înțeleg, dragilor, dar ați distrus întreaga operațiune

și încep să țin cu cei care vă vor morți.”

Acum ești în tabăra opusă.

Ce-ai spus?

Mai devreme, ai spus că și tu ai fost evaporată.

Da, așa e.

Dar eram foarte mică.

Cât de mică?

Aveam 13 ani.

Părinții mei au fost amândoi…

Încă n-am găsit un mod mai bun de a spune asta.

Ei bine,

au fost uciși.

Îmi pare rău!

Nu e nevoie să afli detaliile. Crede-mă! Ne-ar strica ziua.

Peste noapte, mediul meu a devenit nu tocmai sigur.

Booker a auzit ce s-a întâmplat și a decis să mă ajute.

Booker m-a salvat.

Îi datorez totul.

Cred că de asta sunt aici și fac asta.

Mai avem și asta în comun.

Ce anume?

Și tu erai mică.

Când a apărut femeia aia, Margo.

Știi despre asta?

- Știi ce s-a întâmplat cu mama? - Noi știm totul, gagico.

Noroc, băieți!

Faceți-i măr pe afurisiții de la Galway!

- O să bem pentru voi diseară. - Da!

Nu e Ziua Sf. Patrick, nu?

Mama mă-sii! Nici nu port verde.

Cică îți aduce ghinion.

Deja avem ghinion.

Să fugim!

Scuze!

Iisuse!

Faceți loc! Scuze!

Scuze!

E bine!

Ne-a găsit.

Cum reușește mereu?

Mai repede!

Mersi! Sigur nu vrei și tu una?

- Nu. - N-ai spirit de irlandez.

- Mă jignești. - N-are haz deloc!

Nu te prosti!

- Scuze! - Mare om Sfântul Patrick!

El i-a izgonit pe englezi din Irlanda.

Stați așa! Nu pe englezi. A izgonit șerpii.

- Două halbe, Seamus! - Vin acum, Donal!

Cam vesel, deși ți-a dispărut tatăl.

A dispărut când eram mic. M-am resemnat.

Ai nevoie de un pai?

- I-aș putea cere unul? - Nu.

De ce te interesează ce am vorbit cu șeful tău?

Din curiozitate.

Bine, păi, n-am încredere în el.

Serios?

- Te-am mai văzut. - Poftim?

Am fost acasă la Owen ieri. M-am dus pe jos.

Am văzut cum te-a condus la ușă. Te-ai urcat în mașină și ai plecat.

Tu nu m-ai văzut. Nici el.

În fine!

Când am sunat la ușă, nu mi-a răspuns nimeni.

Nu știu de ce m-a evitat.

- Tu de ce n-ai încredere în el? - Ce te face să crezi asta?

Faptul că stai aici.

Bine, fie.

Până una alta, hai să-ți arăt ceva!

Astea sunt vechile notițe ale tatei.

- Am încercat să le decodific. - Să le decodifici?

A intervievat informatori paramilitari.

Ai spus că era jurnalist. Deci, chiar era jurnalist?

A tot pomenit asta. Eu citeam „fata tristă” sau „femeia îndurerată”.

Dar apoi am aflat

că școala la care mergea Greta se numea Maica Îndurerată.

Sunt vreo 100 de școli în Irlanda cu numele ăsta.

Da, dar mai e și asta.

- Ce înseamnă? - Habar n-am.

Pare ceva religios. Asta îmi spune instinctul.

M-am dus să arunc o privire la școala Gretei.

E o zonă care pare abandonată acum.

Și e acolo o veche căsuță de îngrijitor.

Nu e doar o coincidență.

Greta O'Neill avea o legătură cu tata.

Cum ai aflat că asta era școala Gretei?

Mi-au spus prietenele ei.

Greta ar fi fost acolo în anul în care a dispărut tatăl meu.

Ai spus că ai vorbit cu prietenele ei?

Bună, Saoirse!

Am vorbit cu Andrew.

Îl mai știi pe Andrew? Englezul.

V-a spus despre dispariția tatălui său. Crede că Greta a avut un amestec.

Iată ce mă întreb eu!

Mă întreb de ce nu mi-ai zis nimic.

Vreau să mă suni înapoi și să-mi spui ce naiba se întâmplă!

La naiba! Vin în Belfast. Ne vedem la studio.

Dacă așa se termină totul,

dacă mor azi…

vreau să am conștiința împăcată.

Nu mori, Saoirse.

- Mă doare capul. - Cred că am calmante în borsetă.

La un moment dat, trebuie să vedem de ce ai început să porți borsetă.

Sunt ale mamei. Se dau doar cu rețetă.

- Sunt foarte tari. - Grozav!

Avem nevoie de întăriri. Îl sun pe Jim.

Ce-o să facă Jim? Nebuna aia îl mănâncă pe pâine.

Salutare! Ai sunat la Jim.

- Unde o fi? - Lasă un mesaj după semnal!

A plecat de acasă. Cine naiba se crede?

- Îl urmărești? - Evident.

Nu-l mai cred după faza cu amantlâcul.

N-a fost niciun amantlâc.

Drăcie! Și ea ne urmărește pe noi!

Ne-a pus un dispozitiv.

Ar putea fi pe haine, în păr.

- Știți ce înseamnă asta? - În păr?

Că vine încoace.

Robyn, stai lângă ușă!

Nu vreau să-mi vadă vreun preot veverița.

De ce ți se vede veverița?

Băgați-vă veverițele la cutie!

Liniște! Ascultați!

Luați o armă! Repede!

Nu!

Haide!

Da! Suntem gata!

Poate pentru un exorcism.

Cine e femeia asta, fetelor?

Ce face acum?

Haideți, zâmbiți!

Urmează scena 32A.

Actorii să vină pe platou în cinci minute!

Un amestec de sânge și materie cenușie. Arăta ca o prăjitură cu fructe de pădure.

- Oribil! Se vedea clar că… - Scuze!

- Să-mi arătați înainte! - Scuze!

Scena 32A!

Probă de platou, oameni buni!

Seb, nu știu dacă îți amintești de mine.

Da, ești polițistul.

- O caut pe Saoirse. - Cum altfel?

De ce aș ști eu unde e?

Pentru că lucrați împreună. Și nu sunteți logodiți?

Tu te-ai văzut cu ea mai mult decât mine.

Poftim?

Crezi că nu știu ce se petrece?

- Nu se petrece nimic. - Nu-mi pasă.

- Nu-ți pasă? - Aș vrea să iau și eu parte.

Să iei parte?

Vei afla că am multe de oferit la capitolul ăla.

Chiar nu știu despre ce vorbești.

Și mi-e cam teamă să te întreb.

Lasă vrăjeala!

- Asta explică de ce a lipsit zile bune. - Ce anume?

Lucrează la sezonul al cincilea, iar tu o ajuți.

Nu.

Iar mă exclude! Ce mai muncă în echipă la TV!

Șefu'… De ce porți uniforma asta?

- Nu, e polițist. - Tu joci săptămâna viitoare.

Costumier! Idiotul are uniforma greșită.

- Nu-s actor, ci un om real. - Și actorii nu-s?

E polițist adevărat.

- O ajută pe Saoirse cu scenariul. - Serios?

Trebuie să schimbăm scena 15. Ploaia nu se oprește.

- Nu! - Îi spui să mă sune?

Mă duc la televiziune ca să dau interviul ăla groaznic.

- Te pup! - Care era scena 15?

În curtea școlii. Îngroparea cadavrului.

Bine.

Scuze!

Îmi dai scenariul?

Ne apucăm de treabă, oameni buni?

Ce pune la cale? Știe că suntem aici?

Dreptul la refugiu!

Ne respectă dreptul de a cere adăpost. Cât suntem aici, nu se atinge de noi.

De ce dracu' am pleca?

Alo!

Vreau doar cutia.

V-ați amestecat într-o situație care nu vă privește.

- Nu vă vreau răul. - Ai vrut să ne omori.

Pe barcă? A fost un avertisment.

Dacă voiam să vă omor, erați moarte.

Vreau doar cutia.

De ce?

Ce e în ea? Ce legătură au toate cu Greta?

Informația asta v-ar infecta ca o boală.

Una fatală.

Trebuie doar să veniți aici

și să-mi dați cutia.

Faceți asta și vă promit că nu ne mai vedem niciodată.

După o vreme, vă veți întreba dacă toate astea chiar s-au întâmplat.

Și dacă eu chiar am existat.

Cum rămâne?

Lasă-mă pe mine!

De ce n-ai intrat?

Nu-mi rezolv treburile în casa Domnului.

N-am încredere în El.

Înțeleg.

Ei bine…

Noi nu facem înțelegeri cu diavolul.

E foarte drăguță!

E luată de la magazinul cu donații.

Trebuie să cheltuiești echilibrat.

Îți ia mai mult timp, dar nu poți avea numai haine noi.

Îți aleg eu strictul necesar. Încă nu mi-au spus unde pleci.

Nu știu cu ce vreme vom avea de-a face.

- Vii și tu cu mine? - Vor trimite moașa.

Ce?

Ea te moșește în noua ta viață.

Când?

În curând. Prea curând!

Am înțeles că, după ce mă instalez, poate să vină și fiica mea.

Zău așa, gagico!

- Înțeleg că sunt multe de făcut. - E puțin spus.

- Dacă aș ști cât timp avem… - Îmi dai motive de îngrijorare.

- Mă îngrijorezi. Sunt îngrijorată! - Nu trebuie să fii.

- Cât timp? - Orientativ.

- E o procedură foarte delicată. - Înțeleg.

Și fără garanții.

- Dacă totul decurge bine… - Fără garanții!

E fiica mea și crede că-s moartă.

Asta e spre binele ei.

O să fii bine.

Oare?

Unii sunt făcuți să supraviețuiască.

Asta mi-a spus Booker când au murit ai mei.

A spus că știa că eram diferită pentru că am curățat totul.

A zis că mulți adulți n-ar fi reușit asta.

Ce ai curățat?

Mizeria, gagico!

A fost un măcel!

Au fost înjunghiați.

De 13 ori, în total.

Dumnezeule!

Nu contează. Sincer!

Nu și-au dat seama de nimic.

Ce vrei să spui?

Dormeau adânc.

De 13 ori.

O rană pentru fiecare an mizerabil.

Nu fi atât de șocată!

Ai realizat că avem asta în comun.

Și eu am văzut asta la tine. Înainte să aflu vreun lucru despre tine.

Cine se aseamănă se adună, nu?

Vei fi bine.

Vei supraviețui.

Cei ca noi supraviețuiesc mereu.

Să sunăm pe cineva?

Ești bine, dragă?

Te simți bine?

Ce parte a planului nu ți-a fost clară?

M-a înspăimântat.

O priveam în ochi

și parcă n-avea suflet.

De parcă eram în prezența răului pur.

Cum ar reacționa cineva ca ea dacă i-ai sparge mutra?

N-avea de gând să ne lase să plecăm, Robyn. Mințea.

- Pentru ce e coada asta, mai exact? - Habar n-am.

Dacă ne ascundem după ei, trebuie să-i omoare pe ei mai întâi.

- Iisuse! - Următorul!

Până și eu cred că asta e cam diabolic, și lucrez în televiziune!

Apropo, Seb încearcă să dea de tine.

Întreabă câte scenarii primește Liam acum că e consultant.

De ce cere scenarii?

- Are nevoie de ele, dacă e consultant. - Nu e consultant.

Ce se întâmplă aici?

Ai grijă cu pastilele alea!

- Biletele! - Pentru ce?

Pentru The Late Late Show.

Vai de mine! The Late Late Show!

Îl ador pe Patrick Kielty!

Și eu îl ador!

Da.

E priceput, dar nu înțeleg de ce-i așa de popular.

Bine. Îl ador pe Patrick Kielty! Frate!

Nu ne poate ucide în direct!

Vă dați la o parte, vă rog?

Nu avem bilete pentru că ele au câștigat concursul.

Despre ce vorbești?

Ar trebui să fie pe listă. Am trimis un e-mail ieri.

Ce listă ai tu?

- Cine te-a pus la ușă? - Kara.

Tipic ei!

Spune-mi c-ai păstrat măcar câteva locuri!

- Desigur. Ca de obicei. - Bun! Mergem?

STUDIOURILE RTÉ DUBLIN

- Biletele! - M-am inspirat din 30 Rock.

Dar n-ai văzut niciun episod din serialul meu!

- Fiindcă nu e amuzant. - De unde știi?

Mulțumim! Scuze! Avem locurile acolo.

- Mulțumim! - Acelea sunt locurile noastre. Mulțumim!

Scuze! Mulțumim!

Așa! Putem sta liniștite o vreme.

Intrăm în direct în trei…

Mulțumesc!

Bună seara! Bun-găsit la The Late Late Show!

Aplauze pentru trupa noastră! Priviți-l pe Jonathan!

N-ai vrea să închizi mizeria aia?

La mulți ani de Sfântul Patrick!

Tot în seara asta, vorbim despre omul care a salvat o oaie oarbă,

împotmolită în noroi pe culmile munților Wicklow,

și pe care a cărat-o în spate până jos.

Numele lui e Sean O'Kelly.

Bravo ție, Sean!

Unde mai vezi așa ceva?

Ce emisiune ciudată!

Joacă rolul detectivului Emma Fierce în serialul TV multipremiat, Codul Crimei.

S-o primim cu aplauze pe unica și inegalabila Marnie Mullins!

Faceți mișto de mine?

Acelea nu-s cretinele din Belfast pe care le-am interogat?

Cred că ai dreptate.

Sunteți siguri?

Evident. Le-aș recunoaște oriunde.

Emisiunea asta e în direct, nu?

Desigur.

N-are egal!

Serialul are mulți fani. Nu-i așa că ne place mult Codul Crimei?

Când ai citit scenariul, ai știut c-o să aibă succes?

- Știi tu, Paddy… - Țineți-vă!

Nu.

Chiar nu înțelegeam care era atracția, dar apoi mi-am dat seama

că publicul se atașase de personajul meu, Emma.

„De personajul meu, Emma.”

Ea i-a fermecat. Am făcut câteva sugestii…

Le-am ignorat.

…ca s-o fac mai ușor de plăcut, iar scenariile au devenit mult mai bune.

- Am lucrat mult la ele. - „Am”?

Și, după toate astea, cred că am reușit ceva cu adevărat special.

Perfect adevărat!

Zece milioane de telespectatori s-au uitat

cum l-ai prins pe curierul ucigaș în propria casă?

De fapt, o mare parte din acea scenă a fost improvizație.

Atât mi-a fost!

Atât mi-a fost!

Doamne!

E scenarista noastră, Saoirse Shaw.

Surpriză!

Saoirse Shaw, scenarista Codului Crimei!

Doamnelor și domnilor, s-o aducem aici!

Serios?

Uite! Mami e la televizor! Ea e!

Încetați, băieți! E în Portugalia.

- Saoirse! - Patrick Kielty!

Paddy! Patrick! Paddy Kielty! PK!

- Dle Paddy! - Respiră!

Da.

Iisuse!

Iisuse!

Spune-ne de unde te inspiri

pentru intrigile complicate și răsturnările de situație!

Mă inspir din multe lucruri.

Din cărți.

Da, Seb. Calmează-te!

Acum intru. Așteaptă puțin!

Gata!

Din filme.

Din știrile zilnice.

Din istorie.

Ce dracu' face?

Câte pastile a luat?

Pentru Dumnezeu!

Până și din evenimentele din viața reală.

Să auzim mai multe!

- Despre ce? - Dă-ne un exemplu!

Păi…

- Poate n-ar trebui să spun asta. - Hai! Nu ne tachina!

În adolescență, eu și prietenele mele am făcut un lucru groaznic.

Dar doar pentru că încercam să protejăm pe cineva.

- Continuă! - O să am probleme.

Nu e ăsta farmecul emisiunii?

Cred că e o idee proastă, Patrick Kielty.

Spune-ne!

Spune-ne!

Ei bine, se pare că persoana pe care încercam s-o protejăm ne mințea.

Așa că am făcut un lucru groaznic, dar nici nu știm motivul.

Dacă era o poveste din serial, și tu erai Emma, ce făceai?

Presupun că…

Presupun că Emma și-ar fi dat seama că a trecut cu vederea un lucru minor,

un lucru pe care l-a crezut banal inițial.

Dar se pare…

Că a fost cheia care a dus la rezolvarea cazului.

Cheia care deschide cutia.

O știa de la bun început.

- O știam de la bun început. - Știa deja răspunsul.

Știu deja răspunsul.

Firește.

L-ai văzut. Unde l-ai văzut?

Nu știu.

Mai gândește-te!

- Nu-mi amintesc. - Vizualizează-l!

Îl vizualizez.

Un simbol.

Un simbol. O poză cu un simbol.

Gata, știu!

A fost o scenă destul de greu de filmat.

- Cum așa? - Aveam atacuri de panică.

O s-o învăț cum să vorbească în public.

Revenim în cinci minute. Rămâneți cu noi! Publicitate!

E praf!

Apreciez tot ce faci! Așa! Trebuie să plecăm!

- L-am văzut pe Patrick Kielty. - Și noi l-am văzut.

Nu te opri! Mai repede!

Iisuse! Să mergem!

Capul jos! Haide!

Pastilele alea ar omorî și un cal!

Nu te putem lăsa de capul tău.

Cred că am găsit soluția.

Noi am găsit soluția.

Eu și Patrick Kielty.

Îl ador pe Patrick Kielty!

Am văzut deja răspunsul.

L-am avut în fața ochilor.

- Ce? - Simbolul din Portugalia.

Ai făcut o poză?

Stai!

Era trecut și un număr?

Da, e o dată.

Spune-o!

Doi, cinci, zero, unu, nouă, șapte.

Dumnezeule!

Ce a pățit?

Ce naiba se întâmplă aici?

Nici nu știu de unde să încep.

Începe cu Charles Sampson!

Ce știți despre Charles Sampson?

Ai grijă!

Drăcie!

Coboară din mașină!

Ce vrei?

Treci la volan!

Mișcă-te!

Condu până îți spun eu să te oprești!

Subtitrarea: Alexandra Simona Pandelică