Original subtitles

Ecaterina cea Mare - Marina Aleksandrova

ECATERINA - IMPOSTORII Sezonul 3, Episodul 13

Kuciuk-Kainargi Tabăra armatei ruse

As-salamu alaykum.

Domnilor, Poarta Otomană este de acord să accepte termenii dvs.

Ei bine, sunt foarte bucuros

că v-aţi făcut timp să o luaţi în considerare.

După cum vedeţi, trupele noastre au profitat şi ele de acest timp.

Cred că nu ar trebui să mai aşteptăm

şi să pregătim textul final al tratatului de pace chiar în această seară.

Ei bine, din partea noastră era gata cu mult timp în urmă, scris corect,

în trei limbi, inclusiv în turcă.

Vă rog...

Speli singur? Spală pentru toate gazdele, femeile noastre sunt obosite.

E timpul să fugim pe dealuri, frate Ivan.

- Suntem supravegheaţi zi şi noapte. - Atunci trebuie să fim atenţi.

S-ar putea să apară şansa în orice moment şi nu putem să o ratăm.

Şi acum spală, Derjavin, spală.

E mai bine decât să atârni în spânzurătoare.

Ai dreptate.

Bucuraţi-vă, cazaci, asta-i voia lui Dumnezeu,

Kremlinul Kazanului va fi al nostru până la căderea nopţii

şi până la Kremlinul principal mai sunt doi paşi.

Ia-mă cu tine...

Majestate.

Ia-mă şi pe mine.

Femeile nu se pricep la recunoaştere. Dacă încasezi un glonţ?

Nu te teme, nu te va atinge nimeni.

Nu mă tem când sunt cu tine.

O să arunc doar o privire şi mă întorc în cel mai scurt timp.

Dacă breşa e suficient de mare, atunci vom lupta diseară. Trebuie să dorm.

- O să-ţi pregătesc patul. - Să ai grijă de tine!

Deci, Nikita Ivanovici, de acum înainte ne vom bucura de un mileniu de pace

între Poarta Otomană şi Imperiul Rus.

Voia lui Dumnezeu, fie ca Allah să aibă milă.

Atunci pot pleca la Petersburg cu conştiinţa împăcată,

să înmânez acest tratat Majestăţii Sale în persoană

pentru a rezolva celelalte dispute.

Cu voia lui Allah.

Sper că în cele din urmă vom rezolva toate dezacordurile dintre noi.

Nikita Ivanovici, ai slujit bine în beneficiul Rusiei şi al împărătesei,

şi vei fi amintit ca un erou, ca un binefăcător,

dacă nu vei rătăci drumul onoarei şi faimei.

Dumnezeu ştie că eu nu alerg după faimă.

Nici nu am de gând să rătăcesc drumul. Tragem cu toţii la acelaşi jug,

purtând această grea povară în beneficiul Rusiei şi al împărătesei.

Asigură-te că nu vei cădea sub această greutate împreună cu fratele tău.

O să rămân aici. Majestatea Sa mi-a ordonat să mă ocup de pieţele de sclavi din Crimeea.

Vei pleca la Petersburg înaintea mea. Dar să nu uiţi:

eşti sub atentă supraveghere. Doamne fereşte să faci o greşeală.

De ce ai vrut să-l otrăveşti pe împărat?

- Ce? - Să nu o faci pe proasta.

- Ştim totul despre tine. - Să îndrăzneşti să mă ating!

- O să-i spun! - Ne vom ocupa asta fără tine.

Să nu mă atingeţi...

Taci! Vom face ce spune legea noastră.

- Eşti o vrăjitoare! - Lăsaţi-mă să plec!

Sankt Petersburg Capitala Imperiului Rus

Sunt sigur că Nikita Ivanovici a semnat deja tratatul,

iar trupele lui Suvorov s-au apropiat de Kazan şi în curând vom avea veşti.

Chiar dacă este semnat, ne-au făcut să pierdem timp preţios.

Pugaciov devine din ce în ce mai puternic.

Majestate, permiteţi-mi să vă prezint argumentele mele

privind eşecul acestei revolte.

Bine, îţi acord toată atenţia mea.

Este adevărat că impostorul a obţinut un oarecare succes, ceea ce este alarmant.

Dar succesul lui are o caracteristică critică.

Oamenii vor o putere care să le aducă ordine.

El nu le oferă asta. El înaintează şi ce lasă în urma lui?

Pământ pârjolit, anarhie, jaf în locul legii.

Rebeliunea doar distruge, nu construieşte nimic.

- Ca o forţă a naturii, un uragan. - Dar când un uragan ucide un om,

va fi o mângâiere să ştii că după aceea se va instaura anarhia?

Asta nu ne va ajuta când acest uragan va ajunge la Petersburg.

Da, revolta asta este condamnată, dar nu trebuie să o lăsăm să distrugă Rusia.

Majestate, iată ce s-a întâmplat...

Fetele noastre ţi-au curăţat camera şi au găsit sticla asta.

I-am dat unui câine şi a murit.

Şi ea ţi-a dat plosca asta...

nu ştiam dacă ai băut din ea.

A mărturisit că a încercat să te otrăvească. aşa că am spânzurat-o.

Te-am avertizat, nimic bun nu vine de la nobili.

Ăsta-i binele pe care îl au pentru tine.

- A fost ideea ta? - Ea avea otrava asta.

Ce te opreşte?

Spânzură-mă lângă ea, dacă noi, cazacii, nu mai suntem fraţii tăi.

Noi suntem cazacii tăi!

Dacă nu ai încredere în noi, familia ta, cine va mai sta lângă tine?

Cazacii trebuie să fie uniţi, astea sunt cuvintele tale.

Unde te duci? Cine va conduce trupele?

Katia nu-şi conduce singură trupele, are generali pentru asta.

Mori să devii generali? Preia comanda!

Dacă nu mergi tu, nimeni nu se va duce la zid.

Va trebui să ne retragem.

- Ce facem acum? - Tu ce crezi?

Nu poţi trimite trupele sub foc fără un comandant.

Nu vom aştepta să ne copleşească, vom pleca la Iaitsk.

- Ce va spune atamanul? - Acum noi hotărâm, generale Tvorog, nu?

Adună toate trupele pe care le luăm din Kazan.

Ce mai aştepţi? Strângeţi-vă lucrurile!

Încărcaţi căruţele! Mâine nu trebuie să mai fie niciun suflet aici!

- Ce facem cu prizonierii? - Agaţă-i lângă favorită.

- Nu avem nevoie de alte guri de hrănit. - Adevărat.

Unde sunt cei doi... lăutarul şi palavragiul?

Napoli capitala Regatului Napoli

Ai provocat agitaţie la palat.

Acton este sumbru ca un nor de furtună,

regele îşi începe ziua cu un pahar de vin.

Majestatea Sa nu are de ce să se îngrijoreze şi nu sunt deloc gelos pe laurii lui Acton.

El obişnuia să facă un prost din ceilalţi, nu invers.

Lasă-l să se obişnuiască. Cunoşti vreun medic bun?

Eşti bolnav?

Nu pentru mine. Prietenul meu are coşmaruri.

Se trezeşte într-o transpiraţie rece, de mai multe ori pe noapte.

Plânge noaptea şi îngrozeşte tot echipajul.

- Medicul navei a încercat totul. - Ce groaznic!

- Visează acelaşi vis? - În fiecare noapte.

- Este lipsit de iubire? - Printre alte lucruri.

- Păcatele trecutului... presupun. - Ce-a făcut?

Poţi să păstrezi un secret?

Contele Orlov visează că este toamnă şi merge într-un cimitir,

vede un mormânt deschis, se duce şi priveşte înăuntru,

iar cadavrul îl apucă şi îl trage în jos.

Apoi, împărăteasa Ekaterina ajunge la mormânt.

El îi cere să-l ajute, dar oamenii ei încep să-l îngroape de viu,

iar ea stă şi se uită.

Cine este mortul?

- Nu vei spune nimănui, nu? - Am promis.

Împăratul... Piotr Fiodorovici.

Orlov l-a ucis cu propriile sale mâini.

- Ce joci faci, signora? - Jocul meu? Tu m-ai implicat.

Tu joci tot felul de jocuri în regatul nostru.

Dar tu l-ai invitat pe trimisul rus

la Noaptea Dorinţei

şi s-a dus în Camera Contopirii cu doamna noastră invitată.

- Nu văd nimic rău în asta. - Nu ar trebui să-i stea în preajmă.

A fost cererea lui Lefebvre.

Poate să o pună în pericol pe prinţesa Elisabeta.

Uite...

Cum puteam să ştiu de cererea lui Lefebvre?

Nu mă laşi să intru în jocurile tale.

- Dumnezeule, eşti gelos? - Prostii.

Nu am sentimente vulgare, gelozie cu atât mai puţin.

Majestate, eşti îndrăgostit?

Nu ştiu ce mi se întâmplă.

Nu mă pot opri să nu mă gândesc la rusoaica asta.

Bietul meu soţ... În ce te-ai băgat?

Asculţi tot ce spune Lefebvre

şi ţi-e frică să nu-l superi.

- De ce? - E o prostie.

O voi invita la bal.

Cere-i contelui Cagliostro să facă un spectacol. Se spune că învie morţii.

Dama ta va intra într-o excitaţie mistică şi vei putea beneficia de ea.

Vorbind despre morţi...

Comandantul rus, contele Orlov,

are coşmaruri de când l-a ucis pe împărat.

De unde ştii asta?

Ei bine, acesta este jocul meu, dragul meu soţ.

Este o persoană interesantă, hai să-l invităm la bal.

Moştenitoarea Coroanei Ruse ar fi în pericol

în prezenţa lui Orlov.

Dar dacă Ekaterina este în pericol? Atunci tu vei ţine frâiele, nu Lefebvre.

O voi invita la bal şi îi voi spune că va fi şi Orlov acolo.

O las să decidă ea însăşi dacă este în pericol sau nu.

În Napoli ea este sub protecţia mea

Şi nici ruşii, nici francezii nu îi vor face niciun rău.

Cel mai drag prieten al meu, Grigori Alexandrovici.

Obişnuiesc să spun adevărul.

Ştiu că faci la fel, pentru că minciuna şi înşelăciunea te dezgustă.

Dumnezeu ştie ce greu îmi este

să stau aici singură fără iubirea ta.

Dar nu pot trăi fără prietenia ta, fără ajutorul şi sfatul tău.

Dumnezeu mi-a încredinţat conducerea unei ţări minunată,

dar mândria nu mă va face să cred că pot gestiona totul singură,

fără un prieten loial şi cinstit.

Poate că am fost destinaţi

să ne sacrificăm dragostea pe altarul intereselor Statului.

Nu înţeleg! Cum adic㠄a mers la plimbare”?

A fost răpită de sub nasul vostru!

Verificaţi toate trăsurile, toate navele din port!

- Mai ales cele ruseşti! - Kazimierz, lasă paznicii în pace.

- Nu mi s-a întâmplat nimic, după cum vezi. - Aţi fost în oraş,

singură, în timp ce ruşii ştiu că sunteţi la Napoli!

M-am săturat să aştept mereu ceva... Lefebvre, Dogii...

- Ce aşteptăm de data asta? - Trimisul turc Safak-Paşa.

Nu te-ai săturat să stai şi să aştepţi favorurile cuiva?

Domnilor, a sosit regele Ferdinand.

Vă suntem foarte recunoscători, Majestate.

- A sosit trimisul turc la Napoli? - Este pe drum.

A sosit ştirea că turcii au făcut pace cu Rusia.

Înseamnă că Lefebvre nu mai poate să se înţeleagă cu sultanul.

Armata Ecaterinei nu este atât de slabă cum am crezut.

Majestate, ce plăcere neaşteptată.

Înălţimea Voastră...

Aerul de aici te face să străluceşti şi mai mult.

Nu aerul, ci sprijinul oferit de dvs. şi de minunaţii dvs. oameni.

Aş dori să vă invit la o serată regală.

Va avea loc un bal şi apoi spectacolul unei celebrităţi locale.

Grozav! Tocmai am decis să nu mai stăm ascunşi şi să începem să ieşim.

Oricum, nimeni nu m-ar recunoaşte aici, în afară de dvs.

Cred că trebuie să-ţi trimit un croitor.

- Îţi va face câteva rochii. - Sunteţi amabil, Majestate.

Eticheta diplomatică ne impune să-l invităm seara

pe trimisul rus contele Razumovski... dacă nu te deranjează.

- Acest domn nu este atât de important. - Va mai fi un rus.

- Comandantul escadrilei, contele Orlov. - Trebuie să ne grăbim cu ieşirile astea?

Kazimierz, vezi pe toţi ca pe o ameninţare. De ce este atât de alarmant acest bărbat?

Se spune că l-a ucis pe împăratul Piotr al III-lea.

Poate şi-a făcut un obicei din asta.

- Voi veni, Majestatea Voastră. - Excelent.

Aştept cu nerăbdare să te văd.

Vă suntem foarte recunoscători, Majestate.

- Să vă conduc. - Mai bine nu.

Cu cât mai puţini oameni ştiu că sunt regele, cu atât mai bine.

A fost o decizie pripită.

Îl cunosc pe Orlov. Ecaterina îl ţine la lesă. Este foarte periculos.

Dacă îţi este atât de frică să pierzi, de ce ai intrat în această aventură?

Refuz să mai gândesc în felul tău. Eu sunt cea de care trebuie să le fie frică.

Acum eu sunt cea periculoasă.

Opreşte-te acolo!

Cine eşti?

Unde naiba te duci?

- Cine întreabă? - Slujitorii suveranului.

Ce suveran?

Suveranii sunt aici doi bani bucata.

- Ia-i! - Noi suntem prieteni! Suntem ofiţeri!

Du-i la Iaitsk şi vom vedea dacă sunt prieteni sau duşmani.

- Aveţi grijă, domnilor! - Daţi-i drumul!

Încântătoare! Eşti ca o zeiţă!

- Arăţi minunat în această rochie. - Mulţumesc.

Trebuie să-ţi mulţumesc, Giuseppe şi, bineînţeles, Majestăţii Sale.

Majestatea Sa doreşte ca viitoarea împărăteasă a Rusiei

să primească acest dar de la Coroana regatului Napoli.

Purtaţi o mică avere.

Eu nu sunt invitat la bal.

Dar la Palat vor fi destui paznici, aşa că veţi fi în siguranţă.

Michał şi cu mine vom rămâne în trăsură pentru a vă escorta după bal.

Să nu-ţi faci griji, nu voi face nimic necugetat.

Regele Ferdinand vrea să vă vadă. Permiteţi-mi să vă escortez.

- Nu vi se potriveşte. - Bineînţeles.

Vă rog să mă scuzaţi. Dumnezeule...

eşti la fel de strălucitoare ca Soarele.

Maria Karolina, Safak-Paşa, permiteţi-mi să vă prezint

adevăratei moştenitoare a tronului Rusiei - Elisabeta.

Nu am crezut niciodată că o femeie poate avea

atâtea biografii şi toate adevărate.

- Mă bucur să vă cunosc. - Majestatea Voastră...

De asemenea, aş dori să vi-l prezint pe trimisul otoman, Safak-Paşa.

Mă bucur să vă salut în regatul ospitalier din Napoli.

Da, o ospitalitate excepţională. Pot să vă pun o întrebare delicată?

- Nu vă plictisiţi să staţi aici? - De ce? Ar trebui?

Sunteţi departe de Rusia, dar sper că în curând se va face dreptate,

veţi lua tronul şi atunci Rusia şi Turcia vor semna

un adevărat tratat de pace ireversibil, nu aşa ca cel de la Kuciuk-Kainargi.

Sunt departe de casă şi am nevoie de ajutorul unor prieteni adevăraţi.

Dacă am norocul să devin prietenul dvs.,

am putea discuta despre modul în care v-ar putea ajuta Imperiul Otoman.

Şi iată-l pe misteriosul nostru rus. Vă cer iertare, Majestate,

îl văd pe contele Orlov şi aş vrea să-l salut.

Sunt foarte măgulită că aţi găsit timpul să ne vizitezi.

Eu sunt cel măgulit, Majestatea Voastră.

Sper ca data viitoare să vă vizitez doar pentru dans şi conversaţii.

Am auzit că eşti singură în seara asta.

Vrei să fii partenera mea la dans?

- Dacă regina nu se simte deranjată. - Nu.

Oricum ne călcăm unul pe altul pe degetele de la picioare.

Abia aştept să dansăm împreună.

Pot să vă pun o întrebare personală, poate chiar lipsită de tact?

Desigur, Majestatea Voastră.

Ea ţi-a ordonat să-l omori sau ai făcut-o pentru ea?

Nu înţeleg despre ce vorbiţi.

Ei bine, mă bucur că v-am cunosc. Ne vedem la bal, Înălţimea Voastră.

Majestatea Voastră...

- Dvs. trebuie să fiţi contele Orlov. - Da.

- Pot să vă întreb cum vă numiţi? - Elisabeta.

Fiica împărătesei Elisabeta Petrovna.

- Cum aţi ajuns aici? - La fel ca şi dvs.

Am fost invitată de regele regatului Napoli.

Mi se pare că vă simţiţi stânjenit.

Ce vreţi cu mine, doamnă?

- Dacă suntem văzuţi împreună... - Pot urma consecinţe?

Eu şi fratele meu nu suntem răsfăţaţii împărătesei.

Recunoştinţa este o resursă epuizabilă, precum apa dulce de pe navă.

Dacă contele Razumovski ne vede, o să raporteze. Vă rog să mă scuzaţi...

Mi s-a spus că eşti periculos.

Dar eu nu am impresia asta.

Ar trebui să mă vedeţi în cel mai bun moment al meu.

Poate că ar trebui.

Cel mai bun moment ar putea să urmeze acum.

Hai să mergem, am putea fi auziţi.

V-aţi pierdut comandantul de escadrilă, Înălţimea Voastră?

Ar fi bine să-l găsiţi în curând, Napoli este plin de pericole pentru străini.

Cei care le ignoră ajung într-un cimitir, mai devreme sau mai târziu.

Nu am văzut mormintele unor ruşi la Napoli, ci mormintele multor englezi.

- Ne vedem la bal. - Da, spre regretul meu.

- Am ajuns destul de departe. - Asta e bine.

Nu vreţi nici dvs. să fim văzuţi?

Poate părea ridicol, dar mă tem de Ferdinand.

Nu ştiu de ce, dar mă îngrozeşte gândul că voi dansa cu el.

Dar nu sunteţi obligată, nu-i aşa? Cine vă poate forţa?

Mi-am dat acordul.

Ştiu din experienţă că cuvintele femeii nu au niciun preţ.

Ceea ce contează este doar ceea ce face.

Dansaţi cu mine.

Nu-ţi mai este frică să fii văzut cu mine?

Nu.

Ferdinand va fi furios. I-am promis.

Să presupunem că eu nu ştiam şi dvs. aţi uitat.

Conte Andrei, când ne-am întâlnit prima dată,

am promis că voi dansa o tarantelă pentru tine.

Ai vrea să dansezi cu mine, conte Andrei?

Aş fi fericit, dacă Majestatea Sa permite.

Eşti binevenit, în seara asta eu am o parteneră de dans.

- Cred că este furios. - Oricine ar fi în locul lui.

- Nu este cel mai bun dansator, nu? - Da, Majestatea Voastră.

- Acum mă simt mult mai puţin umilit. - Nu spune asta, Sir John.

Nu crezi că sunt prea mulţi trimişi ruşi la Napoli?

Dacă li se întâmplă ceva, relaţiile cu Rusia ar fi şi mai tensionate.

Navele ruseşti duc lipsă de apă dulce, dar au mult praf de puşcă.

Orice i s-ar întâmpla contelui Orlov

nu trebuie să afecteze regatul Napoli.

În ultima perioadă a crescut numărul jafurilor în apropierea portului.

Aşa ai auzit?

Nobilii nu au ce căuta acolo noaptea, mai ales fără pază.

Iar acum veţi fi martorii celui care sfidează timpul,

ai cărui ochi au văzut numeroase generaţii născându-se şi murind.

Al cărui sânge are o legătură eternă cu lumea spiritelor.

Cagliostro!

Acum el creează un elixir,

care poate înşela moartea.

Veţi vedea viaţa întorcându-se în trupul mort.

Fie să stea în picioare în mijlocul apei

şi fie ca apele să se dea la o parte din faţa lui. Te implor, creatură a apei

să fii oglinda Domnului Viu pentru mine. Amin.

Cine nu se teme să treacă graniţele acestei lumi?

Mie nu-mi este frică!

Ţie îţi este teamă frică să treci graniţele acestei lumi?

Cu dvs.? Ar fi o onoare.

Contele provoacă cele patru elemente:

focul, apa, pământul şi aerul.

Fie ca pentru virtuţile lui Ruh,

Neshama să o aducă la viaţă.

- Calmează-te, signorina. - O cunoaşteţi?

- N-am mai văzut-o niciodată. - Ea lucrează cu el.

Ai ieşit din această lume, nu este uşor să o vezi din nou.

Am putea face şi noi o astfel de performanţă.

V-aş învia, apoi dvs. m-aţi învia ca să facem o schimbare.

Iar acum contele va arunca o privire în ceea ce este ascuns.

Ascuns în gândurile şi destinul vostru.

Cine va fi primul care va recunoaşte că

Cagliostro vede gândurile şi sentimentele voastre?

Eu.

- Sunteţi sigură, Majestate? - Da.

Apoi închideţi ochii şi el vă va arăta

cine este în mintea dvs.

Acesta este omul care vă este în minte?

Da, ai dreptate.

Şi acum contele va indica două persoane

care sunt atrase una de cealaltă.

Opreşte-te, nu face asta.

Nu încerca să-i păcăleşti şi să-i încurci pe oaspeţii noştri, Cagliostro.

În această seară, aici este adunată elita din Napoli.

Pentru această înşelătorie

poţi merge la închisoare.

Majestatea Voastră, opreşte-te.

Arăţi ridicol.

Spectacolul s-a terminat.

Eşti fericit?

Mă întreb ce a citit în mintea lui.

- Nu te-a speriat? - Cel mai mult mi-e teamă să nu vă pierd.

Se uită doar la tine, Alexei Grigorievici.

Ai aflat cine este ea, unde se ascunde?

Ea nu este chiar atât de simplă.

Presupun că mulţi de aici cred că ea se uită doar la ei.

Signore, nu credeţi că ar trebui să vă cereţi scuze?

- Îmi pare rău. - Signore,nu vă pricepeţi la scuze.

Poate că nu ar trebui? Este a treia noastră bătaie astăzi.

- Viu? - Da, doar o zgârietură.

- Trebuie să-ţi mulţumesc, conte. - Şi eu trebuie să-ţi mulţumesc.

Uşor, uşor...