Original subtitles

Ceea ce urmează se bazează pe mărturiile supraviețuitorilor.

Și ale celor care nu au supraviețuit.

Adolf Hitler e mort.

Înaltul Comandament Nazist e în haos.

70 de milioane de oameni au murit în întreaga lume,

mai mulți decât în orice alt conflict din istoria omenirii.

7 MAI 1945

ULTIMA ZI A RĂZBOIULUI ÎN EUROPA

Mişcați-vă! Mișcați-vă!

Faceți loc!

Liniștește-te, Hans.

Oprește motorul.

Ai o batistă?

Nu, nu.

Edda, vei fi curajoasă pentru mine?

Arată-ți mâinile!

Dumnezeule, e Hermann Göring.

Cine?

Numărul doi după Hitler.

Viitorul Führer.

Domnilor...

Mă predau în mod oficial.

Bagajele mele sunt în mașină.

Ce spune?

Ne cere să-i luăm bagajele.

WASHINGTON, D.C.

Dle judecător Jackson?

Depinde dacă ai un motiv serios

să-mi bați la ușă la trei dimineața.

L-au capturat pe Hermann Göring în viață.

- Unde? - În Austria.

Ce vor face cu el?

Asta-i întrebarea. Pot să intru?

- Nu. - Dar plouă.

Văd. Îl vor executa?

Nu știu nimic despre asta.

- Plănuiau să-l execute. - Da, domnule.

- Churchill și Roosevelt au semnat ordinul. - Căruia v-ați opus.

Sunt judecător la Curtea Supremă.

Nu văd cu ochi buni o execuție fără proces.

Despre asta vreau să discutăm.

E imposibil.

- Tot spui asta. - Pentru că e imposibil.

Dă-mi un motiv bun.

Nu există precedent legal pentru un proces.

Nu există nicio lege internațională pe care să ne bazăm.

Nimeni nu a judecat criminali de război în afara jurisdicției propriei țări,

fiindcă dreptul internațional presupune

că o țară nu poate dicta cetățenilor altei țări cum să se comporte.

Elsie...

Să-i judeci într-un tribunal german ar fi una,

dar tu vreu să-i judeci

într-un sistem juridic care nu există,

cu o jurisprudență încă nescrisă,

și dacă nu ești atent, sunt deja patru motive să n-o faci.

Îți aduc un pahar.

Nu vreau să beau.

Atunci îmi iau eu unul și unul pentru tine, să fie.

Pe cine judeci?

Liderii germani?

Soldații?

Dar judecătorii care au aplicat codurile rasiale?

Evident, va trebui să lămurim asta.

După ce decizi pe cine judeci, de ce îi vei acuza?

Conspirație pentru inițierea unui război de agresiune.

Vrei ca Statele Unite să susțină această acuzație?

Da.

Împotriva Germaniei...

o țară care nu ne-a atacat niciodată.

- Să zicem că ar fi posibil. - Robert...

Nu vrei să știi cum aș proceda?

Ar trebui să fie un demers internațional.

Toți Aliații ar trebui să participe.

Statele Unite,

Marea Britanie, Franța, Rusia...

N-o putem face fără ruși.

Patru judecători internaționali.

Vorbești despre un tribunal.

Exact.

Lumea trebuie să afle ce au făcut acești oameni.

E un coșmar logistic.

Știu.

Dar trebuie făcut.

SOVIETICII ȘTERG STIGMATUL NAZIST

Alege o carte.

Nu cred.

LUI HERMANN NU-I MAI TREBUIE

Cere-mi mie să aleg una.

Alege o carte.

Acum roagă-mă s-o memorez și s-o pun înapoi în pachet.

Memoreaz-o și pune-o în pachet.

Amestecă-le.

Și acum?

Cartea mea era treiul de pică.

- Ăsta nu prea e un truc. - Întoarce-o pe cea de sus.

Cine ești?

Sunt psihiatru.

Cu ce ocazie la Mondorf?

Aș vrea să știu.

Acum trimit psihiatrii în misiuni secrete?

Sunt sigur că sunt primul.

Cum ai făcut trucul... cu cărțile?

N-am făcut nimic.

Ești un magician excelent.

Doctore Kelley?

Sergent Howie Triest, la ordinele dv.

Vă duc la biroul comandantului.

- „Tigers”? - Da, domnule.

Poate ne mai vedem.

Au!

Cine e?

O femeie foarte atrăgătoare.

Ai zis comandant?

Da, dle. Colonelul Andrus.

Poți să-mi spui ce fac aici?

Credeam că războiul s-a terminat.

Nu pot să vă spun.

Nu poți, fiindcă nu știi,

sau fiindcă ți s-a ordonat să nu spui?

Nu pot să vă spun.

Nu vă supărați, doctore. Sunt doar translatorul.

Pentru ce?

Veți vedea.

GRAND HOTEL MONDORF NUME DE COD ASHCAN

Doctore Kelley, comandamentul crede

că ești un psihiatru minune.

Bănuiesc că ai întrebări.

- Am câteva. - Atunci să începem.

Te afli într-o închisoare militară secretă

unde sunt deținuți liderii naziști de rang înalt rămași.

Guvernele Rusiei, Franței Marii Britanii și Statelor Unite

decid dacă să-i pună sub acuzare pe acești oameni.

Tu vei monitoriza și asigura

sănătatea mintală a deținuților.

Sinuciderea va fi principala preocupare pentru majoritatea.

Hitler, Goebbels și Himmler s-au sinucis deja.

Nu ne mai putem permite alte victime.

Goebbels și Himmler au folosit asta.

O capsulă de cianură ascunsă.

Va trebui să-l supraveghezi atent pe Göring.

Göring?

Hermann Göring?

Exact.

Hermann Göring e aici?

Sergent, se poate ca maiorul să se fi lovit puternic la cap în drum spre biroul meu?

- Din câte știu, nu, dle. - Scuzați-mă.

Sunt multe informații.

- Acomodează-te. - Da, domnule.

Göring s-a predat când călătorea cu familia.

Avea peste un milion de dolari în valută germană și bijuterii.

Și multe pastile.

Le-am trimis în Statele Unite pentru clasificare.

Paracodeină.

Un analgezic puternic. Îl ador.

Spune că sunt pentru inimă.

Și eu sunt Papa de la Roma.

N-au nicio legătură cu inima. E un opiaceu.

Câte pastile ia pe zi?

- Sergent? - Patruzeci, domnule.

Putem spune că Reichsmarschall-ul are o problemă cu drogurile.

Unde-i familia lui acum?

Au fost eliberați. Nu e treaba ta.

Tu doar trebuie să-i evaluezi pe Göring și pe ceilalți.

Atât.

Domnule, sunt un doctor bun,

dar întregul Înalt Comandament Nazist

îmi cam depășește competența.

Crede-mă, maior, n-a fost ideea mea.

Sunteți liberi.

Nu prea știe să motiveze, nu-i așa?

Comandantul nu e prea emotiv, dle.

- Vreau să-l văd. - Pe cine?

- Pe Göring. Acum. - Nu să vă instalați mai întâi?

Vreau să știu cu cine am de-a face.

Nu fiți intimidat.

Nu sunt. Spune-mi despre el.

Reichsmarschall Hermann Göring, Președintele Reichstag-ului,

Ministrul Aviației, Comandant Suprem al Luftwaffe,

Ministrul Economiei, fondatorul poliției secrete Gestapo...

Numit succesorul lui Hitler în 1939,

e ofițerul german cu cel mai înalt grad din istorie.

Bine...

Acum sunt intimidat.

Nu e cazul, va fi bine.

Reichsmarschall.

Bună ziua, domnule Triest.

Reichsmarschall Göring, sunt doctorul Douglas Kelley.

Spune: „Minunat! Un doctor! ”

Într-adevăr. Pot să vă iau pulsul?

Își vrea pastilele.

Vrea să i le aduceți.

Am auzit că aveți probleme cu inima.

Am avut câteva atacuri de cord minore și pastilele mă ajută.

Puteți să vă descheiați cămașa?

Respirația e rapidă și superficială. Nu traduce asta.

Pastilele ajută și la calmarea durerii?

Da, da.

Spune că a fost rănit în Primul Război Mondial.

Are un glonț în șoldul drept.

A fost rănit în zona inghinală în Puciul de la München din 1923.

Ați fost împușcat de multe ori, dle.

Risc profesional.

Dacă doriți să aveți grijă de inima dv.,

cel mai bun mod e să slăbiți.

Te asigur, am cea mai bună constituție fizică din toată Germania;

întreabă-mi soția.

Vă cred pe cuvânt,

dar gardienii vă spun „Grasul”.

Sunt convins

că unui bărbat mai puțin dârz i-ar fi greu să slăbească atât,

dar dv. aveți tăria și disciplina care altora le lipsesc, nu?

Ești diferit.

Vom fi prieteni buni. Sunt convins.

Sper.

O zi bună.

„Extrem de încrezător.

Fermecător.

Vorbește engleză. ”

Ce? Cum?

Felul în care s-a uitat la mine, când l-am făcut gras.

M-a înțeles, te-a dus de nas.

Nu, de ce s-ar preface?

Traducerea îi oferă timp să-și gândească răspunsurile.

Crede că asta îi dă un avantaj.

Stai puțin.

Vrei să spui că în ultimele trei luni,

cât am mormăit, a înțeles fiecare cuvânt?

Exact.

Fir-ar!

O să-i spui că știi?

Nu, nu.

O să-mi spună singur, când va fi pregătit.

- Când? - Când va decide că nu sunt o amenințare.

Vreau să-i văd pe ceilalți. Cine urmează?

Doctorul Robert Ley.

Șeful Frontului German al Muncii.

Printre primii adepți ai lui Hitler.

A scris o carte în care l-a lăudat atât de mult pe Führer,

încât Hitler, jenat, a ordonat distrugerea întregului tiraj.

Ley, șeful programului de muncă nazist,

a fost arestat în pijama. Își spunea „Doctorul Distometru”.

Nu sunt ca ceilalți bărbați însetați de putere de aici.

Pot să miros un evreu.

Marele Amiral Karl Dönitz.

Comandantul Marinei Germane.

Arhitectul atacurilor cu submarine care au paralizat flota britanică.

Noul lider a spus că „omenia e o slăbiciune”.

Dönitz a tolerat uciderea prizonierilor în larg.

Un nazist fanatic. Arestarea lui Dönitz...

Închisoarea e gata pentru Dönitz.

Al Treilea Reich s-a sfârșit definitiv.

Sunt reținut de 76 de zile.

N-am fost încă arestat oficial sau acuzat de vreo crimă,

ceea ce încalcă direct Convenția de la Geneva.

Acuzați-mă sau eliberați-mă.

Julius Streicher. Directorul de propagandă al lui Hitler.

Editorul ziarului național antisemit „Der Stürmer”.

Streicher!

Numit marele preot al antisemitismului

și bestia Franconiei, a condus boicotul evreilor...

A condus Nürnbergul cu o mână de fier.

Vrea să știe dacă ești evreu.

Nu.

Dar practici o profesie evreiască.

Pentru ce luptați, doctore?

Göring este cheia.

Liderul națiunii „în exil”. El îi unește pe toți.

A început o dietă strictă autoimpusă și un regim de exerciții.

A renunțat complet la pastile.

De parcă s-ar pregăti pentru ceva.

Dacă cineva ar scrie o carte despre el...

E vreo bibliotecă în oraș?

- Vrei să mergi la bibliotecă? - Da.

- La 2:33 dimineața? - Da, ia-ți haina.

Bine.

Cu câți narcisiști avem în hotelul ăla,

sunt sigur că jumătate dintre ei au cărți aici,

scrise despre ei sau de către ei.

Vom afla cine sunt.

Serios? Știți germană, doctore?

Nicio iotă. Tu cum ai învățat?

Mama vorbea germană și am vrut să fiu ca ea.

Chiar crezi că poți reuși?

Ce?

Să-i faci să ți se destăinuie.

Desigur.

Cum?

Oricine vrea să fie ascultat, e un instinct natural.

Mă interesez de ei. Le câștig încrederea.

Mi se destăinuie.

Sună atât de simplu.

Dacă am putea analiza răul?

Ce îi deosebește pe acești oameni de restul?

Ce i-a făcut capabili să comită aceste crime?

Aproape au cucerit lumea.

Ai auzit de lagărele de muncă evreiești?

Zvonurile spun că nu erau doar lagăre de muncă.

Am auzit.

Cum ajung oamenii așa?

Avem șansa să aflăm.

Să aflăm ce îi face pe germani diferiți.

Diferiți?

De noi.

Cine ar scrie o carte despre asta ar putea face o avere.

Pentru o clipă am crezut că ești nobil.

Vrei ceva nobil?

Perfect.

Dacă definim răul din punct de vedere psihologic,

ne-am putea asigura că așa ceva nu se va mai întâmpla niciodată.

- Ce se întâmplă? - Göring nu poate să respire.

- La o parte! - Howie!

- Căile aeriene sunt libere. - E bine, nu?

- Nu, face un atac de cord. - Ce?

- Unde-i doctorul închisorii? - Pe drum.

Spune-i să se grăbească.

Howie, adu aspirină.

- Aspirină. Repede! - Imediat!

Hei, hei, hei.

Inima încă vă bate, sunteți în viață.

O să rămâneți așa.

Trebuie să vă calmați.

Respirați cu mine. Inspirăm, expirăm.

Inspirăm, expirăm.

Sunt aici. Priviți-mă. Sunt aici.

Nu vă las să muriți.

Inspirăm, expirăm.

Uitați. E soția?

E aici, e aici, e aici.

Respirați.

Doctorul e pe drum. Aspirina.

Dă-mi câteva.

Mulțumesc, Howie.

Cea mai bună pentru inimă...

Aspirina. Da.

Aveți încredere în mine.

Respirați.

Mestecați, mestecați.

Deja e mai bine.

Pulsul e mai lent.

Da.

Sunteți în viață.

Sunteți în viață.

Ce ziceți de asta?

Mulțumesc.

Să-l ducem la infirmerie.

De ce zâmbești?

A spus „mulțumesc” în engleză.

În '48, Truman vrea să fie reales.

N-are de gând să-i menajeze pe naziști.

Logic.

În plus, un proces le-ar oferi ocazia

să-și spună povestea întregii lumi.

Ce ne temem să auzim de la ei?

Bob, am câștigat războiul.

Dacă faci asta,

va deveni cel mai mare fiasco din istorie.

Camere în sala de judecată.

Dacă sunt compătimiți?

Dacă le va oferi o platformă

pentru antisemitism în toată lumea?

Vrei să fii responsabil pentru asta?

Vrei să știi dacă am vreo problemă

să ucid niște naziști fără proces?

N-am niciuna.

Oricum, nu contează.

Rușii nu vor fi de acord.

Rușii au fost de acord.

Ce?

Rușii au fost de acord.

Serios?

Truman l-a sunat personal pe Stalin.

Se gândește la Nikitcenko ca procuror-șef.

Vești excelente. Habar n-am cine ești.

Colonel John Amen, domnule. Lucrez pentru Procurorul General de Război.

Armata ne-a trimis un avocat?

Da, dle.

Vă transmit salutări de la Generalul Eisenhower,

care vrea să știți că nu e de acord cu spânzurarea fără proces.

E un progres.

Speră și ca procesul să nu dureze prea mult, ca să-i putem spânzura.

Ia loc.

Am citit multe despre dv., domnule.

Se aude că veți fi următorul președinte al Curții Supreme.

Președintele i-a promis personal postul.

Și a jurat să păstreze secretul.

Poate n-ar trebui să spunem tuturor care intră în birou, bine?

Toți din biroul meu spun

că nu veți reuși să organizați acel proces.

Tu ce crezi?

Țin cu cel mai slab.

Bună dimineața, Julius.

O să-ți arăt o serie de cartonașe cu pete de cerneală,

și îmi vei spune ce vezi în fiecare.

Poate va dezvălui ceva despre caracterul,

inteligența sau creativitatea dumitale.

Tot ce spuneți aici va rămâne între noi.

Domnule doctor...

Da.

Dacă vă ajută, pot vorbi în engleză.

Doar dacă nu vă deranjează.

Începem?

Un fluture.

O vrăjitoare.

O lovitură de torpilă.

Cineva a vărsat ceva.

Văd zece mii de cai.

Văd zborul Walkiriilor.

Un vagin.

Un vagin.

Un vagin de evreică.

Sânge.

Al cui?

Sau cerneală.

Cerneala poate însemna multe.

Îmi pare rău, Bob.

Am primit răspunsul în seara asta. Au refuzat.

Congresul va respinge ideea procesului.

Vor doar execuții.

- Nu am alte opțiuni. - Dar președintele?

Președintele vrea să stea deoparte, de asta are nevoie de Congres.

Niciunul n-o să acționeze fără celălalt.

- Ne trebuie cineva mai influent. - Cine e mai influent ca președintele?

Iisuse Hristoase.

Exact.

- Ești catolic? - Am devenit.

Sfântul Părinte vă așteaptă.

Vreți să-i trageți la răspundere pe acești oameni,

și ați venit să cereți binecuvântarea Bisericii.

Sprijinul dumneavoastră ar ajuta la obținerea unui consens internațional.

Nimeni nu neagă că acești oameni sunt răi,

dar principiul „ochi pentru ochi”...

nu este soluția.

Poate că nu, dar știu sigur unde am citit asta prima dată.

Sunteți catolic?

Nu, domnule.

Sunteți religios?

Nu prea.

Totuși, în țara dumitale vi se spune „judecător”.

Nu mi-am ales singur numele.

Dacă stai prea mult judecându-i pe alții,

ajungi să crezi că legile omului

sunt mai presus de legile lui Dumnezeu.

Nu cred asta.

Atunci...

În ce credeți?

În om.

În capacitatea noastră de a ne salva de oameni ca naziștii.

Cred că ar fi un lucru bun.

Atât de bun încât, pentru a-l obține, trebuie să încălcați propriile legi?

Îmi pare rău,

dar Biserica Catolică nu vă poate susține demersul.

Dar i-ați susținut în 1933.

Poftim?

Ați semnat personal concordatul cu Hitler.

A fost cu totul altceva.

Locuiați la München, erați nunțiu în Imperiul German.

Biserica Catolică a fost prima putere care a recunoscut statul lui Hitler.

Ați dat credibilitate naziștilor.

Pentru a-i proteja pe catolicii din Germania.

Păcat că evreii nu au avut pe nimeni să facă asta pentru ei.

Insinuați că le aprob faptele?

Oamenii își vor aminti

ce ați făcut în 1933.

Despre ce veți face acum

le vor povesti copiilor lor.

Biserica Catolică este pro-nazistă,

sau împotriva lor?

L-ai șantajat pe Papă?

Nu vreau să vorbesc despre asta.

Aseară a sosit vestea.

Va fi un proces.

Un proces?

Bine.

Bine.

Așa și trebuie.

Cartonașele pe care mi le-ai arătat,

ce ți-au spus despre mine?

Sincer? Că sunteți foarte inteligent.

Asta ți-aș fi putut spune și eu.

Și că sunteți un narcisist,

înclinat spre o lume a fanteziei expansive și agresive,

cu o ambiție puternică și dorință

de a subjuga lumea după propriul model de gândire.

Te-a surprins asta?

Nu.

Atunci n-ai aflat nimic din cartonașe.

Triest spune că știi trucuri.

Scuze.

Da.

Dacă nu e prea mare deranjul...

Nu ne pre distrăm aici.

De ce nu?

Un dolar de argint obișnuit.

Ta-da!

Foarte bine.

Foarte bine.

O să-ți arăt și eu un truc într-o zi.

Ce anume?

O să scap de ștreangul călăului.

Cum plănuiți să faceți asta?

Dacă-ți spun, dispare magia.

Vezi ce pot face Aliații?

N-a mai rămas nimic.

Doar râul.

Palatul de Justiție.

Acoperișul a fost avariat în raidurile aeriene.

Un incendiu a distrus etajele superioare și a dărâmat turnul cu ceas,

dar sala de judecată, odată gata, va putea găzdui 600 de oameni.

Ce e cu proviziile?

Naziștii au purtat ultima bătălie aici, când orașul a fost capturat.

Și o vor face din nou.

Dintre toate orașele frumoase de pe acest pământ cucerit,

vreți să-i judecați în aceste ruine bombardate?

Dlui e Sir David Maxwell Fyfe, procurorul adjunct britanic.

Da, domnule, vrem.

În primul rând, putem controla spațiul.

În al doilea rând, e o închisoare alături, pentru 1.200 de deținuți.

Avem nevoie de loc doar pentru 22.

Scuzați-mă, 22, domnule?

Numărul celor acuzați în primul proces.

Dacă nu câștigăm acest proces, nu vor mai exista altele.

Tu, eu, judecătorul Jackson

și guvernele noastre, vom fi de râsul lumii,

învinși de aceiași oameni pe care i-am închis.

Va fi distractiv.

Prietenii mei din Washington spun că valul s-a întors împotriva ta.

O, nu.

Se pare că, după plecarea lui Stone, nu tu vei prelua șefia Curții Supreme.

Pe cine o să aleagă Truman? Vinson? Prea politic.

Da, dar e acolo.

Toată treaba asta a devenit o diversiune, Robert.

Și nici măcar n-a început.

Se spune că redactezi singur toate documentele,

refuzând ajutorul altor avocați.

Pentru că trebuie făcut corect.

Și va fi. Dar nu vei reuși singur.

Totul va fi bine după ce începe procesul.

Spui că judecarea Înaltului Comandament Nazist,

pe baza unei jurisprudențe netestate,

sub ochii întregii lumi, va fi partea mai ușoară?

Păi, când o pui așa...

Victoria trebuie să fie absolută,

altfel e un eșec total.

Nu trebuie doar să câștigi, Robert...

Trebuie să fii impecabil.

Fără stres.

Încă unul.

Celulele sunt din piatră.

Trei pe patru metri.

Paturile sunt fixate în perete.

Saltelele sunt umplute cu paie, nu cu arcuri.

Mesele sunt din carton și nu susțin greutatea unui om.

Scaunele nu pot fi puse lângă perete

și vor fi scoase în fiecare seară la apus.

Când dormiți,

capul și mâinile trebuie să fie vizibile tot timpul, peste pătură.

Nu veți primi curele, șireturi,

colace de toaletă; nimic

ce ați putea folosi ca armă pentru a vă lua viața.

Bun venit la Nürnberg.

Asta da celulă.

Pe placul dv.?

Construcție germană.

Cum ar putea să nu fie.

Ne vor acuza în curând, nu?

Așteptați cu nerăbdare?

Cred că da.

Voi avea, cum spuneți voi,

„ocazia să-mi prezint cazul”.

Îl cunoașteți pe acest Jackson?

Pe judecătorul Jackson?

Nu, nu-l cunosc.

O să-ncerce să-mi vină de hac,

dar n-o să reușească.

Sunteți foarte încrezător.

Doctore...

Nu m-a învins nimeni, niciodată.

Există cărți cu numele tuturor celor care au încercat.

Și totuși, iată-vă.

Într-o celulă germană.

Credeți că sunt în dezavantaj pentru că stau în închisoare?

Vă reamintesc: eu m-am predat.

Sunt exact unde vreau să fiu.

Nu reușesc să-l înțeleg pe Göring.

Cu cât se apropie acuzațiile, cu atât devine mai încrezător.

Trebuie să găsesc un mod de a mă apropia de el.

Cum facem asta?

Îi cerem să ne ajute.

Cu ce?

Rudolf Hess.

Vine aici?

Rudolf Hess, adjunctul Führerului.

Al treilea, după Hitler și Göring.

Cât timp erau închiși, Hess a transcris „Mein Kampf”

și era cunoscut ca unul dintre cei mai fanatici adepți ai săi.

Să nu mai faci niciodată asta în închisoarea mea.

Pe 10 mai 1941, în plin război,

Hess s-a urcat într-un avion de vânătoare Messerschmitt

și a traversat Marea Nordului.

S-a parașutat deasupra Scoției și și-a fracturat glezna.

Găsit, a declarat că e Rudolf Hess,

al treilea om ca importanță în comandamentul german,

venit într-o misiune de pace și că vrea să vorbească

cu Douglas Douglas-Hamilton, al 13-lea Duce de Hamilton,

pe care l-a cunoscut la Jocurile Olimpice de la Berlin din 1936.

După câteva obstacole, lui Hess i s-a permis întâlnirea.

A solicitat o audiență la regele George al VI-lea,

demiterea lui Churchill

și negocierea unui armistițiu cu Marea Britanie,

să se alieze pentru a învinge Uniunea Sovietică.

Hess a fost imediat închis în Turnul Londrei.

A început să pretindă că nu-și amintește trecutul, nici măcar copilăria.

Asta a durat până în februarie 1945,

când a declarat că amnezia anterioară fusese simulată.

Apoi s-a răzgândit și a spus că amnezia a revenit în iulie 1945,

la prăbușirea Germaniei.

Acum apelați la Hermann Göring

pentru a-mi discredita vechiul prieten.

Ce câștig eu din asta?

Ce doriți?

Soția

și fiica mea.

De când m-am predat, nimeni nu le poate găsi.

Găsiți-le, doctore.

Dați-le aceste...

...scrisori.

Mai întâi vorbim cu Hess,

apoi ne ocupăm de familia dv.

Ce zici de asta?

Omul ăsta aproape cucerește lumea,

și acum vrei să-i ducem scrisorile? Doctore!

Nimeni nu a fost mai apropiat de el decât mine

și voi afla și mai multe de la familia lui.

Rudolf,

îți amintești de mine?

Da, am fost împreună.

Probabil.

Dar nu-mi amintesc nimic.

Eram noi trei, Rudolf.

Tu,

eu

și Adolf.

Am condus un imperiu.

Îmi pare rău.

Poate mi-ai fost prieten,

dar nu te mai recunosc.

Minte.

Tocmai a petrecut o oră spunând că nu-și amintește de mine.

Dar când a ajuns la închisoare și m-a văzut,

ce a făcut?

M-a salutat.

Foarte bine.

E o prostie.

Sunt un prost.

Știam că mă vei ajuta.

Da, pentru că sunt un prost.

Cum le-ai găsit?

Umbla vorba că sunt la Veldenstein.

O țigară?

Nu te-am văzut fumând.

Nu fumez. M-am lăsat.

Părinții mei nu suportau.

Le ai mereu la tine.

Câștig favoruri de la ofițeri.

Mi-am promis că o să fumez după terminarea războiului.

Howie, războiul s-a terminat.

Nu încă.

Franz?

Doamnă Göring?

Doamnă Göring,

sunt Douglas Kelley.

Lucrez la închisoare, sunt psihiatru.

Soțul dumneavoastră m-a rugat să vă aduc aceste scrisori.

Hermann?

Da.

- Cum se simte? - E bine.

Rezistă.

Edda.

Tu cântai?

Foarte frumos.

A spus „e un prieten de-al tatei. ”

Edda...

„Cum se simte tata? ”

Foarte bine.

„E curajos? ”

Foarte curajos.

Vrea ca și tu să fii curajoasă.

Ți-a scris o scrisoare.

„O va citi de sute de ori, mulțumesc. ”

Doctore!

E pentru Hermann.

Nu știu dacă pot.

Desigur.

Întoarceți-vă.

Doctore, ești bine?

Ce naiba?

Ce se întâmplă?

Am aflat acum câteva ore.

Îi punem sub acuzare.

Unde ați fost?

Hermann Göring?

Sunt Reichsmarschall Hermann Göring.

Hermann Wilhelm Göring,

Statele Unite, Republica Franceză,

Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord

și URSS vă aduc patru capete de acuzare.

Crime împotriva păcii, crime de război, crime împotriva umanității

și conspirație pentru comiterea acestor crime.

Crimele împotriva umanității includ omor,

exterminare, sclavie, deportare și alte acte inumane.

Iată o copie a actului de acuzare. Aveți întrebări?

O zi bună.

Cine urmează?

Streicher.

Aveți întrebări?

Ce a spus?

Că vrea un avocat evreu.

Nu voi fi judecat.

Ba da, doctore Ley.

Nu am ucis pe nimeni.

Soldați!

E în regulă, e în regulă.

Nu mă atingeți.

- Robert. - Nu mă atingeți!

- Țineți-l! - Haide!

Nu pot fi tratat ca un criminal de rând!

Împușcați-mă! Împușcați-mă!

Împușcați-mă!

O zi grea?

Fata din tren.

Magicianul.

Cum merge misiunea secretă?

Au apărut câteva complicații.

Se vede.

Ce faci aici?

Am venit cu presa.

Azi au fost puși sub acuzare Hermann Göring și alți naziști.

Serios?

Pregătiți-vă.

Orașul ăsta va deveni curând „cel mai mare spectacol de pe glob”.

De la soție.

Ai văzut-o?

Știri din Nürnberg!

Pe fondul zvonurilor macabre despre adevăratul scop al lagărelor naziste,

echipele de avocați se pregătesc pentru ceea ce se anunță a fi

procesul secolului.

Prin acest tunel, naziștii vor fi aduși în sala de judecată,

aflată momentan în reconstrucție.

Iluminatul va fi atât de puternic,

încât spectatorilor li se vor împărți ochelari de soare.

Hermann Göring și acoliții săi devotați lui Hitler

se vor confrunta cu ai noștri peste o săptămână.

Va triumfa justiția? Sau fasciștii vor scăpa?

Acest reporter speră din suflet

că Aliații nu vor avea nicio problemă.

Avem o problemă.

Operațiunea „Weserübung, invazia germană din 1940 în Danemarca și Norvegia.

Un clasic război de agresiune.

Naziștii intră cu tancurile, ocupă o țară neutră.

Doar că ei susțin că invazia a fost o lovitură preventivă.

Ce să prevină?

Planul britanic de a invada Norvegia.

- E ridicol. - Absolut.

Sunt total de acord.

Mă îngrijorează că vă aflați în această încăpere.

Pe lângă faptul că e ridicol, e și adevărat.

Ideea era să folosim țara ca o escală pentru a-i opri pe naziști.

Nu-i putem acuza pe naziști că au plănuit războaie de agresiune,

dacă și voi ați plănuit astfel de războaie.

Recunosc, e logic.

Naziștii pot dovedi asta?

Un avocat german a cerut deja documentele.

- Dar nu le au. Încă. - Atunci e în regulă.

Poate.

Dar asta ridică o problemă mai mare.

Trebuie să știm ce știu naziștii, care e strategia lor de apărare.

Cum sugerați să facem asta?

Dr Kelley, diseară veți întâlni o persoană foarte importantă.

Ar putea fi șansa să fiți în sfârșit de folos.

Impresionant, nu?

Hitler l-a construit ca să fie cel mai mare stadion din lume.

Sunteți judecătorul Jackson.

Tu ești psihiatrul.

Aici țineau mitingurile.

În fiecare an, Hitler aduna mulțimile

și se adresa întregului partid nazist.

Totul era filmat.

În 1935, aici a anunțat Legile de la Nürnberg.

Le cunoști?

Legile de la Nürnberg defineau un evreu

ca orice persoană cu trei sau patru bunici evrei.

Nu conta dacă practicai iudaismul

sau te-ai convertit, era o chestiune de sânge.

Legile au retras tuturor evreilor cetățenia germană.

Au interzis căsătoriile între evrei și germani

de teama „Rassenschande”.

„Poluarea” sângelui.

Conform legilor, evreilor le era interzis să folosească spitalele publice

sau să meargă la școală după 14 ani.

Bibliotecile, parcurile și plajele au fost închise pentru evrei.

Numele evreilor de pe memorialele de război...

șterse.

Toate au fost anunțate aici, în acest loc.

Ce vreți de la mine?

Pacienții tăi...

Vreau să începi să pui întrebările corecte.

Și care sunt acelea?

Ce le spun avocaților lor.

Cum intenționează să se apere.

Vreți să spionez.

Vreau să-ți faci datoria față de țară.

Nu, vreți să încalc confidențialitatea dintre medic și pacient.

Cred că ai făcut-o deja. Am citit toate rapoartele.

Avem nevoie de mai mult.

De ce nu-i împușcați?

Toată lumea vrea asta.

- Dacă vreți să trișați... - Nu trișăm.

Îmi cereți să-mi încalc jurământul.

De ce nu-i împușcați și cu asta basta?

După Primul Război Mondial, am îngenuncheat Germania.

I-am umilit.

I-am forțat să plătească despăgubiri pe care nu și le permiteau.

I-am făcut să ne urască atât de mult,

încât în mai puțin de două decenii,

dintr-o națiune la pământ au devenit aproape cuceritorii lumii.

Trebuie să facem asta corect, altfel,

peste 15 ani vor reveni mai puternici

și nu știu dacă îi vom putea învinge a treia oară.

Dacă îi împușcăm, devin martiri.

N-o să le permit asta.

Nu vor avea statui.

Nici ode.

Îl voi pune pe Hermann Göring în boxa acuzaților

și-l voi face să spună lumii ce a făcut,

ca să nu se mai întâmple niciodată.

M-ai adus aici pentru Göring?

Nu.

Te-am adus aici

ca să-ți arăt că înainte să zboare gloanțele,

înainte să moară zeci de milioane de oameni,

totul a început cu legi.

Acest război se va termina într-o sală de judecată.

Cu Göring.

E imaginea nazismului.

Dacă el cade, cad toți.

Dar pentru a face asta...

trebuie să fiu pregătit pentru el.

Mă ajuți?

Să vorbim despre Hitler.

Interesant că nu m-ai întrebat direct despre el până acum.

Sunt curios ce v-a atras la el.

Era un pictor ratat.

Un soldat mediocru, dar era adorat și respectat.

Ne-a făcut să ne simțim din nou germani.

Cum?

Războiul s-a terminat cu zdrobirea Germaniei.

Apare cineva care spune:

„Putem fi iar măreți. ”

N-ai urma un astfel de om?

Depinde ce ar mai vrea să facă.

L-am văzut prima dată pe Hitler vorbind

în 1922.

Deasupra unei cafenele.

Cam 30 de oameni.

Era pace, dar o pace fără mâncare, muncă sau pantofi.

S-a ridicat și a spus:

„Burțile francezilor se umplu cu durerea germanilor. ”

„Dacă amenințăm, avem nevoie de arme. ”

„Să ne înarmăm! Jos cu Tratatul de la Versailles! ”

Așa că, în acea noapte, am devenit național-socialist.

După un singur discurs?

Era clar că va fi pe placul vechilor soldați.

Cu vechii soldați de partea ta, ai putere.

Chiar și antisemitismul lui avea un scop practic.

Ne-a adus oameni

care aveau nevoie de altceva pe care să-și verse furia.

Altceva de învinovățit.

Și lagărele?

Ar fi trebuit să fie lagăre de muncă

pentru oponenții politici, atât.

Ați fost de acord?

Cu lagărele de muncă? Da.

Credeți că japonezii închiși de americani după Pearl Harbor

nu au fost puși la muncă? Au fost.

Am creat lagărele pentru binele Germaniei, pentru război.

Nu pentru moarte.

Himmler, Heydrich.

Ei au fost responsabili?

Dacă ce se spune despre lagăre e adevărat,

e o rușine teribilă pentru marele Imperiu German.

I-ați spus asta avocatului?

Douglas, nu-l pot contrazice pe Führer.

Chiar dacă ar ajuta?

Lumea nu trebuie să afle astfel de lucruri, doctore.

Doar tu.

Poate fi compătimitor.

Asta va fi o problemă.

Susține că a crezut sincer că erau doar lagăre de muncă.

- Da. - Îl crezi?

Himmler se ocupa de lagăre, nu?

El era șeful SS.

Göring conducea Forțele Aeriene.

Șeful Forțelor Aeriene Americane știe

ce face șeful serviciilor secrete?

Îmi pare rău, dar nu-mi vine să cred că avem discuția asta.

- Fac ce mi-ați cerut. - Nu!

- Îi găsești scuze. - Domnilor, vă rog.

- Nu eu apăr un nazist. - Crezi că-l apăr?

Îl analizez, dobitocule.

Göring e, înainte de toate, un narcisist.

Îi pasă doar de întărirea Germaniei și de a o conduce.

Nu-i pasă de evrei.

- Nu-i pasă dacă mor. - Nu-i pasă nici dacă nu mor.

Lui Hermann Göring îi pasă doar de Hermann Göring.

Pare un om dedicat

exterminării unei întregi rase?

Dr Kelley, vă apreciez perspectiva,

dar trebuie să recunosc că mi-e foarte greu

să vă cred.

Dacă vreți să intrați în instanță cu presupuneri, foarte bine.

Dar o să vă facă praf.

„Vreau să-mi cer scuze pentru ieșirea de mai devreme.

Mă simt mult mai bine. ”

Excelent, doctore Ley.

„Păreți tulburat. ”

Sunt bine.

„Nu vă îngrijorați.

Totul se va termina curând. ”

Starea lui Ley s-a îmbunătățit vizibil.

A zis că-și pregătește apărarea.

Simt că, în sfârșit, începe să comunice.

La naiba!

Grăbiți-vă! Mișcați-vă!

Doctore! Repede!

Dumnezeule!

A rupt o fâșie din prosop să-și facă un ștreang.

Și-a îndesat lenjeria în gură ca să nu țipe

și s-a aplecat în față.

Cu o determinare remarcabilă, se pare.

Nu ai prevăzut asta?

Mi-a spus că se simte mai bine.

„Ți-a spus”?

Treaba ta e să-i ții în viață.

R. LEY

Aduc alt medic.

Pentru unii pacienți ai tăi e necesară o a doua opinie.

Doctorul Gilbert sosește după-amiază.

O să-l instruiești.

Ce părere aveți despre sinucidere?

Este ultimul refugiu al lașilor.

Sau ultimul gest al unui om disperat.

Există excepții.

Ai dat de bucluc.

De ce spuneți asta?

Medic nou, teste noi.

După moartea lui Ley, nu mai au încredere în tine.

Vă înșelați.

Douglas,

când ești la putere,

ești mereu o țintă.

Trebuie să fii precaut.

De ce să mă feresc de propriii mei aliați?

Doar pentru că un om îți este aliat,

nu înseamnă că e de partea ta.

Tatăl meu a fost diplomat, ți-am spus?

Nu.

Ei bine...

A fost trimis în Africa.

Acolo și-a cunoscut cel mai bun prieten,

un bărbat numit Hermann von Epenstein.

Am fost numit în onoarea lui.

Da, am primit numele unui evreu.

Îl iubeam mult pe unchiul Hermann.

Era foarte bogat.

Locuia în Castelul Veldenstein.

Când aveam șase ani,

ne-a mutat pe toți la el.

Îți închipui?

Să trăiești într-un castel era visul oricărui copil.

Alergam pe coridoare, prefăcându-mă că sunt cavaler.

Priveam de pe metereze,

imaginându-mi armate atacându-mă.

Unchiul Hermann avea cea mai mare și frumoasă cameră, la ultimul etaj.

La capătul holului era dormitorul mamei, și el foarte frumos.

Tatăl meu...

avea un dormitor mic, la parter.

Am înțeles atunci cât de bogat era unchiul Hermann.

Atât de bogat, încât ne-a găzduit pe toți.

Atât de bogat, încât l-a putut instala pe tatăl meu la parter.

Atât de bogat, încât, oricând voia,

mergea în camera de la capătul coridorului

și se desfăta cu mama mea.

Doar pentru că un om îți este aliat,

nu înseamnă că e de partea ta.

Ți se pare că Hermann Göring are „o imaginație bogată”?

Mie nu, testul a confirmat.

De aceea există a doua opinie.

Ceea ce ne aduce la Rudolf Hess.

Tind să cred că amnezia lui e reală.

Partea în care uită că e nazist?

Doctore Kelley,

nu sunt aici să-ți stau în cale.

Împărțim cercetările. Vom fi coautori.

Coautori?

Lasă teatrul. Amândoi suntem aici din același motiv.

Două cărți despre conducerea nazistă vor afecta piața.

Să scriem una împreună.

Succes la teste.

Doctore.

A fost surprinsă?

Mai degrabă uluită.

Învăță-mă trucul.

- Moneda de după ureche? - Da, da.

Arată-mi cum se face, s-o pot surprinde și eu.

I-am dat moneda fiicei dv.

E cel mai simplu truc.

Funcționează fiindcă oamenii vor să creadă.

Arătați dolarul și spuneți:

„Doamnelor și domnilor, o monedă obișnuită. ”

Apoi îl prefaceți în cealaltă mână.

Atrageți atenția asupra ei.

Dar, de fapt, moneda e aici.

O palmați în dreapta.

- O palmez. - Da.

O țineți între aceste două degete

și o acoperiți cu palma,

dar concentrați atenția pe mâna stângă.

Simțiți moneda, greutatea ei.

Dacă dumneavoastră credeți, vor crede și ei.

Apoi, pur și simplu, întindeți mâna după ureche...

Abracadabra!

Ce e „abracadabra”?

Un cuvânt magic.

Creează o iluzie,

un aer de măreție.

Trebuie spus mereu „abracadabra”?

Nu, poate fi orice cuvânt.

„Presto”, de pildă.

Prefer „abracadabra”.

Tatăl tău te-a învățat trucul?

Tatăl meu? Nu.

Spui asta de parcă ar fi de neconceput.

Tatăl meu era mulțumit cu munca lui, mereu vesel.

Un om fără realizări deosebite.

Dar tu crezi

că ești menit pentru ceva mai măreț.

Vrei să fii cunoscut ca un om măreț.

Da.

Și eu sunt biletul tău.

Te vei întoarce în America expert în psihologia nazistă,

iar eu voi ști un truc

cu care s-o uimesc pe fiica mea,

când se va termina procesul.

Nu mă mai iei cu tine la el.

N-am vrut să te deranjez atât de târziu.

Te vezi des cu el fără mine.

Ce faci, doctore?

Încerc să înțeleg ceva.

Sigur ăsta e motivul?

Noapte bună, Howie.

Cum intenționezi să te aperi, Hermann?

- Ai vrea să știi. - Vorbesc serios.

Suntem prieteni, doctore?

E un cuvânt prea simplu pentru relația noastră.

Dar mă întrebi asta

ca prieten?

Da.

Mâine, când voi avea cuvântul,

voi citi o declarație.

Voi spune

că-mi asum deplina responsabilitate pentru faptele mele.

Dar voi refuza

să răspund pentru faptele altora,

de care n-am știut

și pe care nu le-aș fi aprobat.

Ce am făcut,

am făcut pentru țara mea.

N-ai face la fel pentru țara ta?

Știam că vă găsesc aici.

Peste șapte ore,

întreaga lume va fi cu ochii pe această sală.

Asta e.

Asta e tot.

Declarația pe care Göring o va citi mâine.

Mulțumesc.

Atențiune!

Să mergem.

Vin!

Doamne sfinte!

În picioare!

Onorați judecători,

privilegiul de a deschide primul proces din istorie

pentru crime împotriva păcii mondiale

implică o responsabilitate uriașă.

Fărădelegile pe care vrem să le condamnăm și pedepsim

au fost atât de deliberate,

răuvoitoare și devastatoare, încât civilizația

nu poate tolera ignorarea lor,

repetarea lor fiind fatală.

În boxa acuzaților stau 20 de bărbați imorali.

Vom dovedi că sunt întruchipări ale urii rasiale,

terorismului și violenței,

dar și ale aroganței și cruzimii puterii.

Civilizația nu-și poate permite compromisuri,

acționând cu ambiguitate sau indecizie

față de oamenii în care aceste forțe încă sălășluiesc.

Războaiele nu mai sunt locale.

Toate războaiele moderne devin, în final, globale.

Și nicio mare putere nu poate rămâne deoparte.

Dar pasul final

pentru a evita războaiele periodice

într-un climat de fărădelege internațională

e să-i facem pe oamenii de stat răspunzători în fața legii!

Să fie clar,

deși această lege se aplică întâi agresorilor germani,

trebuie să condamne agresiunea oricărei alte națiuni,

inclusiv a celor ce judecă.

Putem scăpa de tirania internă,

violența și agresiunea

celor de la putere împotriva drepturilor poporului lor,

doar atunci când facem ca toți oamenii

să răspundă în fața legii.

Hermann Göring.

Acuzații vor pleda vinovat sau nevinovat la acuzațiile ce li se aduc.

Vor veni pe rând la microfonul din fața boxei acuzaților.

Sunt Hermann Wilhelm Göring.

Stau azi în fața tribunalului

și a lumii întregi

și jur să spun doar adevărul.

Tribunalul a hotărât

că acuzații nu au dreptul să facă declarații.

Se vor putea adresa instanței înainte de pronunțarea sentinței.

Ca Reichsmarschall al Germaniei...

Aici nu sunteți Reichsmarschall.

Sunteți deținutul Hermann Göring.

Pledați vinovat sau nevinovat?

Emmy!

Edda!

Emmy!

Ce s-a întâmplat? Unde sunt?

Ce? Unde sunt?

- Le-au luat! - Cine?

Americanii!

Emmy!

Emmy! Edda!

Emmy! Edda!

Emmy! Emmy Göring!

Da?

Am nevoie de o favoare.

Glumești.

Mulțumesc, voi avea nevoie.

Au arestat-o pe Emmy Göring

sub suspiciunea de complicitate la furtul de opere de artă.

Copilul e la călugărițe. Orice contact e interzis.

E o femeie cu un copil.

Da.

Ar trebui să fim mai buni.

N-am ce să fac!

Cu plăcere.

Apropo.

De unde știai unde se ascundea?

Edda a cântat din nou?

Da.

E foarte talentată.

Te place.

Ai scrisorile lor?

Nu.

Din păcate, nicio scrisoare.

Nu?

Data viitoare.

Noul meu medic.

Vorbeam despre familia mea.

Da. Îmi pare rău.

De ce?

Arestarea lor.

Soția și fiica dumneavoastră au fost arestate acum cinci zile.

Nu v-a spus?

Ce-a fost asta?

Se numește sinceritate. Poate încerci și tu.

L-ai distrus.

Și?

Ce te-a apucat?

- Încetați! - Încetați!

Sunteți specialiști în sănătate mintală!

Pentru numele lui Dumnezeu!

Doctore Gilbert, vrei să-l arestez pe doctorul Kelley?

- Nu, domnule. - Atunci ieșiți din biroul meu!

Un film.

În picioare!

Onorată instanță,

acuzarea dorește să prezinte acest material filmat ca probă.

Imaginile ce urmează nu au mai fost prezentate public niciodată.

Acest film va explica pe scurt

ce înseamnă „lagăr de concentrare”.

LAGĂRELE DE CONCENTRARE NAZISTE

Locațiile celor mai mari lagăre și închisori

din Germania și Europa ocupată sub regimul nazist.

LAGĂRUL DE CONCENTRARE ORDRUF

Divizia a 4-a Blindată a Armatei a 3-a a Gen. Patton

a eliberat acest lagăr la începutul lunii aprilie.

Se văd cadavre acoperite cu var, stivuite într-o magazie,

într-un miros insuportabil.

Lagărul de muncă din Nordhausen,

eliberat de Divizia a 3-a Blindată, Armata I.

Aici au murit cel puțin 3.000 de prizonieri politici,

uciși brutal de SS și de criminali germani amnistiați

care lucrau ca gardieni în lagăr.

Nordhausen deținea prizonieri

considerați inapți pentru munca la fabricarea bombelor V

și în alte fabrici și lagăre germane.

Printre cadavre sunt oameni prea slabi pentru a se mișca.

Batalioanele noastre medicale au lucrat non-stop,

pansând răni și dând medicamente.

Dar pentru cazurile avansate de inaniție și tuberculoză,

tratamentul era adesea inutil.

Supraviețuitorii de aici sunt evacuați în spitalele aliate.

Sunt locotenent-major Jack H. Taylor,

ofițer al Marinei SUA din Hollywood, California.

Credeți sau nu, e prima dată când apar într-un film.

Am fost capturat pe 1 decembrie.

Am fost dus la Mauthausen,

un lagăr de exterminare,

unde am fost înfometați, bătuți

și uciși.

Din fericire, nu-mi sunase ceasul.

- A fost... - În câte feluri executau?

Cinci sau șase.

Gazare, împușcare, bătaie.

Adică, bătuți cu bastoane.

Expunere la intemperii.

Stăteau goi în zăpadă, iarna, 48 de ore, stropiți cu apă rece.

Înfometare.

Câini,

aruncarea de pe o stâncă de 30 de metri.

Totul e adevărat, a fost văzut și acum este consemnat.

LAGĂRUL DE CONCENTRARE BUCHENWALD

Naționalitatea și numărul de prizonier tatuate pe abdomenul deținuților.

Raportul oficial numește Buchenwald o fabrică de exterminare.

Cadavre stivuite au fost găsite în afara crematoriului.

Instalația de eliminare.

În interior, cuptoarele asigurau

o capacitate maximă de 400 de cadavre eliminate în 10 ore.

Dachau, lângă München,

printre cele mai vechi lagăre naziste.

Iată ce au găsit eliberatorii în interiorul clădirii.

În rânduri ordonate, atârnau hainele prizonierilor

sufocați în camerele de gazare.

Erau convinși să se dezbrace

sub pretextul unui duș, primind prosoape și săpun.

LAGĂRUL DE CONCENTRARE BELSEN

Condițiile sanitare erau atât de groaznice,

încât a fost nevoie de utilaje grele pentru a accelera curățenia.

Aici a fost Bergen-Belsen.

Cum e posibil așa ceva?

Ce am văzut.

Cum e posibil așa ceva?

Himmler.

Himmler nu era al doilea la comandă.

Dumneavoastră erați.

1.200 de lagăre?

Nu. Ar trebui să cred că nu știați?

Oricine poate înscena o atrocitate.

Filmul e un fals? Așa vă veți apăra?

Ce ai vrea să spun?

Măcar o dată, adevărul.

De ce?

Ca să fugi și să-i spui lui Jackson?

Prietene,

ești de o ipocrizie incredibilă.

Ipocrizia mea?

Crezi că bombele și gloanțele americane nu ucid?

Ucideți 150.000 de japonezi cu o apăsare de buton,

și îndrăzniți să mă judecați pe mine pentru crime de război?

Am avut tot dreptul să ne apărăm.

Pe teritoriul altei țări?

E o diferență între a bombarda fabrici de armament,

cu victime civile colaterale,

și a construi 1.200 de abatoare

pentru a extermina o întreagă rasă!

Și știi asta!

Ce crezi că e războiul?

Nu ce am văzut azi.

Ce crezi că le fac rușii prizonierilor de război germani?

Tu ești liber, eu sunt prizonier,

fiindcă voi ați câștigat, iar noi am pierdut.

Dar nu fiindcă sunteți superiori moral!

Acest proces va fi o farsă peste 15 ani.

Marii cuceritori nu sunt numiți ucigași.

Genghis Khan, Alexandru cel Mare...

Nu ești Alexandru cel Mare!

Ești un gras într-o celulă.

Și știai despre lagăre.

M-am înșelat.

Nu ești menit pentru ceva măreț.

O să ai o viață nefericită.

Asta o să te bântuie mereu.

Timpul petrecut cu mine.

Vei scrie cărți, încercând să retrăiești totul.

Singurul moment din viața ta

când ai stat lângă măreție.

Te crezi măreț?

Crezi că asta e moștenirea ta?

Eu măcar voi avea una.

Tu n-o să lași nicio urmă pe lume.

Eu sunt cartea!

Tu, cel mult o notă de subsol.

Te vor ucide.

Vei atârna în ștreang,

până vei urina pe tine

și vei muri.

Soția, văduvă.

Fiica, orfană.

Și va fi doar vina ta.

Știu cine ești.

Cum e el?

Mai bine să nu știi.

Jackson îl cheamă ca martor poimâine.

Jackson o să fie zdrobit.

De ce spui asta?

Göring e pregătit pentru el.

A fost pregătit pentru toți.

Spune-mi totul.

DOCTORUL ÎNCHISORII DEZVĂLUIE TOTUL

Discuțiile tale private cu Hermann Göring au ajuns pe prima pagină.

- Domnule... - Ai terminat aici.

Dimineață ți-am semnat transferul.

Ești trimis înapoi în SUA, unde vei fi lăsat la vatră.

M-ai făcut de rușine pe mine și biroul pentru ultima oară.

Îmi pare rău, domnule colonel.

Meritați mai mult.

Da.

Apropo, le eliberăm pe soția și fiica lui Göring.

Ai avut dreptate, putem fi mai buni.

Mulțumesc, domnule.

Trenul tău pleacă la ora 17:00.

Fără supărare, sper să nu te mai văd niciodată.

Ai venit să-ți iei rămas bun?

Vorbeai serios când ai spus că Jackson n-are nicio șansă?

Da. E doar un spectacol pentru public.

Nu contează ce se întâmplă mâine.

Dacă Göring îl învinge pe Jackson, așa să fie.

Nu cred asta.

Nici tu nu crezi.

Știi mai multe despre omul ăsta decât oricine pe lume.

Adevărat.

Am petrecut mii de ore cu el. Am făcut sute de teste.

Știi cu ce e diferit de noi?

Cu nimic.

Știu.

Știi?

Sunt unul dintre ei.

Despre ce vorbești?

Doctore, sunt german.

Am crescut la München.

Spuneai că ești din Detroit, că mama ta vorbea germană.

Adevărat, la fel și tata.

Pentru că am fost crescut aici.

Ești în armata americană.

De ce ai plecat?

De ce crezi?

Ești evreu.

Fiind blond cu ochi albaștri, mi-a fost mai ușor.

Tatăl meu a fost un patriot,

a luptat pentru Germania în Primul Război mondial.

Iubeam țara asta.

Dar, în final, a înțeles că trebuie să plecăm.

Cum ați reușit?

Problema era obținerea vizelor.

Alte țări nu ne primeau.

Tata avea un văr în New York, care ne-a ajutat.

Am primit vizele în 1940.

Dar aveam bani doar de un bilet.

Surioara mea, Margo,

avea doar 11 ani.

Părinții n-au vrut s-o lase să călătorească singură,

așa că m-au trimis pe mine.

Mi-a fost rău tot drumul.

Am ajuns și am stat la vărul meu.

Apoi naziștii au invadat Olanda.

Familia mea n-a mai ajuns niciodată.

Atunci am plecat la Detroit.

M-am angajat ucenic la o fabrică de scule.

Am învățat engleza ascultând baseball la radio.

După Pearl Harbor,

am fost primul la centrul de recrutare, să mă înrolez.

Știi ce mi-au spus?

Că nu mă pot accepta, nu eram cetățean american.

Trebuia să aștept să fiu încorporat.

Am așteptat.

Am tot așteptat,

am verificat poșta zilnic, timp de doi ani.

Pe 6 iunie 1944,

Ziua Z, am debarcat pe plaja Omaha.

Deși cu patru ani înainte

părăsisem țara asta în miez de noapte, îngrozit și singur.

M-am întors cu armata.

Am găsit-o pe Margo.

E în Elveția.

Are șaisprezece ani și stă cu niște rude.

E bine.

A supraviețuit.

Și părinții tăi?

Arhivele arată că părinții mei au ajuns la Auschwitz

pe 12 august 1942.

Lagărul a fost eliberat pe 27 ianuarie 1945.

Nici urmă de ei.

Naziștii aveau un nume pentru ce ne-au făcut.

„Soluția Finală”.

De parcă am fi fost

doar un puzzle enervant, pe care în sfârșit l-au rezolvat.

Howie, îmi pare rău.

O să-i spun lui Streicher.

O să-i spun.

Chiar înainte să-i pună ștreangul,

o să-i spun nemernicului că a avut încredere într-un evreu.

Spui că nu contează ce se întâmplă mâine.

Contează.

Mai mult decât crezi.

Contează pentru mine.

Pentru familia mea.

Pentru toată Germania.

Göring trebuie să răspundă.

Dacă crezi că-l va învinge pe Jackson...

Doctore, te rog, fă ceva.

Nu pot.

Nu poți?

Sunt doar un psihiatru.

Vrei să știi de ce s-a întâmplat aici?

Pentru că oamenii le-au permis.

Nu s-au opus, până a fost prea târziu.

Drum bun, doctore.

Da, domnule, desigur.

Nu.

Înțeleg perfect.

Mulțumesc.

Nemernicul.

Truman l-a numit pe Fred Vinson președinte al Curții Supreme.

Oricum nu voiam postul.

Cine l-ar vrea?

Noroc.

Intri într-o capcană.

Dr Kelley, credeam că ai fost concediat.

Chemându-l pe Göring la bară, îi dai ce vrea.

De asta s-a și predat.

E ultima lui șansă să reabiliteze Reich-ul în ochii întregii lumi.

După ce am citit azi în ziar,

nu mă mai interesează ce crezi.

- N-o să-l învingi! - Soldați!

Decât dacă te ajut.

Asta e tot ce am despre el.

Documente private, conversații neoficiale.

Știu mai multe despre el decât oricine pe lume

și totul e aici.

De ce le-ai păstrat?

Voiam să scriu o carte.

Să realizez ceva în viață.

Puteți pleca.

Chiar crezi că nu-l pot învinge?

Sincer?

Nu știu.

Trebuia să fiu președintele Curții Supreme.

Am noroc dacă mai găsesc un loc acolo la întoarcere.

Eu am fost lăsat la vatră acum șase ore.

Nu mai avem nimic de pierdut, dle.

Terminați războiul.

Folosiți-i vanitatea împotriva lui.

E Reichsmarschall.

Și nu greșește niciodată.

Pur și simplu nu poate.

Orice decizie care l-a adus aici trebuie să fi fost corectă.

Deși va evita să vorbească despre lagăre,

SS și Soluția Finală,

îl puteți face să-și asume responsabilitatea.

Kelley are dreptate.

Fă-l să admită că a semnat ordinele

și l-ai prins.

O să-l prind.

E ziua ta.

Ești pregătit.

Sergent, de ce mai e Doug Kelley aici?

Habar n-am, domnule.

În picioare!

Domnule judecător Jackson,

sunteți gata?

Acuzarea îl cheamă pe Hermann Göring la bară.

Aveți vreo îndoială că Adolf Hitler e mort?

Nicio îndoială.

Deci înțelegeți că sunteți singura persoană în viață

care poate explica scopurile Partidului Nazist

și funcționarea sa internă?

Înțeleg perfect.

Răsturnarea Republicii de la Weimar a fost de la început scopul partidului?

Asta ne-am propus.

Ce naiba?

Prima măsură, odată ajunși la putere, a fost desființarea guvernului parlamentar?

Am decis că nu mai e necesar.

Pentru că ați crezut că poporul nu e capabil să se autoguverneze?

Am fost aleși de popor

și am primit un mandat pentru schimbare.

Sistemul anterior adusese Germania în pragul colapsului.

Președintele vostru, Roosevelt, a spus:

„Anumite națiuni europene au renunțat la democrație

nu pentru că n-au vrut-o,

ci pentru că a adus la putere oameni prea slabi. ”

Treci la crimele de război.

Odată ajunși la putere,

ați interzis, așadar, toate celelalte partide?

Am decis că tolerarea opoziției nu mai e o necesitate.

Tot o necesitate a fost și înființarea imediată a lagărelor de concentrare?

Lagărele au fost o măsură împotriva comuniștilor

și a violenței lor.

A fost necesar să se construiască un lagăr pentru ei.

Unul, două, trei... Pe-acolo.

Ați avut nevoie și de anumite grupări

care să execute ordinele și, la nevoie, să lupte pentru dumneavoastră, nu?

Anumite grupări?

De exemplu, dacă voiați ca anumiți oameni să fie uciși,

vă trebuia o organizație care să facă asta.

Da, Germania avea același nivel de poliție politică

ca orice altă țară.

SA și SS erau organizațiile care executau aceste ordine

la nivel fizic, corect?

SA n-a primit niciodată ordine să ucidă pe cineva.

Nici SS, cel puțin pe vremea mea.

De la un punct, n-am mai avut nicio influență asupra acestei chestiuni.

SS efectua arestări.

Transportau oamenii în lagărele de concentrare.

Vă amintiți

când a început SS să acționeze ca braț executiv al Partidului Nazist?

Mi-ar fi greu să-i explic unui străin

unde putea acționa SS sau Gestapo.

Încercați.

Când poliția a intrat sub controlul lui Himmler,

poate că așteptările s-au schimbat.

Desigur, se știe că unele unități SS

păzeau lagărele și, ulterior, au îndeplinit funcții de poliție.

Au îndeplinit și alte funcții în lagăre?

La ce funcții vă referiți?

În lagăre au îndeplinit toate funcțiile, nu-i așa?

Dacă o unitate SS păzea lagărul,

și un comandant SS era comandantul lagărului,

atunci ar fi logic să presupunem

că au îndeplinit toate funcțiile lagărului.

Termină-l.

Ați spus că voiați un stat german puternic,

pentru a anula Tratatul de la Versailles.

Voiam un stat german puternic, indiferent de tratat.

Prima țară ocupată a fost Austria,

dar n-a fost parte a Germaniei înainte de război

și nici n-a fost luată prin tratat, da?

Nu e complet adevărat.

Al doilea teritoriu ocupat

a fost Boemia, apoi Moravia și Slovacia.

Nici acestea n-au fost luate de la Germania prin tratat

și nici nu făceau parte din Germania înainte de război, nu?

Aceste teritorii cehe

nu aparțineau Imperiului German la semnarea tratatului.

Dar înainte,

au fost parte a Imperiului German

timp de sute de ani.

Nu mi-ați răspuns la întrebare.

Am răspuns.

Dacă faptele nu vă convin, nu am ce să fac.

Puteți răspunde cu „da” sau „nu”?

Se pare că dumneavoastră aveți tot timpul din lume, noi însă nu.

Dle judecător, tribunalul consideră că martorului trebuie să i se permită

să ofere explicațiile pe care le dorește.

Sper că tribunalul știe că în afara acestei săli

se pune problema renașterii nazismului,

și că unul dintre scopurile acuzatului Göring

este să o promoveze

folosind acest proces.

- Domnule judecător... - Acest martor,

atât la bară, cât și în boxă,

a arătat aroganță și dispreț față de un tribunal ce-i oferă

șansa unui proces,

șansă pe care el n-a oferit-o nimănui!

Decizia rămâne în vigoare, dle judecător.

Mă supun deciziei curții,

dar îl rog pe martor să încerce să răspundă concis.

Puteți repeta întrebarea?

Nu v-au fost luate

prin Tratatul de la Versailles, nu-i așa?

Ba da. Austria a fost luată prin tratat,

la fel și Ținutul Sudeților.

Ambele teritorii ar fi devenit germane

prin simplul drept la autodeterminare.

Interesant, de vreme ce tocmai ați spus

că dreptul la autodeterminare a fost primul lucru pe care l-ați eliminat.

Ați considerat de la bun început

eliminarea evreilor din viața economică a Germaniei

ca o fază a planului de patru ani,

aflat sub autoritatea dv., corect?

- Parțial adevărat. - „Parțial”.

Înțeleg.

Aș vrea să trecem rapid în revistă

acțiunile dv. referitoare la chestiunea evreiască.

Întâi, ați promulgat Legile de la Nürnberg?

Da.

Era datoria mea ca președinte al Reichstag-ului.

Pe ce dată?

15 septembrie 1935.

Pe 1 decembrie 1936, ați dat legea

care pedepsea cu moartea transferul de proprietăți în străinătate?

Corect.

„Decretul privind Restricțiile Valutare”.

Pe 22 aprilie 1938, ați emis pedepse

pentru ascunderea afacerilor evreiești.

Da, pentru „ascundere”.

Pe 26 aprilie 1938, ați semnat decretul

ce obliga la înregistrarea tuturor proprietăților evreiești.

Dacă eu l-am semnat...

Decretul din 12 noiembrie 1938,

impunând o amendă de un miliard de mărci ca să exproprieze toate bunurile evreiești.

Da, dar...

Și că orice pagubă adusă proprietăților evreiești

în revoltele din 1938 trebuia despăgubită de evrei,

iar asigurările lor confiscate de Reich.

Sunt multe detalii. Asigurările...

Și decretul din 17 septembrie 1940,

ordonând confiscarea tuturor bunurilor evreiești din Polonia.

Acea parte a Poloniei era o fostă provincie germană...

- Și decretul din 31 iulie 1941... - ...și trebuia să revină Germaniei.

Le-ați cerut lui Himmler și Heydrich

să pregătească planuri pentru Soluția Finală a problemei evreiești.

Fals.

Cunosc foarte bine acel decret.

Prezint documentul 710,

proba US-509.

Cred că ar trebui consemnat, să nu existe dispute privind traducerea.

Ați semnat acel document, corect?

Corect.

Corectați-mă dacă greșesc.

„Completând sarcina din 24 ianuarie 1939

obținând un rezultat cât mai favorabil,

privind rezolvarea problemei evreiești prin emigrare și evacuare,

vă însărcinez prin prezenta să faceți toate pregătirile

organizatorice și financiare

pentru a implementa o soluție finală a problemei evreiești. ”

L-a prins.

E corect până aici?

Nu, traducerea dv. e greșită.

Atunci, vă rog, oferiți-ne traducerea dumneavoastră.

„Completând sarcina încredințată

prin decretul din 24 ianuarie 1939,

de a rezolva problema evreiască prin emigrare și evacuare,

obținând un rezultat cât mai favorabil,

vă însărcinez să faceți toate pregătirile necesare... ”

organizatorice, de conținut și financiare. ”

Următoarea propoziție:

„Pentru o soluție completă”,

nu „finală”.

„Pentru o soluție totală a problemei evreiești. ”

„Soluție completă și totală”?

Da, completă și totală.

Ați vrut ca un șef SS să implementeze o soluție completă și totală?

Da, dar aș vrea să explic.

Vă rog.

Am trimis scrisoarea lui Himmler și Heydrich

pentru că trecuseră 18 luni

de la declarația din ianuarie 1939,

iar Heydrich progresase foarte puțin.

I-am ordonat să grăbească procesul de emigrare a evreilor.

„Emigrare”? Susțineți că scrisoarea era despre emigrare?

Așa scrie în prima linie.

„... pentru emigrare”.

E doar prima propoziție.

Scrisoarea continuă...

Dorința mea

e să găsesc o soluție completă problemei evreiești,

să le anulez influența financiară,

evacuându-i din Germania.

Scrie în documentul pe care mi l-ați dat.

Mai aveți întrebări pentru martor, dle judecător Jackson?

Dle judecător, martorul poate pleca?

Am eu o întrebare.

Curtea a presupus

că acest martor va fi interogat azi doar de acuzarea americană.

Statele Unite sunt mereu onorate

să asculte onorabilul nostru coleg din Marea Britanie.

Doar câteva întrebări simple, onorată curte.

Va dura doar o clipă.

Ați menționat în fața curții,

că în 1942 ați pierdut o parte din influența asupra lui Adolf Hitler. Da?

Da, cred că așa a fost.

Dar în 1942 încă erați Reichsmarschall,

succesorul lui Hitler, nu-i așa?

Da, eram Reichsmarschall.

Susțineți că nu știați

că în 1942 au fost uciși trei milioane de evrei?

Nu am știut despre asta.

În 1943, în lagăre au fost uciși cel puțin 800.000 de evrei.

În 1943 încă erați Reichsmarschall, da?

Corect.

În 1944, au mai murit în lagăre încă 800.000 de evrei.

În 1944 încă erați Reichsmarschall, da?

Da.

În 1945, 250.000.

În total, șase milioane de evrei,

precum și cetățeni sovietici și polonezi,

romi,

artiști, savanți,

scriitori, jurnaliști, fotografi, cineaști,

oameni uciși nu în luptă,

nu de focul inamic,

ci exterminați de statul german.

Un stat în care dv. ați ocupat una din cele mai înalte funcții,

cea de Reichsmarschall.

Și susțineți că nu ați știut nimic.

Măcar spuneți-mi:

știind ce știm acum,

știind ce s-a întâmplat cu șase milioane de evrei, trebuie să întreb:

l-ați mai urma pe Führerul Adolf Hitler?

Da.

L-aș urma.

Liniște! Liniște!

Heil Hitler!

Nu mai am întrebări.

Cred că e un moment bun

să încheiem ședința de azi.

Ați fost magnific.

Pur și simplu magnific.

- Am rezistat. - Ai reușit.

Ai avut dreptate.

Nu l-aș fi putut învinge.

Nu fără ajutor.

„Göring nu-l poate contrazice pe Führer. ”

O informație neprețuită, doctore.

Și acum?

Dacă pică Göring, pică toți.

Totul va fi bine.

Poftim.

Pleci?

Mai am ceva de făcut.

Doctore.

I-ai ajutat, nu-i așa?

Da.

Plec.

Pleci?

Mă duc acasă.

Am venit să-mi iau rămas bun.

Ce facem, doctore?

Ne strângem mâinile?

Știu, am fost prieteni, Douglas...

pentru o vreme.

La revedere, Hermann.

Peste ani,

sunt curios ce vei spune despre noi.

Vei admite măcar că am fost oameni?

Se va citi sentința Tribunalului Militar Internațional.

30 SEPTEMBRIE 1946

Fiecare acuzat va fi chemat pe rând.

Hermann Göring,

probele arată că, după Hitler,

ați fost cea mai importantă figură

a regimului nazist.

Vina dv. este de o amploare fără precedent.

Dosarele nu vă justifică faptele.

Tribunalul Militar Internațional vă condamnă

la moarte prin spânzurare.

Rudolf Hess,

sunteți găsit vinovat la toate cele patru capete de acuzare.

Execuțiile sunt programate diseară la miezul nopții.

Pentru a menține disciplina,

prizonierii vor fi informați abia la 23:45,

când vor fi treziți

și li se va oferi ultima împărtășanie.

La ora 20:00,

opt jurnaliști selectați vor sosi la închisoare.

Doi francezi, doi britanici, doi americani și doi ruși.

Luminile se sting la 21:30,

când medicul va efectua ultima examinare de rutină.

Prizonierii care cer somnifere vor primi un placebo cu bicarbonat.

La ora 22:00, vom duce presa la eșafod,

unde le voi prezenta pe scurt ultimele pregătiri.

Abracadabra.

Prizonierii vor fi aduși unul câte unul

și vor putea rosti ultimele cuvinte.

Apoi...

Scuzați-mă.

- Ce e? - Göring.

La naiba.

Nu, nu. Nu. Nu!

Nu, nemernicule! Nu poți face asta.

E mort, domnule. Cianură.

La dracu'!

Nemernicule!

Scuzați-mă, domnule, dar trebuie să luăm o decizie.

Putem anula execuțiile sau putem continua.

Continuați.

Dle Streicher refuză să se îmbrace.

Lăsați-l. Lăsați-l!

Julius.

Julius.

Mi-ai fost prieten.

Haide.

S-o facem împreună.

Haide.

Dați-mi cămașa lui.

Întreabă-l cum îl cheamă.

Îmi știți numele.

Ultimele cuvinte?

Sărbătoarea Purim, 1946!

La naiba.

Nemernicul.

GÖRING SE SINUCIDE PĂCĂLEȘTE ȘTREANGUL CU OTRAVĂ

A scăpat.

Sincer, doctore Kelley,

unele concluzii din cartea dv. par de necrezut.

Ați avut de-a face cu naziști, care, trebuie să recunoașteți, sunt unici.

Nu sunt unici.

În fiecare țară din lume există azi oameni ca naziștii.

ÎN DIRECT

- Nu și în America. - Și în America!

„22 DE CELULE LA NÜRNBERG”

Trăsăturile lor nu sunt obscure.

Sunt oameni care vor puterea.

Și deși spuneți că aici nu există,

sunt convins că sunt oameni în America

care ar călca peste jumătate din populație,

dacă ar obține controlul asupra celeilalte.

Doctore, vă rog.

Incită la ură.

Așa au făcut Hitler și Göring, e un exemplu clasic.

Dacă credeți că data viitoare

îi vom recunoaște după uniformele lor hidoase...

...atunci sunteți complet nebuni.

Revenim după o scurtă pauză.

Da...

Nu cred că vă mai vor pentru a doua parte.

Haideți.

Și apropo.

Defăimarea propriei țări nu e cel mai bun mod de a vinde o carte.

Robert Jackson s-a întors la Curtea Supremă.

Jurisprudența creată de el la Nürnberg

a devenit baza urmăririi penale moderne

a crimelor de război.

După proces, Howie Triest a părăsit armata

și s-a întors în America împreună cu sora sa, Margo.

A murit la vârsta de 93 de ani.

Cartea lui Douglas Kelley n-a avut succes. N-a mai scris alta.

A devenit tot mai agitat că nimeni nu-i lua în serios avertismentele.

În 1958, după o lungă luptă cu depresia, Kelley s-a sinucis.

A folosit cianură, aceeași otravă ca și Hermann Göring.

„Singurul indiciu despre ce e în stare să facă un om

e ceea ce a făcut deja. ”

R. G. COLLINGWOOD

BAZAT PE CARTEA LUI JACK EL-HAI „NAZISTUL ȘI PSIHIATRUL”

Traducerea și adaptarea: jarvis Subtitrarea: LEONTIN

subs.ro TEAM (c) www.subs.ro