Original subtitles

Trăiască regina !

Libertate pentru Cardinal ! Eliberați-l acum !

Ajutați-l pe Cardinal !

Este o victimă a tiraniei regale.

Trăiască regele !

Dumnezeu să-i ocrotească pe rege și pe regină !

- Madame de Rohan. - Ați promis

că nu va fi scandal. Ce să spun ?

Faptul că regele îl acuză pe Cardinal înfurie publicul.

Am acceptat avocatul dumneavoastră liberal.

Dar acum folosiți acest proces ca propagandă

pentru ideile dumneavoastră radicale.

Asigurați-vă că nepotul meu este achitat.

Altfel, mă voi asigura că veți fi considerat un trădător al clasei voastre.

Jos monarhia !

Ar trebui să le spui adevărul.

Fără martori, nu putem dovedi nevinovăția lui Rohan.

Trăiască Majestatea Sa !

Trebuie neapărat să fiți prezent personal ?

Vreau să văd cum Rohan mărturisește.

Puteți urmări procesul de aici.

Ridicați-vă pentru președintele D'Aligre !

- Ai nevoie de o pernă ? - Nu, e bine. Sunt bine.

În calitate de președinte al Parlamentului din Paris, declar ședința

în cazul Coroana împotriva Cardinalului Rohan deschisă.

Ce ipocrit.

Ridicol.

Sper ca parlamentarii să nu cadă în plasa lui.

Cu siguranță nu o vor face.

Așadar: Dreptate, fă-ți datoria.

Acuzația concluzionează că lanțul de diamante

a fost predat unui complice al Cardinalului,

care s-a dat drept gardian al reginei.

Complicele nu a mai fost văzut de la evadarea sa.

Fără îndoială, la ordinul acuzatului.

Sau la cel al magului său. Cagliostro.

El va apărea aici mai târziu, ca conspirator.

- Avem șanse bune. - Gardianul e o problemă.

Se zvonește că ar fi mort.

Ar fi mai bine să fie totul beton.

Monsieur Target, puteți acum să-l interogați pe acuzat.

Mulțumesc, Monsieur Președinte.

Vă rog să vă spuneți numele.

Louis René Édouard

Cardinal de Rohan, Prinț-Episcop de Strasbourg,

Prepozit al Sorbonei. Mare Almonier al Franței.

Apărarea va dovedi că a fost victima unei înșelăciuni.

Prin dorința sa de a fi un supus loial,

a putut fi înșelat de o femeie vicleană.

Cine a furat colierul ?

Din câte știu, bazându-mă pe dovezile pe care le am,

hoțul a fost Regina Maria Antoaneta.

Liniște, vă rog ! Liniște !

Ar fi trebuit să știu că minte.

- Să se corecteze procesul verbal ! - O tactică de apărare josnică.

Oricine își dă seama.

De ce o suspectați pe regină ?

Era cunoscut că nu eram în grațiile ei.

Speram să mă pot reabilita.

Am donat uneia dintre organizațiile ei de caritate,

condusă de Contesa de Valois.

- Vreți să spuneți Jeanne de La Motte. - Da, scuzați-mă.

S-a dat drept Contesă.

O vom asculta pe Madame de La Motte mai târziu ca martoră. Continuați.

După donația mea,

am primit o scrisoare de la regină.

Am răspuns, și am început o corespondență.

Scrisorile ei erau scrise pe hârtie de scris albastru deschis.

Ar fi indiscret să dezvălui ce mi-a scris în ele.

Voi spune doar că am crezut că sunt unul dintre prietenii ei intimi.

E o acuzație gravă, Cardinalule.

Ce dovezi aveți că Regina a scris scrisorile ?

Ne-am întâlnit în grădini.

- La miezul nopții. - Ar trebui să plecăm.

- E în regulă. - Mi-a dat un trandafir.

L-am uscat.

Totul a fost inofensiv, desigur.

Sunt un om al Bisericii.

Totuși... de ce ar face Regina asta ?

Din păcate, acum înțeleg că a vrut să-mi abuzeze loialitatea.

Nu putea cumpăra colierul în public,

având în vedere criticile care au urmat achiziției ei de la Saint-Cloud.

Cum îndrăznește ?

Mărturisesc,

că am intermediat achiziția colierului

și l-am predat gărzii ei, conform instrucțiunilor Reginei. Dar...

de atunci nu am mai văzut colierul. Nici diamantele.

Singura mea crimă este să fiu un slujitor loial al Coroanei.

O Coroană care acum are o pată.

Liniște !

Arăți palidă. Ar trebui să te întorci, să te odihnești.

Sunt bine.

- Cred că... - Sunt bine.

Ai putea să te întorci și să ai grijă de copii ?

Mă simt mai bine,

știind că ai grijă de ei.

Ar trebui să luăm o scurtă pauză.

Eliberați-l pe Cardinal !

- Întâlnirea din grădini ? - Așteptați.

Ar fi util să putem respinge acuzația.

Dacă puteți spune unde ați fost în acea noapte.

Nu m-am întâlnit cu acest bărbat în grădini.

Minte pentru a-și acoperi propria vină.

O, Doamne, asta e...

Vă rog să plecați.

Fersen a fost aici la începutul lui iunie.

Cum putem răspunde la minciuna lui Rohan.

- Fără să mințim și noi ? - Nu știu.

Părea convins de ceea ce spune.

Ce-ar fi dacă el...

s-a întâlnit cu adevărat cu cineva ?

Nu înțeleg.

Cineva care s-a prefăcut că sunt eu ?

Am văzut odată această femeie pe scenă la Palais Royal.

Era o...

Sunt imitatoare.

Se îmbracă la fel ca mine și se mișcă la fel ca mine.

Dacă Rohan s-a întâlnit cu o femeie,

despre care credea că sunteți voi,

atunci asta sugerează că este un nebun și nu un hoț.

Da.

Dar puteți investiga asta ?

În afara canalelor oficiale ?

Da.

Conform acestor înregistrări, am fi în faliment în șase luni.

Din păcate, așa este. Doar dacă Parlamentul acordă creditul.

- De ce durează atât de mult ? - Din cauza procesului.

Ei cred că acuzați nobilimea pentru a vă întări puterea.

În plus, în Parlament circulă zvonul

că vrem să propunem o reformă fiscală radicală.

Cum a aflat Parlamentul de reformă ?

Doar dumneavoastră, Vergennes și eu știam.

Nu am idee, dar noi...

avem nevoie de noul credit.

Nu confirmați suspiciunea înainte de a avea banii.

- Ați spus cuiva ? - Bineînțeles că nu.

Ce e ?

Cineva s-a trezit cu stângul.

Acești pereți au urechi. Ai...

Ai fost... Ai scotocit prin biroul meu ?

De ce-aș face asta ?

Nu e nimic interesant acolo.

În afară de jurnalul tău de vânătoare.

Sunt aici doar pentru știrile de la Palais Royal.

Încă un atac la autoritatea ta.

Aici se cere chiar și separarea dintre Biserică și Stat.

Arăți ciufulit, frate. Asta nu e bine pentru un rege.

PENTRU SEPARAREA BISERICII DE STAT

Vă rog, așezați-vă.

Procuror Fleury, martora dumneavoastră.

Spuneți-vă numele.

Jeanne de Valois.

Și care e relația dumneavoastră cu Cardinalul Rohan ?

Înțeleg că e dificil, dar...

suntem aici să aflăm adevărul, doamnă.

Cardinalul a profitat de sărăcia și ignoranța mea.

Continuați.

Provin din familie nobilă.

Tatăl meu deținea pământ în Champagne.

Dar apoi au venit vremuri grele.

În copilărie, am fost forțată să cerșesc pe stradă.

Oamenilor le era milă de biata fată,

o descendentă directă a lui Henri al II-lea de Valois,

rege al Franței.

Apoi ați mers la Versailles și l-ați întâlnit pe Cardinal.

Da.

A început el să profite de dumneavoastră de atunci ?

L-am rugat pe Cardinal să mă ajute și să mă sfătuiască.

Mi-a dat niște bani

și m-a rugat să strâng donații la Versailles pentru caritatea sa.

Am crezut că are intenții bune.

- Și colierul ? - Nu, nu știam nimic

despre colier până când Cardinalul a fost arestat.

Dar după ce știu acum,

despre datoriile mari ale Cardinalului

și că acea caritate și tot ce a spus era o minciună,

cred că Cardinalul a plănuit furtul colierului,

cu ajutorul acestui nelegiuit Conte Cagliostro.

Absolut incredibil.

Mulțumesc mult.

Acestea au fost toate mărturiile pentru azi. Domnule Președinte ?

Ar fi trebuit să spun adevărul.

Regina e și mai supărată, iar Jeanne scapă.

Trebuia să dăm vina pe Regină. Așa, cuvântul dumneavoastră e împotriva lui Jeanne.

Ei o cred mai degrabă pe ea decât pe voi.

- Cum îndrăzniți ? - Are dreptate.

De ce n-ați găsit alți martori ? Paznicul dispărut ?

Femeia care se dădea drept Regină în grădini.

- Asta cu Regina a fost ideea voastră. - Calmați-vă, vă rog.

Acest proces nu e încă pierdut.

Nu putem găsi paznicul.

Dar știm cine e femeia din grădini.

A fugit când ați fost arestat. Oamenii mei o caută.

Dacă nu aveți nevoie de ajutorul meu, îl retrag.

N-o veți face.

Reputația voastră e în joc la fel ca a noastră.

Atunci aveți încredere în mine !

Poate că avem nevoie de o nouă strategie.

Ai vrut procesul ca să afli adevărul.

Adică: ce se întâmplă dacă există lucruri pe care nu vrem să le știm ?

Acest pericol există la un proces public.

Trebuie să mă susții.

Să te flatez, ca toți ceilalți ?

Ești hotărât, asta e o calitate,

dar nu iei în considerare consecințele.

Nu voiam să fiu învățat de tine.

Ar putea fi Cardinalul nevinovat ?

Nu poate fi.

L-am acuzat public,

Vă rog, nu vă ridicați.

Am înțeles că a mers bine azi.

Foarte bine.

Mi-a plăcut să fiu acuzată de furt.

E o...

mutare disperată.

Nu crezi ?

Ba da, cred.

Problema cu Rohan se va termina curând. Cu siguranță.

Da.

Vin cu tine mâine.

- Nu trebuie. - Ba da, ar trebui să fiu acolo.

Jumătate din Paris crede acum că ea a furat colierul.

Iată-vă ! Trebuie să ne spuneți totul, cuvânt cu cuvânt.

- Jeanne a depus mărturie ? - Uită de Jeanne.

Povestiți-ne despre Monsieur Target ! Se spune că e elegant

pentru un liberal. Dacă vă plac păunii.

Doamnelor.

Louis devine minunat de paranoic. Trebuie să-i spunem lui Malherbes.

Deci, dacă Antoinette este acuzată de furtul colierului,

voi prelua curând regența.

- Unde suntem ? - Judecătorii

o cred pe Jeanne de La Motte pe cuvânt.

Cardinalul pare vinovat ca păcatul.

Bine. Nu vrem ca monarhia să piardă procesul.

Dacă Rohan e condamnat, poporul nu va simți compasiune pentru Antoinette ?

Să simtă compasiune pentru ea ?

Asta nu ne ajută.

Scopul e să-i facem rău.

O putem convinge pe Jeanne să ne ajute ?

Doamne, nu te saturi niciodată de aceste intrigi ?

Aceste intrigi ne sunt amândurora de folos.

Tu o vrei pe Marguerite înapoi.

Deci.

Hai să aflăm cum ajungem la Madame de La Motte.

Unde e ?

La Bastilia.

Putem trimite pe cineva acolo ?

Un spion.

Beaumarchais.

Ce încredere fermecătoare în sine.

Am auzit că ați făcut o impresie bună.

Mă simt flatată.

Nu a fost o impresie.

Ei bine, ați recunoscut cu bucurie că ați furat bani de la jumătate din Versailles.

- La porunca răului cardinal. - Totuși, o crimă.

Vă bazați pe mila cuiva foarte puternic.

Dacă ar fi așa, nu v-aș spune.

Exact.

Dar să zicem că vă bazați pe regină.

Atunci fiți avertizată. Este cunoscută pentru inconsecvența ei.

Aveți o ofertă mai bună ?

Marie Antoinette nu are nicio influență asupra verdictului dumneavoastră.

Parlamentarii decid asta.

Unele facțiuni din Parlament ar fi foarte încântate

de orice îi face rău reginei.

Nu sunt o nebună.

Vreți să confirm acuzațiile cardinalului.

Nu, nu e asta.

Prietenii mei se bucură dacă cardinalul cade.

Cu condiția ca regina să cadă odată cu el.

- De ce să am încredere în dumneavoastră ? - Nu puteți.

Amândoi știm că sunteți pe o muchie de cuțit.

Ați văzut cât de ușor a crezut curtea că regina e hoțul.

Vă puteți baza pe ea să vă salveze ?

Madame Jeanne de La Motte, soția lui Nicholas de La Motte.

- Numele meu e Jeanne de Valois. - Da.

Ați spus tuturor din Versailles că sunteți contesa de Valois.

- Când ați primit titlul ? - Cardinalul m-a sfătuit să-l folosesc.

Nu că nu mi s-ar cuveni. Sunt descendentă de regi.

Și cardinalul v-a sfătuit să spuneți minciunile pe care le-ați spus ?

O moștenitoare dezonorată, care trăiește pe străzi...

Viața ei e ca un roman, nu credeți ?

Am spus adevărul pur.

Adevărul pur.

Slavă Domnului.

Cred că ați inventat totul.

Știm cât de convingătoare puteți fi.

Ați păcălit jumătate din Versailles să strângă fonduri

pentru falsa dumneavoastră caritate, pentru care veți fi judecată.

A fost opera de caritate a cardinalului.

Adevărul e că, înainte de Versailles, erați săracă lipită pământului.

Erați înglodată în datorii și mâncați doar

dacă un binefăcător își făcea milă de dumneavoastră.

Sunt surprinsă că păreți suficient de sănătoasă să fiți contesă.

Cu banii, am luptat pentru pământul strămoșilor mei.

Pământul strămoșilor dumneavoastră ! Ce e asta ?

Jumătate de câmp în Champagne, unde se scaldă câțiva porci ?

E adevărat că, acum șase ani,

ați fost acuzată de falsificarea scrisorilor de recomandare ?

A fost calomnie.

Desigur. Și lista negustorilor,

conform căreia ați făcut achiziții enorme,

la scurt timp după furtul colierului ?

Mobilier, bijuterii, haine... A fost și asta calomnie ?

Nu.

- Adevărul, Madame de La Motte... - De Valois !

Sunteți o fantastă.

O fantastă și o infractoare de profesie.

- Nu sunt. - Cine a furat colierul ?

Cardinalul ? Din cauza datoriilor sale mari ?

Dar el are prieteni bogați.

El încă mai crede că a servit-o doar pe regina sa.

Ce motiv ar avea să mintă și să fure ? Dumneavoastră, în schimb,

nu sunteți absolut nimic fără minciunile dumneavoastră.

El este obsedat de regină.

Adică, sexual.

- De aceea a făcut asta. - Ce a spus ea ?

Scuzați-mă, cardinalul a spus că este un slujitor loial.

Și cum se lăuda cu vizitele la Petit Trianon !

A spus că a traversat un șanț pentru a ajunge la regină.

Odată a căzut în el, sutana i s-a murdărit de tot.

Toate astea sunt din imaginația dumneavoastră.

Cel mult, din a lui.

Dar poate fi totul doar inventat ?

A povestit despre un perete de diamante în camera ei din Petit Trianon.

Ea cumpără bijuterii pe la spatele regelui.

Nu există niciun perete de diamante. Ce înseamnă asta ?

- Nimeni nu trebuie să știe de voi aici. - Louis, te rog.

Nu e de mirare că Rohan o acuză.

Cunoaștem înclinația reginei pentru lucruri strălucitoare.

O calomniați pe regină.

Eu doar repet ce mi-a spus cardinalul. Este infracțiunea lui.

El se lăuda cu apetitul ei insațiabil

și cu interesele ei complexe.

A spus că admiratorii se furișează prin camerele ei.

Că vrea să învețe suedeză.

La ce-i trebuie această limbă, nu pot spune.

A spus că, din fericire, regelui îi place să fie înșelat.

Și că are o gaură imensă în dulapul regal.

- Oprim acest proces. - Nu.

Ar părea că ascundem ceva.

- Louis, așezați-vă. - Să ascult asta ?

- Ne faceți de râs în fața tuturor. - Depun mărturie. Și infirm totul.

Voi spune că am fost cu tine în acea noapte.

Nu, nu depui mărturie falsă.

Plecăm.

Trebuie să ascult până la capăt. Yolande te însoțește.

Această femeie are, în mod clar, propriile planuri.

Măcar încă spune că Rohan este vinovat.

E ceva nou despre întâlnirea din grădini ?

Femeia care s-a dat drept dumneavoastră a dispărut.

Spionii mei o caută.

Dacă se dovedește că i-a jucat o farsă lui Rohan,

nu o putem aduce în fața instanței.

Și apoi a plecat pur și simplu.

Trebuia să-i vezi fața, era până la pământ.

Iată-vă ! Speram să veniți.

Și eu speram la o seară liniștită,

în care salonul meu să nu servească drept forum pentru chestiuni politice.

E supărat că Rohan pierde în instanță.

Până la urmă, o trage și pe Antoinette cu el în jos.

Reputația ei nu se va mai reface niciodată.

Mereu v-ați făcut prea multe griji pentru dormitorul ei.

Așezați-vă cu noi, vorbim despre chestiunile importante.

Regina s-a alăturat mișcării tale aboliționiste ?

Avem nevoie de semnătura ambilor pentru a pune capăt comerțului cu sclavi.

Dar nu așteptăm ca ei să explice poporului ce este corect.

Nu ați vorbit despre puterea poporului ?

Cardinalul vostru este

doar o distragere de la adevăratele probleme,

prietene.

Să ne amintim că noi suntem soluția !

Are dreptate. Procesul nu servește la umilirea reginei.

Știu asta. Nu sunt nebunul pe care mă crezi.

Încerc să creez o ruptură între Parlament și Monarhie.

- Dacă nu poți ajuta, pleacă. - Pot să te ajut.

Dar mai întâi am nevoie de ceva de la tine.

Ce ?

O promisiune.

Că, dacă vei deveni rege, femeile vor primi aceleași drepturi.

- Nu vorbești serios. - Poți câștiga procesul.

Deci ?

Vino cu mine.

- Cine e ? - Paznicul dispărut.

- De ce nu mi-ai spus nimic ? - Nimeni nu știe.

Dacă ar fi depus mărturie, Rohan ar fi fost achitat și procesul anulat.

Dar așa, toată lumea ne va privi.

Nu voi spune nimic care să dăuneze reputației lui Jeanne de Valois.

E timpul să te duc în Bastilia.

E ceva ce trebuie să vezi singur.

Arăți bine.

Pentru un cadavru.

Ne putem baza pe Parlament să voteze pentru noi.

- Nu sunt așa de sigur. - Poftim ?

Parlamentul a aflat

că vreau să extind taxele asupra clerului și nobilimii.

Unii parlamentari

suspectează că gestionez prost finanțele.

Și faci asta ?

Avem destule datorii.

Asta înseamnă că tu...

crezi că unii parlamentari

ar putea folosi procesul pentru a te pedepsi ?

Poate.

Da.

Da, și trebuie să fim pregătiți pentru asta.

S-ar putea să mi se opună și să-l declare pe Rohan nevinovat.

Îmi pare rău, trebuia să-ți spun.

Am vrut să te protejez, să te țin departe de politică.

Louis, te rog, tu...

nu ai vrut să mă protejezi, m-ai considerat incapabilă.

Parlamentul nu trebuie să voteze împotriva noastră.

Asta ar însemna că am pierdut controlul.

Atunci, acest proces nu este despre colier.

Este un referendum despre domnia noastră.

Curva de la Palais Royal.

- Nu are voie să depună mărturie în instanță. - Nu știu cum au găsit-o.

Am spus că o vor găsi oamenii mei.

Îmi pare rău că am eșuat.

Îmi pare rău.

Cum vă numiți ?

Domnișoara Nicole D'Oliva.

Am cerut adevărul.

Cred că acum trebuie să-l ascult.

L-ați întâlnit vreodată pe acuzat, Cardinalul Rohan ?

Da.

Am primit bani să mă dau drept regină în Grădina lui Venus.

- Cine v-a plătit ? - Nu știu.

Nu și-a spus niciodată numele.

A spus doar că vrea să-i joace o farsă Cardinalului.

Este credibil că Cardinalul v-a luat drept Regină ?

O jucasem de multe ori și eram pricepută.

O jucam în fiecare seară pe scenă, la Palais Royal.

Și în paturile domnilor de vază, după spectacol.

Ați fi surprinși,

ce fel de lucruri trebuia să facă Regina.

Lucruri murdare.

O lăsau să cerșească.

Să se târască pe jos în fața lor.

Unul chiar a vrut să-i spun...

Majestatea Voastră.

Acest truc nu dovedește nimic.

Apărarea plătește o curvă să-i confirme povestea.

Liniște, vă rog ! Liniște !

Monsieur Target, nu mai tolerez astfel de trucuri.

Îmi pare rău. Pentru că, în continuare, voi învia un mort.

Mi-a fost dor de tine, Villette.

- Mi s-a spus că ești mort. - Atunci suntem doi.

După ce Nicholas m-a înjunghiat, am leșinat.

Când mi-am revenit, voi doi dispăruserăți.

Ne-a înșelat pe amândoi.

Ascultă, am o înțelegere.

Am spus că Rohan a aranjat totul.

Spune și tu la fel, și vom fi liberi.

Dacă spui adevărul, ne scufundăm.

Niciunul dintre domnii aceia nu ne va salva.

Dacă vrei să-ți salvezi pielea, ține-te de povestea mea.

Vă rog să vă așezați.

Spuneți cine sunteți.

Mă numesc Rétaux de Villette.

Am falsificat scrisori și

am furat colierul, îmbrăcat ca o gardă a Reginei.

La porunca cui ?

A lui Jeanne de La Motte.

Și am dovada.

Asta

a fost găsită în posesia bărbatului care stă aici, în fața noastră.

Monsieur Villette, vă rog să spuneți Curții ce este asta.

Ciorna unei scrisori falsificate pe care Jeanne i-a trimis-o lui Rohan.

M-a pus să o transcriu pe hârtia Reginei.

Este scrisul ei.

Liniște !

- Liniște ! - Ajunge.

Liniște ! Liniște !

Așadar, astăzi s-a dovedit nevinovăția lui Rohan.

Chiar și parlamentarii loiali regelui îl vor putea condamna cu greu.

Nu renunțați.

Lucrăm în culise pentru a ne asigura voturile lor.

Mulți sunt încă loiali.

Îmi voi pierde toată autoritatea.

Nu putem dovedi că Rohan a furat colierul.

Dar putem depune o nouă acuzație.

A stat în fața Parlamentului

și m-a numit o hoață.

Vreți să sugerați că îl acuzăm pe Rohan,

pentru că v-a pătat numele ?

Da.

- Exact. - Aceasta este o crimă capitală.

Riscați să-l transformați pe Rohan într-un martir.

Nu.

Nu. Îi acuzăm pe toți.

Tot procesul a fost un circ.

Toată lumea privește.

Vreți să riscați execuții publice ?

Mai bine decât să pierzi toată țara.

Ziarul !

Domnilor, liniște, vă rog !

Monsieur Target ?

Probele arată că și celălalt acuzat a fost arestat pe nedrept

pentru furt.

Dar are dreptul să fie ascultat.

Îl chem pe Contele Cagliostro.

Asta e...

- Puteți vorbi. - Cagliostro ?

Nu am avut nimic de-a face cu furtul colierului.

Sunt judecat din cauza reputației mele.

Am fost tratat nedrept și batjocorit.

Și asta doar pentru că tânjesc după cunoaștere.

L-am văzut la Versailles.

Eu sunt doar un om al acestei epoci.

Cercetez,

ce numiți voi ocult.

Și încerc să vindec oameni.

Chiar și pe cei mai înalți.

Chiar și pe cei care nu mai au speranță.

- L-a tratat pe Delfin ? - Desigur că nu.

L-a tratat pe Delfin ?

Nu.

Cheamă-mi trăsura. Sunt necesară în altă parte.

Majestatea Voastră !

Jeanne de La Motte și Rétaux de Villette sunt,

cu ajutorul neștiutor al lui Nicole D'Oliva,

vinovați de furtul colierului de diamante.

Cardinalul Rohan și șarlatanul Conte Cagliostro

sunt nevinovați.

Există o dezvoltare.

Coroana cere Parlamentului să ia în considerare o a doua,

plângere mai serioasă împotriva acuzaților.

Acțiunile lor au pătat numele Reginei ?

Știam că vor fi învinși.

Dar de ce ar risca Regina asta ?

- Continuați, Monsieur Target. - Am nevoie de timp să mă gândesc.

Nu aveți.

Vorbiți acum.

Acțiunile Cardinalului Rohan și ale celorlalți acuzați

au dăunat reputației Reginei ?

Ei bine, în acest caz, Regina a fost

prezentată ca o adulteră extravagantă și ipocrită.

Dar sunt aceste acuzații noi ?

Regina nu este cunoscută pentru cheltuieli extravagante ?

De când a venit în Franța,

a risipit resursele noastre,

a făcut cumpărături pe la spatele soțului ei.

Se știe, de asemenea, că are iubiți.

Că are corespondențe intime

și, de asemenea, relații sexuale scandaloase.

Acțiunile acuzaților

nu au dăunat reputației Reginei.

Ea însăși și-a distrus numele cu mult timp înainte.

Ar trebui acești oameni să fie spânzurați pentru păcatele Reginei ?

Acum trebuie să decideți asta.

Vă spun, nu ar trebui.

Vina nu este aici,

este la Versailles.

Scuzați-mă o clipă.

Pentru servicii bune.

Blestemat să fie Louis cu această a doua acuzație.

Coroana nu poate pierde de două ori.

- Ce ar trebui să fac ? - Cum ai spus tu.

E vorba doar de a-i face rău.

Parlamentul este divizat.

Eu și prietenii mei vom vota împotriva regelui, dar există o problemă.

Respingerea va fi o lovitură serioasă pentru monarhie,

iar ultimul lucru pe care-l vrem este să-l întărim pe Orleans,

și toată gașca populistă.

Vrem să lucrăm cu regele,

dar să nu pierdem monarhia de tot.

Franța nu trebuie să ajungă în anarhie, ca America.

Dacă Ludovic va suferi o înfrângere și nu-și va reveni,

ești dispus să-i calci pe urme ?

Trebuie să te decizi.

La punctul 1 al acuzației,

furtul colierului cu diamante, Curtea îi găsește

pe acuzații Cardinalul Louis René Édouard de Rohan

și pe Contele Cagliostro

nevinovați.

Liniște ! Liniște !

Jeanne de La Motte.

Ești vinovată de furt,

de înșelăciunea rușinoasă a Cardinalului

și, împreună cu Nicholas de La Motte, de însușirea complicilor tăi,

Monsieur Villette și Mademoiselle D'Oliva.

La punctul 2 al acuzației,

crima capitală de pătare a numelui Reginei,

îi găsim pe toți acuzații...

Nu ești vinovată.

- Nevinovat. - Bravo !

Rétaux de Villette,

ești exilat din țară.

Nicholas de La Motte este condamnat în absență

la muncă silnică pe viață pe galerele Regelui.

Jeanne de La Motte,

ești cea mai rea specie de criminal.

Întărită de la naștere.

Vei primi lovituri de bici și vei fi însemnată ca hoață

și închisoare pe viață în închisoarea de femei La Salpêtrière,

unde poate vei învăța ceva onoare.

Luați-o !

Nu ! Nu !

Nu !

Pentru victoria noastră !

Contele Fersen.

Motivul pentru care Regina învață suedeză.

Nu mă vei lovi, nu-i așa ?

Și toate astea pentru că nu te iubește ?

Sunt bine !

Ieși de aici !

Nu arăți regal, vărule.

Contează doar ce vede poporul.

Și mă vede pe mine ca viitorul său.

Păcat că poporul nu decide cine-l guvernează.

Încă nu.

Să câștige cel mai bun.

Ai aprins un foc frumos.

Rămâi aici ?

Mai bine plec înainte ca garda regelui să mă dea afară.

Mulțumesc pentru libertatea mea.

M-ai întrebat odată

despre secretul care unește frăția mea.

Nu e niciun secret.

Doar înțelegerea

că adevărata cunoaștere și schimbare

apar atunci când bărbații lucrează împreună.

Bărbați, dar nu și femei.

Eu văd lucrurile altfel, dar majoritatea nu te văd încă la masă.

Atunci îi vom face să ne vadă.

Nu-mi pasă de verdict.

Și că e sărbătorit în toată Franța. Rohan e exilat.

Sire, această înfrângere dovedește:

Nu ne putem baza pe Parlament

în privința aprobării impozitului funciar.

- Sau la credite suplimentare. - Uitați de asta !

Adresați-vă unui alt for decizional.

Credem că ar trebui să convocați o Adunare a Notabililor.

Pentru a impune reformele.

- Nu acum, doamnă, vă rog. - Plecați.

- Majestate... - Amândoi !

- L-am exilat pe Rohan. - Cât timp mai are ?

Cât timp ?

Nu mai mult de doi ani.

De cât timp știi ?

- Eu... - Eu ? Eu ?

Nu am putut...

Nu am putut să-ți spun.

M-ai mințit ?

Așa ai făcut. Mi-ai spus că se va însănătoși.

Cum ai putut face asta ?

Îmi pare rău.

- Îmi pare atât de rău că eu... - Mi-ai furat timp.

Mi-ai furat timp. Atât de mult timp !

- Cum ai putut face asta ? - Am vrut să te protejez.

- Am vrut... - Nu mă poți proteja.

Nu mă poți proteja !

Nu poți face asta !

Nu de asta.

De nimic.

Îmi pare rău. Te rog.

Cum vom supraviețui asta ?