Original subtitles

JOI 21 IANUARIE 1988

Mai sunt doar cinci zile

până când membrii regali vor ajunge în Australia.

Și mă refer, desigur, la cântărețul de muzică pop, Cliff Richard.

Acum...

coprezentatorul meu pentru spectacolul Bicentenarului de marțea viitoare e,

desigur, Dale Jennings de la Știrile de la ora șase.

Da. Dar poate ați observat.

Nu am mai văzut cuplul de aur al știrilor.

De fapt, dl Jennings a prezentat singur știrile.

Săptămâna aceasta, am aflat că Helen Norville s-a dus la Washington.

Oare ce se întâmplă?

Doar două persoane ne pot spune, iar una e cu noi astă-seară.

Deci să îl primim cu aplauze în stilul lui Gerry Carroll

pe dl Dale Jennings.

Bună!

Dale, cum a fost vacanța de Crăciun?

Cam agitată, Gerry. A ta?

Nimănui nu-i pasă. Și...

Deci, curmă-ne suferința, Dale. Ce se întâmplă?

Tu și Helen vă mai înțelegeți?

Gerry, mi-ar plăcea să îți dau o veste bombă.

Da, de asta suntem aici.

Eu și Helen ne înțelegem perfect. Mersi.

- Dar a primit o nouă ofertă? - Da.

Ce ar putea fi mai bun decât să prezinte cu tine?

Asta fac eu acum și pot confirma că e electrizant.

Helen a fost mereu pasionată de politica SUA.

Deci, când a apărut ocazia de a transmite despre alegerile 1988 din SUA,

nu a putut refuza.

Dar ce înseamnă asta pentru cuplul de aur, Dale?

Soția mea vrea să știe neapărat.

Eu și Helen ne iubim și ne respectăm foarte mult.

Dar, având în vedere distanța și cerințele noii ei slujbe,

am luat decizia de a ne despărți, cu multă iubire și tristețe.

Îmi pare rău.

Carla va fi distrusă.

Dar nu la fel se întâmplă cu Debbie, vecina noastră, care vrea să știe

dacă ieși iar la întâlniri.

Gerry, e prea devreme.

Știu. Ce lipsă de tact din partea ta, Debbie!

- Te întreb iar la jumătatea anului? - De Paște, zic eu.

Foarte bine. Doamnelor și domnilor, Dale Jennings!

Mulțumesc foarte mult.

Mulțumesc.

VINERI 22 IANUARIE 1988

- Bună! - Mă bucur să te văd.

Și eu mă bucur să te văd.

- Ce mai faci? - Foarte bine. Tu?

- Bine. - E foarte ciudat

- ...să nu te văd la birou. - Da. Plictisitor?

Nu pot sta mult.

Nu. Bine.

Bine. Îmi pare rău să te pun în situația asta.

Dar știi că plec la Washington miercuri.

- Da. - Bine.

Am început să formăm o echipă

și le-am spus despre tine conducerii

că aș vrea să fii producătorul.

1988 în SUA va fi incredibil.

Sunt alegerile. E ultimul an de mandat al lui Reagan.

Va pune mare presiune pe Gorbachev.

- Am contract cu Știrile de la ora șase. - E de rahat

și ai un preaviz de două săptămâni.

Am avea intervenții minime din partea postului.

Am putea să facem ce reportaje vrem.

Noelene, te-ar catapulta.

Ți-ar pava cariera.

Noelene se lasă convinsă cu greu.

Avem mai multe opțiuni pentru rolul de producător, dacă ai probleme.

- Nu am. - Mulți oameni buni.

Sunt sigură că va spune „da”, dar o las o săptămână.

Și încă două săptămâni preaviz la Știrile de la ora șase.

- E cam la limită pentru Iowa. - Știu, dar merită.

E foarte deșteaptă. Pare modestă.

Helen, dacă crezi că e potrivită, o luăm.

- E alegerea ta. - Bine.

M-a sunat de câteva ori Lindsay Cunningham.

De patru ori, de fapt.

Au început după ce am zis că vii cu noi.

Ți-aș recomanda să-l ignori.

L-am evitat până acum, dar va da de mine până la urmă.

Trebuie să spun sau să nu spun ceva?

Nu.

Cred că o să-l las să mai aștepte.

Un nemernic.

Iată titlurile ediției!

Reconstituirea primei flote pleacă din Golful Botany

pentru ultima etapă a călătoriei Bicentenarului.

Iar Chris Evert avansează

- ...în finala Australian Open. - De ce urlă așa?

Va juca cu Steffi Graf sâmbătă.

Și, desigur, duminică,

legenda australiană Pat Cash se duelează cu Mats Wilander.

O săptămână de care fiecare australian își va aminti.

- Weekend frumos! - Haide, Pat Cash!

Bravo, tinere Dale!

Unde te duci? Nu stai să-l vezi pe Geoff?

Dă-i mai tare!

Înainte să începem...

Stai!

...voi lua o pauză săptămâna viitoare

când vom prezenta festivitățile dedicate Bicentenarului.

Și regret să vă spun

că nu voi reveni în fața camerelor săptămâna viitoare.

Am luat dificila decizie de a lua o pauză prelungită de la Raportul Walters.

Am zis mereu că prezentatorii nu trebuie să devină știri.

Dar țara e pe punctul de a intra într-o criză,

criza dependenței de droguri.

Acea criză a ajuns acum în familia mea.

După cum vă dați seama, este o chestiune personală

și nu voi oferi detalii astă-seară.

Dar simt nevoia

să spun două lucruri.

Dependența e o boală

și e una perfidă.

Și sper ca sinceritatea mea din această seară să demonstreze

că poate afecta orice familie australiană.

Și al doilea...

Al doilea...

Îmi iubesc fiica.

Kay Walters e o femeie frumoasă,

inteligentă și creativă

și va înfrunta această recuperare alături de mine și mama ei.

Vom depune toate eforturile pentru asta.

Paddy Hewitt îmi va lua locul ca prezentator al Bicentenarului

și va conduce acest studio în lipsa mea.

Știu că se poate aștepta la sprijinul telespectatorilor mei fideli.

Acum, prima știre a serii...

- Ce înseamnă asta? - Înseamnă

că o să câștigăm săptămâna Bicentenarului

fără niciun dubiu!

SÂMBĂTĂ 23 IANUARIE 1988

Vrei să ai onoarea?

Doamne! Mult spațiu.

Uimitor! Cred că ești foarte mândru.

Să vă bucurați de ea.

Mă simt ca într-un muzeu.

Nu va părea atât de mare când aducem mobila.

E foarte modernă, nu?

Știu că nu e o casă de familie, mamă.

- N-am zis asta. - Știu că voiai ceva mai intim.

Vreau doar să fii fericit.

Doar asta mi-am dorit.

Nu te vei simți singur aici? E mult spațiu pentru o persoană.

Îmi place la nebunie.

N-am crezut că voi intra într-o astfel de casă,

mai ales să o dețin.

LUNI 25 IANUARIE 1988

Ascultați ABC News pe 25 ianuarie.

E ajunul Bicentenarului, iar lumea se adună deja la aeroport

în așteptarea prințului și prințesei de Wales,

care urmează să sosească din moment în moment.

Vizita cuplului regal în Australia va dura zece zile...

- Alo? - Sunt Gerry.

Ai văzut The Sun?

Nu. De ce?

Am fost arestat ieri în Sydney.

- Ce? - Am fost acuzat...

- Acuzat de indecență. - Stai puțin!

IUBITĂ VEDETĂ DE TELEVIZIUNE, ARESTATĂ

Auzi, ai putea...

Ai putea veni aici înainte de muncă?

Da, desigur.

Postul știe. Dar nu știu ce abordare vor avea.

S-ar putea să am nevoie de ajutorul tău.

Da, vin imediat.

Mulțumesc.

Dale, bună!

Dle Jennings!

Puteți comenta în legătură cu arestarea...

Reporterul acela e tot acolo?

Am văzut cel puțin cinci.

Te simți bine?

Trebuie să o ducem pe Alison la școală.

Nu, las-o să stea acasă.

Nu, cred că e important ca reporterii să te vadă cu ea.

Știu cum sunt copiii.

Hei!

Continuăm să zâmbim, nu spunem nimic

și nu ne cerem niciodată scuze.

Bine? Așa o să trecem peste asta.

Da? Bine.

- Te iubesc. - Și eu te iubesc.

L-ai citit?

Da. Nu au dat prea multe detalii.

„Arestat într-un WC public.”

E suficient.

Ai un avocat?

Da.

Da. Crede că poate scăpa de acuzații.

Ce fac aici?

Trebuie să lupți pentru mine ca să rămân pe cameră, Dale.

Nu îmi răspunde lumea la telefon. Sponsorii m-au lăsat. Eu...

Dacă dispar, sunt terminat.

Ai înțeles?

Da.

Ne susținem unul pe celălalt?

Nu e așa?

Desigur.

Fiindcă, știi

că dacă ai fi în aceeași situație,

aș face același lucru pentru tine.

Desigur.

Dale, vino aici!

Ai citit articolul despre Gerry?

- În The Sun? - Și Sydney Morning Herald.

- Jean a auzit de două ori la radio. - Știai că e poponar?

Nu trag nicio concluzie.

Haide! Lângă el, Bernard King arată ca Tarzan.

A fost arestat într-o toaletă publică în parc.

Gândește-te la săraca lui soție!

E în regulă. E la curent.

Știe despre asta, fiindcă am ascuns știri

despre tipul ăsta de ani de zile, nu?

Dar nu putem ascunde un arest, nu?

- Deci, mâine e liber. - E cam prematur, nu crezi?

A fost arestat pentru sex anal în public.

Și mâine este cea mai urmărită zi de familie din istoria televiziunii de aici.

- Nu apare. - Rob va prelua segmentul.

Observatorul regal te va ajuta cu Charles și Di. Simplu.

Dacă Gerry nu apare, confirmați că e vinovat.

- E vinovat. - Nu știu cât de bine m-aș simți

să fiu acolo cu cineva care face așa ceva.

- Dale! Știrile de dimineață. - Jean!

Gerry e cea mai populară persoană al postului.

Nu o fac fără el.

Se transformă în Helen.

Douăzeci de secunde.

Zece secunde.

În șase, cinci...

Sunt Dale Jennings și vă prezint știrile dimineții în ajunul Bicentenarului.

Astăzi, am văzut deja o dublă sărbătoare regală.

Prințul și prințesa de Wales tocmai au ajuns în Sydney,

iar Palatul Buckingham a anunțat

că Ducesa de York așteaptă primul copil.

Am încheiat transmisia.

Vă caută Vincent Callahan.

Mulțumesc.

- Vincent, ce mai faci? - Lindsay, scuze că nu ți-am răspuns.

E în regulă. Ești ocupat.

Te descurci destul de bine, nu e așa?

Cred că știu de ce mă suni.

Crezi?

Lindsay, vreau să știi că nu am vorbit cu Helen

decât după ce a plecat de la Știrile de la ora șase.

- Sincer. - Nu...

Scuze! Ai zis „a plecat”?

A zis că a avut loc o dispută editorială.

Una încinsă.

Și, desigur, știm că a plecat când era în direct.

Amice, îmi pare rău,

dar nu a plecat.

Vincent, a avut o cădere.

Dacă vrei să o angajezi, trebuie să știi

că are crize în mod regulat.

Știu că e imprevizibilă și foarte pasională.

Știi și că a fost internată într-un centru de boli psihice?

Și că știe și o parte din presă?

Ai angajat o femeie cu probleme serioase la mansardă.

Nu știu dacă e vorba despre tulburare maniaco-depresivă

sau dacă săraca are schizofrenie.

Dar, dacă Helen Norville nu poate să citească de pe prompter,

dacă nu poate nici măcar asta,

cum o să se descurce cu o campanie electorală în SUA?

Îți apreciez sinceritatea.

Lindsay, trebuie să închid. Mulțumesc.

Du-te dracului, Helen!

Nu e Olivia Newton-John. Știi, e din serialul Vecinii.

- Se face târziu. - Nu mai durează mult.

Trebuie să vorbesc cu tine.

Cine cântă mâine?

- Mă trezesc la 5:00. - Jen, oprești televizorul?

Noels...

Bine, Noels...

Îi faci pe toți din jurul tău să fie mai buni,

mai ales pe mine.

Și vreau să-mi petrec restul zilelor cu tine

și să întemeiez o familie cu tine.

Noelene Kim...

Te iubesc.

Vrei să...

Vrei să te măriți cu mine?

Calmează-te!

- Da. - Da?

Da!

M-a întrebat cum să te ceară în coreeană.

Deci știu de patru zile!

I-am zis lui Jen că o voi face astă-seară,

apoi n-am găsit locul potrivit și am intrat în panică.

Da. Mulțumesc, Jen.

Dle și dnă Kim, vreau să fac o plecăciune pentru binecuvântare.

Dragă, ia loc!

Nu pleca!

Să facem o poză!

Tată, întoarce-te pentru poză!

E în regulă.

E în regulă. Vreau una doar noi doi.

- Bine. - Bine.

Îmi pare rău. Nu ar fi trebuit să te cer în fața familiei tale?

Sunt în regulă.

Am crezut că să îl îmbunez pe tatăl tău,

dar tot văd că nu mă place.

Nu e vina ta. A fost o reacție bună.

Serios?

Da. Vino aici!

Îmi place ce ai făcut. M-ai făcut foarte fericită.

- Ce zici de încă un pahar? - E târziu.

Te rog. Acum că mă pot relaxa, încă unul.

Mai am un lucru să îți spun.

Bine.

Mi s-a oferit un post la un alt canal.

Doamne, Noels!

Era să fac pe mine de frică!

Pentru o secundă, m-am gândit: „Idiotule, cu ce ai mai greșit?”

E grozav! Super! Desigur că alte posturi te caută!

Ce e?

Helen mi-a oferit să fiu producătoarea ei pentru prezentarea campaniei...

din America.

Acolo, în America?

Cât timp?

Până la finalul lui noiembrie, cel puțin.

Iar eu am un contract pe doi ani aici.

Nu...

Stai! Când trebuie să te decizi?

- Am zis că mâine. - Ai zis mâine? Doamne!

Am spus clar că trebuie să vorbesc cu tine mai întâi.

Nu știu ce să spun.

Simt că am fost foarte răbdător.

Ne-am ascuns timp de un an și apoi...

Voiai să accepți?

Vreau să fac ce e mai bine pentru amândoi.

Bine.

MARȚI 26 IANUARIE 1988

Cât e ceasul?

- Prea devreme. - E ora șapte.

Da.

Sper că nu te-am trezit.

Putem vorbi între patru ochi?

Desigur.

Am înțeles că ai acceptat o nouă funcție.

Eu și Geoff am petrecut două luni în Washington după ce Kennedy...

Despre ce vrei să vorbim, Evelyn? De ce ai venit?

Știu ce ai făcut, cu Kay.

Voiam să îți mulțumesc pentru decență în această situație delicată.

A fost pentru Kay, nu pentru tine.

De asemenea, Geoff a auzit ceva aseară. Ceva îngrijorător.

Am simțit nevoia să te avertizez.

A avut câteva convorbiri telefonice

în legătură cu Gerry Carroll.

Aseară, Donna Gillies l-a menționat pe Dale de mai multe ori.

A zis ceva despre o aventură cu un cameraman de știri.

Geoff nu a zis nimic, desigur, dar ea a zis

că din cauza asta v-ați despărțit.

- Cred că ar trebui... - Data viitoare...

Cred că ar trebui să răspunzi și să negi cu fermitate.

Părerea lui Geoff valorează.

Mulțumesc, Evelyn.

Ți-am zis să stai în cameră.

E ultima persoană care voiam să afle

- ...despre aventura noastră. - Helen, părea o criză.

Nu... Bine.

E adevărat că nu am discutat înainte despre Dale.

- Poftim? - Nu am vorbit...

- Despre ce? - Despre faptul...

- Ce vrei să spui? - Știm ce orientare sexuală are Dale.

Îmbracă-te, ia-ți catrafusele

și ieși naibii din casa mea!

Du-te!

- Alo? - Dale, sunt Helen.

Poți să rămâi acasă? Vin acolo.

- Îmi fac griji... - Nu, trebuie să rămâi acolo.

- Bună! - Bună! Mulțumesc... că ai așteptat.

Dale, trebuie să îți spun ceva și vreau să nu intri în panică.

Evelyn Walters a venit la mine în dimineața asta.

- Poftim? - Și... Ei bine...

- Ce e, Helen? - Știu. E...

Geoff a primit telefoane de la Donna Gillies

care ar avea informații

despre tine și un cameraman.

M-a sunat și pe mine.

M-a sunat ieri de două ori și mi-a lăsat mesaje pe care le-am ignorat.

Geoff?

Geoff n-a făcut niciun comentariu.

Dale, s-a întâmplat ceva de când...

De când ne-am despărțit care...

Dale?

Bine.

Bine. Ei bine,

asta înseamnă că ne-a sunat doar pe mine și pe Geoff

și nimeni nu mai știe, nu e așa?

Gerry știe.

I-am spus lui Gerry.

Ce fac?

Cred că sunt șanse mari să nu se întâmple nimic grav.

Du-te și fă-ți treaba!

Fii încrezător.

Asta faci.

Haide, ridică-te!

Ia-ți geanta, du-te la muncă

și poartă-te normal.

Și cred că o să treacă.

Trebuia să știu.

- La mulți ani de Ziua Australiei! - Mersi.

Îl băgăm pe Rob cu tine de la început.

Apoi, va prelua Gerry despre familia regală și ceremonie.

Apoi rămâi tu pentru artificii.

Bine.

Dale, ai câteva mesaje.

Un fost cameraman.

- Îl mai știi pe Tim Ahern? - Desigur.

A zis că vrea să-l suni imediat ce vii.

- Alo? - Bună, sunt Dale.

Vă sun înapoi. Sunt Dale Jennings.

Nu știu alt Dale.

Ești undeva ferit?

Da.

Am fost sunat de o jurnalistă de scandal.

- Donna Gillies? - Da.

Îmi pune tot felul de întrebări despre tine... și mine.

Nu am zis nimic, evident, și am închis.

Grozav. Mersi. Dacă sună înapoi, poți să clarifici pentru mine...

Nu o să mai răspund.

Să spui, te rog, că am avut o relație profesională.

- Aș aprecia. - O voi ignora, dar nu o să mint.

Am trecut de asta.

A zis cine i-a zis?

Știu că o să negi totul...

și nu mă așteptam la altceva.

Trebuie să închid.

Baftă!

E o risipă de transmisie externă. Ce vrei?

M-am gândit mai bine la ce ai spus despre Gerry.

Ai dreptate. N-ar trebui să prezinte.

- Doamne! - Am zis asta ieri.

Am auzit tot mai multe despre ce a făcut.

- Fir-ar! Ce anume? - Nu știu exact,

dar nu merită riscul, având în vedere amploarea transmisiei.

Doamne, asta am zis ieri, Dale.

Sună-l pe Gerry, spune-i să nu vină! Bravo!

Îmi place ce aud. Bravo!

Îți dai seama că va trebui să stai 14 ore în studio!

Mă descurc.

Bună dimineața!

Sunt Dale Jennings.

Zece secunde.

Și cinci, patru...

'Neața! Sunt Dale Jennings.

Oriunde ați fi în Australia, vă mulțumim că sunteți alături de noi

când sărbătorim cea de-a 200-a aniversare ca o națiune modernă.

Și ce zi spectaculoasă ne așteaptă!

- Nu e așa, Rob? - Așa e, Dale.

Iar piesa centrală a întregului eveniment, reconstituirea sosirii...

Jean la telefon.

La naiba!

Se pare că Gerry e la machiaj.

Ce? La naiba!

Ce ar fi să intrăm în direct cu primele imagini?

După cum vedeți, e o zi superbă,

cu o flotă masivă încă de dimineață.

Uite-l! Gerry! Stai puțin, amice. Suntem aici.

- Am încercat să te sunăm. - Am scos telefonul din furcă.

Sunt aici și sunt gata.

Și apreciem, dar ne-am gândit mai bine

și credem că nu ar fi rău

- ...să te odihnești câteva zile. - Cine crede?

E o decizie comună, nu, Dennis?

Da. Conducerea, cei de la marketing. Până când trece scandalul.

A trecut. Știrea a apărut ieri.

Nu, amice. E mai bine să se așeze praful.

Ce e asta?

Vreau să vorbesc cu Dale.

Dale e în direct și va fi acolo câteva ore.

O să aștept până la pauză.

Vrea să vorbească cu Dale.

Dale susține decizia asta.

Dale Jennings a venit și ne-a zis:

- „E o situație neplăcută.” - Da...

Și situații neplăcute au loc aici în fiecare zi.

- Da? - Cameramani care ating fetele la machiaj.

Directori care consumă droguri în băi. Eu n-am făcut așa ceva.

N-am făcut așa ceva.

N-am rănit pe nimeni.

Nu știu dacă soția ta ar fi de acord.

Nu știi nimic despre soția mea

sau despre mine.

Știu mai multe despre tine decât aș vrea, Gerry.

Nu am crezut că ești un băiat rău

și nu-mi pasă cu cine ți-o tragi sau pe cine sugi.

Dar ai încălcat regula de aur a televiziunii!

Ai fost prins cu pantalonii în vine!

Asta se va termina într-un singur mod.

Ori pleci de aici cu capul sus

ori îți dăm noi un șut în fund.

Dar tot pleci.

Tu?

Haide, Gerry!

Da.

La naiba!

Iată niște imagini din aer! Ce priveliște!

Și vedem echipajul care se urcă...

În...

Echipajele se urcă în nave.

Sunt sute de mii de spectatori, nu e așa, Rob?

Și alte milioane se uită la televizor, Dale,

și privesc aceste nave spectaculoase.

De la iahturi la feriboturi și familii înghesuite în bărci mici.

Toți simt același entuziasm.

Știi cu ce mi se pare că seamănă, Rob? Cu un tort.

Câte lumânări strălucesc azi în ocean!

- Nu e frumos, Rob? - E o priveliște minunată, Dale.

E greu să nu fii mândru că ești australian, nu e așa?

- E fantastic. - Într-adevăr.

Să revenim acum la acele imagini din aer.

Magnific! Puteți vedea sponsorul postului acolo...

La naiba!

Am emoții. Încă am emoții.

Fii cu ochii pe ce se întâmplă aici!

Bine. Am înțeles.

Iată,

încă o imagine glorioasă cu navele,

din elicopterul Știrile de la ora șase care se află în Portul Sydney.

Sper că nu am întrerupt sărbătorirea Bicentenarului.

Vă promit că nu.

Alan mi-a confirmat.

Noelene o să-mi dea un răspuns diseară.

Cred că va accepta. Îmi pare rău că durează atât.

Voiam să discutăm încă o dată despre rolul de producător,

pentru că Walshy mi-a amintit că avem un candidat de care am uitat.

Bill McFarlane.

A fost în Washington pentru noi în anii '70.

S-a întors recent,

după o treabă excelentă pe subiectul Iranului.

- Foarte bună. - Nu există cineva

care să știe zona mai bine și e un mare fan al tău.

- Mare fan. - Bine.

Pe mine mă interesează energia și tenacitatea,

iar Noelene e dornică.

- Deci cred că... - Din perspectiva noastră...

Campania din SUA e foarte stresantă.

E un maraton și credem

că te va ajuta dacă ești cu cineva mai experimentat.

Deci e din cauza mea?

E vorba despre cine te-ar ajuta cel mai bine.

Și asta nu mai e decizia mea?

Putem discuta puțin?

Desigur.

Walshy?

Sigur.

Am spus clar la prima întâlnire

că nu lucrez bine sub conducerea cuiva mai în vârstă și rigid.

De asta am plecat de la ceilalți.

De asta am vrut să lucrez cu tine.

Doar de asta ai plecat de acolo?

Ai vorbit cu Lindsay?

Nu îl cred pe cuvânt.

Ce a zis?

Campania ar pune presiune pe oricine, fizic și psihic.

Deci îți vom spune ce am decis.

Zbor plăcut!

Mulțumesc.

Carol, poți să îl trimiți înapoi pe Walshy, te rog?

Acum, în imagine, îi vedem pe prințul și prințesa de Wales.

Prințesa arată superb. Elegantă și festivă,

într-un compleu frumos verde-acvamarin, cu tiv crem.

Sună de la recepție. A venit Helen.

- Ce? - Te caută.

- A și sunat. - Spune-i că nu sunt aici.

Știe că ești aici. Se pare că e deja pe drum.

Doamne! O să dispar.

Ce zi să am probleme cu guta!

Jean!

Bună, Helen!

Știu ce i-ai spus lui Vincent Callahan și vreau să te oprești.

Nu mai lucrăm împreună.

Deci nu trebuie să ne mai vedem vreodată.

Sunt de acord.

Dar nu am vorbit doar eu cu Vince.

Toată lumea are ceva de spus despre tine, Helen.

Toți cei de aici din birou au câte o poveste cu Norville.

Și crezi că cineva are ceva bun de spus despre tine?

Toată lumea te urăște.

Chiar și Dennis voia să te distrugă.

Știai asta?

Stabilise totul cu Charlie Tate, iar ei nici măcar nu știu ce e mai rău.

Care e cel mai rău lucru, Helen?

- Chiar vrei să îți spun? - De ce nu? Suntem amândoi aici.

Care e cel mai rău lucru?

Nu am prieteni! Vai de mine!

Nu am nevoie ca ei să fie prietenii mei. Lucrează pentru mine.

Orice crezi că ți-am făcut,

orice crezi că ți-a făcut cineva,

nici nu se compară cu ce ți-ai făcut singură.

Ești ca o nebună fără control.

Ce s-a întâmplat cu tânăra aceea ambițioasă?

O mai știi?

Ar fi făcut orice ca să apară pe cameră.

Și a făcut multe lucruri ca să ajungă acolo.

Când a ajuns acolo, nu și-a folosit talentul sau integritatea.

Și cu siguranță nu s-a folosit de felul cum arată, nu e așa, Helen?

Mai ții minte?

A avut totul, dar i-a dat cu piciorul.

Și acum e singură.

Fără cineva care să facă curat după tine. Fără cineva pe care să te sprijini.

Pleci în America.

Cum crezi că îți va merge acolo?

Ai face bine să ai grijă, Helen,

că s-ar putea să te întorci acasă în cala de marfă.

Dar, Helen!

Îți urez baftă în America!

Helen Kaasik

sau cum naiba o să-ți spui.

Dar asigură-te, Helen,

că îți iei multe calmante.

O să ai nevoie de ele!

La ce vă uitați, ticăloșilor?

Nu aveți nimic de făcut? E aniversarea de 200 de ani!

N-aveți nimic de făcut? La treabă!

Jean!

Cheamă-l pe Dennis!

Alo?

Bine.

Era Noelene. A zis să te gândești de două ori înainte să mergi în birou.

Să te duci după Helen.

Noels!

Mă simt ca un nemernic pentru ce ți-am zis aseară.

Mă așteptam la tot ce ai zis.

Un an e o perioadă lungă.

Ei bine...

M-am trezit de dimineață și mi-am zis:

„Idiotule!

Ai un singur vis în viață, nu?

Să ajungi în vârf. Și ai reușit.

Dar Noels nu și-a atins visul.”

Chiar îl vrei? Postul?

Pentru cei care ați fost cu noi de azi-dimineață,

este un apogeu bine-meritat.

Portul Sydney, scânteind ca niciodată până acum.

Ce faci aici?

Rob te-a căutat. Jean te-a căutat.

Dennis, zi-mi, te ascunzi de mine?

- Nu. Acum ieșeam. - Când? După miezul nopții?

Amice, știu că informația e de la Helen,

ceea ce înseamnă că e de vreo opt ori mai departe de orice firicel de adevăr.

Dar faci înțelegeri cu Micul Chuck în legătură cu mine?

- Doamne sfinte! - Ascultă!

M-am întâlnit cu Charlie. A fost scurt. N-am făcut nicio înțelegere.

Dacă te caută directorul executiv, vii la mine.

Are postul. Jumătate din Australia.

Nu contează, Dennis!

Nu îți dai seama ce norocoși am fost.

Nu există altcineva din televiziunea australiană

care ți-ar fi oferit șansele pe care ți le-am dat eu,

un puști jalnic care cară cafele, cu o vestă de acril ieftin.

Scuze!

O să sun...

Nu! Nu suna pe nimeni! Ajută-mă!

Haide!

Dennis, nu-ți ceri scuze pentru un pumn bun în față.

E mai bun decât un cap în gură pentru concentrare.

Ce ai obținut din înțelegere?

Haide, spune-mi!

Cincizeci de mii de dolari, Lindsay.

Cincizeci de mii?

Nici măcar n-ai ajuns aproape de așa ceva.

Dennis, nu prea te pricepi la asta, nu?

Ce jalnic ești!

Dar te pricepi.

Îți dau șaizeci de mii.

Desigur, ceremoniile Bicentenarului vor continua

cu restul turului regal, evenimentele sportive și culturale

și Expoziția Mondială '88 din Brisbane.

Sunt Dale Jennings.

Ați urmărit Știrile de la ora șase.

Noapte bună, Australia!

Am încheiat.

Bravo, Dale!

- Bravo! - Felicitări, amice!

Bună!

Bună!

Intră!

Scuze că am întârziat.

Ia un loc!

Îți pot oferi ceva?

Vin, apă, ceai sau...

- Nu, mulțumesc. - Bine.

Bine.

Eu și Rob ne-am logodit.

Felicitări!

Mersi.

M-a cerut aseară.

A trebuit să îi spun imediat despre oferta ta.

A durat puțin,

dar azi a zis că îmi va susține alegerea

și că mă va aștepta.

Dar am decis să îți refuz oferta.

Îmi pare rău.

Îți mulțumesc că te-ai gândit la mine

și știu că mi-ar fi plăcut mult.

E în regulă.

Înțeleg perfect.

Știu că tu nu ai fi făcut alegerea asta,

dar viitorul meu se conturează altfel.

Helen, o să fii incredibilă.

Iar eu o să te urmăresc.

Ei bine...

Bine.

Permite-mi să te conduc!

Și îți mulțumesc mult

că ți-ai făcut timp

ca să îmi spui personal.

Felicitări încă o dată!

Pa!

Ați sunat la Dale Jennings. Nu pot răspunde la telefon acum.

Vă rog să lăsați un mesaj.

Dale, sunt Geoff Walters.

Voiam să te felicit.

Am urmărit întreaga transmisiune...

Geoff, scuze. Sunt aici.

A fost foarte bine, Dale.

Ai lăsat mult în urmă concurența.

Mulțumesc.

Înseamnă mult.

M-am temut, atunci când am plecat,

că nu au mai rămas mulți jurnaliști adevărați.

Te-am subestimat, Dale.

Cuplul de aur a fost doar o rampă de lansare.

Dacă aș fi în PR, aș spune că ești Regele Știrilor.

O meriți.

Felicitări, amice!

MIERCURI 27 IANUARIE 1988

Bună!

Bună!

Când ai avionul?

Nu merg.

De ce?

O să vină Donna Gillies azi

și...

O să-i spun totul.

De ce nu plec.

O să-i spun că nu am împachetat ieri.

Că...

Că te-am urmărit toată ziua la televizor.

Mi-am dat seama

cât de mult mi-ai lipsit.

Apoi ai venit ca să îți iei la revedere.

Și nu am putut pleca.

Pentru că...

nu funcționez fără tine.

Helen!

Nu am...

Nu am un inel sau ceva de genul, dar...

Dale Jennings,

te căsătorești cu mine?

Helen!

Helen, te iubesc.

Dar nu putem face asta.

Nu.

Ce fac?

Îți faci meseria.

- Îmi pare rău, eu... - Helen nu e aici.

Vrei să intri?

Știu despre articolul pe care vrei să îl scrii despre mine.

Știu pe cine ai sunat.

Evident, te-aș fi sunat pentru un răspuns.

Pot să iau o declarație acum, dacă vrei.

Dacă vinzi articolul, vei vinde multe copii.

Dintr-o singură ediție.

Eu pot să îți ofer mai multe.

Vezi tu, Helen a plecat.

Geoff s-a retras.

Eu sunt acum chipul știrilor.

Milioane de persoane se uită la mine pentru stabilitate și asigurări,

pentru că au încredere în mine.

Iar relația asta e foarte importantă pentru mine.

Ar putea fi valoroasă pentru tine.

Pentru că se vor uita la mine în fiecare seară

timp de de decenii,

pentru tot restul vieții tale, Donna,

pentru că un prezentator bun

rezistă o veșnicie.

Dacă publici acel articol,

toate astea vor dispărea.

Dar, dacă nu o faci,

o să țin minte.

Și îți promit

că o să merite cu vârf și îndesat.

În cinci, patru...

E dimineața de după, iar Australia și restul lumii

privesc înapoi la unele dintre cele mai mari sărbători din istoria țării.

Mulțimi record au urmărit spectacolul din port,

iar protestatarii au umplut străzile din Sydney.

Reconstituirea primei flote a fost aclamată de sute de mii de oameni.

Printre ei, prințul Charles, prințesa Diana

și prim-ministrul Bob Hawke.

Iar presa internațională a relatat pe larg întreaga desfășurare.

Pentru retrospectiva Bicentenarului,

dar și pentru evenimentele cheie,

ați ajuns unde trebuie.

Reporterii noștri din țară așteaptă.

Apoi, vom transmite live din Melbourne,

unde prințul și prințesa de Wales își continuă turul mondial.

Sunt Dale Jennings. Bun-venit la Știrile de la ora șase!

Subtitrarea: Alina Anescu