Original subtitles

DUMINICĂ 2 FEBRUARIE 1986

Fugi?

Am un eveniment de familie.

Te-a panicat seara trecută?

Păi...

mereu ai fost la alt nivel față de mine,

deci e ciudat.

E prea ciudat?

Nu.

Deci cum rămâne?

Cred că ne întoarcem la muncă, așa cum facem de obicei.

Și...

weekendul viitor am putea ieși la o întâlnire.

Să începem să ieșim.

Sâmbătă?

Vineri.

- Alo? - Chiar știi

- ...cum să mă surprinzi, nu glumă! - Bună, mamă!

- N-ai citit ziarul? - Poftim?

SĂRUTUL CARE A ECLIPSAT COMETA

Apari în rubrica mondenă din The Sun alături de Helen Norville.

Mi-a sunat telefonul toată dimineața. Unchiul tău, Gwen...

Le-am zis: „Nu mă întrebați, că niciodată nu-mi zice nimic!”

Nu mi-ai zis că te duci la petrecerea lui Geoff Walters.

A fost o chestie de serviciu.

Ziarul te numește „noul ei iubit”.

Îmi zici și mie ceva?

Mi-a cerut s-o însoțesc. Asta e tot.

În regulă.

Încă o întrebare.

E la fel de fermecătoare în realitate ca la televizor?

Trebuie să închid.

Bună dimineața!

Salutare, marinare!

Salut!

Tace, dar face.

Ai avut un weekend bun?

A fost în regulă.

Mai mult decât atât.

- Dale? - Da?

- Dale! - Da?

- Ce ai? - Ce?

Arată-mi! Acum.

- N-ai auzit? - Ce?

Lindy Chamberlain. Au găsit probe noi.

Au zis că ar putea fi eliberată.

- Poftim? - O jachetă de bebeluș

a fost găsit la Ayers Rock

și ar putea aduce dovezi noi și importante

în cazul Azariei Chamberlain.

Jacheta de bebeluș a fost găsită de poliție

în timp ce căutau un turist dispărut...

- Dragă! - ...duminică la Ayers Rock.

- Ce e? - Informațiile sugerează

că jacheta coincide...

- Ce e? - Au găsit o jachetă la Ayers Rock.

O jachetă de bebeluș lângă locul în care a dispărut Azaria Chamberlain.

Credeam că găsiseră jacheta.

Au găsit salopeta, nu jacheta.

Procurorii au susținut cu succes că salopeta era prea curată.

Nu avea destul sânge ca să fi fost atacată de un dingo.

Dar Lindy Chamberlain a zis mereu că Azaria purta o jachetă peste ea.

O jachetă albă Marquis.

Dacă asta e jacheta,

- ...atunci, e dovada. - Ce dovadă?

Că n-a mințit.

Trebuie să fie pe aici, pe undeva.

- În regulă. - Cum îl chema?

Cred că Stuart Tipple.

Deși e posibil să fie trecut ca „avocatul lui Lindy Chamberlain”.

Ar trebui să am și numărul lui de acasă, și pe cel de la birou.

Care erau șansele să mai apară probe noi?

La 135 de metri de la locul de campare.

Au căutat în acea zonă de nenumărate ori.

Nu contează dacă e valid sau nu.

Asta a fost povestea ta de referință.

Toată lumea știe cum ai relatat de la Rock îmbrăcat în costumul tău de safari.

Stuart Tipple.

De asta te iubesc.

Bun. În regulă.

Bun.

La naiba!

E ocupat.

Bună! Am primit vreo filmare de la Rock?

- Vine. - Va fi prima parte a buletinului.

Măcar patru subiecte.

Înregistrările de la proces.

Ne trebuie și cele din anchete.

Bine.

De cât timp e la închisoare? Au trecut doi ani?

Mai bine de trei.

Crezi că va fi eliberată?

Dacă jacheta se acceptă ca probă, da. Poate săptămâna asta.

Se întoarce la tribunal?

- Va fi achitată? - Păi...

Am simțit magia.

La semnalul meu, în cinci, patru...

Descoperirea unei jachete de copil lângă Ayers Rock a produs o nouă turnură

în cazul dispariției Azariei Chamberlain din 1980.

Bună seara! Bun-venit la Știrile de la ora șase!

Jacheta albă de bebeluș a fost găsită

în timpul căutării unui excursionist căzut duminică de pe stâncă.

Acum trei ani, Lindy Chamberlain a fost condamnată pe viață pentru crimă,

însă descoperirea explozivă ar putea fi un punct de cotitură în acest caz.

Nu am văzut decât partea de sus a dingoului.

A ieșit atât de repede, încât...

mi-am zis: „Nu e nimic de mâncare,

dar poate a rănit sau a sfâșiat copilul.”

Timp de șase ani, Lindy Chamberlain a susținut

că un dingo i-a luat copilul din campingul Ayers Rock.

Descoperirea de ieri a jachetei Azariei confirmă această afirmație.

Dacă se confirmă că haina aparține Azariei,

ar putea fi dovada ce o va ajuta pe dna Chamberlain

să dovedească că nu și-a ucis copilul și că Azaria a fost răpită de un dingo.

Jacheta a fost găsită în sud-vestul stâncii,

în timpul căutărilor pentru trupul unui englez

care se pare că a căzut

în timp ce escalada o zonă periculoasă și izolată.

Bună!

Bună, Cathy!

Mă...

întrebam dacă putem să vorbim.

Despre ce?

Trebuie să știi că tata e bolnav.

E foarte bolnav.

- Ce are? - Cancer.

- Mama nu știe că sunt aici. Eu... - De când...

A fost diagnosticat cu opt luni în urmă.

E în spital de câteva săptămâni, dar...

Mama a decis să-l aducă acasă

și credem că e pentru ultima dată.

- Mulțumesc. Mersi că mi-ai zis, Cathy. - În regulă.

Vine toată familia, Laney.

Familia Norville, familia Kaasik. Ar conta mult dacă ai veni să-l vezi.

Știu că încă îl consideri vinovat pentru tot,

dar tot ce a făcut a fost deoarece i s-a zis că te-ar ajuta.

L-a chinuit gândul că te-a lăsat acolo.

Te urmărește, știai?

În fiecare seară, la ora șase, se uită la știri.

Nu ratează nicio secundă.

Te iubește.

JOI 6 FEBRUARIE 1986

Sunteți primii, dacă doriți să luați loc.

Mulțumim.

Nu, aici! Stai lângă mine!

Bine.

Jean a zis că la prânz se fac concedieri sau promovări.

Niciuna dintre ele. Nu ne-ar fi chemat pe amândoi.

Ați comandat grog?

- Nu. - Tipic. Pelé!

Fiți atenți la mine!

Vreau ca ce se discută acum să rămână între noi.

Lindy Chamberlain.

Ești expert în domeniu, nu, Dale?

- N-aș spune că sunt expert. - Sunt sigur.

Dar o să fie eliberată, nu? Când? Săptămâna viitoare?

Cred că s-ar putea întâmpla înainte de weekend.

Da.

Superiorii cred că primul interviu cu Lindy Chamberlain va avea

patru milioane de telespectatori.

E povestea deceniului.

În mod normal, ăsta era subiectul lui Geoff,

dar vă vor pe voi.

Nu sunt neapărat de acord cu decizia,

deoarece superiorii nu vă știu problemele.

Nu vor fi probleme.

Dacă las asta pe mâna voastră,

obțineți interviul?

- Da. - Cum?

Începem cu avocatul lui Lindy, Stuart Tipple.

Da? Super, Dale! Dar l-am sunat. N-a răspuns.

Probabil că deja e în Darwin.

Dacă ne duci în Darwin, o să mă asigur că o să fiu prima persoană

pe care o vede Lindy după ce e eliberată.

O să stăm în fața închisorii, o s-o urmărim până acasă, în...

Mount Isa.

Pot s-o sun pe Jean acum să caute zboruri.

Mai e ceva.

Doar voi doi știți asta. Nimeni altcineva. În niciun caz Geoff.

Superiorii sunt pregătiți...

să ofere familiei Chamberlain 100.000$.

- Pentru interviu? - Da.

- Ca variantă de rezervă? - Ai vreo problemă cu asta?

- Am mai făcut asta? - Nu, dar acum sunt dispuși s-o facă.

Cu acest interviu,

devii emblema Știrilor de la ora șase.

Lindy a fost vreodată intervievată de o femeie?

Nu știu.

La cât plătesc, va fi mai mult decât un reportaj.

Va fi ca o ediție specială de duminică.

- Probabil. - Poate va avea două părți.

Și, dacă pot să am o relație cu ea,

putem continua cu primul ei Crăciun acasă,

prima zi de școală...

E o idee bună să stăm la pândă în Darwin?

Da. Trebuie să fim cât se poate de aproape.

Mai important e

ce o să pregătești pentru întâlnirea de vineri.

Cred că va trebui să fiu creativ.

Cu siguranță.

Informații despre zbor și hotel.

Vă ridicați biletele de la ghișeul Ansett.

- Bine. - Și puteți să mă anunțați

- ...când ajungeți? - Desigur.

Ți-ai luat costum de baie?

Poftim?

Vin la Darwin.

Da.

Credeam că lucrăm cu cineva din zonă.

Nu. Am lucrat în Darwin un an.

În '81 și '82. Am transmis de la proces și de la condamnare.

- Îl știu la perfecție. - Super!

Cică o să călătoresc cu un cuplu proaspăt.

Se va face economie la hotel.

Mulțumesc.

V-am rezervat camere separate,

- ...dar, dacă preferați... - E bine așa.

Mulțumesc, Jean.

Dale, ai o secundă?

Da.

Intră! Ia loc!

Dale,

am auzit că te duci la închisoarea Berrimah

- ...cu Helen? - Da.

- Da, tu ai relatat de la închisoare în... - '83, da.

De la închisoare și din Mount Isa.

Interviul din Mount Isa e al treilea cel mai vizionat din ce am difuzat noi.

Știu. L-am văzut. Ai fost incredibil.

Ei bine...

aș fi preferat să particip și acum,

dar Lindsay a fost de neclintit, așa că...

E povestea ta.

Trebuie să fii la pupitru.

Rămâne între noi,

încerc să obțin primul interviu cu familia Chamberlain.

- Serios? - Da.

Vezi tu, Lindy și Michael mă cunosc.

Mereu i-am tratat cu respect.

Și, Dale, îți dau un sfat crucial:

respectă-le credința!

Eu am respectat-o.

Din moment ce vei fi acolo și vei reprezenta emisiunea,

îți cer să faci asta.

Așa voi face.

Bravo!

Mulțumesc.

În regulă.

Să sperăm că voi avea vești bune peste o zi sau două.

Păi...

Mulțumesc că m-ați primit așa din scurt.

Nu cred că le voi folosi, dar ajută să știu că le am.

Problema e că nu adormi sau că te trezești noaptea?

Problema e dormitul în deplasare.

În camere de hotel dubioase.

Și nu ajută nici că lucrez până târziu.

Acum o lună ți-am prescris 24.

Le-am uitat într-o cameră de hotel.

Am tot făcut drumuri de colo-colo până în...

Darwin. Pentru că urmează să...

N-ar trebui să spun,

dar o s-o intervievez pe Lindy Chamberlain.

- Serios? - Da. Se crede că va fi eliberată.

Tu ce crezi? E vinovată?

Nu știu. N-am cunoscut-o. Dv. ce credeți?

- N-am crezut-o niciodată. - Nu. Dv. și jumătate de țară.

- Douăsprezece, bine? - Super!

VINERI 7 FEBRUARIE 1986

ÎNCHISOAREA DARWIN ACCES INTERZIS

Ni s-a confirmat

că Lindy Chamberlain a văzut jacheta

și a confirmat că este cea pe care o purta Azaria

în noaptea...

Ce cald e!

Bine ați venit!

Bun. Asta e singura intrare?

- Da. - Nu există nicio intrare prin spate?

Am stat aici trei luni nonstop.

Unde trebuie să stai ca să-i pui o întrebare?

Nu va răspunde.

- Cred că ar putea răspunde. - Nu cred.

Hai să ne instalăm cât mai aproape!

Nu putem să ne cazăm? Aș vrea un suc.

Au anunțat eliberarea ei.

S-ar putea întâmpla oricând. Hai să ne instalăm!

Sigur nu vrei să-ți schimbi pantalonii?

- Poftim? - Par groși.

Sunt bine.

Din ce sunt? Poliester?

Dintr-un amestec.

„Dintr-un amestec.”

- Ai vrut să mă vezi? - Da. Închide ușa!

N-am dat de belea, nu?

Începând de mâine, tu vei prezenta buletinul din weekend.

- De ce? - Pentru că s-ar putea

să preiei ștafeta.

Ce ștafetă?

De prezentator de știri, tembelule!

- Pleacă Helen? - Nu.

- Geoff? - Nu te privește.

Credeam că o să relateze sfârșitul secolului.

Doamne, nu avem o discuție. Eu doar te informez ce se întâmplă.

Dar n-ar trebui să transmit din niște zone de conflict sau ceva de genul ăsta?

Rob, ai prezentat Cupa Americii și pe Cliffy.

E mult mai relevant pentru telespectatorul de rând.

Nu te gândi prea mult la asta!

E cea mai tare chestie să fii prezentator de știri!

O să-ți placă. Ai salariu bun și poți să vii la prânz.

- Dar mama și tata... - Taci odată!

Vorbește cu Dennis despre asta, fiindcă s-ar putea întâmpla foarte curând.

Helen ți se pare tensionată?

E nerăbdătoare să pună mâna pe reportaj.

Am auzit că ați avut o noapte pe cinste la petrecerea lui Geoff.

Nu e chiar atât de fascinant, Tim.

Mi se pare fascinant să te săruți pasional în fața tuturor.

În plus, parcă ziceai că nu e nimic între voi.

Păi, nu era.

Dar s-au schimbat lucrurile.

Da.

Se mai întâmplă.

Așa cred.

Tim! Ross! Dale, mașina! Cred că ea e.

Pregătiți-vă să transmitem live!

- Două secunde! - Da.

- Anunță-ne, Ross! - E în mașină?

- E în mașină? - Nu, pare un șofer.

- E doar șoferul. - Doamne! Înapoi în mașină!

- Helen, trebuie să filmăm ceva. - Lindy e povestea.

- Fără Lindy... - Trebuie imagini de la închisoare.

Ratăm buletinul de știri fără imaginile astea.

Trebuie trimise într-o oră.

- Regret, trebuie să filmăm. - Merge.

Lindy Chamberlain este, în sfârșit, liberă.

Reprezentanții închisorii Berrimah au anunțat astăzi,

după ce aceasta a servit trei ani din sentința pe viață.

- Ai filmat? - Nu. Ancheta!

- Menționează noua anchetă! - Isuse!

- E important! - Să-mi bag picioarele, Dale!

Dna Chamberlain va colabora cu echipa ei de avocați pentru noua anchetă.

Procurorul general ne-a asigurat că va rămâne liberă

indiferent de deznodământ.

- Super! - A plecat, fir-ar să fie!

Să rămânem optimiști!

Măcar avem o știre pentru deadline.

Măcar apărem în buletinul de știri.

Reprezentanții închisorii Berrimah au anunțat azi.

La doar câteva ore, aceasta a plecat de la închisoare, ferită de privirile tuturor.

Revenim în zece secunde.

- Dna Chamberlain va colabora... - A fost absolut fascinant, nu-i așa?

Mă bucur că ne-am spetit atât pentru asta.

Patru...

Sunt Helen Norville, de la Știrile de la ora șase.

Între timp, continuă cercetările de la baza Ayers Rock,

unde s-au găsit câteva articole vestimentare.

Poliția și criminaliștii erau deja la treabă

când a răsărit soarele deasupra Australiei Centrale.

Se grăbeau să termine treaba înainte ca soarele să încingă nisipul

până la cele 68 de grade măsurate ieri de echipă.

Mașina s-a dus clar în direcția opusă aeroportului.

- Așa e. - Da. Deci încă e în Darwin.

Nu neapărat. Poate s-a întors.

- Ar fi fost văzută. - Avea vreun hotel preferat

sau stăteau în vreun loc anume?

- Din ce știu, nu. - Câte hoteluri pot fi în Darwin?

Suntem patru. Putem suna.

- Nu sun. - Oricum...

- Trebuia s-o urmărim. - ...nu ne-ar spune.

Geoff a zis că, pentru Lindy, credința e esențială.

Deci, biserici.

- Slujbe. - Stați!

Stătea cu un cuplu de la biserică.

- Cu cine? - Familia Parkinson.

Unde?

Nu a zis „Parkinson”, a zis că e ceva de genul ăsta.

- Unde erau? - Era...

Noelene la telefon.

Sunt Dale, din Darwin.

Mișto imagini cu mașina care pleca!

Vreau să cauți în articole de la proces.

Am nevoie de un nume.

Tim zice că familia Chamberlain a stat la un cuplu de localnici

din Darwin în timpul procesului.

Sunt adventiști de ziua a șaptea.

Familia Parkinson?

- Încearcă Parson! - Sau Parson.

Sunt sute de articole.

Sunt cei din Darwin?

- Helen! - Sunt Dale.

- Cară-te, Dale! Dă-mi-o pe Helen! - Helen!

- Cine e? Lindsay? - Da.

- Lindsay? - Filmarea cu mașina

e tot ce aveți?

Asta e tot ce are toată lumea.

S-au străduit din greu să nu apară în presă.

Dar avem o pistă foarte bună.

Pista voastră are legătură cu Noelene,

care aruncă cu articole de parcă ar fi confetti?

- Familia Parry. - Familia Parry.

- Parry. - Parry.

- Parry! - Parry. John Parry.

- Are o firmă de deratizare. - Super!

Te sun eu mâine.

Am o pistă. Poate o intervievez până atunci.

Sunt convins.

Hei!

- Poftim. „Firma de deratizare Perry.” - Fantastic!

DARWIN - FIRMA DE DERATIZARE PERRY

Deci Lindy e în casa aia.

Nu știm.

Bine.

Cred că mă duc acum și le prezint oferta.

Oferta, adică interviul sau...

Totul. Suntem singura televiziune de aici. Avem un avantaj.

Asta e decizia superiorilor.

Cred că superiorii ar vrea să mergem în forță.

O s-o plătiți?

Nu cred că jurnaliștii sunt cei care ar trebui să ofere banii.

Ai idee câți bani

a făcut presa de pe urma lui Lindy?

Directorul nostru îi merită mai mult decât ea?

- O să înregistrez asta. - Nu e vorba despre asta.

Cum o să câștige bani?

Intră într-un magazin și se angajează?

- Nu poate face asta. - Nu are nicio legătură cu Lindy.

E un precedent.

Trebuie să obții interviul fără să recurgi la bani.

- Nu-s de acord. Suntem aici. E liberă. - Nu.

- Mergem cu tot ce avem. - Stai, Helen! Nu...

- Dle Parry! - Da.

Bună ziua! Eu sunt Helen Norville.

De la Știrile de la ora șase.

Mă întrebam dacă Lindy Chamberlain e cu dv.

- Regret, nu vă pot da nicio informație. - Înțeleg.

Dar, dacă puteți să-i transmiteți o informație,

sunt aici cu echipa de cameramani.

Dacă e interesată să ne vorbească despre eliberarea ei, despre cum se simte,

sunt pregătită să o ascult cu empatie.

De asemenea, pot să-i ofer o sumă mare de bani.

Mă refer la compensație financiară ca să stea de vorbă cu noi.

Vă rog să nu stați în grădină.

Cum a mers? Ai obținut interviul?

A părut că ți-a trântit ușa în nas.

Eu cred că îi va spune,

iar ea va lua asta în considerare.

- Așa că așteptăm. - Cât?

Oricât durează.

Stăm până se întunecă și plecăm.

Nu, stăm până apare.

- La noapte? - Da.

Helen, ne trebuie un telefon. Și...

- Mâncare. O toaletă. - E plin de tufișuri.

Suntem treji de la răsărit.

Nu știm câte zile vom sta aici și trebuie să dormim.

Toți.

Sunt pe cont propriu?

Sincer, pentru o poveste de o asemenea magnitudine,

cum să trimiți o fată de la concursuri televizate, fără experiență pe teren?

- Dragă, are experiență pe teren. - Nu se vede.

- Nu prea mult! - Puțintel.

Ai vreo veste de la avocatul familiei Chamberlain?

Nu încă.

De câte ori l-ai sunat?

I-am lăsat două mesaje.

Familia Chamberlain mă cunoaște Avocatul lor, la fel.

Dacă ar vrea să discute, m-ar căuta pe mine.

Sau pe Ray Martin.

Mă îndoiesc.

E foarte popular.

Dee a menționat că Weekly caută să se asocieze cu un jurnalist respectat,

ca tine,

și sunt dispuși să ofere o sumă substanțială.

Ai dat telefoane.

- Nu. Dee a menționat... - Evelyn!

O să obțin interviul.

Dar nu am plătit niciodată

și nu voi plăti.

Bună!

- E cam cald pentru somn. - Da.

Nu-ți face griji, te obișnuiești.

Mă mir că tu și Helen nu stați în aceeași cameră.

E prea devreme?

Pari absolut obsedat de viața mea personală.

Nu vorbești niciodată despre tine.

Nu spui nimic despre tine.

- Vrei să știi ceva anume? - Nu.

De fapt, cred că viețile personale ar trebui să rămână personale.

Bine.

Viața mea personală...

e...

Nu e secretă. Doar că...

Nu îi fac reclamă.

Pentru că...

Ei bine, pentru că sunt gay.

Și nu se știe cum reacționează lumea, știi ce zic?

Nu te privește decât pe tine.

Sper că nu te-am făcut să te simți aiurea.

Nu.

Nu. Din punctul meu de vedere, nu e o problemă.

Asta e bine.

La petrecere, eu și Helen...

Ne-a luat valul.

Și apoi n-am avut niciun moment de răgaz.

Apoi s-a întâmplat evenimentul ăsta...

Nu e ca și cum deja avem o relație serioasă.

Crezi că veți avea?

Poate.

Nu te poți lupta cu iubirea.

Mă duc la culcare.

Cred că m-am răcorit.

- Noapte bună! - Și ție!

SÂMBĂTĂ 8 FEBRUARIE 1986

E pentru mine.

- Alo? - Noelene e acolo?

- Da, e aici. O chem. - Da.

Noelene! E pentru tine!

- Bună! - Bună! Sunt Rob.

- Bună! Da. - De la muncă.

- Da. - Da.

Ascultă, diseară prezint buletinul de weekend

și tocmai am aflat că trebuie să-l intervievez live

pe medicul legist din cazul Chamberlain.

Și nu știu nimic despre asta.

- Cere-i întrebările producătorului! - I le-am cerut. Le am.

Dar nu sunt sigur că înțeleg povestea.

Citește întrebările pe care ți le-a dat

și nu-ți face griji! Nu se va observa.

E vreo șansă să vii aici și să mă ajuți să mă pregătesc?

Nu lucrez sâmbăta.

Te rog.

Bine.

Ne vedem în curând.

- Super! Mersi, Noels. - Știi cine e Lindy Chamberlain?

Da, mă documentez. Ne vedem într-o oră. Mersi, Noels. Pa!

Acesta e medicul legist în 1981.

Da, dl Barrett. Așa îl cheamă. Știu cum îl cheamă.

El a zis că Azaria Chamberlain a fost luată de un dingo.

A zis că nu există niciun motiv să credem altceva.

Da.

Dar apoi, Lindy a fost acuzată de crimă, așa că...

Deci a greșit.

Dar a avut și dreptate. Ce?

Nu, a avut dreptate.

- Da? - Mereu a avut dreptate.

Dar a fost ridiculizat pe durata procesului.

Reputația lui a fost distrusă.

Da, dar...

E ca și cum ar fi câștigat campionatul,

dar apoi i s-a zis că a pierdut din cauza unei chichițe.

Dar acum, după ani de zile, s-a dovedit că, de fapt, câștigase.

- S-a făcut dreptate. - Da.

Deci el a zis că dingoul a luat copilul, iar acum...

- S-a dovedit că dingoul chiar îl luase. - Exact.

De ce nu-l întrebăm:

„Cum e să știți că ați avut dreptate?”

Întreabă! E o întrebare bună.

- Nu e pe listă. - Nu contează.

E interviul tău. Întreabă!

Dle Barrett...

Da.

După tot acest timp, cum e să știți că ați avut dreptate?

Putem spune că ne-am pierdut avantajul.

Să filmăm ceva înainte să se aglomereze și mai tare?

Da.

Să zicem ceva despre cum aceasta a fost prima ei noapte de libertate.

Da.

- Ai dormit bine? - Da.

- Știi că ieri a fost vineri? - Da.

Ai zis că o să faci ceva creativ.

- Credeam că muncim. - Mersi.

- Weekendul viitor o să... - Bine.

- Ești gata? - Se vede ușa?

- Da. - În spatele meu.

- Ești pregătit, Ross? - Da.

Filmăm.

În această casă din suburbii,

Lindy Chamberlain și-a petrecut prima noapte de libertate.

Stă la familia Parry,

membri ai Bisericii Adventiste,

al căror sprijin pentru familia Chamberlain a rămas neclintit.

Tipple, avocatul lui Lindy.

A sosit Stuart Tipple, avocatul lui Lindy Chamberlain.

Dle Tipple? Sunt Helen Norville, de la Știrile de la ora șase.

Nu am nimic de declarat acum.

Mă întrebam dacă știți că ieri am făcut o ofertă.

- Pot să prezint... - Nu vor fi interviuri

și nici oportunități de poze în acest moment.

Vă pierdeți timpul. Vă rog să plecați.

- Ne puteți spune despre noua anchetă? - Dle Tipple?

Înregistrează-ți partea și hai!

Nu.

A zis că nu acordă interviuri.

De fapt, a zis că nu în acest moment.

- A zis să plecăm. - Asta e misiunea!

Nu pleci când cineva îți închide ușa...

- Trebuie să... - Dacă ai ajuns la limită,

- ...sună la birou! - N-are legătură

- ...cu limita mea. - Eu rămân aici. Doamne!

Probleme în paradis?

Ai zece dolari?

Da, sigur.

Pentru?

Mituiesc vecinii.

Poftim!

Mersi. O să ți-i dau înapoi.

Nu te stresa!

Doamne, urăsc când se ceartă părinții.

Telefonul.

Vrei un ceai?

Nu, mulțumesc. Am nevoie doar de telefon.

Mă strigi dacă ai nevoie de ceva.

Bine.

- Redacția. Noelene la telefon. - Bună!

Dennis sau Lindsay sunt pe acolo?

Ambii. Pe cine vrei?

Să începem cu Dennis!

- Ești bine? - Da, sunt...

Poți să mi-l dai pe Dennis?

Mai încercăm să sunăm, Lindy. O să răspundă.

Voiam să vorbesc cu el azi-noapte. Să mai încercăm dimineață.

- Dale! - Știu.

- Michael primește sute de apeluri. - Dale!

- Ai răbdare! - Când redacția dă o avere

să vă trimită la Darwin, se așteaptă

să sunați în fiecare dimineață la prima oră.

- Revin eu. - Nu, Dale! Nu închide...

Helen?

Helen! Vino!

- Ce e? - Vino!

Ce? Ce e?

E mai bine?

Încă era puțin timid.

Dar Aidan abia l-a lăsat la telefon. Avea chef de vorbă.

Ziceau că mi-a cumpărat un cadou.

Dar n-a zis ce era.

Ai vorbit cu Kahlia?

Cred că mai are nevoie de puțin timp.

- Nu va dura mult. - Doamne, ea e!

Arăt foarte diferit față de cum mă știau.

Credeam că vei ieși schimbată de la închisoare, dar n-a fost așa.

Ai același zâmbet.

Îți vor recunoaște zâmbetul.

Când mă gândesc că vom sta împreună ca o familie...

Încă o noapte.

Încă o noapte.

Helen, uită de bani! Nu mai aștepta după ea!

Scrie-i o scrisoare personală și prezintă-te!

Explică-i că ești persoana potrivită să-i spună povestea

și i-o trimitem prin fax avocatului.

Și vom prezenta o poveste despre o mamă suferindă,

care a fost separată de copiii ei.

Lindy care a fost mereu acolo, dar pe care nimeni n-a vrut s-o vadă.

- Asta e. - Să-i dăm bătaie!

Revenim în patru...

Una dintre cele mai interesante persoane

din acest caz a fost Denis Barrett.

Dl Barrett a fost medicul legist al Teritoriului de Nord

în timpul primei anchete din 1980,

pentru care a îndurat critici dure.

Acum mi se alătură din Darwin. Vă mulțumim că sunteți alături de noi.

- Mulțumesc, Rob. - La momentul...

Scuze! Eu mulțumesc.

În timpul primei anchete, ați descoperit că Azaria Chamberlain

a fost luată din cort de un dingo.

Așa e, da.

În plus, ați criticat echipa de criminaliști a poliției

și ați sugerat că poliția, publicul și presa

au creat un mediu ostil pentru Lindy și Michael Chamberlain.

Da, asta am considerat că se întâmpla.

Cum e să aveți dreptate?

Păi, toată lumea și-a făcut treaba cum a știut mai bine.

Dar, cu tot respectul,

dv. ați avut dreptate de la bun început.

Nu sunteți supărat?

Nu. Lindy Chamberlain e cea care a suferit.

Păi...

Asta... Adică e foarte generos din partea dv, dle Barrett.

Dar nu sunt sigur că toată lumea ar simți asta.

Cum spuneam, toată lumea și-a făcut treaba.

Nu am resentimente.

E ca și cum ați fi pierdut campionatul din cauza

unui detaliu tehnic,

doar ca să aflați că, de fapt, câștigaserăți.

După cum spuneam, s-a urmat procedura legală.

Ce s-a întâmplat a fost o tragedie.

- Dle Barrett, vă mulțumesc. - Mulțumesc, Rob.

A fost jalnic.

Nu ți-am zis să-i vorbești ca unui fotbalist.

Știu.

Restul buletinului a fost în regulă.

Să nu exagerăm!

Nu, a fost în regulă.

Nu pot să vorbesc cu nimeni despre altceva în afară de fotbal.

La dracu'!

Pe aici, e atât de mult...

Ce anume?

Vezi tu, cu băieții de la rubrica de sport

și cu Lindsay e pur și simplu...

Totul e de fațadă.

Nu știu cum să vorbesc cu oamenii.

Scuze, Noels.

Nu, e în regulă.

E a patra schiță?

Cred că asta e ultima.

A doua mi s-a părut perfectă.

Vreau să fie mai mult despre povestea mamei,

decât despre a familiei.

Asta am înțeles din a doua.

Pot mai bine de atât.

Voiam să aștept, dar acum e lumina perfectă.

Deci...

Știu că e sâmbătă seara

și recunosc că inițial conveniserăm asupra serii de vineri, dar...

avem acest apus

și această priveliște,

niște șampanie caldă, două dintre cănile bune de la hotel

și niște flori artificiale...

furate de la recepție.

Am comis o infracțiune pentru asta, deci...

Mi-am ispășit păcatele?

Da, cred că da.

Poți să...

faci pauză zece minute?

Vrei să termini scrisoarea, nu-i așa?

Mai am foarte puțin.

Termin în cinci minute.

E în regulă.

Dar să se consemneze că am venit cu ceva creativ, iar tu ai ales munca.

Chiar ți s-a părut bună a doua variantă?

A fost fantastică.

Dar...

Vreau să-mi marcheze cariera.

Mie așa mi s-a părut.

Dar, dacă tu crezi că o poți face și mai bună...

ia-ți tot timpul necesar!

DUMINICĂ 9 FEBRUARIE 1986

Lindy Chamberlain se îndreaptă, în sfârșit, spre casa ei din Mount Isa.

Astăzi se va îmbarca în avion

și se va întâlni cu soțul ei și cu cei trei copii,

după cum relatează Helen Norville.

Dna Chamberlain și-a plănuit cu mare atenție strategia de plecare.

A fost dusă pe ascuns

din această casă aflată în suburbii.

Apoi, a fost dusă la Aeroportul Darwin cu o dubă direct până la avion,

fiind însoțită de avocatul ei, Stuart Tipple.

S-a îmbarcat în avion pe la intrarea din spate și și-a ascuns fața.

Iar acum lumea așteaptă

prima apariție în public a dnei Chamberlain

și primele ei declarații din libertare.

Oare ce va spune despre eliberarea sa,

reîntâlnirea cu familia

și, desigur, despre evenimentele incredibile din ultimii șase ani?

Eu sunt Helen Norville.

Urmăriți Știrile de la ora șase.

Mulțumesc.

O să pregătesc ceva de băut. Vrei?

Am băut atât de mult în avion!

Dacă mai beau ceva, o să leșin. Dar da, sigur.

Îl citești tu? E de la muncă

și sunt sigură că e Lindsay, care îmi spune în ce hal am eșuat.

O să torn niște scotch.

Ce scrie?

Păi, vrea să mergem la birou la prima oră.

Da, normal.

Pentru că...

l-a căutat avocatul lui Lindy.

Au primit scrisoarea

și vor să organizeze o conferință telefonică

pentru a negocia un interviu,

Nu!

- Da! - Nu!

Vrea să confirmăm detaliile mâine

înainte să-i prezinte o propunere săptămâna asta.

- Ți-am zis că a doua schiță era perfectă. - E numai meritul tău.

Reședința Walters. Evelyn la telefon.

Da, imediat.

E avocatul, Stuart Tipple.

Geoff Walters.

Dle Walters, sunt Stuart Tipple.

- Salut, Stuart! N-am vorbit de mult. - Regret că n-am răspuns până acum.

Am primit cererea ta și începem procesul de a stabili

cine va reprezenta familia Chamberlain

când vine vorba de apariții în presă și interviuri.

- Desigur. - Dar ne-a derutat un lucru.

Am mai primit o propunere de la Știrile de la ora șase

pentru un interviu detaliat cu Helen Norville.

A venit însoțită de o scrisoare foarte convingătoare și o ofertă de 100.000$.

Am înțeles.

Propunerea ta are legătură cu ea sau e separată?

Nu, eu...

Ești sigur de această sumă?

100.000$. Da.

Oferta a ajuns la Lindy?

Nu, nu încă.

Încă se acomodează.

Regret, Stuart. Se pare...

că e o mică neînțelegere. Eu...

Lasă-mă să-i dau de cap!

În regulă.

Mersi pentru telefon.

Ce a zis?

Nu contează.

Revin într-o oră, dragă.

- Clive. - Geoff.

- Ce neașteptat! - Mersi că ai acceptat să ne vedem.

- E un pub la cinci minute... - Nu te rețin mult.

Abandonezi corabia?

Mi te alături la 60 Minutes?

Am patru informații pentru tine,

pe care nu le-ai auzit de la mine.

Lindy și Michael Chamberlain sunt dispuși să acorde un interviu.

Știm.

Familia Chamberlain îl respectă mult pe Ray Martin al vostru.

Alte televiziuni au oferit bani.

Serios?

Și licitația a ajuns acum la 100.000$.

Dacă vreți s-o câștigați,

sunt multe publicații dornice să se asocieze

cu un jurnalist de calibrul lui Ray Martin.

De ce îmi spui asta?

Geoff, hai să bem ceva!

Altădată, Clive.

LUNI 10 FEBRUARIE 1986

Intrați aici! Den, și tu.

Apelul cu familia Chamberlain a fost anulat.

- Ce? - N-au dat motiv. Doar l-au anulat.

- Cine a zis? Avocatul lor? - Nu avocatul.

Asistentul dlui Harry M Miller.

Trebuie măcar să-i arate scrisoarea mea.

Nu trebuie.

O să vorbesc direct cu avocatul.

- E... Îl sun... - Nu.

- Helen, n-o să ajute. - O să încerc.

Oare a acceptat altă ofertă?

Am auzit ceva de la afiliatul nostru din Mount Isa.

A zis că Ray Martin a sosit azi-dimineață.

Cu un elicopter.

'Neața tuturor!

'Neața, Cheryl!

Îmi place bereta.

- Programul actual, dle Walters. - Mulțumesc, Noelene.

- Bine ați revenit! - Mersi, Geoff.

A fost nasol, nu?

Da.

Credeam că avem un interviu exclusiv, dar...

Sigur ați făcut tot posibilul.

Mi s-a zis să citesc știrea principală.

Având în vedere că ai lipsit, poate ar trebui s-o citești tu.

- Serios? - Da.

E foarte amabil din partea ta, Geoff.

Am și eu momentele mele.

Subtitrarea: Diana Lupu