Original subtitles

Haide.

Dă-i drumul, fiule.

Ești o frumusețe mică.

- Noroc ! - Haide, Jack.

Dă-l pe gât. Dă-l pe gât, Jack.

Dă-l pe gât. Dă-l pe gât. Dă-l pe gât.

Dă-l pe gât. Dă-l pe gât. Dă-l pe gât.

Dă-l...

Așa.

Inspector Blake, pot să vă explic...

Ce anume ?

Faptul că ai drogat o duzină de bărbați ?

Sau că ai furat un artefact neprețuit ?

Au fost opt bărbați.

Și n-am furat nimic.

L-am returnat Muzeului Britanic,

contra cost, recunosc. Dar imediat ce am făcut asta,

am informat imediat Scotland Yard. Deci, nu s-a întâmplat nimic rău.

Ai fi putut ucide pe unul, dacă nu pe toți.

Puțin laudanum n-a rănit pe nimeni, Inspector Blake.

Poate ar trebui să continuăm această conversație înăuntru.

Poate că ar fi trebuit să vă avertizez în legătură cu planul meu.

Îmi pare rău. Mă iertați ?

Nu, nici pe departe.

Trebuie să fim discreți.

Mai bine închidem ușa, atunci.

Traducere cu A.I.(gemini-flash-latest), Sincronizat şi corectat: Mannix

Vizionare plăcută . . .

DOMNIŞOARA SCARLET Episodul 1, din Sezonul 6 " Secrete şi minciuni "

Trebuie să fim atenți.

Nu poți pur și simplu să mă săruți în holul meu, Alexander.

Nu păreai să te deranjeze.

Eu doar... Vreau să rămân în bula asta pentru totdeauna.

Fără ca altcineva să știe sau să intervină.

Lucrurile sunt perfecte așa cum sunt.

În mare parte, da.

Ce vrei să spui cu în mare parte ?

Eliza, ți-am oferit trei cazuri în ultimele două săptămâni,

pe care le-ai refuzat pe toate.

Am fost extrem de ocupată.

Ce părere are Clarence despre faptul că refuzi munca ?

Ei bine, simte durerea la fel de mult ca mine.

Nu i-ai spus, nu-i așa ?

Adevărul e că... îmi fac griji cum ar fi

să lucrăm împreună acum.

Și eu la fel.

Dar există un singur mod de a afla.

Da, dar n-am mai fost niciodată în situația asta,

și nu vreau ca nimic să strice totul.

Eliza ?

Inspector Blake.

- Ce plăcut să vă revăd. - Doamnă Potts.

Vă văd mai des aici decât la serviciu.

Ce vrei la cină ?

Orice e bine.

Ce s-a întâmplat ?

Nimic.

De obicei ești pretențioasă cu cina.

Ar trebui să mă întorc.

Da. Vă mulțumesc că ați venit, Inspector Blake,

mă voi asigura că vorbesc cu departamentul de contabilitate

despre factura mea.

Asigură-te că o faci, Domnișoară Scarlet.

Vă conduc, Inspector Blake.

Doamnă Potts.

Inspector Blake.

O știu pe fata aia pe de rost,

și n-am văzut-o niciodată atât de fericită.

Și am o bănuială despre motiv.

Nu-mi cere să-ți împărtășesc bănuielile mele, Barnabus.

Amândoi știm cum ești cu secretele.

Barnabus...

abia te-ai atins de șuncă.

Nu pot nega că sunt puțin tulburat, draga mea.

De ce ? Ce s-a întâmplat ?

După cum știi...

Îmi place să mențin toate morgile

pe care le am în grijă lună și bec.

Cu toate acestea, recent, haosul a început să se strecoare prin fisuri.

Fisuri provocate, îmi pare rău s-o spun, de Medicul nostru Șef Legist.

Domnul Wormsley, care a devenit o umbră a celui care era odinioară.

Acum ajunge târziu la muncă, pleacă devreme.

Administrația sa a devenit deplorabilă, într-adevăr,

și de mai multe ori am observat

o aromă puternică de whisky în jurul lui.

Trebuie să vorbiți cu el.

Nu este corect să vă pună muncă suplimentară pe umeri.

Ei bine, există un lanț strict de comandă

pe care trebuie să-l respecți, iubita mea.

Dacă toată lumea ar umbla spunând tot ce gândește

ar fi... Anarhie ?

Exact.

Atunci tot ce pot să ofer este un sărut.

Poate că asta îți va alina fruntea încruntată ?

Da, da, bijuteria mea, da.

Asta ar putea să-mi alunge o parte din disconfort.

Bine. Ne vedem mai târziu.

Scuzați-mă, nu reușesc să găsesc Biroul Clerical.

Cred că e la capătul coridorului.

Credeți ? Am fost aici doar o singură dată înainte.

E prima mea zi.

Serios ? Și a mea.

La capătul coridorului, ziceți ?

În dreapta. Cred.

Voi încerca, mulțumesc.

Mult noroc.

Și dumneavoastră.

Pardon.

Ei bine, când urmează să vină domnul Wormsley ?

Nu știu, nu a spus.

Foarte bine. Vă rog să-i transmiteți că încă așteptăm

autopsia de ieri.

Da, domnule.

Intră.

Detectivul Willows se prezintă la datorie, domnule.

Da, sunt conștient cine sunteți, Detectiv Willows. Vă rog.

Se pare că aveți ceva pe rever.

Îmi cer scuze, domnule.

Un bebeluș căruia îi ies dinții acasă.

Nu știam că sunteți căsătorit.

E complicat, domnule.

Așadar, având în vedere că e prima voastră zi,

în mod normal v-aș da timp să vă obișnuiți.

Dar mi-e teamă că ne lipsesc câțiva oameni.

Cred că l-ați cunoscut pe Detectivul Fitzroy

când ați venit la interviu ?

- Da, domnule. - Ei bine, el a plecat acum

pentru a prelua rolul de detectiv superior

în forțele din Birmingham.

Iar Detectivul Phelps este...

Este la Poliția Londrei, domnule.

Da, am niște prieteni acolo.

Și ce spun ei despre el ?

Se descurcă foarte bine, domnule.

Puteți vorbi liber.

E un tip mai aparte, asta aud, domnule.

Într-adevăr, așa este.

Așadar, sunteți gata să vă apucați de treabă ?

Da, domnule, sunt foarte gata.

Și vă mulțumesc din nou că mi-ați dat postul.

Nu vă voi dezamăgi.

Mă bucur s-o aud.

Avem două cadavre care necesită atenția noastră imediată.

Unul într-o casă din Mayfair,

celălalt pe o alee rece și vântoasă din Kilburn.

Ei bine, dacă vreți să faceți o impresie bună în prima zi, aș alege...

Aleea vântoasă din Kilburn, domnule ?

Cred că ne vom înțelege de minune.

Nu că afacerile s-ar fi oprit complet,

dar lucrurile au fost destul de liniștite.

În special din partea Scotland Yard.

Lucrurile se vor îmbunătăți, Clarence. Întotdeauna se întâmplă așa.

Da, dar n-am avut niciun caz

de la Scotland Yard de ceva vreme...

Ei bine, a fost neobișnuit de frig,

ceea ce, după cum știi, are un efect asupra nivelului criminalității.

De obicei, în vremuri atât de slabe,

ai acuza Scotland Yard

că angajează o altă agenție.

De obicei, ai fi în picioare și ai ieși pe ușă

să vorbești cu Inspectorul. De obicei...

Poți te rog să nu mai spui de obicei ?

E vorba despre tine și Inspectorul Blake, nu-i așa ?

Nu am idee la ce te referi.

Ba cred că ai.

Tu...

l-ai jignit cumva

și refuză să te angajeze.

Puterile tale de deducție mai au nevoie de șlefuire, Clarence.

Te pot asigura că eu și Inspectorul Blake suntem

în cele mai bune relații, profesional vorbind.

Acum, poți te rog să renunți la încruntarea aia ciudată ? E foarte deranjantă.

N-a scos un cuvânt, domnule.

Sunt Inspectorul Blake de la Scotland Yard.

Cred că dumneavoastră ați găsit cadavrul ?

Îmi puteți spune numele dumneavoastră ?

Duceți-o înapoi la Yard.

Aduceți-i o ceașcă de ceai.

Da, domnule. Haide, dragă.

Nicio dovadă de jaf.

Niciun semn de luptă.

Bromură de potasiu.

Victima este bine îmbrăcată,

nu există semne evidente de atac.

Nu pare un furt, încă are poșeta.

Da, domnule.

Două sticle de bromură de potasiu.

Două femei moarte. O coincidență, domnule ?

Spuneți-mi despre doamna dumneavoastră ?

Numele ei era Elizabeth Roper.

Un trecător a spus că avea un fel de criză

înainte să moară. Convulsii și altele.

Am cerut uniformelor să facă anchete din casă în casă.

De asemenea, am o potențială martoră.

O tânără, pare traumatizată de

orice a văzut, n-a spus un cuvânt,

nici măcar numele ei.

Când eram la Bow Street,

dacă aveam o martoră în stare de șoc

rugam una dintre secretare

să stea cu ea o vreme.

Aveți vreo doamnă pe care ați putea-o ruga ?

O cerere urgentă de la Scotland Yard.

Asta e o veste binevenită, într-adevăr.

Să vă chem un taxi ?

Nu încă, eu... mă gândesc.

Pot să vă atrag atenția că ați citit aceeași telegramă

de aproape zece minute ?

Ce se întâmplă dacă apare un alt caz ? Ceva...

ceva mai mare, mai profitabil ?

Nu înțeleg.

Ei bine, e un concept destul de simplu.

Nu înțeleg pentru că asta literalmente

nu v-a deranjat niciodată înainte.

Îmi scapă ceva sau... ?

Bine. Bine, o să merg.

Domnișoară Scarlet.

Inspector Blake.

Unde e ?

Doriți o ceașcă de ceai ? Cafea ?

Știu unde țin whisky-ul, dacă ajută ? Nu e grabă. Luați-vă timp.

După cum am spus, numele meu este domnișoara Scarlet,

dar îmi poți spune Eliza.

Iar tu ești ?

Numele meu e Sarah Mason.

A ajuns la casa decedatei, domnișoara Quail,

la opt și douăzeci și cinci în această dimineață.

Ușa era întredeschisă, și când nimeni n-a răspuns,

a intrat și a găsit-o pe domnișoara Quail prăbușită pe podea.

Care a fost motivul pentru care a mers la casa domnișoarei Quail ?

Ei bine, domnișoara Mason este secretara unui doctor de pe Harley Street.

Al lui...

Isambard Cole.

O trata pe decedată pentru o formă de nevroză.

L-a trimis pe domnișoara Mason să o verifice când aceasta nu s-a prezentat

la o programare aseară.

Este foarte detaliat.

Mulțumesc, domnișoară Scarlet.

Cred că acum este gata să dea o declarație completă.

Voi trimite factura mea la departamentul de contabilitate.

Plecați ?

M-ați rugat să vorbesc cu martora dumneavoastră și am făcut-o.

Sunt sigură că vă puteți descurca de aici.

Nicio... convingere sau manipulare ca să mă angajezi pentru restul cazului ?

Ei bine, asta e o nouă eră, într-adevăr.

Și una pentru care sunt prost pregătită.

Încerc să fac față cât mai bine unei situații dificile, Alexander.

Crede-mă, nu e ușor să refuzi munca.

Eliza...

Nici eu nu vreau ca oamenii să știe despre noi.

Încă nu, oricum.

Dar adevărul este că...

ești o detectivă excelentă,

și am nevoie de ajutorul tău.

Încercați să mă fermecați ?

Da. Funcționează ?

Vino.

Detectiv Willows, aceasta este domnișoara Scarlet.

Știu cine este, domnule.

Îmi pare bine să vă cunosc, domnișoară Scarlet.

- Și mie. - V-am văzut o dată în instanță,

depuneați mărturie la procesul Jacobson.

Îl tot întrerupeați pe judecător și ați fost amendată.

De două ori.

Doar de două ori ?

Aveți informații despre otrăvirea dumneavoastră ?

Da, domnule.

Decedata, doamna Roper,

era sub îngrijirea unui doctor de pe Harley Street.

El este specializat în tratarea melancoliei.

Doctorul Isambard Cole, cumva ?

Chiar el.

Deci, ambele femei au primit rețetă

pentru Bromură de Potasiu de la același doctor ?

Da, așa se pare.

Trebuie să vorbim cu acest doctor și să contactăm farmacia

care îi furnizează medicamentele.

De asemenea, autopsiile celor două femei

trebuie urgentate.

Mulțumesc, domnișoară Scarlet.

Sunt destul de conștient de care ar trebui să fie următorii pași.

Fă ce a spus ea.

Da, domnule.

Ei bine, după cum ați spus, mă pot descurca de aici,

așa că, mulțumesc din nou că ați venit.

Doar dacă nu cumva vreți să ajutați la investigație ?

Sunt bine, mulțumesc.

Deci...

vom spune că sunt aici pentru că...

am intervievat secretara lui, și...

am lucrat pentru Scotland Yard mulți ani.

Chiar înainte să ajungeți dumneavoastră, de fapt.

Așa că, asigurați-vă că menționați asta.

Ești bine ?

E doar prima noastră colaborare profesională de când...

Ei bine, știi, eu doar...

vreau ca totul să meargă bine.

La fel și eu.

- După dumneavoastră. - Nu, Alexander,

când lucrăm împreună,

cel mai bine e să mă tratezi

ca pe unul dintre oamenii tăi.

Poți fi politicos în timpul nostru privat.

Poate ai putea scrie o listă

cu ce trebuie să fac și când ?

Mulțumesc.

Doi dintre pacienții mei găsiți morți ?

Doamna Roper s-a prăbușit pe stradă,

iar domnișoara Quail a fost găsită acasă de secretara dumneavoastră.

De domnișoara Mason ?

Biata creatură suferă de o dispoziție nervoasă,

va fi foarte traumatizată.

Da, exact. De aceea am intervievat-o.

Pentru că, fiind femeie, Inspectorul Blake a crezut că ar putea ajuta...

din moment ce... domnișoara Mason este și ea femeie.

O detectivă. Cât de ciudat.

Lucrați des împreună ?

Am o relație de lungă durată...

o relație de lucru cu Scotland Yard,

nu doar cu Inspectorul Blake. Așa că...

Ei bine, de aceea sunt aici.

Ambele decedate au fost găsite cu același medicament.

Bromură de potasiu. Dumneavoastră ați prescris-o ?

Pentru a controla melancolia de care sufereau amândouă.

De asemenea, erau supuse unui tratament de electroterapie.

Folosesc adaptarea actualizată a tehnicii lui Pulvermacher.

Da, am citit despre asta.

Pacienților li se administrează curenți electrici

care trec prin corp până la creier. Se spune că...

liniștește mintea agitată.

Ți-am... Ți-am spus despre asta.

La biroul tău. La Scotland Yard.

Da, domnișoară Scarlet. Mulțumesc că mi-ați amintit.

Mai ales de locul acelei conversații.

Elizabeth Roper a fost văzută având un fel de convulsii

înainte să moară. Ar putea...

asta să aibă legătură cu tratamentul ?

Convulsiile ușoare apar doar

în timp ce curentul electric este administrat.

În ceea ce privește Bromura de Potasiu,

este posibil, presupun, dar ar...

fi un efect secundar extrem și neobișnuit.

S-ar fi putut ca cineva să fi umblat la medicament ?

Improbabil.

Îl primesc sigilat de la furnizorul farmaceutic.

Apoi administrez eu însumi doza.

Vom avea nevoie de o listă cu toți ceilalți pacienți

cărora li s-a prescris Bromură de Potasiu.

Da, desigur. S-ar putea să nu fie un factor, dar

până nu vedem autopsia, nu putem fi siguri.

Ați menționat că secretara dumneavoastră, domnișoara Mason,

suferă de o afecțiune nervoasă.

Ia și ea acest medicament ?

Da, ia. O voi adăuga pe listă.

Voi vorbi cu domnișoara Mason în timp ce dumneavoastră și oamenii dumneavoastră

îi căutați pe ceilalți pacienți.

Poftim ?

Ești atât de hotărât să păstrezi

relația noastră secretă, ești în pericol să dai în

vileag chiar lucrul pe care încerci să-l ascunzi.

Da. Poate că sunt puțin prea precaut.

Eram puțin nervos acolo.

Serios ? N-aș fi zis.

Mă duc să o vizitez pe domnișoara Mason.

Vrei să te duc eu ?

Nu, nu, nu, nu. Cu cât suntem văzuți mai puțin împreună, cu atât mai bine.

O zi bună, Inspector Blake.

Încet... Vă rog, țineți ușa.

Bună ziua, domnule Potts.

Detectiv Willows.

Nu sunt obișnuit să vă văd în aceste locuri sfinte.

Transferat de la Bow Street. E prima mea zi azi.

Mult noroc.

De fapt, chiar veneam să vă văd.

Avem nevoie de autopsiile celor două femei

aduse în această dimineață.

Voi trimite veste imediat ce examinările sunt finalizate,

dar trebuie să vă avertizez, suntem

foarte în urmă astăzi.

De aceea sunt aici.

L-ați văzut cumva pe domnul Wormsley ?

Mă tem că nu. Nu-i dau de urmă.

Dacă dați cumva peste el,

vă rog să-i transmiteți că este necesar

la morgă cât mai repede.

Și folosiți neapărat cuvântul ăsta.

Voi face tot posibilul, domnule Potts.

Mulțumesc.

Bună din nou.

Ați găsit ? Biroul de evidență ?

Da, mi-ați salvat viața. Vă mulțumesc mult.

Cum e prima zi ?

Deocamdată, bine.

Mă bucur să aud asta.

Nu v-am reținut numele.

Willows, Detectiv Willows. George Willows. Sunt multe nume.

Eu sunt doar Isabel. Sau, mă rog, Isabel Summers. Îmi

pare bine să vă cunosc, Detectiv George Willows.

Domnișoara Mason ?

Domnișoara Mason ?

Cine sunteți ?

Îl cunoașteți pe omul ăla ?

Cred că da. Nu-i știu numele,

dar e un pacient al doctorului Cole. Îmi amintesc că l-am văzut

acum câteva săptămâni. Venise să-l vadă pe doctorul Cole.

Ce voia de la mine ?

Ei bine... nu putem fi siguri, dar există șansa ca medicamentele

celor două femei care au murit să fi fost otrăvite.

Două femei ? Încă o pacientă a doctorului Cole a murit, pe lângă domnișoara Quail ?

Da. O anume doamnă Elizabeth Roper.

Și credeți că medicamentul le-ar fi putut ucide ?

Încă așteptăm raportul de autopsie.

Cred că ar trebui să nu mai luați pastilele

până nu aflăm mai multe.

Pot să vă întreb de ce luați medicamentul ?

Viața a fost o luptă pentru mine. Am crescut la orfelinat, apoi la azil.

Și când am ajuns la vârsta majoratului, am plecat să lucrez la o spălătorie,

unde doctorul Cole s-a îndurat de mine. M-a luat sub aripa lui.

Mai întâi ca servitoare, iar apoi m-a instruit ca secretară.

M-a învățat să citesc și să scriu.

Un tată n-ar fi putut face mai mult.

Faceți electroterapie ?

Mă ajută enorm.

Doctorul Cole mi-o administrează.

El va ști numele bărbatului pe care l-ați găsit aici.

Dr. Cole: Se pare că bărbatul pe care îl descrieți este Zebediah Sawyer.

Este un pacient vechi de-al meu.

O biată creatură chinuită de voci demonice,

care îi spun să facă rău oamenilor.

Când l-ați văzut ultima oară ?

Săptămâna trecută. A apărut la ușa mea într-o stare agitată.

Începusem un tratament de electroterapie

cu câteva zile înainte, iar el insista că îl înrăutățise.

M-am oferit să-l ajut, dar n-a vrut să asculte,

era într-o furie oarbă.

Suficient încât să vă dorească răul ?

Un act de răzbunare, poate ?

Zebediah și-a dezvoltat afecțiunea la începutul anilor 20.

Dar înainte de asta era un membru funcțional al societății.

A avut mai multe slujbe, inclusiv...

a fost funcționar la o farmacie.

Ar putea avea abilitatea de a umbla

la medicamentul pe care l-ați prescris ?

Sticlele pe care le-ați găsit la femeile moarte, aș putea să le văd ?

Ambele sticle sunt etichetate greșit.

Potrivit doctorului Cole, o tabletă de Bromură de Potasiu

este doza zilnică standard.

Aceste etichete spun cinci tablete, o cantitate potențial letală.

Din fericire, acestea sunt singurele sticle afectate,

ceilalți pacienți au avut doza corectă.

Deci, acest Zebediah Sawyer a umblat la etichete ?

Poate ca răzbunare pe doctorul care nu l-a putut vindeca.

Așa se pare.

Vreo noutate despre autopsii ?

Încă așteptăm, domnule.

Ce se întâmplă, la naiba, la Morga Orașului ?

L-am văzut pe domnul Potts mai devreme.

Îl căuta pe domnul Wormsley.

Grayson, du-te la Morga Orașului,

află ce se întâmplă acolo.

Da, domnule.

Avem o adresă pentru Zebediah Sawyer ?

Sunt cel puțin douăsprezece adrese cunoscute.

Omul s-a mutat mult.

Am economisi timp dacă am lua fiecare câteva.

Nu, veți rămâne aici.

Ce ? De ce ?

Domnișoară Scarlet, bărbatul pe care îl căutăm este extrem de periculos.

Atunci voi fi precaută.

Așa cum vom fi toți.

Am multe resurse pentru astfel de scenarii.

Voi lua cu mine niște oameni angajați.

Mă aduci în cele mai frumoase locuri.

Călătoria lărgește mintea, Clarence.

Doar două mai sunt.

Care e următoarea adresă ?

E la doar câteva uși distanță.

Acest Zebediah Sawyer se pare că îi place cartierul ăsta.

Sunt curioasă, de ce m-ai adus cu tine ?

I-am promis Inspectorului Blake că nu voi merge singură.

Da, dar asta e ideea. I-ai mințit pe Inspector

de multe ori înainte.

Ei bine, e un obicei pe care vreau să-l schimb.

De ce ? Ce s-a schimbat ?

Nimic nu s-a schimbat. Vreau doar să-i spun Inspectorului Blake adevărul, asta e tot.

Sediul mutat pe strada Belmont.

Ce ?

Deci i-ai spus Inspectorului

că eu sunt omul tău angajat ?

Nu, desigur că nu.

Păi, atunci nu prea înseamnă că-i spui adevărul, nu-i așa ?

Putem, te rog, să ne concentrăm pe problema pe care o avem ?

Tu rămâi aici, vizitează cârciumile și străzile din jur. Vezi ce poți afla.

Se pare că omul bea mult.

Mă duc la pensiunea de pe strada Belmont,

să văd dacă a existat vreun semn de la el.

Hei.

Mă trimiți

în cele mai rău famate cârciumi

din partea asta a orașului

să caut un bețiv

care aude voci demonice

spunându-i să ucidă oameni ?

Ne vedem la birou mâine dimineață.

Dacă nu apari, trimit o echipă de căutare.

Cum sună asta ?

Nesatisfăcător.

Bună seara, dragă.

O caut pe doamna Potts ?

Ați găsit-o.

Am fost trimis să vă dau asta.

Trebuie să facem un apel pentru informații

despre un bărbat pe nume Zebediah Sawyer.

Asta trebuie dactilografiat și distribuit.

Considerați că e gata. Și dumneavoastră sunteți ?

Bună seara, Detectiv Willows.

Domnișoară Summers.

Cum vă acomodați ?

Da, sunt multe de învățat, dar cred că mă descurc.

Se descurcă foarte bine, într-adevăr.

Mai era ceva, Detectiv Willows ?

Nu, asta e tot.

Mulțumesc.

Domnule ?

Unde ați fost toată ziua ? A trebuit să găsesc un

medic legist interimar în locul dumneavoastră.

Nu acum, Potts.

Ba da, acum, domnule Wormsley, vă rog.

Îmi pare rău... Domnule... dar nu mai pot să tac.

Trebuie spuse niște lucruri, înainte ca reputația bună

a acestei morgi să fie pătată pentru totdeauna.

Ieși afară și nu te mai întoarce.

Ce...

Eu...

Vă mulțumesc pentru timpul acordat.

Dacă îl zăriți cumva pe domnul Sawyer,

vă rog să contactați imediat poliția.

Este extrem de periculos.

Am un revolver și nu mi-e frică să-l folosesc.

Ei bine, aș prefera să nu o faceți.

Alexander.

Domnișoară Scarlet ?

M-am făcut de râs.

Reacționezi exagerat.

Ai idee cât de greu mi-a fost să-mi construiesc reputația,

doar ca să mă comport ca o domnișoară în dificultate.

Ba chiar te-am strigat Alexander.

Detectivului Willows nu-i va păsa. O să creadă că ești îngrozită de moarte.

Ceea ce, apropo, e permis,

din moment ce ești o simplă muritoare ca noi toți.

Mă frământ gândindu-mă ce ar trebui să spun, ce ar trebui să fac,

cum m-aș comporta dacă aș fi un detectiv normal ?

Când anume ai fost tu normală ?

Sunt mai îngrijorat că te-ai pus în pericol.

A fost pur noroc că eram acolo, Pensiunea Belmont era pe lista mea.

Ai spus că nu vei merge singură.

N-am fost singură.

Clarence a fost cu mine aproape tot timpul.

Clarence era omul tău angajat ?

Anii în care a cărat registre nu au fost în zadar.

E mai puternic decât pare.

Și acum mă simt vinovată că te-am mințit.

Vezi, e imposibil, nu putem lucra împreună.

Eliza, reacționezi exagerat. Unul dintre băieți tocmai

a venit cu un mesaj pentru dumneavoastră, Inspector.

Mulțumesc, doamnă Potts.

Trebuie să plec.

Am luat o decizie.

Nu voi mai lucra la caz.

Nu fi ridicolă.

Vreau ca...

relația noastră, idila, cum vrei să-i spui, să aibă o șansă.

Acesta e cel mai bun mod.

Ei bine...

dacă e să-ți spun, cred că greșești.

Nimeni nu știe de noi, Eliza.

Dar trebuie să faci ce e bine pentru tine.

N-am fost eu ca o mamă pentru fata aia ?

N-am fost eu cea care a ridicat-o când se zgâria la genunchi ?

Sau i-am șters lacrimile când Arabella Herbert

i-a spus cele mai urâte nume ?

Sau am apărat-o în fața tatălui ei

când a fost exmatriculată de la colegiu ?

Iarăși. Și totuși, nu-mi spune nimic. Nimic.

Cum ți-a fost ziua ?

Am fost concediat.

Domnul Wormsley a ajuns în sfârșit la muncă

la cinci după-amiaza.

Ora cinci !

Nu am mai suportat, așa că i-am spus ce aveam pe suflet.

Barnabus, îmi pare rău.

Nici măcar nu mi-a permis să-mi iau lucrurile.

M-a aruncat afară ca pe un vagabond.

Mi-a stricat pălăria.

Și știi cum mi-a mai zis ?

Un bufon supărător.

Ei bine, stai să vezi ce-i spun eu

dacă-l mai văd vreodată pe omul ăla.

Treizeci de ani am dat Morții Orașului.

Și acum, pentru prima dată în viața mea, sunt...

sunt șomer.

De ce nu te schimbi de hainele astea de lucru

și-ți fac o cină bună ?

Apoi vom discuta totul

la un pahar de sherry lângă foc.

- Da. - Bună seara.

Aș vrea să fie.

Ce-i cu Barnabus ?

A fost concediat.

Concediat ?

Asta am spus.

Ce-i cu tine ?

E ceva ce ai vrea să-mi spui ?

Ce anume ?

Cina va fi gata într-o oră.

Foarte bine.

Bună seara, domnule.

Detectiv Willows.

Ce avem aici ?

A fost scos acum aproximativ o oră.

Are o rană de glonț la cap.

Și știm cine este ?

Cred că acesta e omul nostru, domnule.

Cu siguranță se potrivește descrierii.

Zebediah.

Ce ai făcut ?

Puteți confirma că acesta este pacientul dumneavoastră, Zebediah Sawyer ?

Da, el este.

Este posibil să-și fi luat singur viața ?

Împușcătura pare să fi fost de la mică distanță.

În mai multe rânduri și-a exprimat gânduri suicidale.

De aceea am început cursul de electroterapie,

dar băutura i-a agravat simptomele.

Am încercat să-l conving să se oprească.

Dar avea o minte haotică.

E târziu. Voi veni dimineață să iau o declarație completă.

Odihniți-vă, Doctore.

Am făcut tot ce-am putut ca să-l ajut.

Dar de-a lungul anilor am ajuns să realizez că...

că unii oameni nu mai pot fi ajutați.

Nu ești genul care să-și uite cheia, Clarence.

Nu sunt genul care să sufere de otrăvire cu alcool.

Așa cum mi-ați cerut, am vizitat toate cârciumile

din Seven Dials aseară,

în căutarea lui Zebediah Sawyer.

Într-un local deosebit de murdar

numit Groapa Ciumei,

am avut niște probleme cu localnicii.

Sincer, cred că aș fi fost mai în siguranță

într-o groapă a ciumei adevărată.

A trebuit să cumpăr cinci rânduri de...

cel mai tare whiskey

pentru tot pub-ul.

Ăsta e singurul motiv pentru care mai sunt în viață.

Ei bine... îți mulțumesc pentru eforturi,

dar Scotland Yard nu mai are nevoie de serviciile noastre.

Ce ? De ce nu ?

Ei bine... pentru că tocmai am primit o telegramă

de la Inspectorul Blake.

Un cadavru a fost găsit pe malul râului aseară

și identificat ca fiind Zebediah Sawyer.

Serios ?

Clarence, te rog, nu mă mai pune la îndoială

de fiecare dată când menționez Scotland Yard

sau pe Inspectorul Blake.

Tot ce voiam să spun este că,

potrivit noilor mei prieteni de la Groapa Ciumei,

domnul Sawyer este cât se poate de viu.

- Ce ? - Da.

Așteaptă sentința în Închisoarea Comitatului Manchester.

Barnabus.

Am auzit de concedierea ta. Îmi pare rău.

Am primit instrucțiuni să vin să-mi iau

efectele personale.

Știți cumva dacă domnul Wormsley este aici ?

Ei bine, nu pare să fie nimeni, ușa a fost lăsată deschisă.

Domnul Wormsley a ieșit și a lăsat ușa neîncuiată.

Nu e prima dată.

Mă bucur că sunteți aici, pentru că am nevoie de ajutorul dumneavoastră.

Aș vrea să mă uit la fotografiile

de la două autopsii recente,

ale femeilor moarte aduse ieri.

Mă tem că, în calitate de fost angajat,

nu mai am voie să intru în incintă.

Ei bine, eu nu spun nimănui dacă nu spui nici tu.

Ar fi o încălcare gravă a protocolului.

Pur și simplu nu pot. Nu.

Nu. Bineînțeles că nu.

Ei bine, sunt aici în interes oficial al poliției,

așa că... poate dacă mă ajutați,

vă pot acorda permisiunea ?

Și trebuie să vă luați lucrurile, nu-i așa ?

Foarte bine.

Domnișoară Scarlet...

ați fi atât de amabilă să-mi acordați permisiunea

de a intra în Morga Orașului ?

Permisiune acordată, domnule Potts.

Acum, am nevoie de mintea dumneavoastră.

Mulțumesc.

Doctor Cole ?

Domnișoară Mason... Sarah...

Te rog, lasă arma jos.

Orice s-a întâmplat, putem discuta...

Vorbește cu el. Nu cu mine. El e mincinosul.

El e cel care a mințit iar și iar și iar !

Lasă arma jos, domnișoară Mason.

Sarah este fiica mea.

Mama ei era o pacientă într-un azil unde...

eu eram medicul rezident.

Era atât de frumoasă. Atât de fragilă...

Ne-am îndrăgostit.

Știam că e greșit...

de aceea mi-am părăsit postul,

și n-am mai văzut-o niciodată.

Nu știam că era însărcinată,

sau că a murit la naștere.

Am aflat abia ani mai târziu, în urma

unei cercetări pe care o făceam la Azilul Woolwich.

Acolo am găsit un dosar despre Sarah.

Până atunci, ea plecase, dar...

eram hotărât să o găsesc.

Lucram la o spălătorie.

Era o existență mizerabilă.

Într-o zi, Doctor Cole a venit să facă un studiu despre sănătatea

fetelor care lucrau acolo.

Părea să-i fie milă de mine în special și m-a luat sub aripa lui.

Nu mi-a spus niciodată cine era cu adevărat.

Bărbatul care zace în morgă

nu este pacientul dumneavoastră, Zebediah Sawyer, nu-i așa ?

Spre deosebire de cele două femei, el nu are semne pe încheieturi

de la electroterapia pe care ați spus că i-ați aplicat-o.

Numele lui este Franklin Sloane.

Era un detectiv particular care m-a ajutat să o găsesc pe Sarah.

Acum două săptămâni, a apărut beat la ușa mea.

Avea datorii la jocuri de noroc și a încercat să mă șantajeze.

Am refuzat să-l plătesc.

Dar când am aflat că o vizitase pe Sarah,

știam că îi va dezvălui cine sunt cu adevărat.

Atunci v-a venit ideea să-l învinuiți

pentru moartea celor două femei.

I-ați dat identitatea unui fost pacient

pe care știați că e închis în închisoarea Manchester.

Deci, dacă Sloane nu le-a otrăvit... cine a făcut-o ?

Eu am fost. Am făcut o greșeală.

M-am încurcat în dozele diferite de medicamente

și am amestecat informațiile de pe etichete.

Toate astea... sunt vina mea.

Eu sunt de vină, nu Sarah.

Săraca fată abia învățase să citească și să scrie.

Am forțat-o... prea mult.

I-am dat prea multă responsabilitate.

Eram atât de mândru de ea.

Așadar, l-ați învinuit pe Sloane ca să vă protejați fiica.

Și apoi l-ați ucis.

Nu înainte ca el să-i spună adevărul domnișoarei Mason.

În această dimineață m-am trezit și am găsit un plic

care fusese strecurat pe sub ușă în timpul nopții.

În el era un dosar din care am aflat că...

Doctor Cole era tatăl meu.

Eram atât de furioasă și confuză. Înfuriată...

a luat revolverul meu.

Nu a vrut să mă rănească...

Același revolver folosit pentru a-i trage un glonț în cap lui Sloane.

Deci, ce se întâmplă acum ?

Ei bine, având în vedere circumstanțele,

dacă domnișoara Mason pledează vinovată,

sunt destul de sigur că va evita o sentință cu închisoarea.

Doctor Cole, pe de altă parte...

Mai ai whiskey-ul ăla în birou ?

Sugerați să fiu văzut intrând în biroul meu, împreună ?

Foarte amuzant.

Noapte bună, Detectiv Willows. Domnișoară Summers. Noapte bună și dumneavoastră.

Mai era ceva ce voiați să-mi spuneți sau să mă întrebați ?

Nu, nu cred.

Păcat. Pentru că eu sunt liber în seara asta.

Mă tem că eu nu.

Trebuie să iau bebelușul de la îngrijitoare.

Eu... nu știam...

Nu e a mea... E a surorii mele. Locuiește cu mine.

E o poveste lungă.

Ei bine... noapte bună, Detectiv Willows.

Dar... sunt liber mâine seară ?

Mă bucur că v-ați răzgândit în privința cazului.

Rezultatul ar fi putut fi foarte diferit.

V-ați fi dat seama.

Probabil, da.

Eliza...

Nu trebuie să spui asta.

Nu știi ce voiam să spun.

Voiai să spui că faptul că eu cred că ne pot ține

într-un fel de bulă nu e doar copilăresc, ci și nerealist.

Voiam să spun...

că, fiind un fost militar,

structura și controlul îmi curg prin vene.

Dar de-a lungul anilor am învățat că

a încerca să controlezi prea mult din viața ta este inutil.

Și când te oprești din a încerca asta,

acolo se află adevărata libertate.

Și mai e un lucru...

Doamne. Nu știu câtă înțelepciune mai pot suporta.

Povara acestei situații ar putea fi ușurată

dacă te-ai destăinui cuiva.

Altcuiva în afară de mine.

Barnabus ? Barnabus ?

Gătești cina ? Într-adevăr, iubita mea.

Acum, așază-te, odihnește-te,

și mă duc să-ți aduc un pahar frumos de sherry.

Ce a cauzat toate astea ?

Am decis că nu are rost să mă lamentez,

așa că, până nu primesc scuze complete și satisfăcătoare

din partea domnului Wormsley,

mă voi ocupa de treburile casei.

De-abia aștept să fac o curățenie generală de primăvară în bucătărie.

Poate chiar și o mică rearanjare.

Așadar, tocana... fierbe încet.

Așadar... înainte să adaug găluștele,

am exact timp să aduc sticla de sherry, comoara mea.

Scuză-mă.

Mă bucur să-l văd iar atât de mulțumit.

Ivy, trebuie să-ți spun ceva

despre mine și Inspectorul Blake.

Te ascult.

Ei bine, vine la cină, așa că trebuie să punem o farfurie în plus.

Și ?

Și...

ne bucurăm în prezent de o relație liniștită,

foarte discretă și privată...

Doamne, habar n-aveam.

Ești o mincinoasă groaznică.

Și n-ar fi trebuit să-mi ascunzi asta.

Și tu n-ar trebui să asculți la uși.

Tu și Inspectorul Blake.

Asta e muzică pentru urechile mele.

Dar te rog, păstrează secretul deocamdată,

încă ne stabilim aranjamentul.

Gura mea e pecetluită.

Sticla de sherry.

Barnabus, Inspectorul Blake vine la cină.

L-am invitat eu.

Cu cât mai mulți, cu atât mai bine.

Putem să ne bucurăm de o partidă lungă și plăcută de gin rummy după cină.

Noi patru, toată seara, punând lumea la punct.

Nu va fi minunat ?

Minunat.