Afrikaans
Akan
Albanian
Amharic
Arabic
Armenian
Azerbaijani
Basque
Belarusian
Bemba
Bengali
Bihari
Bosnian
Breton
Bulgarian
Cambodian
Catalan
Cebuano
Cherokee
Chichewa
Chinese (Simplified)
Chinese (Traditional)
Corsican
Croatian
Czech
Danish
Dutch
English
Esperanto
Estonian
Ewe
Faroese
Filipino
Finnish
French
Frisian
Ga
Galician
Georgian
German
Guarani
Gujarati
Haitian Creole
Hausa
Hawaiian
Hebrew
Hindi
Hmong
Hungarian
Icelandic
Igbo
Indonesian
Interlingua
Irish
Italian
Japanese
Javanese
Kannada
Kazakh
Kinyarwanda
Kirundi
Kongo
Korean
Krio (Sierra Leone)
Kurdish
Kurdish (Soranî)
Kyrgyz
Laothian
Latin
Latvian
Lingala
Lithuanian
Lozi
Luganda
Luo
Luxembourgish
Macedonian
Malagasy
Malay
Malayalam
Maltese
Maori
Marathi
Mauritian Creole
Moldavian
Mongolian
Myanmar (Burmese)
Montenegrin
Nepali
Nigerian Pidgin
Northern Sotho
Norwegian
Norwegian (Nynorsk)
Occitan
Oriya
Oromo
Pashto
Polish
Portuguese (Brazil)
Portuguese (Portugal)
Punjabi
Quechua
Romanian
Romansh
Runyakitara
Russian
Samoan
Scots Gaelic
Serbian
Serbo-Croatian
Sesotho
Setswana
Seychellois Creole
Shona
Sindhi
Sinhalese
Slovak
Slovenian
Somali
Spanish
Spanish (Latin American)
Sundanese
Swahili
Swedish
Tajik
Tamil
Tatar
Telugu
Thai
Tigrinya
Tonga
Tshiluba
Tumbuka
Turkish
Turkmen
Twi
Uighur
Ukrainian
Urdu
Uzbek
Vietnamese
Welsh
Wolof
Xhosa
Yiddish
Yoruba
Zulu
Mai natural!
Simțiți ritmul! Da.
- Simțiți-vă unul pe celălalt. Da. - Nu la propriu!
Cred că trebuie să îmi mai explici mișcările.
Acestea sunt mișcările. Începe cu piciorul!
Să ne programăm o oră mai târziu!
Dani, începi cu dreptul sau cu stângul?
- Cu dreptul. - Bine.
VINERI 4 DECEMBRIE 1987
Vom începe cu peisaje.
Zburăm peste plaje, peste lanțuri muntoase,
dune de nisip roșu în regiuni îndepărtate.
Acum, trecem pe rând la fiecare dintre voi.
Spre cameră se întorc vedetele postului.
Când se schimbă ritmul, mutăm cadrul
pe voi toți dansând împreună. Vrei să te uiți, Danielle?
Ne mișcăm de la stânga la dreapta.
- E simplu, relaxat... - Să și cântați!
Băieții, vocea masculină! Helen, feminină!
Nu o să mă prefac că e vocea mea.
Se cântă în grup, deci nu va părea că e vocea ta.
Dacă ea nu cântă, nu cânt nici eu.
Nu ne reprezintă ca jurnaliști.
E un promo. E important ca echipa știrilor să fie „prim-planată”.
„Prim-planată”? Ce înseamnă asta?
Să ne concentrăm!
Să zâmbim
și să mișcăm picioarele în sincron.
- Bine. Mulțumesc! - Dar reușiseși!
- Arăta... - Bine lucrat în echipă!
Voi trei arătați minunat.
Pe recepție!
Redați!
Și acțiune!
Mai multă energie, mai multă mândrie națională!
Asta e!
Mai multă energie! Haideți! Așa! Da!
Sărbătoriți!
Arătați iubire!
Da.
Așa.
Păstrați poziția! Mențineți!
Continuați să mențineți!
Aici tăiem. Fantastic!
- Foarte bine! Bravo! - Trebuie să repet!
- Mulțumesc. - Putem face încă o dublă?
SÂMBĂTĂ 12 DECEMBRIE 1987
Recuperarea psihică merge bine
și trebuie... Acum trebuie să înțelegem de ce.
De ce a avut Kay acele momente de derivă spre dependență și supradoză.
Mamă!
Vorbește cu tine!
Spuneam
că înțelegem că nu e mereu posibil,
dar credem că e mult mai bine când implicăm toată familia.
Desigur. Și Geoff ar fi fost aici.
Dar a fost chemat să lucreze în alt stat.
N-ar fi posibil să ținem aceste ședințe puțin mai târziu, seara?
Vrea să fie întuneric. Nu vrea ca cineva să-l vadă aici.
Dnă Walters, vă asigur că tratăm confidențialitatea cu maximă seriozitate.
Am avut mai multe persoane cunoscute care au trecut pe aici.
Serios?
Cine?
E confidențial, mamă.
Da. Sigur, da. Îmi pare rău.
Ei bine, mulțumesc. O să îl întreb pe Geoff.
Minte.
Nu o să-i spună niciodată.
Dragă!
Poate că am făcut niște greșeli,
dar nu te-am mințit niciodată.
Nici măcar o dată.
Salutări telespectatorilor din toată țara.
Sunt Geoff Walters. Bun-venit la reportajul live din Australia de Vest,
unde acestă reconstituire istorică a primei flote...
- Putem schimba canalul? - Nimeni altcineva nu e live.
Această călătorie a început acum șapte luni,
când aceste nave impunătoare au părăsit portul Portsmouth din Marea Britanie,
mergând pe urmele strămoșilor din secolul al XVIII-lea.
Și, în final, elicopterul nostru e pe cer. Îl puteți auzi acum deasupra voastră.
Să vedem flota cum se apropie de Australia.
Ce priveliște glorioasă!
Nu putem decât să ne imaginăm spectacolul măreț
oferit de această reconstituire când ajunge în portul Sydney,
cu ocazia aniversării a 200 de ani, urmărită de toată Australia
și întâmpinată de Altețele lor Regale
prințul Charles și prințesa Diana.
Suntem o națiune tânără și modestă.
O națiune care, de obicei, evită gesturile grandioase.
Dar, pe măsură ce privim înapoi la drumul parcurs din 1788 până astăzi...
Vino aici!
...e greu să nu simți mândrie și un sentiment sincer de glorie...
- Hei! - Cum îndrăznești?
Helen!
Sunt Lynus Elroy Preston, din neamul Wangkamurra Yorta Yorta.
Aceasta este o încălcare ilegală a teritoriului.
Nu aveți niciun drept legal asupra pământurilor sau apelor noastre.
E o acțiune ilegală...
Nu puteți transforma minciunile voastre în adevăr.
Australia nu e o națiune! E o scenă a unei crimei!
- Există un adevăr urât! - Înapoi!
Înapoi!
Aveți mâinile pline de sânge.
O să taie transmisia?
LUNI 14 DECEMBRIE 1987
SOSIREA FLOTEI ÎN FREMANTLE ATRAGE MULȚIMEA
„Protestatari gălăgioși au întrerupt pentru scurt timp o transmisie în direct.”
Atât? O propoziție?
Aici scrie mai mult.
„Un mic grup de protestatari a întrerupt o transmisiune în direct.”
Nu a fost o întrerupere. A fost un atac.
Sincer, dragă, nu a părut atât de dramatic,
pentru că te-ai comportat ca un profesionist.
Nu s-a scris nimic de asta.
Dragă, mi-e teamă că Kay începe
să creadă că te țin departe de ea.
- Am vizitat-o de câteva ori. - Știu.
Dar vor să organizeze niște sesiuni de consiliere.
Cred că familia poate juca un rol în recuperarea unei persoane.
Știu. Dar noi am insistat să o interneze în acest centru.
Nu putem să refuzăm...
- Nu, în The Australian. - ...terapia.
Parcă nici nu s-a întâmplat.
Bună seara!
Ei bine, speram ca în seara asta să povestesc despre un weekend
al unei sărbători naționale glorioase.
În schimb, am aflat că sunt printre noi
persoane dispuse să întrerupă comemorările bicentenarului,
convinse fiind că australienilor ar trebui să le fie rușine
de acțiunile strămoșilor noștri de acum două sute de ani.
Protestul de sâmbătă a fost condus de un DJ de radio pe jumătate irlandez
care pretinde că este vocea Australiei aborigene.
Ei bine, am legături solide cu adevărați lideri aborigeni,
iar aceștia îmi dau dreptate.
E timpul să mergem înainte ca o națiune.
Istoria e istorie,
iar retrăirea trecutului
nu ajută cu nimic populația aborigenă a Australiei.
Cel puțin, nu pe cea adevărată.
MARȚI 15 DECEMBRIE 1987
Sunt Lynus Elroy Preston, din neamul Wangkamurra Yorta Yorta.
Aceasta este o încălcare ilegală a teritoriului.
Nu aveți niciun drept legal asupra pământurilor sau apelor noastre.
Îl cheamă Lynus Preston.
Nu e DJ, e prezentator la un post de radio local.
E academician și activist.
Mie mi se pare că țipă și se agită mult.
De fapt, un discurs elaborat.
A citit transcrierea la radio.
„Nu puteți șterge prin sărbători actele de genocid și război comise
asupra adevăraților stăpâni ai ținutului, 200 de ani de ocupație...”
Helen, nu știu încotro vrei să ajungi cu asta.
Îți acord prezumția de bună credință
și o să presupun că nu ai de gând
să sugerezi un interviu.
- Pe bune? - Geoff Walters a petrecut
patru minute pe un post național făcându-l un impostor.
Vreau să văd cum răspunde.
Dacă îl aducem pentru un interviu,
parcă am vorbi cu Gaddafi despre arme.
În promo am zis că vom aborda fiecare aspect al bicentenarului.
Nu fiecare aspect, Dale.
Vom vorbi despre navele frumoase.
Despre prințesa Diana.
Despre concerte, despre prințesa Diana.
Și, pentru varietate, despre Charles.
Geoff are dreptate. Au trecut 200 de ani.
La un moment dat, trebuie să treci peste asta.
Cred că Lynus ar avea câteva lucruri de spus în legătură cu afirmația asta.
„Afirmația asta”?
Ce vrei să spui? Că sunt rasist?
Sunt cea mai puțin rasistă persoană de aici.
Joc fotbal cu mulți aborigeni.
- Aborigeni? - Da.
Știm toți ce va spune.
Și care e continuarea cu flota? Când pleacă din Fremantle?
Ce-ar fi să-i spunem lui Lindsay că îi dăm patru minute cu Di
- ...și 1,5 minute cu Lynus? - Aș vrea două.
Asta va spune, nu?
O să țipe la tine, o să te dea afară și o să dea vina pe mine.
O să încerc eu.
Mamă! A venit momentul
în care Dale Jennings se supraestimează.
- Nu credeam că se va întâmpla. - Da.
Sunt entuziasmat să o văd.
Dale, ce vrei?
Până în '74, erau trei dintre ei în echipă.
De fapt, patru. Barry Caton.
Era incredibil. Fundaș.
Erau exact ca noi ceilalți.
Mâncam împreună, făceam duș împreună, mergeam la pub după meci.
Rob, oprește-te!
Lindsay vrea patru minute cu prințesa Diana.
- Patru minute? - Și cu Lynus?
Dale, felicitări!
Ce rezultat minunat! Nu mă așteptam.
Dennis! Vino aici!
Realistic vorbind, putem acoperi patru minute?
N-a mai apărut mare lucru cu Diana, în ultima vreme.
Știi ce? E clar că e o femeie foarte deprimată
care urăște fiecare alegere pe care a făcut-o în viață.
- Poate asta e știrea ta. - Speculează despre sarcină!
Ăsta e ultimul reportaj despre Di.
Prima zi de școală a prințului Harry, în septembrie.
Nu știam de ce au fost atât de puține,
așa că am început să caut articole.
Charles a mers la Castelul Balmoral pe timpul verii,
iar Diana a rămas în Londra, ceea ce e normal.
Dar acum suntem în decembrie.
Charles e tot acolo, iar ea e în Londra.
Trăiesc separat de luni de zile.
Poate preferă să vorbească erotic la telefon.
Unor cupluri le place.
Limbajul corpului spune multe.
Alte posturi au verificat unde sunt?
Nu. Și și-au anulat ultimele cinci angajamente oficiale.
Dacă le pui cap la cap, se poate trage o singură concluzie.
Cuplul regal s-a despărțit. Doar că nu au anunțat încă.
Nu s-au despărțit.
Ar trebui să mă vezi cum las eu copiii la școală. Nu mă port normal.
Uită de patru minute! Avem nevoie de șase.
Am un reportaj exclusiv despre o fracturare a familiei regale
care poate amenința întregul tur bicentenar.
Ce ai?
Asta se va întreba toată țara
când îl vei promova 24 de ore.
Da. Dar ai ceva?
Da. Și vom aborda subiectul în detaliu.
Dacă ne dai două minute cu Lynus Preston.
Fir-ar, Dale! Și tu? Ce aveți cu toții?
Două minute cu Lynus pentru șase minute cu Di.
Vrei să îți arăt audiența
reportajului cu pământurile?
Sunt arhivate sub „N”: „niciodată”.
Lindsay, dacă promovezi bine știrea asta,
vei avea cele mai mari numere ale anului.
Bine.
Dale, vrei să mergem să luăm prânzul?
- Ai două minute cu Lynus. - Poftim?
Două minute cu Lynus.
- Lindsay știe? - Da și nu îi convine deloc.
- Dar am știre bestială cu Diana. - Trebuie să o fac eu?
Nu. O fac eu cu Noelene.
Doamne! Mulțumesc mult!
Putem merge la prânz mai târziu?
Da. O să te anunț din timp.
Bine. Mulțumesc.
Nu conta cine e alb sau negru. Eram o echipă.
Petreceam timp împreună.
Câțiva băieți...
Prietenul meu Deano era ca un frate.
Ne mai vedem și acum ocazional.
La ocazii speciale,
cum ar la o înmormântare.
Rob, nu ești absolut deloc rasist.
Mulțumesc, Jen.
Am crezut că e evident.
Nu te-am auzit vorbind cu niciun Deano.
Poftim?
Vorbești cu toți amicii de la fotbal, dar niciodată cu Deano.
Am luat-o toți pe alte drumuri, dar eram apropiați.
Nu te-am auzind vorbind cu niciun jucător aborigen.
Are legătură cu ce a zis Helen?
Am fost prieten cu Deano, dar locuiește în Gunbower, la o fermă.
- O fermă? - Da. Ce are?
Lucrează la o fermă?
Și tu ești la televizor în fiecare seară.
E muncitor. E un băiat de la țară.
E îndemânatic. Nu a vrut să lucreze în media.
Nici tu.
Noelene, nu cred că mă înțelegi.
Când Diana avea 19 ani...
Avea doar 19 ani când l-a cunoscut pe Charles.
- Serios? - Da.
Eu am luat niște decizii groaznice la 19 ani.
Pe bune.
Iar el avea peste 30 de ani. E o mare diferență.
Mai știi când a leșinat anul trecut? Imaginile acelea?
- Nu. - A leșinat
și a fost luată de doi bodyguarzi,
iar Charles mergea în spatele ei
de parcă ea ar fi greșit cu ceva.
- Ce îngrozitor! - Da. Nu îl plac.
Cred că nici ea nu-l place.
Cred că e terminată. Avea nevoie de un Dale.
Asta e părerea mea. Mă duc să fac un duș.
- Alo? Ați sunat la familia Jennings. - Bună! Eu sunt.
- Bună, eu! - Bună!
Știi unde e inelul de logodnă al bunicii?
Știu exact unde e, dragă.
- Ai putea să mi-l aduci? - Ți-l pot aduce mâine.
- La ce oră? - Pot de dimineață.
Zi-mi tu dacă e prea devreme!
E bine de dimineață.
Trebuie să închid. Mersi, mamă! Pa!
MIERCURI 16 DECEMBRIE 1987
Te simți bine?
Bună ziua! Sunt Helen Norville, de la Știrile de la ora șase.
Am sunat de câteva ori ieri ca să vorbesc cu Lynus Preston.
E în direct acum.
Sunt mătușa lui Tiny. Vino să vă fac cunoștință!
Nu vreau să-l deranjez dacă e în direct.
E în regulă.
A fost Elvis de culoare, unchiul Roger Knox,
cântând Koori Rose.
Am intrat în ultima jumătate de oră cu dedicații muzicale de iubire.
Dragi telespectatori, știți ce aveți de făcut.
Sună dacă ești o fată care vrea să îi spună acelui băiat sexy
că știe cât de bine arată
sau dacă ești un băiat prea timid să se apropie de acea fată frumoasă.
Sunați-mă, iar eu vă voi ajuta să vă găsiți ritmul.
Apropo de ritm, ce ziceți de puțină strălucire
de la regina disco?
Regina de culoare, Maria Hines, cu Your love still brings me to my knees.
Iat-o, lume! Să nu vă răniți!
Apropo de dive, dra Helen Norville.
Cred că v-am evitat apelurile.
Da, așa este.
Nu vreau să te țin prea mult.
Dar voiam să vorbim despre o oportunitate...
Dră Norville, avem o regulă aici.
Nu o întrerupem niciodată pe Marcia.
- E un cântec bun. Îl știi? - Da.
Dau mai tare pentru tine.
Hai, dră Norville! Știu că ai ritm.
- Sunt... - Haide!
Mai întâi, mișcăm umerii. Umerii! Apoi șoldurile!
Asta e!
MELODII CLASICE DE NUNTĂ
- Bună! - E aici?
Nu. Intră!
Cred că trebuie micșorat.
Bunica ta era, știi tu, mai voluptoasă.
Da, o putem face după.
Ai un plan?
Da. O voi face aici.
Un bucătar la Mietta's ne va pregăti o masă specială.
O să vină patru buchete de flori.
Helen va veni acasă, va crede că e o seară obișnuită,
dar va intra într-o mare de flori și luminițe.
- În seara asta? - Da.
Și ești sigur?
Da. Desigur.
Îmi pare rău! Doar că...
Nu eram sigură că se va întâmpla.
Mamă...
ÎN DIRECT
Presupun că știi că Geoff Walters te-a criticat
câteva minute bune luni seară.
A denaturat complet ceea ce încercai să spui.
Ți-a pus la îndoială chiar și originea, identitatea ta aborigenă.
Ce se întâmplă când pui lapte în ceai?
- Poftim? - E tot ceai, nu?
Am citit ce voiai să spui în acea transmisiune,
și era plin de pasiune, sincer și presant.
Dar ai fost întrerupt.
Aș vrea să îți ofer un interviu special.
Cu mine, diseară, la Știrile de la ora șase.
Avem un public uriaș, din clasa de mijloc australiană.
Vei avea ocazia să îi răspunzi lui Geoff
și vei putea să îți transmiți mesajul către telespectatori,
provocându-i la un compromis.
De ce un compromis?
Îl putem înregistra aici, în studioul tău.
Poate veni o echipă aici în 40 de minute.
Trebuie să merg la altă întâlnire. Chiar acum.
Poți veni dacă vrei.
Protestul din Fremantle, când a sosit flota?
Acela a fost doar începutul.
Se organizează un marș pentru Ziua Invaziei, la Sydney.
Acolo o să fie o întrerupere totală.
Cea mai mare întâlnire a aborigenilor văzută vreodată.
Trebuia să-ți spun.
Nu ești singura care mă consideră... un subiect fierbinte.
E aici un francez care face un documentar despre mine.
Spune că a câștigat multe premii.
Gabriel, ea e dra Norville.
- Julian și Tim. - Bună, Helen!
Vă cunoașteți?
- Tim a lucrat la Știrile de la ora șase. - Amândoi am...
Helen încearcă să mă convingă
că știrile din prime-time sunt pregătite pentru mine.
Scuzați-mă, frumoși caucazieni...
Să ne pregătim, vă rog.
Nu o să auzi nimic de aici. Vino!
Mergem toți în Hyde Park, nu?
Câțiva membri vor să se oprească în Hyde Park,
dar tot credem că e important
să desfășurăm marșul până la Scaunul doamnei Marchize.
Ce scaun?
În port.
Da. Au instalat o ambasadă acolo. Ne vor aștepta.
Despre asta am vorbit la ultima întâlnire.
Nu am fost la ultima întâlnire.
Dar sunt acum și cred că e important
să rămânem în Hyde Park.
- Da. - Toate clanurile, unite.
Dar nu e nicio relevanță istorică în Hyde Park, unchiule.
Invazia a avut loc în port.
- Acolo a fost câmpul de luptă. - Câmp de luptă?
Trebuie să joci după regulile albilor.
Dacă mergem acolo, țipăm și mergem la departe,
nu ne vor vedea, nu ne vor auzi.
Lumea va vedea doar o mulțime de aborigeni furioși.
Cu tot respectul, unchiule, vreau ca lumea să vadă furia noastră.
Vreau să ne vadă durerea, umanitatea noastră.
De fapt, asta cer.
M-am săturat să aștept un loc la masa democrației lor.
De câte ori am murit, așteptând să se întâmple asta, unchiule?
- Exact. - Să-i ia naiba cu masa lor!
Mulțumesc că m-ai lăsat să particip.
Exact pasiunea asta aș vrea să o surprind.
Mă întrebam dacă pot chema echipa
ca să începem să filmăm aici.
Trebuie să merg la prânz cu verișorii.
La masă cu verișorii?
E o tradiție. Nu pot s-o întrerup eu.
Îți place yum cha?
Lynus, buletinul e la ora șase.
Dacă vreau să filmez, să editez...
E dansul yum cha! Un dans ceremonil!
Haide, Helen! Au cele mai tari rulouri.
Haide!
Așteaptă, mătușă! Mi-e foame.
Da, așa ne-a făcut și nouă.
E un test. Probabil că ți-ai dat seama.
Îl cheamă Gabriel.
E considerat următoarea vedetă a documentarelor.
Nu că tu nu ai fi grozavă. Doar că...
Dacă sunt sincer... Nu cred că Lynus va veni la Știrile de la ora șase.
PRINȚESA DEVINE UN MEMBRU PROBLEMĂ AL CASEI REGALE
Aici se menționează o întâlnire de reconciliere.
L-am citit de mai multe ori, dar n-am găsit dovezi susținătoare.
Dale Jennings!
Bună, Dale!
Poți să te asiguri că Dennis păstrează locul pentru Lynus?
- Unde ești? - La un restaurant yum cha.
- L-ai filmat? - Nu. Ascultă...
Dale, Tim e aici.
Tim Ahern.
Lucrează cu un francez la un documentar despre Lynus.
Știai că a trecut la documentare?
Nu.
Bine. Poți să te asiguri că păstrează știrea?
- Bine. - Mersi. Pa!
Kay, cum te simți acum?
Eu...
Mă simt ca o ratată.
Simt că tot ce fac e fără valoare
și că vă e rușine cu mine.
De când?
Din timpul școlii.
Există momente specifice sau sentimente pe care ni le poți spune?
Ședințele cu părinții.
Poți să ne descrii de ce acele seri erau dificile?
Ei bine, tată...
nu ai venit niciodată.
- Desigur că nu. - Tatăl tău prezenta știrile de seară.
Lucra ca să ne întrețină.
Mamă, vorbeai zile întregi după aceea despre câtă rușine ai simțit
dacă profesorii menționau vreo problemă.
Trebuie să fii de acord că nu era doar o singură problemă.
Ce am auzit la acele ședințe...
Chiul, limbaj nepotrivit...
Nu puteam să te felicit.
Ședința cu părinții?
Eu abia mi-am văzut tatăl.
Muncea atât de mult,
încât abia își ținea cafeaua de dimineață la cât de obosit era.
Dar am știut că o face pentru mine.
Cred că Kay încearcă să descrie
presiunea așteptărilor, a dezamăgirii.
N-am fost niciodată dezamăgit de Kay.
Cum aș fi putut să fiu?
De fiecare dată când vorbea, spunea mereu cât de minunat e totul.
Muncă, iubiți...
Desigur, acum știu că erau minciuni.
Am învățat să mint.
Știam că nu vă interesează să auziți adevărul.
Sincer, e o boală a lumii moderne,
oamenii se victimizează.
Adevărul e că ți-am oferit o copilărie cum mulți visează,
iar faptul că acum încerci să dai vina pe mine și pe mama ta
- ...pentru dependența ta... - Îmi pare rău. Nu mai pot.
- Lăsați-mă pe mine! - Nu. E în regulă.
Ne descurcăm.
Vii în țara mea, în ținutul meu,
deci ne respecți obiceiurile.
Lynus, dacă vrei să vii la știri...
Dacă vrei să fii diseară,
trebuie să filmăm într-o oră.
- Ce zici de mâine? - Nu. Trebuie să fie azi.
Trebuie să las aceste pachete acasă la nepoții mei.
Bine.
Mulțumesc.
Helen! Nu, mătușă!
Helen!
Helen!
Așteaptă!
Știi ceva? Am așteptat. Am așteptat ore întregi.
Am încercat să îți dau ocazia să îți transmiți mesajul publicului,
dar tu doar mi-ai pierdut timpul.
De ce decizi tu timpul?
Câți crezi că vor vedea documentarul ăla?
Câteva mii? Poate, dacă ai noroc.
N-ai văzut Știrile de la ora șase...
- De fapt, am văzut. - Să îți spun ceva.
Nimănui nu-i pasă.
Niciunei reviste, niciunui alt post.
Nu mai văd pe altcineva stând aici oferindu-ți ocazia asta.
Și sincer, Lynus, acum înțeleg de ce.
- Super. A mers bine. - Da.
- Text bun, Noelene! - Mersi.
Să folosim niște termeni locali.
Ceva mai australian...
- Vorbesc cu Rob. - Bună!
Ai auzit că intru și eu diseară?
La final, ca să prezinți promoul?
Nu-i diminua importanța.
Am spus tuturor că e debutul meu ca prezentator.
Tu ai scris textul?
Eu l-am scris.
Ai făcut o treabă excelentă, dar s-ar putea să improvizez.
Ce anume?
- Nu e improvizație dacă îți spun. - Ce anume?
Nu știu, poate ceva de genul:
„Unii uită zilele de naștere, dar nu eu.
O aniversare de un an e exact ce îmi place.”
Ai căutat o ocazie ca să poți să bei șampanie 365 de zile la rând.
E destul de bine, Dale.
- Nu o scrie! - Scrie!
E amuzant.
Dale Jennings!
Am stat o jumătate de oră
ascultând un tâmpit pe nume Harold
care a fost corespondent regal în anii '70.
A văzut promoul nostru cu Diana și Charles.
Mi-a garantat că o să ne interzică accesul la turneul regal.
- E posibil? - Trebuie să îi spun
că dacă Charles și Diana dau interviuri în Australia,
iar noi nu avem acces, suntem terminați.
Rar dau interviuri și nu au niciunul plănuit acum.
Nu vreau să fiu rău, dar ești sigură?
Să îl chemăm în studio, să discutăm în direct.
Bine. Dar ai grijă! Tipul e dus rău cu pluta.
E mai rău decât Liberace.
S-a purtat de parcă am râs de religia lui.
- Avem numărul lui? - Da. Vorbește cu Jean!
Minunat.
În seara asta, la ora 18:00, tensiuni în mariajul regal.
Dincolo de bârfe, dincolo de zvonuri.
În seara asta, Dale Jennings prezintă dovezi exclusive
despre uniunea frântă dintre Charles și Diana.
O căsnicie regală în criză,
un tur bicentenar sub semnul întrebării și o prințesă în derivă.
În seara asta, la Știrile de la ora șase.
Helen Norville!
Asta numesc eu un promo!
Ce dovezi exclusive aveți?
Niciuna. Vreau să zic
că e doar faptul că Charles și Diana trăiesc separat.
Lindsay iar face caz din nimic.
Nu-mi vine să cred că tot deține funcția.
Regret să îți spun, dar audiența va fi imensă diseară.
Lindsay va mai sta un an.
Helen, dacă te deranjează știrile regale,
poate că nu Lindsay ar trebui să plece.
Aș pleca, dar m-ar primi al canal.
Ce? Imediat te-ar lua. De ce nu ar face-o?
Ești extrem de valoroasă.
Știrile de la ora șase are noroc să te aibă. Și te plătesc puțin.
Ai primi dublu la alt post.
Probabil n-ar trebui să îți spun asta,
dar eram pe punctul de a-l da afară pe Lindsay înainte să plec.
Serios?
Nu ești singura membră a echipei care vrea ca el să plece.
- Cine? - Nu contează, Helen.
- Rob? - Helen, nu pot să-ți spun.
Dennis?
Te caută Lynus Preston.
Trebuie să închid.
Audiență de milioane?
Lynus, e atât de târziu, încât nu mai e timp de editat.
Prefer să nu dau multe duble.
După tine, dră Norville.
Trebuie să amesteci câteva nuanțe ca să se potrivească.
Glumesc.
Ești gata?
Da.
Lynus Preston.
Weekendul trecut, ai întrerupt o transmisiune în direct
în timpul reconstituirii Primei Flote.
Ai fost arestat și poți fi judecat.
Ce voiai să spui?
Australia a fost invadată, nu colonizată.
Aceasta e o ocupație ilegală.
V-ați încălcat propria lege, iar prețiosul rege George al III-lea
a menționat clar că, pentru a revendica un ținut...
acesta trebuie să fie neocupat.
Căpitanul Cook știa că existau stăpâni ai acestui ținut, cu o lege recunoscută.
Nu cred că prea mulți oameni ar contesta acea parte a istoriei.
Dar au trecut 200 de ani.
Da. Dar acel act ilegal e susținut și astăzi.
Și nu doar că e susținut, dar e și sărbătorit.
Prezentați aceste nave ca pe o sărbătoare,
dar e doar reconstituirea unor violuri, a unor crime și a cruzimii.
Putem pune pauză o secundă?
Nu faci decât să ții o tiradă.
Oamenii vor muta canalul.
Vrei să fac spectacol?
Te-am urmărit, Lynus, și știi cum să te apropii de oameni.
Așa că încearcă să pui un pic mai mult din tine în asta.
Vorbește despre ce simți!
- Bine? - Da.
Bine. Ești pregătit?
Pregătit?
Lynus, s-a zis că ai
atât descendență aborigenă, cât și anglo-saxonă.
Deci, de ce pretinzi că ești doar aborigen?
Nu fac asta.
Stați să vă spun!
Poate am sânge irlandez, dar n-am fost la nicio petrecere de Sfântul Patrick.
Deși îmi place berea Guinness.
Când oamenii te privesc, văd un DJ încrezător.
Deci se pot întreba...
Cum poți să simți durerea de acum două secole?
Fratele meu mai mare a murit acum două luni. Avea 55 de ani.
Era tânăr.
Celălalt frate al meu a murit la 49 de ani.
Acum am rămas doar eu. Am 33 de ani.
Când oamenii vorbeau despre speranța de viață a poporului nostru,
fratele meu mai mare spunea
că albii cred că noi murim
din cauza bolilor și a afecțiunilor cronice.
Alcool, droguri, violență, suicid, de toate.
Dar astea nu contează.
Sunt minciuni.
Căci poporul nostru moare de inimă frântă.
Și de fiecare dată când îngropăm pe cineva drag înainte de vreme,
ne amintim mereu
despre tot ce a îndurat poporul nostru.
Și până nu ne vom spune povestea și vom zice adevărul,
poporul nostru va continua să moară înainte de vreme.
Și m-am săturat să îmi îngrop familia.
Recuperarea nu e niciodată ușoară.
E rar ca pacienții să nu aibă nicio cădere.
Suspectezi că a avut o cădere?
Nu neapărat.
Nu am primit nicio explicație. I-au găsit camera goală.
- Am plătit atâția bani... - Știu. E foarte neplăcut.
- Dependența e o boală îngrozitoare. - Dumnezeule!
Este o boală sau e o alegere?
Ai putea să fii măcar consecventă.
Dnă Walters, am fost de multe ori în situația asta.
E un lucru care îmi dă încredere într-un pacient
și anume dacă cineva continuă să îl susțină.
Gerry, se știe că îți place... Place.
Gerry, se știe că îți place să îți sărbătorești ziua de naștere...
Gerry...
Ai vreo scuză să bei șampanie 365 de zile...
Ai vreo scuză să... Vreo scuză. Scuză.
Vreo scuză să bei 365 de zile pe an?
Dale!
Aici erai! Haide!
Ai nevoie de ceva?
- Nu. - Bine.
Astă-seară, căsnicia regală în criză,
un reportaj exploziv despre mariajul prințului Charles și a prințesei Diana.
Vorbim cu unul dintre liderii protestului privind bicentenarul,
care ne spune de ce refuză să sărbătorească.
Și vom avea un invitat special
pentru premiera națională a promoului pentru anul 1988.
- Sunt Dale Jennings. - Sunt Helen Norville.
Bun-venit la Știrile de la ora șase!
Turul prințului Charles și al prințesei Diana se apropie...
Cum a mers?
Știe ce face.
...căsnicia e în criză.
Mai multe anulări și absențe i-a făcut de observatori să speculeze
că cuplul deja s-a despărțit.
Dale Jennings a pregătit reportajul.
Timp de un deceniu, prințul și prințesa de Wales
păreau că trăiesc într-un basm...
Harold Page, corespondent regal.
Scuzați-mă, dar dacă trebuie să răspund...
Nouăzeci de secunde.
Bună! Sunt Helen.
- Încântată. Bun-venit! - Mersi că ai venit, Harold.
În noiembrie, Diana a lipsit în mod vizibil
de la nunta lui Lady Amanda Knatchbull,
la care au participat...
Noelene, du-te cu Dennis acum la Murray!
Au venit imagini din Europa. Urmează-mă!
Cu ce?
Cu Charles și Di în Berlin, ca o familie fericită.
Lindsay vrea două minute după pauză.
- A apărut ceva? - În intro,
să scrii că trebuie citit de Dale, nu de Helen. Du-te!
Treizeci de secunde.
Va fi o schimbare după pauză.
- Poftim? - Cum adică?
Nu știu. Știri de ultimă oră.
Noelene vă va aduce textele în studio.
- Ce faci? - Poți afla ce știre e?
Îl sun pe Lindsay. Vreau să știu.
Nu, Jean! Nu.
Zece secunde!
Știi ce știre e? Care e...
Cinci, patru...
Ne poți spune ce știre e? Află!
Observatorul veteran Harold Page
a urmărit uniunea dintre Charles și Diana de ani buni,
de la curtare la căsătorie și nașterea a doi prinți.
Harold, e căsnicia regală terminată?
În niciun caz.
E ceva absurd și jignitor și nu există niciun adevăr în așa ceva.
Cum explicați lunile pe care cuplul le-a petrecut separat?
Prințesa Diana e o fată de la oraș.
Charles înțelege că așa e soția lui și respectă acest lucru.
Acesta e secretul puterii căsătoriei regale.
Acum că cei doi copii sunt la școală,
prințesa se bucură de discotecă, musicaluri, petreceri.
Prințul a trăit deja aceste lucru...
Deci recunoașteți o incompatibilitate?
Deloc.
Mulți oameni văd ruptura. E evident din limbajul corpului.
Cred că văd ceva diferit de mine.
- Vrei să scriu eu? - Nu, eu fac mai rapid.
Când am cunoscut-o pe Diana, acum șase ani,
era destul de ștearsă și timidă.
Dar acum, cu iubirea prințului Charles,
a înflorit în fața ochilor noștri.
Ce uitați voi cei din presă e
că, în spatele titlurilor de prinț și prințesă, sunt doi oameni
care construiesc o căsătorie de succes sub o mare presiune.
Și o fac nu doar pentru ei, dar și pentru noi toți, supușii lor,
căci cresc viitorul nostru rege.
Difuzarea acestui gen de jurnalism de mahala, fără dovezi,
reprezintă, în opinia mea, un atac la monarhie
și, prin extensie, un atac la adresa noastră, a tuturor,
a cetățenilor loiali din Commonwealth.
Mi-e teamă că timpul s-a terminat.
Ne vom întoarce după pauză.
Am încheiat transmisia.
Sunt alte chestii despre Charles și Di.
- Au apărut în Germania. - Și ce au tăiat?
N-am auzit să renunțe la ceva.
Nu!
- Te cheamă în studio. - Nu. Plec devreme.
De ce nu răspunde nimeni? Nici Jean, nici Noelene.
Primesc telefoane din camera butoanelor?
- Atât știu. - Nu poți băga două minute de imagini...
- Helen, nu știu. - Ce taie?
Charles și Diana sunt în Germania.
Sunt multe imagini în care par îndrăgostiți.
- Și ce au tăiat? - Nu știu.
- Ce au adăugat? - Eu scriu doar introul!
- L-au tăiat pe Lynus? - Nu știu.
Și revenim...
în cinci, patru...
Știre de ultimă oră: după săptămâni de apariții anulate,
se pare că prințul și prințesa de Wales
au reapărut în sfârșit.
Pa, Jean!
...altețele lor regale s-au arătat calde, afectuoase și relaxate,
aducând speranță că turul bicentenar va avea loc conform planului.
Corespondentul nostru european știe mai multe.
- Cât mai durează? - Urmează sport și vremea.
Termină la 18:30.
Douăzeci de secunde.
Bună! Ce faceți?
Helen?
Ai interviul. Vom găsi alt loc.
Dale, știm amândoi că nu e adevărat.
- În cinci, patru... - Îmi pare rău.
- Lloyd Dowsing... - Mă duc să beau.
...Berlin, Știrile de la Șase.
- Am revenit încă o dată... - Stai!
...la sărbătoarea bicentenarului națiunii,
echipa Știrilor de la ora șase s-a alăturat întregului post
pentru a participa la un promo special.
„Anul Australiei” e un imn special compus pentru anul 1988.
Corului i s-a alăturat australianul nostru adoptat, dl Gerry Carroll.
Gerry, îți plac zilele de naștere, nu?
Dale, sunt genul de persoană
căreia îi place să sărbătorească toată luna de naștere.
Deci ideea de a sărbători un an întreg îmi surâde foarte mult.
O scuză bună ca să bei șampanie 365 de zile încontinuu.
Deja sărbătoresc. Deci cred că o să fie vreo 400.
Super!
Revenim cu rubrica Sport.
Dar acum să vedem premiera națională a „Anului Australiei”.
Sună chiar bine.
Și am încheiat transmisia.
- Alo? - Lynus, sunt Helen Norville.
Ai urmărit?
Mi-a plăcut.
În prima jumătate, mi-ați zis că uniunea regală e în criză,
apoi, în ultimul moment, ați zis că totul e bine.
Îmi pare rău.
Dră Norville, lupt de 200 de ani.
Și, din fericire pentru poporul tău, noi suntem foarte răbdători.
Scuză-mă, te rog, trebuie să organizez un marș.
Stai! Helen, vreau să aștepți o secundă...
Dale, când ai făcut înțelegerea cu Lindsay, a zis:
„Spune-i ce vrei, doar să tacă,
iar noi facem tot ce vrem până la urmă”?
- Nu. - Nu ai părut deloc surprins.
- Când? - Când l-a tăiat.
Eram în direct, voiam să terminăm.
- Poți să aștepți? - Ce e?
Dă-mi o secundă să...
Surpriză!
E a doua mea încercare. Și nu credeam că poate fi mai rău...
A doua încercare la ce?
Lasă-mă...
- Pot să... Simt că... - Nu. Lasă-mă să termin!
Mă gândesc la asta de zile întregi.
Helen... Bine.
Suntem împreună de doi ani.
Nimeni nu mă cunoaște mai bine. Nimeni nu mă provoacă ca tine.
Nimeni nu știe fiecare părticică din mine mai bine ca tine.
Și sper că simți la fel, pentru că...
Te iubesc.
Helen Norville,
îmi faci onoarea de a fi soția mea?
Dale, te iubesc atât de mult!
Atât de mult.
Nu pot.
Nu pot...
- E în regulă. - Bine.
- E în regulă. Eu... - Bine.
Îmi pare nespus de rău. O să...
Subtitrarea: Alina Anescu
Can't find what you're looking for?
Get subtitles in any language from opensubtitles.com, and translate them here.