Original subtitles

Un film de Francesco Rosi

TREI FRA�I

Cu

�i cu

Subiectul �i scenariul

Director de produc�ie Franco Ballati

Director adjunct Gianni Arduini

Operator - Mario Cimini Inginer de sunet - Mario Bramonti

Decorator - Massimo Tavazzi

Scenograf - Andrea Crisanti

Costume - Gabriella Pescucci

Montaj - Ruggero Mastroianni

Muzica - Piero Piccioni

Director de imagine Pasqualino de Santis

Organizator general Alessandro von Norman

Produs de Giogio Nocella �i Antonio Macri pentru Iter Film

Regia - Francesco Rosi

Institutul de reeducare a minorilor

Ai �ntrebat ce vrea?

Zice c� trebuie s� v� vorbeasc� personal.

- Unde e? - A�teapt� �n curte.

Bine, mul�umesc.

Haide�i b�ie�i, mi�ca�i-v�! Mai repede!

Mereu �nt�rzia�i la micul dejun.

Salut.

Salut.

- Bun� diminea�a. - Bun� diminea�a.

Ce s-a �nt�mplat?

Am venit s�-�i spun c� nu mai exist� dubii. Sunt b�ie�ii vo�tri.

Sar noaptea peste ziduri, mai �nt�i pe aici, apoi pe acolo.

Se �ntorc dup� ce au furat �i poate au f�cut ceva mai r�u.

�i eu ce ar trebui s� fac?

Hot�r�te-te s� colaborezi. D�-ne ni�te nume.

D�-mi un r�gaz s� cercetez �i eu.

F�-o, dar mai repede. Altfel va trebui s-o facem noi.

Donato!

Prinde-l! Prinde-l!

Voiam s� �i-l g�tesc pentru m�ine. Dar mi-a sc�pat.

Se vede c�-i e fric� de moarte.

- Bun� ziua. - Bun� ziua.

V� rog, trebuie s� trimit trei telegrame.

Vre�i s� v� ajut?

Da, mul�umesc. V� rog s� le scrie�i.

- Prima se duce la Roma. - La cine?

Raffaele Giuranna.

Judec�tor.

Raffaele Giuranna - judec�tor.

- Strada? - De Leonardis, num�rul 42.

Textul?

"Mama ta a murit."

Semnat: "Tata".

Dup� cum �tii, mi-au repartizat procesul t�u.

�nc� nu �tiu dac� s�-l preiau.

Am nevoie de c�teva zile... s� reflectez.

Voiam s� te �ntreb dac� ai primit amenin��ri precise,

sau ai, dimpotriv�, motive personale ca s� abandonezi totul?

Sunt gata chiar �i s�-mi risc via�a,

dac� a� fi sigur c� asta ar putea schimba ceva.

N-am mai dormit de luni de zile.

Dar nu e nimic de f�cut.

E o condamnare la moarte. Lipse�te doar data execu�iei.

De fiecare dat� c�nd ies din cas�, so�ia mea m� prive�te de parc� ar fi ultima dat�.

M� trezesc noaptea ca s�-mi privesc copiii dormind.

Nu mai pot continua a�a. De aceea renun�.

Nu pentru c� ar fi un proces mai dificil �i mai periculos dec�t multe altele.

Raffaele... am primit o telegram� de la tat�l t�u.

�n�eleg.

A murit.

Vin.

Ocup�-te, te rog, de bilet. Cred c� e un zbor la ora trei.

- Trimite-l la mine acas�. - Da, domnule.

Iart�-m�, Raffaele, c� aduc vorba �n seara asta, �n astfel de momente,

dar te rog...

nu te �nc�rca cu sarcina asta.

G�nde�te-te bine.

Ascult�, mi-e de ajuns o c�ma��.

�i-o spun pentru c� de ceva timp observ cum pericolul pare s� te incite.

Climatul acesta de tensiune, nu spun c� �i-ar pl�cea,

dar te entuziasmeaz�.

Nu, m� sperie.

Chiar �i frica poate deveni un drog.

Ce drog?

�tii foarte bine c� anul trecut n-am ie�it din cas� o s�pt�m�n�.

�i �nainte de asta, v-am trimis la munte.

A�a este.

Dar p�strezi toate ziarele �i revistele care vorbesc despre tine.

�i nu refuzi s� apari la televiziune.

Poate c� e �i asta o form� de ap�rare...

sau doar un alt mod de a reac�iona.

Pentru c�, �tii,

poz�nd �n cineva sigur pe sine, nu �nseamn� neap�rat c� e�ti puternic.

Doream mult s� vin cu tine la �nmorm�ntare.

La fel �i Giorgio.

Dar tu preferi s� mergi peste tot singur.

�n�eleg c� o faci din precau�ie.

�ns�, �n acest fel, via�a de familie este spulberat�.

Noi, �n mun�i, �i tu la Roma.

Tu �n satul t�u, �i noi aici.

N-am f�cut niciun calcul. N-am vrut s� v� tulbur �i pe voi.

Uite, vezi? Organizezi totul ca pe un joc de �ah. F�r� s�-�i dai seama.

Exagerezi. Chiar m-a� bucura dac� ai vrea s� vii.

Unde e Giorgio?

N-a dormit acas� azi-noapte.

- E cu fata aia? - Probabil.

Atunci hai s�-l sun�m. N-avem prea mult timp.

Am �ncercat deja.

Poate au deconectat telefonul sau poate nu sunt acolo.

Vezi doar c� nu depinde de mine.

Ce bine c� �i-ai amintit.

�i place foarte mult. [acest vin]

�i bunicul cum o s� tr�iasc� de acuma, singur?

La sat b�tr�nii sunt �nconjura�i de animale.

Nu ca la Torino, unde-i vezi singuri pe trotuare.

Dac� vrei, pot s� r�m�n eu �i s�-i �in companie un timp.

Vom vedea.

Tat�, po�i s� opre�ti ma�ina?

- Ai obosit? - Nu.

Am �n�eles. Rezi�ti p�n� la urm�toarea benzin�rie?

Nu �tiu.

Atunci s� ne oprim.

Po�i s� faci acolo. Haide.

Dar s� nu te ui�i.

Nu m� uit.

- Ce mai e? - O s� m� vad� din ma�ini.

Vino �ncoace. Stai aici.

- Ascunde-te �ntre u�i, bine? - Dar s� nu te ui�i.

Nu m� uit.

Gata!

Rocco!

Condolean�ele mele.

Sf�nt� Marie, Maica lui Dumnezeu...

Rocco! Vino �ncoace!

Asculta�i! T�ce�i pu�in!

Nu mai trag!

Trag clopotele!

Ce e? Ce e?

S� ridic�m m�inile. Ridica�i m�inile! Ridic� m�inile, Rocco!

Numele meu e Galati Salvatore.

Sunt �i eu italian. ��ran.

- S-a sf�r�it. - Donato!

S-a sf�r�it.

R�zboiul s-a sf�r�it.

S-a sf�r�it r�zboiul, Raffaele!

- A suferit mult? - Nu, nu. Din fericire, nu.

�i tata? Cum se simte?

Rezist� bine.

Marta, am ajuns.

S-a evaporat din cauza c�ldurii.

- Don Vincenzo. - Te a�teptam.

�tiam c� vei veni, Rocco.

M� bucur c� te v�d,

dar speram s� ne fi �nt�lnit dintr-un motiv mai pu�in trist.

Sunt sigur c� for�a ta interioar� te va ajuta s� dep�e�ti aceast� �ncercare.

Mamei �i pl�cea muzica.

Desigur, din repertoriul pe care �l asculta �n biseric�.

A�a.

Acum o s�-�i ar�t cum erai c�nd ai venit aici prima dat�.

Aveai patru ani.

- Patru? - �hm.

Aici e�ti tu.

Ia uite ce mic� erai.

�i aici e bunica.

��i aminte�ti ce �i-a spus?

C� o s�-�i lase cerceii ei de aur.

Unde locuie�ti acum?

Mi-am aranjat la o pensiune.

�i copila?

St� cu maic�-sa.

Dar chiar v-a�i desp�r�it?

Da cine mai �tie!

Are a�a, un soi de caracter...

�tii, e o nordic� tipic�.

Dac� ne-am certat p�n� �i cum s� g�tim orecchiette!

Cu sos de ro�ii, cum ziceam eu, ori cu unt, cum zicea doamna.

- Dar astea-s ni�te prostii. - Poate c� sunt ni�te prostii, dar...

s� fie clar, ea a avut o aventur�. �i eu nu pot s-o iau at�t de u�or.

�n primul r�nd, trebuie s� fii sigur c� e adev�rat.

Chiar ea mi-a spus.

Pentru mine e o dovad� c� te iube�te.

Nu uita c� o femeie poate s� ascund� totul, dac� vrea.

O fi a�a cum spui.

Dar noi suntem sudi�ti �i nu tolerez a�a ceva.

Sunt sigur c� �i ea a �ndurat foarte multe.

Doar te cunosc.

�i mai �tiu c� e�ti �nc� �ndr�gostit de ea.

Aici e tat�l t�u, c�nd a plecat la Torino, s� caute de lucru.

Nu �tiu dac� ai v�zut filmul acela... cum �i spune...

Trevico-Torino (Film din 1973 de Ettore Scola)

Ai zice c� regizorul l-a f�cut... l-a f�cut cu g�ndul la mine.

Torino era �nfrico��tor atunci, �tii. At�t de mare, at�t de rece,

�nchis pentru noi, meridionalii.

Dar nu-i putem �nvinui pe torinezi pentru toate,

noi am ajuns la ei plini de disperare.

Nu era u�or s� g�se�ti unde s� dormi, unde s� stai.

�i, �n sf�r�it, am ajuns �ntr-o fabric� mare.

Mai �nt�i ca ucenic la vopsitorie.

Nimeni nu voia s� lucreze acolo, a�a c�-i puneau pe cei nou veni�i.

Parc� eram �n iad.

Vaporii toxici, duhoarea, zgomotul nesf�r�it.

Apoi au �nceput luptele �toamnei calde�.

Sigur c� am participat la greve, cer�nd condi�ii de munc� mai bune.

�i le-am dat ceva b�t�i de cap, nu zic nu.

Nu m-am dat �napoi de la confrunt�rile cu �efii.

Pentru tine asta �nseamn� violen��.

Atunci ce zici de violen�a de pe linia de asamblare?

�tii de ce vor s� scape de mine?

Pentru c� vor s�-i elimine pe to�i cei care au ceva de zis.

Care nu vor s�-�i plece capetele, �i le provoac� nelini�te.

Totu�i, n-am crezut niciodat� c� po�i schimba lucrurile �mpu�c�nd oameni.

Ascult�, Nicola.

�ntre noi e o diferen�� de aproape dou�zeci de ani.

Mai mult, ne-am pierdut din vedere.

Mi-e at�t de greu s� �n�eleg ce ai devenit.

Eu cred tot ceea ce �mi spui.

Dar mai cred �i c�, dac� te amenin�� cu concedierea,

trebuie s� aib� un motiv.

Dac� se ajunge la un tribunal de munc�, vom vedea. Voi cerceta.

Nu uita totu�i c� dac� teoretizezi refuzul la munc� �i �l pui �n practic�,

pentru c� despre asta este vorba,

atunci trebuie s� accep�i consecin�ele.

Consecin�ele ar fi o munc� mai uman�,

mai bine distribuit�, �i mai pu�ini �omeri.

Refuzul de a munci nu �nseamn� absenteism sau o boal� pref�cut�.

Se poate.

Dar de c�nd cu amenin��rile de concediere, absenteismul a sc�zut.

Oricum, aceste utopii creeaz� inadapta�i.

Este o otrav� care atac� plantele tinere.

- Bun� ziua. - Bun� ziua.

- Bun� ziua. - Bun� ziua.

Prieteni de-ai t�i.

Da, oameni din Roma.

Vor ni�te favoruri �i trimit coroane ca s� preg�teasc� terenul.

Am v�zut �i fotografia Giovannei. Ce mai face?

E bine. Dar n-a putut s� vin�, sora ei a fost operat�.

Ai v�zut porumbeii?

Ce faci? Ce-i cu tine? Ce este?

- Tati, de ce-ai spus o minciun�? - Ce minciun�?

Nu e adev�rat c� sora mamei e operat�.

Vezi tu, Marta, bunicul sufer� mult,

e mai bine s� nu �tie unele lucruri. �n�elegi?

Du-te s� te joci cu porumbeii.

Te-a c�utat so�ia ta, din Roma.

O s� sune din nou, la bar. Te conduc?

E t�rziu.

Trebuie s� plec.

Mul�umesc, Rosaria.

Nicola.

S-a m�ritat, dar nu �tiu dac� a f�cut bine.

So�ul ei munce�te �n Germania.

�n sat se spune c� n-ar fi fericit�.

Marta!

Marta!

Marta, unde e�ti?

Unde te-ai ascuns?

Marta!

Lini�te�te-te.

Sunt lucruri obi�nuite acum, �n profesia noastr�.

�n mod sigur sunt ni�te maniaci.

Cum s� nu m� �ngrijorez?

E prima dat� c�nd prime�ti amenin��ri.

Au �nceput imediat ce au aflat.

Dar acum o fac cu toat� lumea.

�i asta d� un alt sens amenin��rilor.

Am mai primit �i �nainte telefoane, la birou, pentru cazuri minore.

Nu mi-ai spus nimic!

Sigur c� nu �i-am spus.

E absurd s�-�i faci at�tea griji, c�nd �nc� n-am hot�r�t dac� accept.

De parc� n-ai accepta!

Lini�te�te-te, te rog.

Lini�te�te-te, lini�te�te-te.

Vrea s� vorbeasc� cu tine.

- Alo! - Giorgio...

�mi pare r�u c� am plecat f�r� s� te v�d, poate ai fi vrut s� vii cu mine.

Ascult�, Giorgio...

v�d c� povestea asta te-a prins foarte mult.

G�nde�te-te bine, pentru c� e�ti prea t�n�r pentru ea.

�i nu este �ntotdeauna u�or s� te retragi.

- Da, m� voi g�ndi. - Bine.

Mama e foarte tulburat�. Dac� po�i, �ncearc� s� dormi acas� la noapte.

Bine. Ciao.

- 50. - 100.

O cafea, te rog.

- Raffaele! - Bun� ziua. Ce mai faci?

P�i cum se poate? Pleci f�r� s�-�i salu�i prietenii?

Haide, vor s� vorbeasc� cu tine.

Suntem al�turi de tine �n durerea ta.

Stai cu noi.

- Condolean�e, Rafaelle. - Mul�umesc.

Mul�umesc. Mul�umesc.

- �mi pare r�u. - Mul�umesc.

Te vedem la televizor, pentru c� ai ajuns un om important.

Trebuie s�-�i spunem �dumneavoastr�?

Cum �mi spunea�i �n copil�rie? Lino, �i at�t.

Ce are a face copil�ria cu asta? Acum totul s-a schimbat.

Raffaele, ai picat tocmai bine.

Discutam un subiect pe care numai tu po�i s� ni-l l�mure�ti.

Chestiunea e a�a: un martor trebuie s� vorbeasc� sau nu?

Nu spui cum trebuie. Vorbim despre terori�ti.

Dac� unul vede cine trage, �l raporteaz� sau nu?

Eu sunt dintre cei care ar depune m�rturie, dar el zice c� nu.

Dac� spun nu, am un motiv bun.

M� refer la cazul acelei feti�e care a avut curajul, la 14 ani,

s� se prezinte la tribunal �i s� recunoasc� terori�tii.

Acum nu mai iese din cas�, nu mai merge la �coal�,

nimeni nu se uit� la ea c�nd intr� �n camer�,

poli�ia o p�ze�te zi �i noapte.

O familie distrus�. De ce a� depune m�rturie?

Sunt de acord cu el.

E un tip de eroism dep�it, subiect pentru Curierul de duminic�.

S� vorbim, s� vorbim, e u�or de zis.

Da, trebuie s� vorbim pentru c� suntem o societate �i trebuie s� ne ap�r�m.

Dar dac� cineva vorbe�te, ziarele �i televiziunea �i public� fotografia,

chiar �i numele, �i adresa.

�i atunci...

Ziarele ar trebui s� le asigure tuturor anonimatul.

De asemenea, poli�ia �i magistratura,

trebuie s� fie atente s� nu dea la iveal� astfel de informa�ii.

Sunt pline de spioni!

Dac� atunci c�nd Guido Rosso, muncitorul din Genova, l-a denun�at pe terorist,

s-ar fi prezentat �i tovar�ii s�i �mpreun� cu el,

ca �i cum l-ar fi v�zut trei sute, nu doar unul,

poate c� acum ar fi �nc� �n via��.

Nu po�i s� omori trei sute de oameni.

�n cazul lui Guido Rosso era toat� fabrica, se putea ajunge la trei sute,

dar unul care vede, �i e singur pe strad�?

�tiu c� e greu.

Pentru c� teroarea este exact ceea ce spune c� este.

Substituirea persuasiunii cu frica.

Dar frica nu este un sentiment normal pe care s� se bazeze o societate.

Frica este o excep�ie. Regula trebuie s� fie �ncrederea.

Altfel, cum am tr�i?

Dar aici, �n Italia, c�nd vor decide s� introduc� pedeapsa cu moartea?

Cum au �n America, �n Rusia, �n Fran�a. �n Italia c�nd?

�nseamn� c� n-ai �n�eles nimic din ce spune judec�torul.

Pedeapsa cu moartea e tot fric�. A�a-i, judec�torule?

Avem pedeapsa cu moartea, numai c�-i aplicat� de terori�ti.

�i c�nd?

- C�nd o s-o aplic�m �i noi? - Ce tot vorbe�ti?

Oricine decide s� ia via�a altei persoane devine el �nsu�i terorist.

Ce mai faci?

Stai jos un minut.

�mi pare r�u pentru mama ta.

Tat�l t�u r�m�ne singur aici?

�nc� nu �tiu. Vom vedea.

- �i tu? - Via�a mea obi�nuit�.

M� pensionez peste un an. Locuiesc aici.

Munca nu e a�a grea. Citesc, corectez lucr�ri...

S� fi mers �n alt� parte, s�-mi fac o carier�, mi-ar fi fost mai bine?

Ai dreptate. Sunt vremuri grele.

S� recunoa�tem. N-a fost Italia �ntotdeauna a�a?

S�ngeroas�, violent�, feroce...

Nu e o Italie pa�nic�. Domnul �sta are dreptate. [Alberto Moravia]

Asta a fost �ntotdeauna �ara abuzurilor.

T�lhari, uciga�i.

Ca �n �Logodnicii�. (Roman istoric de Alessandro Manzoni)

�i mafia? Nu e doar vina mafiei, nu. Nu, nu.

Aici, �n Italia, ast�zi la fel ca �n trecut,

nu exist� dialog �ntre institu�ii �i popor.

Nu exist� o uniune. Asta e problema.

Nu exist� o rela�ie real�.

E foarte adev�rat ce spui. Numai c� �n vorbele tale nu exist� speran��.

De�i e la fel de adev�rat c� am f�cut �i progrese.

Din p�cate, to�i sunt convin�i c� ac�ioneaz� �n deplin� cuno�tin�� de cauz�,

�n numele unor idealuri.

Pe de o parte,

e aceast� frenezie de a c�tiga, cheltui, de a te-mbog��i peste noapte.

Pe de alt� parte, nebunia de a crede c� po�i schimba totul.

Totul, �i imediat.

�i acest dispre� profund pentru via�a uman�!

Ierta�i-m�! Filomena mai locuie�te aici?

Da, tot aici locuie�te.

Mul�umesc.

- Cine e? - Bun� ziua.

Bun� ziua. Ce dore�ti?

- Am venit s� v�d smochinul. - Da cine e�ti tu?

Sunt fiul Caterinei, Lino.

O, c�t timp a trecut! Te-ai �ntors, �n sf�r�it. Ce mai faci?

- Sunt bine. - Vin s�-�i deschid, fiule.

Ce bucurie.

O, fiule, de c�te ori te-am hr�nit la s�nul meu!

- Uite c�t ai crescut! - Smochinul mai este acolo?

Acolo e. Hai s� vezi cu ochii t�i. Vino, vino, b�iatul meu. Vino s� vezi.

Vino dup� mine.

C��i ani au trecut de c�nd ai plecat de aici?

Te jucai odat� �n curtea asta.

��i aminte�ti cum te jucai aici?

Veneai aici �n fiecare zi, dragul meu b�iat.

- Dar, a fost mereu at�t de mic? - Nu, fiule, doar c� tu ai crescut.

Ce-i asta? E plin de melci.

Nu mai pot s� m� aplec, din cauza rinichilor.

Eu am �mb�tr�nit. Dar tu, tu e�ti t�n�r.

Nu po�i s� cure�i?

P�i nu-�i spusei c� m� dor �alele? Nu mai pot s� m� aplec, nu m� descurc.

Ce pot s� fac?

Am visat-o pe maic�-ta ast�-noapte.

A murit fericit� �i e bine.

Copil�ria �n Sud Delincven�a juvenil�

Un raport Unicef denun��: boli congenitale, mortalitate infantil�,

copii muncind la zece ani, posibile �n lumea delincven�ei din sud,

aflat� la nivelul lumii a treia sau chiar mai r�u.

�ncerc s�-i conving s� vin� �n institu�ia mea. Tu o �tii mai bine dec�t mine.

Dac� ajung la �nchisoare nu mai e nimic de f�cut.

Era mai bine pentru ei s� nu fi venit pe lume.

Dar au venit.

�n familiile s�race pot fi un ajutor.

A�a moare cealalt� jum�tate

�ntr-o zi vor ajunge �i ei

cum sunt ace�ti copii,

din Africa, din Asia, din America de Sud.

E nevoie de sacrificii.

S� faci ceva pentru umanitate, nu doar pentru poporul �i familia ta.

Dar ca s� faci asta...

M-am s�turat.

trebuie s� schimbi inima omului.

Trebuie s� fim mai bl�nzi cu natura �i cu semenii no�tri,

altfel...

altfel ne vor invada �obolanii, azi aici, m�ine acolo.

Nu mai am �ig�ri.

�i voi nu fuma�i. Dau o fug� �n sat.

Tata o s-o culce pe micu��.

S� fii cuminte.

Unde te duci?

P�n� �n sat, s�-mi iau �ig�ri.

Erau sute �i sute.

Poate mii, nimeni nu va �ti vreodat�.

Au campat �n ruinele unei vechi caz�rmi din Neapole.

Oameni f�r� cas�, f�r� un loc de munc�.

A devenit...

o pia�� uria�� de carne pentru toate josniciile de care este capabil omul.

Apoi... ho�ii, asasinii...

Poli�ia a intervenit...

cu blindate �i gaze lacrimogene.

Un r�zboi.

Cine e?

Rosaria, eu sunt. Nicola.

Ce vrei?

Trebuie s� vorbesc cu tine. Las�-m� s� intru.

E t�rziu. Voiam s� m� culc.

Numai pu�in.

S� sper�m c� nu te-a v�zut nimeni.

Era o pisic� �n mijlocul drumului.

E prima dat� c�nd vin aici, de c�nd te-ai m�ritat.

�sta-i bufetul mamei tale.

Mi-l amintesc.

Pot s� stau?

Ei?

Pe so�ul t�u c�nd �l vezi?

De Cr�ciun �i �n august.

Poate ar fi fost mai bine dac� ne-am fi c�s�torit.

M-am desp�r�it de so�ia mea. Tr�im unul ici, unul colo.

- �i cum faci? - Dar tu, cum faci?

A�tept.

Ce spui!

N-ai putut s� m� a�tep�i nici s�-mi termin serviciul militar.

- Tr�ie�ti o singur� dat�. - Tocmai.

- Ridic�-te pu�in. - De ce?

Pari mai slab�. Ia s� v�d.

Am stat �n picioare, nu m-ai v�zut?

Am acee�i greutate ca �nainte.

Haide, ridic�-te.

E�ti �ndr�gostit� de cineva?

�tii cine-mi face curte?

B�iatul m�celarului.

E un copil.

Are 16 ani.

�i ce faci cu unul de 16 ani?

Nu!

Nu �n patul lui.

Ai dreptate.

... comisariatele pentru siguran�a public� au suspendat permisele.

Batalioane �i escadroane speciale... - Bun� seara.

Bun� seara.

Un biter �i un pachet de �ig�ri.

�intele poten�iale pentru criminali sunt b�ncile, magazinele,

magazinele de bijuterii.

Supravegherea ora�ului s-a intensificat pe timp de noapte,

cu raiduri, perchezi�ii �i interogatorii.

Rezultatele acestor ac�iuni preventive au fost �ncurajatoare.

La Roma, �n urma unor opera�iuni ale poli�iei din aceast� noapte,

au fost arestate zece persoane pentru furt, dou� pentru atac armat,

iar cincisprezece au fost re�inute.

Asasinii erau ascun�i �n spatele unui gard viu.

L-au �mpu�cat �n spate �i aproape toate gloan�ele �i-au atins �inta.

Aveau fe�ele descoperite.

�n aceast� diminea��, victima a plecat de acas� c�tre tribunal,

unde urma s� depun� m�rturie �ntr-un proces penal.

Las� o so�ie �i patru copii, pe care-i vedem la spital imediat dup� atentat.

Uciga�ii l-au �mpu�cat �n cap, �n spate �i �n bra�e.

Ai v�zut c� de�tept�torul s-a oprit?

N-am nevoie de el.

Atunci cum te treze�ti diminea�a?

Vezi tu...

aici, la �ar�,

s�tenii determin� ora din zi

dup� stele �i dup� animale.

Coco�ul, �tie toat� lumea, c�nt� de dou� ori.

Prima dat�, la unu noaptea, �i a doua oar�, la patru diminea�a.

Oamenii b�tr�ni, ca mine,

se scoal� la al doilea c�ntat al coco�ului.

�n schimb, copiii mici, a�a ca tine,

a�teapt� s� rag� m�garul.

- �i c�nd rage? - C�tre ora �apte.

�i stelele?

A, stelele...

Sunt trei stele

care se aliniaz� �n zori.

Le spunem �cele trei surori�.

Apoi, mai e steaua dimine�ii,

care apare cu o jum�tate de or� �naintea zorilor.

P�i atunci, dac� mai stau un timp cu tine,

o s�-nv�� �i eu toate lucrurile astea.

Astea �i multe altele.

La Torino n-avem nici coco�i, nici m�gari.

Dar stele sunt!

Haide, acum stinge lumina �i dormi.

Cine e?

Deschide, te rog. Sunt Nicola.

�i feti�a?

Pot s� intru, mai �nt�i?

Feti�a a vrut s� mai r�m�n� c�teva zile cu bunicul.

�i acum �mi spui?

�tii bine c� nu e u�or s� telefonezi de acolo.

Nici m�car nu are haine de schimb.

Are grij� de ea o rud� de-a noastr�.

Nu te a�ezi?

- Cu c�t stau mai pu�in, cu at�t mai bine. - Atunci de ce ai urcat?

S� vorbim despre copil�. S� nu crezi cine �tie ce.

Ascult�, Nicola.

Vorbim despre problemele noastre de parc� ar fi sf�r�itul lumii.

Sunt mii de cupluri care se despart c�nd ceva nu mai merge.

Dar �i dup� ce se separ� pot p�stra o rela�ie civilizat�.

- �i eu sunt necivilizat? - Mai ales c�nd sunt copii la mijloc!

Spui c� m-am purtat incorect?

Nu cred, pentru c� am plecat de acas� ca s� locuiesc �ntr-o pensiune.

�n afar� de primele zile, c�nd eram nervos, am fost mai mult dec�t civilizat.

Da, da... la telefon.

E prima dat�, �n �ase luni, c�nd vii aici.

S�-�i intre bine �n cap.

Nu m� intereseaz� s� am o rela�ie bun� cu tine, chiar deloc.

�i nu pentru ce ai f�cut, se poate �nt�mpla oricui.

Doar c� eu �i-am spus, dar tu, niciodat�!

- P�i da, voi sunte�i crocodili. - Cine?

- Cine! Voi, femeile! - A�a e.

Dar m�car noi pl�ngem, dup� aceea. Voi nu.

Hai s� l�s�m discu�ia asta c� se va sf�r�i...

�tii bine cum.

Ai m�ncat?

- Nu, nu mi-e foame. - Vrei cafea?

Nu vreau nimic.

- Cum e �n sat? - Cum s� fie?

Frumos.

Dar, �n acela�i timp, e un dezastru.

�tii, pentru prima dat�...

am descoperit ceva nou de c�nd merg acolo.

Un lucru foarte dureros.

Mai dureros dec�t moartea mamei mele.

Durerea pentru pierderea mamei o por�i cu tine toat� via�a.

Cel pu�in a�a cred.

Mi-am dat seama c� satul nu mai are nimic de-a face cu mine.

�i nici eu cu el.

O dat� ce via�a...

Adev�rata dram� a emigrantului este c�-i lipse�te p�m�ntul de sub picioare.

Se-ntoarce acas� �i crede c� �i va fi bine.

Dar nu se-nt�mpl� a�a �i atunci revine la ora�.

�n Germania, �n America... �i sufer� de nostalgie.

Nu vreau s� intru �n obi�nuita polemic� nord-sud,

�tiu bine c� �n zilele noastre chiar �i nordicii...

trebuie s� plece de acas� ca s�-�i caute de lucru.

Doar c�...

Las�.

Ou�le sunt tari.

M� g�ndeam s� le pun �ntr-o salat�, dar am uitat.

Cred c�...

feti�a a �n�eles acum, ce �nseamn� via�a la �ar�.

A stat mult de vorb� cu bunicul ei,

�i cu mine.

Mi se pare c�...

nu �i-a dat seama de nimic.

Crede c� tr�im separat din cauza serviciului.

Nu.

Copilul a �n�eles mai mult dec�t ar trebui s� �n�eleag�.

Tu e�ti cel naiv.

P�i sigur, dac� te-o fi v�zut cu vreunul...

A fost unul singur �i a durat o lun�, a�a cum �i-am spus. E clar?

Acum m-am lin�tit �i mi-e bine a�a.

�i c�t o s� r�m�i a�a?

Nu �tiu c�t o s� dureze.

Acum nu m� mai g�ndesc la asta.

Sunt foarte obosit�.

Nikola, eu m� culc. C�nd termini s� tragi u�a dup� tine.

A�a, deci...

- M� dai afar�? - Po�i s� r�m�i.

�i... dac� vrei s� dormi aici, patul e destul de mare.

Nu, nu, mul�umesc.

Dar po�i s�-mi faci un serviciu.

Sun� la pensiunea mea ca s�-mi deschid� cineva u�a.

F�-o singur.

Fir-ar s� fie...

Ce zici, c�t de cald e?

Din cauza pere�ilor.

Noaptea degaj� c�ldura acumulat� �n cursul zilei.

Pere�ii sunt prea sub�iri.

Sunt din rigips.

Soarele bate �n ferestre toat� ziua, pe partea asta.

�mi amintesc.

Sigur.

C� doar tu l-ai ales pe partea asta.

A�a e.

M� g�ndeam c� e bine s� avem soare.

A. Vinciguerra -Judec�tor de instruc�ie la Tribunalul din Roma

Detaliul r�nii provocate de glon�ul fatal.

Brigadierul V. Continisio, �oferul judec�torului de instruc�ie Vinciguerra

Cadavrul presupusului terorist N. Braduelli

Ofi�erul de securitate public� V. Esposito,

ucis �n atentatul asupra judec�torului A. Vinciguerra.

Fotografia presupusului terorist N. Braduelli, student

�tii de ce vor s� scape de mine?

Eu �tiu.

Pentru c� vor s�-i elimine pe to�i cei care au ceva de zis.

Care nu vor s�-�i plece capetele, �i le provoac� nelini�te.

Totu�i, n-am crezut niciodat� c� po�i schimba lucrurile �mpu�c�nd oameni.

Terori�ti ro�ii �i negri sunt cu miile �n �nchisorile noastre.

Au cel mult 20 de ani, au toat� via�a �naintea lor.

E o problem� care ne prive�te pe to�i.

E nevoie s�-i condamn�m, dar se impune de asemenea, s�-mpiedic�m al�i tineri

s� adopte terorismul.

Ce vom face noi �n aceast� privin��? Cum �i vom salva?

E ceva ce-i prive�te pe politicieni, sociologi, educatori,

nu doar pe magistra�i.

M� g�ndesc doar la cei ce vor muri ast�zi, printre care a� putea fi �i eu.

Primind poate ultimul glon� �nainte de sf�r�itul ostilit��ilor.

�i sincer... m�rturisesc sincer c� vreau s-o evit.

Da.

Dar trebuie s� g�sim o form� de... o solu�ie.

Ce fel, nu �tiu. Nici m�car nu-mi pot imagina calea.

�ns� e clar c� trebuie s-o facem repede.

�i tu crezi c� o po�i face cu o via�� care nu-�i apar�ine?

Escorta ajut� prea pu�in.

Nici ma�inile blindate nu sunt suficiente.

Chiar dac� le ai, sunt bune doar pentru c�teva secunde.

Am renun�at la obiceiurile mele.

�mi schimb orarul �i rutele. M� amestec �n mul�ime, m� ascund.

Am executat un inamic al poporului!

Nu mi�c� nimeni! Sta�i pe loc!

Bun� ziua. Criminali�tii lucreaz� deja.

- A�i fotografiat totul? - Da, domnule. V� rog.

S� �ntoarcem corpul.

Tr�iasc� mirii!

Plou�! Vine ploaia!

Plou�! S-a deschis cerul.

Sf�nt� Fecioar�! Inelul meu!

Donato! Donato!

Vino �ncoace! Vino �ncoace!

- Ce s-a �nt�mplat? - Mi-am pierdut verigheta.

- Cum ai pierdut-o? Unde? - Aici.

Cum naiba ai f�cut? Stai, a�teapt�...

- Arat�-mi unde ai pierdut-o. - Eram aici, a�a...

Inel de aur, fir-ar s� fie! U�urel, u�urel.

U�urel. Caut� cu grij�. O s�-l g�sim, stai lini�tit�.

A�teapt�-m� pu�in. Mai caut�. M�-ntorc imediat.

Ajut�-m�. O s-o g�sim, stai lini�tit�.

Nu mergem acas� p�n� n-o g�sim, bine? Lini�te�te-te.

Haide, o s-o g�sim.

Uite-o!

Am dreptul s�-mi exprim nemul�umirea

f�r� s� mi se pun� pecetea de criminal pe frunte.

�i-am spus deja p�rerea mea.

Atunci a� vrea s� fie foarte clar.

Luptele pe care le-am purtat, grevele, pichet�rile, mar�urile,

toate astea n-au nimic de-a face cu actele teroriste.

Grevele sunt un lucru. La fel �i mar�urile.

Dar sunt mar�uri �i mar�uri.

De exemplu, cele pe care le numi�i

"demonstra�ii �n legitim� ap�rare a proletarilor deposeda�i."

C�nd �mpotriva for�elor de ordine se folosesc cocteiluri Molotov �i Pe38.

C��i tineri �i-au �nceput astfel cariera de terorist?

�i ce vrei s� spui?

C� luptele sindicale pentru ap�rarea propriei s�n�t��i

�mpotriva fabricii care te strive�te,

absenteismul, sunt acela�i lucru cu terorismul?

Nu. Vreau s� spun c� trebuie s� se pun� cap�t definitiv violen�ei �n fabric�.

F�r� nicio ambiguitate de �n�elegere.

Sindicatelor le-a trebuit mult timp p�n� s� declare

c� nu se poate admite ca un maistru s� fie b�tut.

A lovi nu �nseamn� a ucide!

Nicola! Recuno�ti c� e�ti de acord cu b�taia.

Ce �nseamn� b�taie?

S� spargi capul cuiva?

S�-l la�i lat la p�m�nt?

Dar capacitatea voastr� de a lupta, puterea voastr� �n cadrul fabricii,

au crescut pe baza actelor de violen��, atentate, asasinate?

Refuzul de a munci este o problem� a unei genera�ii pe care nu o cuno�ti.

Care nici nu este a mea, dar este aceea�i peste tot �n lume.

Chiar �i �n America,

din p�cate, sunt uci�i mai�trii �n fabricile de automobile.

�i chiar �n Uniunea Sovietic�.

Dar statul r�m�ne �n picioare.

�n timp ce aici, cei ca tine, care pretind c� nu sunt terori�ti,

accept� cu senin�tate ca oamenii s� fie uci�i pentru al�ii.

Carabinieri, poli�i�ti, judec�tori,

oameni de afaceri, politicieni, jurnali�ti.

Spui c� nu e�ti cu terori�tii,

dar c� nu vrei s� fii cu acest stat. �i totu�i vrei totul de la acest stat.

A�a c� �i e�ti dator s�-l aperi, dac� vrei s�-l schimbi.

�mi vreau dreptul de a-l condamna.

Tu chiar crezi c� eu consider irepro�abil sistemul de justi�ie al acestei ��ri?

�i c� acest stat este cel mai bun posibil?

Dac� vrei s� le schimbi pe am�ndou�,

trebuie s� lup�i, dar f�r� s� amenin�i nici democra�ia, nici libertatea.

Pentru c� dac� statul democratic se pr�bu�e�te, totul se pr�bu�e�te,

inclusiv posibilitatea de a crea o lume mai bun�.

Asta vrei? S� arunci totul �n aer?

M� tem c� doar spaima de a-�i pierde locul de munc� te fere�te de extremism.

Vorbe�ti astfel pentru c� tu nu ai un �ef care s� te concedieze.

Eu trebuie s� accept riscul de a muri �n fiecare zi,

dac� vreau s� continui s�-mi practic profesia.

Care este aceea de a aplica legea, nu de a face pe eroul.

Ai de g�nd s� pl�te�ti pentru cei care au creat

aceast� situa�ie de degradare moral� �i resemnare politic�?

�i pentru ei ce propui? O amnistie general�?

�i bulvers�rile provocate �n vie�ile noastre

de cei care ne-au folosit a�a cum au vrut,

lovindu-ne ici �i colo, unde le venea mai bine?

Tulbur�rile astea, eu le-am tr�it.

Cu astea ce facem? Le punem cruce?

�i vina celor responsabili, o iert�m cre�tine�te?

At�ta timp c�t vom continua s� tragem, orice scandal, furt sau corup�ie,

este mai pu�in grav pentru oameni dec�t un asasinat.

�i-am spus c� n-am g�ndit niciodat� s� rezolv problemele omor�nd.

�i nu e cinstit s� vorbe�ti a�a! E prea u�or s�-mi �nchizi gura astfel!

�nceta�i odat�! Nu crede�i c� exagera�i cu discu�ia asta?

�ntr-un moment ca �sta, cu mama al�turi...

N-am putea s� vorbim despre noi, de familiile voastre, de copiii vo�tri?

Apropo, nu �i-ar fi mai bine s� te �nsori, �n loc s� ai grij� de copiii altora?

Ei... nu e u�or s� g�se�ti femeia potrivit�.

Nici tu n-ai f�cut o alegere prea fericit�.

Da, dar situa�ia mea este excep�ia de la regul�.

Hai s�-i spunem regula.

Excep�iile sunt familiile normale.

Atunci eu sunt excep�ia?

Da, �i sunt fericit pentru tine.

Dar tu nu te-ai g�ndit niciodat� la c�s�torie.

Nu te-am auzit niciodat� vorbind de o logodnic�, o iubit�, nimic.

Eu nu m� apuc s� le spun tuturor pove�tile mele, cum faci tu.

Atunci, a�a, de curiozitate...

C�nd ai avut ultima dat� o femeie?

Am avut, am avut, nu-�i face griji.

- N-ai curajul s� spui. - Las�-l �n pace, se jeneaz�.

Nu, nu e vorba de jen�.

Pe scurt, c�nd?

- Cel pu�in un an! - Nu e adevarat. Ce figur� e�ti!

- Nici dou� luni, dac� vrei s� �tii. - A!

�i cine a fost?

Asta ce mai e, interogatoriu de gradul trei?

Poate mama unuia dintre copiii t�i?

Nu. Nu, asta niciodat�.

Atunci o t�rf�?

- Eu nu le numesc t�rfe. - Dac� le pl�te�ti, sunt.

S�-i spunem milostenie.

Bunicule...

Bunicule, dormi?

Nu, nu dorm. Stau a�a, �ntins...

De ce pl�ngi?

Toat� lumea tr�ie�te. Numai bunica s-a dus.

Hai, dormi.

Bunicule, de ce pl�ngi?

Eu m-am oprit.

Nu pl�ng.

Transpir.

Dormi.

Sunt nebun, sunt nebun,

Vreau s� fiu cine doresc, �i s� plec din casa mea.

Sunt nebun, sunt nebun,

Sunt oameni care m� a�teapt�,

�i, scuze, vezi c� m� gr�besc.

Nu e�ti mereu de acord cu mine, �tiu c� sunt o gre�eal�,

�n via�� ca un leu vreau s� tr�iesc m�car o zi,

�i statul, de data asta, nu trebuie s� m� condamne,

Pentru c� sunt nebun, sunt nebun,

�i ast�zi vreau s� st�m de vorb�.

Sunt nebun, sunt nebun,

�i dac� m� sup�ra�i,

O s� v� pun pe to�i la zid.

Sunt nebun, sunt nebun,

Cine spune c� Masaniello n-ar fi apoi mai chipe� negru?

�i nu sunt handicapat,

sunt chiar bacalaureat.

Fa�a neagr� mi-am pictat-o ca s� fiu mai remarcat.

Masaniello a crescut, Masaniello s-a �ntors.

Sunt nebun,

Sunt nebun, �i nu m� mai deranja�i.

Doamne, Dumnezeul meu, pogoar�-�i mila asupra mea.

�n marea ta bun�tate, iart�-mi gre�elile mele.

Iart�-mi toate p�catele mele �i cur���-m� de murd�ria mea...

De ce n-am mers �i noi?

Nu �tiu.

Au zis c� e mai bine a�a.

Au mai interpretat

Autorii s-au inspirat liber din povestirea lui Andrei Platonov, Al treilea fiu.

Orchestra Uniunii Muzicienilor din Roma

�Sunt nebun� de Pino Daniele

O coproduc�ie Italo-Francez�

ITER Film - Roma Gaumont - Paris

Traducerea V�ntul prin s�lcii