Original subtitles

ECATERINA CEA MARE: MARINA ALEKSANDROVA

ECATERINA: IMPOSTORII Sezonul 3, Episodul 6

Pe drumul spre Valday

Vin!

Bludov, opreşte-te. Chiar dacă pierzi, măcar rămâi un om.

Îţi urmez sfaturile. După cum spui tu, "Beţi toată ziua".

Dar eu am dormit până la prânz, am fumat şi am băut cafea;

Mi-am modificat relaxarea săptămânală într-una zilnică,

Rătăcesc în himerele gândurilor mele...

E un poem faimos! Eşti un bărbat adevărat, Derjavin!

Să bem pentru tine!

Care-i suma? Cât pui la bătaie?

- Suma? - Suma.

Asta-i tot?

Ivan Iakovlevici, pune-ţi vioara la bătaie.

Poţi să-mi iei sufletul! Dar să nu te atingi de vioara mea!

- Pot să raportez? - Da, dar să nu te lungeşti.

Împărăteasa vine aici.

Sta, stai, stai. Şi ce ne pasă nouă?

Va fi în trecere aici.

Se va opri aici. Mi-a spus paznicul căruia i-a spus un mesager special.

Nu este potrivit pentru ea să rămână aici. Ar trebui să stea la mănăstire.

- Ce? Nu va merge la mănăstire? - Nu, Înălţimea Voastră.

Deci nu vrea să aibă de-a face cu preoţii.

Ştiu, dragul meu Ivan Iakovlevici, că suntem într-o formă proastă.

Să ne îmbrăcăm!

Gavril Romanovici, trebuie să-mi revin!

- Ce? Împărăteasa este aici, grăbiţi-vă! - Gavril Romanovici, cartea era norocoasă!

Asta-i tot, hai să mergem!

Cele mai calde salutări pentru împărăteasă din partea oamenilor din Valday!

Domnilor... să mergem!

A spus paznicul?

- Draga mea. - Grişa.

Majestate, suntem atât de fericiţi!

Sunteţi primul monarh care stă în Valday.

- De ce nu sunt camere aici? - Noi vă oferim tot ce avem.

Petru cel Mare stătea aici împreună cu soldaţii.

Nu-i păsa unde dormea în timpul campaniilor,

era prea concentrat asupra misiunii sale.

Dar acum oamenii s-au obişnuit să locuiască mai bine.

Crezi că sunt atât de gingaşă încât nu voi putea să dorm aici? Nu.

Astăzi te vei convinge că pot.

Draga mea, poate ar trebui să mergem la mănăstire?

Nu vreau. Nu vreau să le rămân îndatorată.

Unde sunt ofiţerii pe care i-am trimis? Sau nu au ajuns încă?

Au sosit, Excelenţa Voastră. Sunt în curte.

- Cheamă-i. - Am înţeles.

Este o onoare!

Andrei, ce este?

- Ce-i cu figura asta sumbră? - Provocare la un duel. De la Gartenberg.

Nu înţeleg. Eraţi prieteni. Pentru ce v-aţi certat?

- Fiica senatorului Ielaghin. - Tu ai început?

Ei bine, trebuie să faci pace.

Tată, mă descurc şi singur.

Am înţeles că acceptarea unei provocări este o chestiune de onoare.

Dar prietenii trebuie să facă pace.

Este imposibil.

Este imposibil dacă unul dintre ei vrea să moară.

Andrei, nu am mulţi fii. Nu voi permite una ca asta.

Îţi vei cere scuze şi Anatol le va accepta.

Cum o să faci asta? Nu te va asculta.

Sigur că nu mă va asculta. O să vorbesc cu altcineva.

Cine eşti?

Sublocotenent Blu...

Locotenentul Gavril Romanovici Derjavin

şi sublocotenentul Ivan Iakovlevici Bludov.

Supraveghem punctele de trecere de la Zimogori-Valday.

Ruşine, domnilor!

Înfăţişarea voastră este o ofensă la adresa uniformei unui ofiţer.

Excelenţa Voastră, nu ştiam.

Nu ne-am gândit că Majestatea Voastră va rămâne într-un loc atât de îngrozitor.

Nu puteţi să păziţi camera privată a împărătesei.

- Şi cum puteţi explica chefurile? - Excelenţă, de vină este oraşul.

Acesta este un oraş depravat. E foarte greu să rezişti ispitei.

- Cum te cheamă? - Bludov (curvar) Ivan Iakovlevici.

Dumnezeu l-a marcat pe ticălos.

Aveţi dreptate, Majestate.

Am avut multe probleme din cauza numelui meu.

Majestatea Voastră, decideţi ce vom face cu ei.

Domnii nu-şi fac slujba. Nu ies în patrulare.

Noaptea fac chefuri,iar ziua dorm.

Joaca seara cărţi şi sunt nişte trişori.

Eu nu pot să le dau ordine pentru că sunt slujitorii suveranei.

Cine-i el să ne fac[ trişori? Noi suntem oameni de onoare.

- Excelenţă, el a măsluit cărţile. - Tăcere! Să fie exilaţi!

- Grişa. - Majestatea Voastră...

el este Gavril Derjavin. Bea ca să aibă inspiraţie.

A scris o odă pentru Domnia Voastră. Lăsaţi-l să v-o recite.

Recit-o, dar dacă nu-mi place, vei fi pedepsit.

Maiestate, lăsaţi-mă să mă ridic în picioare.

Trebuie să recit cu multe gesturi.

Bine.

Pe sfântul adevăr, nobleţea Voastră, şi puterea Voastră mă inspiră.

E vremea să ne unim vocile şi să cântăm, Vă rog pe toţi să-mi ţineţi companie!

Haideţi să slăvim Marele Imperiu care,

pentru mine, este glorios şi fără de pereche.

Să ridicăm lira poetului spre lauda splendidei noastre Împărătese.

Nu smerenia oamenilor, ci ea este bijuteria tronului.

Ea este adevărata capodoperă a lui Dumnezeu, ea este la fel ca Petru!

Ea este exact ca el în toate!

Ascultă acum ce-am scris eu.

Încântare a regilor şi a regatelor pământeşti,

linişte iubită de toţi,

Fericirea cătunelor, scutul oraşelor, ce dreaptă şi hotărâtă eşti!

Pentru tine înfloresc florile şi boabele de porumb de pe câmp se îngălbenesc.

Navele încărcate cu comori străbat oceanele spre cinstirea ta.

Cu mâna ta atât de generoasă îţi împrăştii bogăţiile peste tot pe pământ.

- Majestatea Voastră... - Bravo.

- A cui odă este mai bună? - A mea.

Cer iertare, dar a dvs. este scrisă de

Mihail Vasilievici Lomonosov pentru Elizaveta Petrovna.

Oda mea este mai bună pentru că a fost scrisă pentru Domnia Voastră.

Eşti un mare pungaş!

Sincer vorbind, aşteptam să aud o odă în onoarea mea,

dar nu mă aşteptam să găsesc această comoară într-un astfel de loc.

Grigori Alexandrovici, ce să fac cu ei?

Este uşor. Poemul va fi tipărit,

iar poetul va fi exilat.

Maiestatea Ta, trimiteţi-ne la război cu turcii.

Majestatea Voastră, ne vom spăla vinovăţia cu sânge.

- Nu ne veţi fi de niciun folos acolo. - Atunci trimiteţi-ne să potolim rebeliunea.

O să-l prindem pe impostor şi o să-l punem în lanţuri.

Majestatea Voastră, o să vi-l aducem într-o cuşcă!

Într-o cuşcă aşa de mică încât n-o să poată să stea drept.

Majestate, iertaţi-mă, vă rog.

Văd că şi voi sunteţi mici. Mi-aţi spart timpanele, bufonilor.

Mergeţi la Orenburg ca să-l prindeţi pe impostor.

Doamne, Majestatea Voastră... Doamne, mântuieşte-o pe împărăteasă!

Trimite oda ta la revista „De toate pentru toţi”.

Şi scrierile mele sunt tipărite acolo.

Majestate, Împărăteasa noastră, Dumnezeu să vă binecuvânteze.

Le-aţi arătat milă în zadar, Majestate.

Zvonul ăsta se va răspândi peste tot.

Poate.

Dar daca Derjavin se lasă de băut şi nu ajunge la ocnă,

poeziile sale îl vor face celebru.

Nu este rău, nu este rău.

Dar trebuie să adăugaţi şi blana de hermină.

Nu poate fi pictată din memorie.

Atunci trebuie să o adaug la onorariul datorat.

Mi-am cheltuit deja toţi banii.

Atunci vom face aşa.

O voi copia din portretul Dogelui Loredan în care poartă o blană de hermină.

Încă ceva, aici este mama ei, împărăteasa Rusiei.

Adaugă nişte caracteristici care să le facă să pară similare.

Dar este evident că nu sunt similare, ci foarte diferite.

Dar trebuie să existe o asemănare, doar sunt mamă şi fiică.

Nu trebuie decât să-i faci pe ceilalţi să creadă.

Nu ai auzit de expresia „Pensula magică a artistului”?

Dar eu ştiu că magia nu poate fi gratuită.

Ai milă! Voi comanda două duzini de copii.

Preţul va fi ca pentru portretul original, dar va fi mai puţin de lucru.

Nu va trebui să cumperi decât pensule, pânze şi rame pentru pânze.

Dumnezeu mi-a dat darul ăsta nu ca să fac copii.

Haide, senior Gvardi, am auzit multe despre lăudăroşenia ta.

Dacă îţi este teamă că vei speria muzele, angajează un ucenic.

Cât mai durează?

Nu văd altă cale decât duelul.

Ce veţi câştiga dacă fiul meu va fi ucis?

Reputaţia fiicei mele va fi restabilită.

Ivan Perfilievici, nu are niciun sens.

Sunteţi o persoană matură, directorul teatrelor imperiale,

dar când începeţi să vorbiţi despre

reputaţie, duel... Sunt poveştile tinerilor care nu au avut încă parte de lupte.

Noi, când eram tineri, eram fericiţi că suntem în viaţă.

Dar ei sunt trişti că nu au murit ieri. Nu are niciun sens.

- Andrei i-a promis că o va lua de soţie. - Viola are deja un logodnic.

Dar ea nu vrea să se mărite cu el. Nu vă gândiţi la fericirea fiicei dvs.?

Ba da. Şi de aceea, nu vreau să se mărite cu fiul dvs.

- Da? - Da.

Dar Gartenberg trebuie să plătească o zestre.

Şi fiul dvs. trebuie să plătească.

Ivan Perfilievici, viaţa fiului meu este pentru mine mai preţioasă decât banii.

Bine, preiau asupra mea datoriile lui. Dvs. nu trebuie să plătiţi nimic.

Fiica dvs. va fi fericita în căsătorie.

Nimeni nu va muri, nimeni nu va deveni sărac.

Ce părere aveţi?

Kiril Grigorievici, fiul dvs. trebuie să-şi ceară scuze în mod public.

Desigur. Totul va fi conform regulilor unui duel.

Andrei îşi va oferi scuzele, Anatol le va accepta.

Tatăl lui Anatol îmi este dator.

Deci, să bem pentru fericirea copiilor noştri,

nu pentru înmormântarea lor.

De acord.

Cum îndrăzniţi? Sunt un artist celebru.

Ştim cine eşti, maestro Gvardi, de aceea vrem să cumpărăm acest portret.

- Oferta mea este de 20 de ţechini. - Nu pot să vi-l dau.

- O să vă fac o copie. - Avem nevoie de tabloul original.

20 pentru o capodoperă? E ridicol!

Am câştigat mai mult când eram încă ucenic.

Nu negociez, maestre Francesco Guardi.

Preţul actual este viaţa ta.

Ce zici de 20 de ţechini?

Potrivit ziarelor, ruda mea autoproclamată va cuceri în curând Moscova.

Tot aceste ziare au spus acum un an că otomanii au distrus Rusia.

Este la fel de adevărat ca şi faptul că conducătorul Poloniei este un geniu.

Dacă este atât de puternic, atunci vom lupta cu el, dar nu şi cu Ecaterina.

Imaginaţi-vă, pan Kazimierz,

că nepoţii lui Petru cel Mare

o vor da jos de pe tron impostoarea germană.

Şi apoi se vor ucide unul pe celălalt. El se crede adevăratul temerar.

Da dvs. sunteţi singura temerară, Majestate.

Vă puteţi considera ca adevărata urmaşă a lui Petru cel Mare.

Adevărata urmaşă al lui Petru cel Mare? Mă bucur să aud asta din gura dvs.

Aveţi un vizitator, un domn din Rusia.

- Cine este? - Şuvalov.

Să intre. Dacă este cine cred eu, atunci poate să ne fie util.

Este fostul favorit al împărătesei Elizaveta, mama dvs.

Acum este în dizgraţie. Nu vă faceţi griji, îl cunosc.

Deci ne întâlnim, copila mea.

Sunt atât de fericit să te văd.

- Simţiţi-vă ca acasă. - Mulţumesc.

De ce a decis Nikita Ivanovici să vă invite noaptea?

- Nu putea să aştepte până dimineaţă? - Luka, nu este treaba ta.

Când pisica nu-i acasă, joacă şoarecii pe masă.

Ce?

Nu-i ordine în lipsa Împărătesei.

Luka, nu-i treaba ta.

Nikita Ivanovici este îndrumătorul meu. Pot să-l văd oricând vreau.

Şi oricum, de ce ar trebui să-ţi dau explicaţii?

Mă bucur să vă văd, Înălţimea Voastră. Vi-l prezint pe fratele meu,

generalul Piotr Ivanovici Panin.

Parcă vă cunosc.

Ne-am cunoscut demult, Înălţimea Voastră, eraţi mai tânăr.

De atunci am obţinut glorie în razboi pentru Rusia şi împărăteasa ei.

Am cucerit Benderul cu ajutorul lui Dumnezeu.

Şi ca răsplată, am fost retras şi trimis la Moscova.

Ştiu despre această nedreptate. Promit că voi încerca să o îndrept.

Am vrut să discutăm despre asta.

Petru i-a dat mamei tale acelaşi nume ca ca al navei sale „Lizette”.

Elizaveta Petrovna era puternică şi frumoasă ca o navă militară.

I-ai moştenit numele, frumuseţea şi puterea, copila mea.

De la tine ce-am moştenit, tată?

Sper că inteligenţa. Este imposibil să iei tronul de una singură.

Oamenii lor de încredere sunt cei care îi conduc de mână

spre tron pe viitori monarhi.

În trecut,am avut cele mai înalte funcţii, aşa că ştiu cum funcţionează totul acolo.

Am rămas acelaşi om de încredere şi, în plus, suntem înrudiţi.

Se poate, Ivan Ivanovici.

Dacă eşti pregătită să-mi accepţi ajutorul, copila mea...

Înălţimea Voastră.

Înălţimea Voastră, aş dori să vă ofer cea mai avantajoasă strategie.

Ar fi bine să ne oferiţi bani. Nu ne putem permite cazarea.

O să vă bani, dar timpul lucrează împotriva voastră.

Trebuie să obţinem sprijin din partea nobilimii de la curte.

- Scrieţi o scrisoare către contele Panin. - Panin?

Nikita Ivanovici Panin este unul dintre cei mai puternici oameni din imperiu.

Dar suferă la moşia sa.

El ar putea să aranjeze totul cu legăturile sale.

Cu o lovitura decisivă, el poate pune capăt domniei actualei împărătese.

Atunci nu va trebui decât să prindeţi coroana care cade.

Piotr Ivanovici este o persoană foarte experimentată.

Ar putea aduce mari servicii patriei.

De exemplu, ar putea ajuta la înăbuşirea insurecţiei lui Pugaciov.

Se pare ca Bibikov se pricepe la asta.

Nu ştiţi, Înălţimea Voastră, dar azi au sosit nişte veşti.

- Alexandr Ilici a murit. - Din păcate.

Ce groaznic!

Toţi se întreabă cine va fi succesorul său.

Cred că nu există un succesor mai bun decât Piotr Ivanovici,

şi asta nu pentru că este fratele meu. Nu.

Va fi omul potrivit la locul potrivit.

Rebeliunea este periculoasă pentru ţară.

Doar un om foarte experimentat poate înăbuşi o răscoală.

Şi mai ales un om care nu se teme de sânge.

Şi eu nu mă tem de asta.

Ţăranii nu pot fi reduşi la tăcere decât folosind frica.

Credeţi-mă. Nu există nicio altă cale.

Nikita Ivanovici, sunteţi de aceeaşi părere?

Pavel Petrovici, o să discutăm mai târziu.

- De ce vă interesează asta? - Este evident, Înălţimea Voastră.

Sunt un exilat. Vreau dreptate, la fel ca dvs.

Mai mult, vreau să fiu repus în drepturi.

Această scrisoare nu va fi de niciun folos.

Este doar primul pas.

Am auzit că aveţi relaţii cu Franţa, acest lucru ar trebui ţinut în secret.

Dacă nu vreţi să depindeţi de Franţa, ci să conduceţi ţara.

Rusia este un animal minunat:

capul său este în Europa, iar coada este în Alaska.

Dar poate fi stăpânită doar din interior.

- Michal, adu-mi hârtie şi pene. - Da, Înălţimea Voastră.

Este proiectul prin care Piotr Ivanovici se oferă

sa conducă armata cu puteri lărgite.

Vrem să citiţi acest document şi, dacă este necesar,

să-i spuneţi Împărătesei că acest proiect are sprijinul dvs. personal.

Bună ziua, domnule! De unde vine această trăsură?

- Moscova. - Oho, Trebuie să fie zdravănă.

A cui este?

- De ce te interesează? - Sunt curios.

La revedere.

Luka! Să mergem!

Vorbele tale legate de frică nu au dus la nimic bun, Petea.

Mai mult, Pavel Petrovici este acum interesat de ideile liberale.

Nu ar trebui să crezi în acest nonsens şi nici nu ar trebui să te intereseze.

Să dăm uitării vechea noastră controversă. Nu avem timp pentru asta.

Ce părere ai despre moştenitorul tronului?

Cel mai important este faptul că este ascultător, restul vine de la sine.

Voia lui Dumnezeu. Voia lui Dumnezeu.

Am fost o idee proastă să vin cu trăsura ta. O să se afle.

Fii atent la drumul de întoarcere. Stai acolo şi aşteaptă veşti de la mine.

Cred că Dumnezeu şi moştenitorul ne vor ajuta să căpătăm armata.

Modul în care o vom folosi ulterior este treaba noastră.

Pavel Petrovici nu ar trebui să ştie nimic despre asta.

El trebuie să fie pregătit să devină împărat.

Când va veni vremea, va fi pregătit.

Totul la timpul potrivit, nu trebuie să ne grăbim.

Principalul lucru este ca el să nu ştie mai mult decât trebuie.

De fapt, nimeni nu ar trebui să ştie mai mult decât trebuie.

Dumnezeu să ne ajute, Petruşa.

Trăsura este din Moscova. Este murdară, deci ei erau în mare grabă.

Poate că au scos intenţionat blazonul.

Dar am recunoscut-o imediat.

Spune-mi.

Era al contelui Panin.

Acel Panin de la Moscova este aici. A încălcat înţelegerea.

- S-a întâlnit cu Pavel Petrovici? - Da.

Poţi să pleci. Du-te!

Voiam să dorm.

- Pune să fie înhămaţi caii. - Acum?

Nu avem timp, un cal pentru mine, pentru tine şi pentru încă patru persoane.

Pregăteşte-te, vom merge ca vântul.

- Excelenţa Voastră! - Înălţimea Voastră...

- Mi s-a spus că vreţi să mă vedeţi. - Da.

Îl vezi zilnic pe soţul meu, îi împărtăşiţi din înţelepciunea dvs., aşa că

aş vrea să folosesc şi eu această sursă.

Aţi ales un loc frumos pentru întâlnirea noastră.

Da, este frumos. Florile sunt cel mai bun lucru din viaţa mea singuratică.

Ca să fiu sinceră, vorbesc cu ele.

Mă ascultă, nu mă întrerup şi sunt de acord cu mine dând din cap.

Un miracol!

Am lăudat mereu priceperea grădinarului.

Reuşeşte să salveze răsadurile cu plante iubitoare de libertate

în climatul rusesc dur.

- Aveţi dreptate. - Aş dori să învăţ această abilitate.

Cred că aveţi o altă abilitate, cea de a vorbi în ghicitori.

Ne-am putem uni talentele cât timp împărăteasa nu este aici...

- Nu, nu, este imposibil. - Dar de ce?

ştiţi, munca unui grădinar este grea şi de multe ori lipsită de satisfacţii.

Toţi grădinarii supraveghează îndeaproape grădina.

Atât de îndeaproape, încât nimeni să nu le poată lua ceva.

Mai ales când ameninţarea vine chiar de la flori.

- De ce de la flori? - Credeţi că sunteţi grădinar?

Daca grădinarul stă prea mult în grădină...

Nu uitaţi, am constatat că unele flori au urechi, iar altele au limbi.

Ce se va întâmpla daca o floare se apropie prea mult de soare?

Uitaţi ce frumoasă este. Mirosiţi parfumul ei.

Dar nu mai este o floare. Este moartă. Atunci de ce aş mai avea nevoie de ea?

Atunci de ce ar mai fi nevoie de grădinar? Vă rog.

Am un grădinar minunat.

O să-l trimit la dvs. ca să vă înveţe.

Acum scuzaţi-mă, am treburi.

Mă grăbesc să-mi cultiv grădina.

- A fost o plăcere să vă întâlnesc. - Mulţumesc, Nikita Ivanovici.

- Ce este? - Nu ştiu, draga mea.

Totul devine clar acum.

- Ce faci aici? - Ştiri din Capitală.

Un mesaj urgent pentru împărăteasă.

Stepan Ivanovici.

- Iertare, Majestatea Voastră. - Ce-i cu graba asta?

Îmi pare rău să vă deranjez, dar am vrut să vă raportez personal.

Veşti proaste.

Comandantul armatei care luptă împotriva rebelilor,

generalul Bibikov, a murit subit.

- Dumnezeu să-i odihnească sufletul. - Este o uşurare pentru impostor.

- Ce s-a întâmplat? A fost ucis? - Nu. O febră galopantă.

E ridicol.

Alexandru Ilici a luptat în război, dar a murit din cauza unei boli.

Îmi pare rău pentru generalul Bibkov, dar Rusia are mulţi generali pricepuţi.

- Nu ai venit aici din cauza asta. - Aveţi dreptate.

Am ştiri mai neliniştitoare privind securitatea, Majestatea Voastră.

Poţi să vorbeşti în faţa lui Grigori Alexandrovici.

- Un act de trădare. - Ce? Cine? Când?

Piotr Panin a venit la Petersburg şi s-a întâlnit

cu Nikita Ivanovici şi Pavel Petrovici

- Despre ce au vorbit? - Nu ştiu.

Stepan Ivanovici, ce înseamnă asta?

Ştiu că au avut o conversaţie. Acest fapt în sine este îngrijorător.

De unde ai aflat?

Din raportul subordonaţilor mei care spionează casa lui Panin.

De cât timp îl spionează pe Panin?

- Mă spionează şi pe mine? - Grişa, nu asta-i ideea.

Fără Edict Imperial nu am îndrăznit să-i arestez pe fraţii Panin.

Ai dreptate. Ei sunt prea importanţi pentru imperiu. Ştirea va fi o senzaţie.

Da. Trebuie să mă întorc la Petersburg.

Stepan Ivanovici, lasă-ne singuri.

Te întorci la Petersburg? Dar sudul, războiul?

Nu se va schimba mare lucru în două săptămâni.

Chiar aşa?

Sudul va aştepta, războiul va aştepta.

Turcii vor aştepta până le facem o vizită.

Şi atunci vom constata că nu mai contează.

De ce, Grişa? De ce?

Nikita Ivanovici s-a întâlnit cu fratele lui Ce mare lucru! Da, nu a raportat.

Dar ştie că nu vrei să-l vezi pe fratele lui la Petersburg.

- Ce-a făcut Pavel acolo? - Nu ştiu. Şeşkovski nu ştie.

Au discutat despre fetele din Moscova, sau despre vreme. Un complot? E ridicol.

Doar dacă Nikita Ivanovici nu şi-a pierdut minţile ca Grişka Orlov.

Dar asta nu s-ar fi putut întâmpla într-un timp atât de scurt.

Dar absenţa mea i-a aliat. Trebuie să ne întoarcem înainte să facă ceva.

Aşa va fi întotdeauna. Tu eşti împărăteasă şi trebuie să fii la Petersburg.

Locul tău este acolo, dar locul meu este în sud.

Nu mă laşi să plec şi nu poţi merge cu mine.

Aşa că voi sta lângă tine ca un caine pentru totdeauna.

- În timp ce Rusia îţi pierde cuceririle. - Încetează!

Sunt sătulă şi obosită de plângerile tale, du-te în sud dacă vrei!

Mă întorc singură la Petersburg!

Dar trebuie să ştii că nimic nu va mai fi ca înainte.

Am înţeles asta demult.

Ecaterina Alexeievna, sunt încă lângă tine,

dar deja aştept următoarea noastră întâlnire.

Scrie-mi, când te vei sătura să aştepţi.

Majestatea Voastră, ar trebui să fiţi foarte atentă.

Circumstanţele morţii contelui Bibikov sunt foarte suspecte.

Era sănătos, dar a murit în trei zile.

Crezi că a fost otrăvit?

Nu pot confirma, dar Alexandr Ilici a avut o mulţime de duşmani. Exact ca dvs.

Ce ne veţi ordona să facem după întoarcerea noastră?

Mă ofer să-i interoghez sub tortură pe

pe Nikita Ivanovici şi secretarul Fonvizin. Daţi ordin să fie arestaţi.

Să nu îndrăzneşti! Am nevoie ca Nikita Ivanovici să fie liber.

La ordinele dvs., Majestate.

Unu. Doi. Trei. Patru. Cinci.

Distanţa dintre bariere este de zece paşi. Încă cinci de la voi la barieră.

Doi. Trei. Patru. Cinci.

Douăzeci de paşi în total. Cel jignit alege armele.

Aţi verificat dacă sunt încărcate?

Dacă fraţii Mason foloseau mahorcă în loc de praf de puşcă?

Pistoalele sunt încărcate, gloanţele sunt similare,

aceeaşi cantitate de praf de puşcă.

Domnilor, dacă vreţi să faceţi pace, vorbiţi acum.

Anatol, suntem prieteni. E vina mea.

Nu te mai obosi! Ştiu că părinţii noştri s-au înţeles în numele nostru.

Dar nu suntem la o vârsta când facem ce ne spun părinţii noştri, nu?

Andrei Kirilovici, nu-ţi accept scuzele.

Ei bine, Kamorin, nu există nicio şansă să facem pace.

Atunci aşa să fie.

Vă apropiaţi la comanda mea. Vă opriţi după prima lovitură.

Veţi trage a doua oară de la aceeaşi distanţă.

Începeţi.

A fost rău. Nu ai învăţat să tragi? Trebuie să ţinteşti.

Termină cu teatrul, Anatol. A fost vina mea. Nu o să te omor.

Dacă vrei să mă omori, fă-o!

M-am grăbit.

Domnilor, s-a vărsat sânge, mă ofer să opresc duelul.

La naiba cu sângele! Vom continua!

Să tragi în aer este un gest frumos, dar este o moarte sigura.

El va trage ca să omoare.

Sunt de acord.

Ai noroc, conte Andrei, dar de data asta nu o să mai ratez.

Începeţi.

Vlas!

M-aţi chemat, Excelenţă?

Pregăteşte-mi trăsura, mergem la Palatul de Iarnă.

Împărăteasa s-a întors. De ce naiba s-a întors atât de curând?

Dacă nu mai ies din camera ei, te întorci aici şi arzi hârtiile astea.

Aşa voi face, Excelenţă.

După aceea, iei cel mai rapid cal şi te duci la Moscova, la fratele meu.

- Îi spui lui Piotr că totul este desigilat. - Desigilat.

Îţi aminteşti cum te-am salvat? Acum s-ar putea să mor.

Să-ţi aminteşti de mine!

Ei bine, rămas bun, Vlas!

Ce pot să mai spun? Doamne, sper că nimic nu va fi desigilat.

Majestatea Voastră, sunt foarte fericit că v-aţi întors.

- Bine aţi revenit acasă! - Lasă linguşelile, Nikita Ivanovici.

Stepan Ivanovici...

Sa vorbim despre treburi. Ţăranii şi cazacii ai învins armata regulată.

Nu pot fi atât de puternici.

Cred că Pugaciov şi prinţesa Tarakanova lucrează împreună.

- Cine profită de asta? - Franţa, Majestatea Voastră.

Regele Ludovic al XV-lea a murit. Acum nepotul său conduce ţara.

Ludovic al XV-lea nu a susţinut-o pe impostoare. Despre ce complot vorbeşti?

Ludovic al XV-lea nu a susţinut-o, dar Ludovic al XVI-lea o susţine.

Stepan Ivanovici, ce zici de portretul impostoarei?

Îl avem, Maiestatea Voastră, aşteptăm să sosească la Petersburg.

Ce vom face cu Pugaciov, domnilor?

Am un raport pentru dvs.

Cred că vă faceţi griji pentru ceea ce s-a întâmplat în absenţa dvs.

Vorbesc despre întâlnirea cu fratele meu Piotr şi Înălţimea sa.

Da.

Am vorbit despre proiectul lichidării insurecţiei.

Ştiam că o să vă displacă sosirea fratelui meu la Petersburg.

Aşa că am decis să ne întâlnim în secret.

Pavel Petrovici a fost invitat ca reprezentant al autorităţii imperiale.

Deci care este planul?

Planul este numirea unui nou comandant cu puteri mai largi.

Fratele meu stă la Moscova şi, literalmente vegetează, Majestate.

Ştiţi, este un om de acţiune, nu se teme de sânge şi de moarte.

Dacă nu el, atunci cine poate să conducă?

Am vrut să vă dau acest plan, dar v-aţi întors atât de curând.

Aceste decizii trebuie analizate, cântărite,

- şi nu luate în grabă. - Aveţi dreptate.

O să analizez proiectul tău.

Bănuiesc că într-un moment atât de dificil

ar trebui să aveţi alături oameni de încredere.

Vorbesc nu numai despre fratele meu, ci şi despre Alexei Grigorievici Orlov.

Ai dreptate.

Mai mult, nu am mai fost la Gatcina

şi nu l-am mai văzut pe Grigori de mult timp.

Mă gândesc la el. Ar trebui să-l vizitez.

- Mulţumesc, Nikita Ivanovici. - Eu vă mulţumesc.

Stepan Ivanovici...

Nikita Ivanovici este foarte viclean.

Mai întâi i-a fost foarte frică, dar apoi i-a protejat pe fratele lui şi pe Orlov.

Un mesaj urgent pentru împărăteasă!