Original subtitles

- Aceea e insula Haleakaloha ? - Da.

- Nu ne oprim, nu ? - Nu.

Ai promis că vom fi la Haleakaloha pe data de şapte.

Păi, azi suntem în şapte.

Ce părere ai ? Eu, Boats Gilhooley,

de şase ori în marina americană şi uite cum sunt păcălit, nu ?

Gândeşte-te ce vor zice la Pearl.

Da, când ştirea va ajunge la Diego, pariez că va fi puţin amuzant.

Da. Păi, e bine că am simţul umorului, nu ?

Cer permisiunea să părăsesc nava.

Om la apă !

Hei, am să te fac simplu marinar !

Te voi arunca în carceră, rebelo !

Tăticule !

Bună, tată !

Tată !

- Bună, tată ! Am prins un peşte. - Bună, tată ! Şi eu.

- Staţi jos în barcă. - Hai, hai.

Soră Angélique, Soră Mary Margaret.

- Doc. - Marinarule.

Soră Angélique, primeşti nişte peşti frumoşi de la un păcătos ?

- E de rău sau de bine ? - Foarte bine, Michael.

Mulţumesc.

Treci înapoi în barcă, piratule mic. Gata de decolare, Doc ?

- Mai am câteva vizite. - Cât timp vei fi plecat ?

O săptămână, poate două. Nu ştii niciodată ce se întâmplă.

Să te mai uiţi şi la copii.

Întotdeauna fac asta. În regulă, Sam. Daţi-i drumul.

Către ministrul de externe.

De la guvernatorul insulei Haleakaloha, Polinezia franceză.

Subiect:

transfer.

Dragul meu văr,

Apelez iar la tine să fiu salvat de pe această insulă nenorocită.

Ar trebui să mă vezi în ce condiţii primitive trăiesc.

Mâncarea e deplorabilă.

Căldura de nesuportat, iar instalaţiile sanitare...

... of, sunt de nedescris.

Cum să faci baie, dacă nu este apă caldă ?

Să vedem, unde rămăsesem ?

Apă caldă, domnule.

În concluzie, dragul meu văr, cu respect cer transferul la...

- Miami Beach ? - Splendid ! Miami Beach.

Sau poate la Hollywood, California.

Semnat, marchizul André de Lage, baron de Fienna,

Ofiţer al Legiunii de Onoare, cavaler de Marche, şi aşa mai departe.

Am ajuns.

- Unchiule Andy ! - Mahalo, Sam.

- Bună, unchiule Andy ! - Unchiule Andy !

Bună, André. Cum e cafeaua ?

Uite-o acolo, serveşte-te.

- Cum a mers pescuitul ? - Am prins unul...

- Luki ! ... atâta de mare.

Şi ţie, dragul meu Guns, un călduros La mulţi ani.

- La mulţi ani ? - Ne-ai stricat surpriza.

- Rar eu am făcut un tort ! - Cu 100 de lumânări.

- Cu 150 ! - Vai, mulţumesc, mulţumesc.

Aniversare ! E o adevărată surpriză.

Vă spun eu ce vom face.

Vom face o petrecere liniştită deseară şi un cazan de limo...

... nadă.

- Gilhooley ? - Gilhooley.

Unchiule Guns, nu te bate. Nu ne strica petrecerea.

- Tu nu te amesteca. - Haide, arde-i una în cap !

Am să-i ard una la ambele capete. Haideţi, mergeţi acasă.

La revedere, unchiule Andy. Mulţumesc.

Gilhooley ! Gilhooley !

Haideţi, fetelor ! Haideţi ! Aloha !

O, ce doamne drăguţe !

A, poliţia. Ei bine, vechiul meu prieten Beau Geste.

- Paşaportul, Gilhooley. - Desigur, şi doi dolari taxă de acostare ?

Bună, părinte. Cum se mai ţine acoperişul capelei ?

Gilhooley ! De la primul cuvânt, mă dezarmează.

Eu vin să cer să fii deportat, iar tu întrebi de acoperiş.

De ce nu ? Am plătit pentru el, nu-i aşa ?

A dăruit banii, ca de obicei. Iar în capelă încă plouă, ca de obicei.

Chiar mai mult, ca de obicei. Dar ce puteam să fac ?

Uraganul a măturat Rorangi. Aveau nevoi mari.

Ce înseamnă un acoperiş în comparaţie cu foametea ?

Încetează ! Încetează !

Allez ! Veniţi cu mine la capelă.

Stai puţin, părinte. Doar nu vrei să răcesc în capela aia umedă.

- Unchiule Guns, ai promis. - Totul va fi în regulă, promit.

La copiii şi exersaţi la pian.

Să puneţi o glazură groasă pe tortul ăla.

Luki ! Sally !

RECIFUL LUI DONOVAN

Donovan !

Guns !

- Unde este ? - La pescuit.

- Hei, ai o oglindă nouă ! - Chiar mă gândeam cândva.

Dacă numărăm toate oglinzile sparte, tu şi Donovan aveţi 63 ani de ghinion.

Hei, ăsta e al meu.

Este defect.

Şi ăla e defect.

Haide.

- Unde-şi ţine Donovan hainele ? - În acelaşi loc.

De ce nu ? Nemernicul mi-e dator. E ziua mea.

Alege unul negru frumos.

Să poţi fi înmormântat în el.

Tommy !

Fleur ! O, puiule !

Faceţi loc, faceţi loc. Haideţi. Da, ştiu, e Gilhooley.

Tommy, te-ai întors să te însori cu mine.

Eşti iubirea vieţii mele,

singura femeie care a însemnat ceva pentru mine, dar am mai spus...

... Am o nevastă în Hoboken.

Şi la San Pedro, la San Diego şi Norfolk, Virginia.

- Vrei să mă aresteze pentru bigamie ? - Scuză-mă, Fleur.

Gilhooley, fără necazuri.

La mulţi ani.

La mulţi ani. Costumul meu !

Vrei să arăt rău ? Sunt musafirul tău.

Ei, Boats, 22 de ani ? Grozav.

Prieteni, da ?

Fără bătăi.

Deci, Guns, fără bătăi ?

22 ani. Tradiţie. Legiune.

- Legendă. - Şi mulţimea ?

Hei, Monk... De ce nu-l arunci pe individ în carceră, la zdup ?

- Sunt în afara programului. - Întotdeauna eşti !

- Nu coniacul, prostule ! - Îmi pare rău.

Fii atent la stânga lui, Tiger, fii atent !

O, nu !

- Tommy ! - Taci din gură !

Au luat-o într-acolo.

Doctore !

Haide, încetaţi.

Sunteţi mai răi decât nişte copii. Atenţiune, Gilhooley.

Ce motiv aveţi ? Că v-aţi născut în aceeaşi zi ?

Pot să vorbesc ?

Motivul e că el

mi-a băgat pe gât dansatoarea aia din buric în Panama.

Gilhooley ! Şi ce-i rău în asta ?

Nimic, dar era însoţită de un certificat de căsătorie şi o verighetă.

- Maybelle. - Ce ?

Pearl Harbor, domnule. Doamna se numea Maybelle.

- N-am cunoscut nici o Maybelle. - Corect, n-o chema Maybelle.

Destul !

Clar că nici unul nu-şi aminteşte

motivul acestei încăierări anuale de ziua voastră.

- O să-mi amintesc, dle. - Sunt sigur. Ieşiţi afară de acolo !

- Cindy Lou ? - Betty.

O, iubitule !

Suntem aici toţi trei, pe una dintre cele mai frumoase insule din lume.

E ziua de naştere a doi bărbaţi cu prietenia cărora mă mândresc.

Am făcut războiul împreună. Zile sângeroase.

Hai să încetăm această luptă. Fleur, desfă berile.

Aşa, acum daţi mâna.

Da, doctorul e un tip grozav.

La mulţi ani.

La mulţi ani !

- Tommy ! - La mulţi ani la amândoi.

COMPANIA DE TRANSPORT MARITIM DEDHAM FONDATĂ ÎN 1763

Continuă.

La chestiile murdare, mă angajaţi pe mine.

Dacă e un caz simplu şi cinstit,

îi luaţi pe Pennyfeather, Pennyfeather şi Pennyfeather.

Esenţa cazului este că prin decesul Priscillei, sora bunicii voastre,

tipul ăsta aflat în Mările Sudului,

dr William Dedham, tatăl dumitale, dră...

Nu-mi cunosc tatăl. Numele lui nu este pomenit în familie.

Fie precum spui,

dar dacă nu-l ţii departe de aceste acţiuni suplimentare,

te vei surprinde pomenindu-i numele, chiar foarte des,

căci va deveni mai-marele din firma dumitale.

Sper, doamnelor, că nu veţi considera limbajul meu prea colorat.

Există o clauză în testament, ca în multe din Boston,

deşi oamenii civilizaţi nu mai pun prostii ca astea în testament.

Spune că dacă moştenitorul nu are un comportament moral,

potrivit normelor din Boston, poate fi privat de moştenirea sa.

Dacă acest doctor Dedham a trăit pe o insulă din Marea Sudului

cu acele fete băştinaşe,

s-a comportat probabil într-un mod nepotrivit pentru Boston.

Dacă poţi dovedi asta, îl poţi păcăli să piardă acţiunile şi banii.

Obiectează cineva la cuvântul "păcăli" ?

Aşteptăm.

Asta e tot. Veţi primi factura mâine dimineaţă.

- Bon voyage, domnişoară Dedham. - Comentarii ?

- Unchiule Sedley ? - N-am comentarii. Cu rezerve.

Bucură-te să preiei conducerea.

Domnilor, puteţi intra acum.

"Domnişoara Amelia Dedham, fiica doctorului Dedham, soseşte ETA..."

- Ora probabilă a sosirii. - Mulţumesc.

"... ETA 14.00. Căpitan Martin, vaporul Araner."

lată, domnilor.

Voi, cetăţenii SUA, trebuie să decideţi. Nu e treaba mea.

Ştie însă această dră Dedham despre tatăl ei ?

Adică despre copii ?

- S-o lăsăm să afle. - Deci eşti de acord că nu ştie ?

Nu-l văd pe dr Dedham ascunzându-i

ca pe ceva de care îi e ruşine.

Nu ştiu. Dacă aş fi în locul doctorului...

Dama e de la Boston, ai uitat ?

Întâlneşte un tată pe care nu-l cunoaşte şi trei copii.

- Copiii lui cu o băştinaşă. - Noi ştim cine a fost !

Dragul meu Michael, desigur, Manulani. Cu toţii am îndrăgit-o.

Dar cum să facem să nu tragă fata asta concluzii greşite ?

Am o idee. Mă ştii cum sunt cu gagicile. O voi invita aici.

- Şi apoi ? - Îi pun un sedativ în băutură.

Am găsit soluţia ! Domnilor, îi voi explica pe drum.

- Pe drumul către ce ? - Către casa doctorului Dedham.

Îi ştii pe chinezii ăştia şmecheri.

- Ei bine, eşti un mare... ! - Marinar !

Poloneză !

- Unchiule Guns. - Unchiule.

- Bună. Padre. - Michel.

Sună grozav, Lelani.

- Vreau să vă vorbesc. - Sigur.

Doi şi cu doi fac patru, patru şi cu patru fac opt. Continuaţi !

Tu şi puştii trebuie să vă mutaţi la mine şi să vă prefaceţi că sunteţi ai mei.

Dar nu înţeleg, unchiule Guns.

Mai întâi îmi spui că am o soră care vine din America.

- Apoi ne ceri să plecăm de acasă. - Numai până se întoarce tatăl vostru.

Dar nu ar fi mai corect ca eu, fratele şi sora mea

s-o întâmpinăm aici, în lipsa tatălui nostru ?

Copila are dreptate. Ce propui tu e monstruos.

Şi mie îmi displace, Padre. Dar aş face orice pentru doctor.

Ştii când i-am bătut pe japonezi ?

E la fel, dar acum luptăm pentru doctor.

Încercăm să tragem de timp, ca el să-i poată spune personal.

Înţeleg.

- Asta fiindcă nu sunt albă ! - Lelani ! Lelani !

O să fie bine.

Nu te îngrijora, doar...

... ai încredere în mine. Va fi bine.

Dă drumul ancorei de la tribord. Haide, fii mai vioi !

Executarea !

Hei, Mike !

Pe marginea curentului.

Nu-l văd pe tatăl dumitale, dră Dedham.

Nu mă aşteaptă. Nu ştie că sosesc.

Îmi pare rău. Mi-am permis să-i transmit un mesaj radio.

Mulţumesc foarte mult, căpitane.

Scuzaţi-mă, domnişoară.

Bună, căpitane ! Ai la bord o domnişoară Amelia de la Boston ?

Aloha. Mă numesc Donovan.

Bun venit la Haleakaloha. Tatăl dumitale e plecat în insulele din sud.

- Te vom conduce la ţărm. - Mulţumesc, dle McDonough.

Numele meu este Donovan.

- Trebuie să fii atentă... - Mă pricep să cobor de pe un vapor.

Acum pune poponeaţa pe bara aia.

Ah... Stai pe balustradă şi trece picioarele peste ea.

Membrele.

Încetişor, domnişoară.

Sam, ai grijă cu valurile astea.

Atenţie, Sam. Puţin mai spre tribord. Încetişor.

În regulă, Sam. În regulă. Dă-mi mâna.

Trage spre babord.

Ia-ţi... ! Dintre toţi proştii... !

- N-am nevoie de ajutorul tău. - Nu e locul să ne certăm. Urcă.

Prostul proştilor !

Te aud tare şi clar !

Mulţumesc, dle Cum-te-cheamă. Te rog să mă duci la ţărm.

- Vai, poşeta ! - Kioki !

Mulţumesc.

Vrei te rog să mă duci la ţărm ?

În regulă, Sam. Îndreaptă-te spre plajă.

Dle Eu, nu cred că e momentul potrivit să o întâmpinăm pe foarte bogată

domnişoară Dedham, care este o partidă.

- Urcă. - Hei, doamna e udă toată.

La fel şi tu.

Acest domn este de asemenea din Massachusetts.

- Unul dintre Gilhooley de la Fall River. - Fascinant.

Nu te-am mai întâlnit undeva ?

Pango-Pango ?

Hong Kong, nu ?

N-am avut plăcerea să vă întâlnesc în Pango-Pango,

Hong Kong sau Fall River. Te rog să demarezi.

Da, doamnă. Mulţumesc, doamnă.

Cât spuneai că valorează ea, conform firmei Dun and Bradstreet ?

18 milioane de dolari.

18 ? A fost întotdeauna numărul meu norocos.

Aşteaptă aici.

Îmi arătaţi picioarele, vă rog ?

Foarte frumoase. Foarte frumoase.

- Ce tupeu ai ! - Pune astea, până te usuci.

Asta e o rochie.

- Nu, mulţumesc. - Nu se acceptă.

Te rog să mă duci la un hotel.

Vei dormi în casa tatălui dumitale sau pe plajă.

Tatăl meu locuieşte aici ?

Sigur. Ai ceva împotrivă ?

- Ce e clădirea aia ? - Spitalul tatălui dumitale.

El l-a construit... dacă te interesează.

Dră Dedham, ele sunt Yoshi şi Koshi.

Mai bine scoate-ţi hainele ude. Faceţi-i o baie fierbinte.

Pot da şi singură instrucţiuni servitoarelor.

Sunt convins că poţi. Mă duc pe plajă să-ţi aduc bagajul.

Mulţumesc foarte mult.

Mulţumesc.

Hei, voi de-acolo !

O, fiule ! Se pare că vom fi ocărâţi.

Scuze că te-am trezit.

Ştiu că pare bizar, dar puştiul şi-a uitat şapca Stan Musial.

- Ce şi-a uitat ? - Şapca mea, trimisă de Stan cel bărbat.

- Zicea că nu poate dormi fără ea. - Bună.

- Bună, Luki. - Bună, Luki.

Bună, Koshi. Bună, Yoshi. Nu m-aţi văzut niciodată treaz aşa târziu.

Calmează-te.

Este fiul tău ?

O... Da. Este... el este Luke.

Toată lumea îmi spune Luki. Şi am două surori.

Ele nici nu ştiu că am plecat, nu, unchiule Guns ? Adică, tata Guns ?

- Dar mama ta ? - Mama ?

- A murit. - O, Doamne, vreau la mine în pat.

Trebuia să fii demult în pat.

- Nu e treaba mea, dle... - Donovan.

Ruşine că scoţi un copil afară pe furtună.

Îl scot ? L-am căutat toată insula.

Ai vrea să dormi aici ?

Într-un pat adevărat, în loc de salteaua aia tare pe care mă pune să dorm ?

De ce te plângi ? Eu dorm în hamac. Ar trebui să-ţi trag o curea.

Dle Donovan, aşa bruschezi pe toată lumea ?

- Duceţi-l în camera mare de sus. - Somn uşor, unchiule Guns.

Aşa intenţionez. Să dorm bine şi adânc.

Dle Donovan, de ce nu te duci acasă, sau la tavernă aia a dumitale ?

Dacă aşa arată un tată, îmi dau seama ce noroc am

că nu l-am întâlnit niciodată pe al meu. Noapte bună.

Mademoiselle Dedham.

Tu de ce eşti aici ?

Am dormit aici azi-noapte şi pot reveni oricând, nu-i aşa, Amelia ?

- Aşa este. - Îmi permiteţi să mă prezint ?

Marchizul de Lage, guvernatorul acestei insule de paradis.

- A cărei floare pură sunteţi dv. - Nu mai spune !

- Ei bine... - Am intenţionat să vă salut ieri.

Dar, din păcate, sarcinile de serviciu ! Dar iată-mă, aşa cum sunt.

Mă pun pe mine şi automobilul meu,

care veţi observa că este american, din 1944,

împreună cu şoferul, la dispoziţia dv. Dl Eu.

- Amherst, '52. - Dle Eu.

V-aş sugera un tur pitoresc, un aperitiv rece ?

- Am un coş de picnic... - Sunteţi foarte amabil, excelenţă.

Dar am promis să-l duc pe Luki acasă.

Încetează, unchiule Andy. N-o mai bârâi pe prietena mea.

Luki, atenţie la maniere.

Ar vrea excelenta voastră să ne ducă la casa tatălui lui Luki ?

Povestea vieţii mele.

Încerc să mă apropii de un trandafir şi sunt înţepat de ţepii lui.

18 milioane de dolari.

- Bună dimineaţa, Padre. - Michel.

- Bună dimineaţa, Padre. - Căpitane.

A fost o slujbă minunată dimineaţă, părinte.

DEFECT

Tonomatul... Un tonomat, fără muzică ?

Cred că e defect, părinte.

Nu înţeleg. Leş Chinois, ei...

Eu nu ştiu nimic despre lucrurile astea. Cred că este defect.

Defect ? Fără muzică ? E nostim.

- Să ne mai întâlnim şi altă dată. - Sigur, dar acum te duci la şcoală.

A, lecţii de pian !

Îmi pare rău, dră, dar dl Donovan nu acceptă femei.

Adevărat ? E în regulă, sergent. Promit că nu voi crea necazuri.

Ascultaţi. Ajutor. Repet, ajutor.

- Bună dimineaţa, domnilor. - Bună dimineaţa.

Scuzele mele, dle Donovan. Adevărat, nici o femeie ?

- Eşti binevenită, dră Dedham. - De fapt, am venit aici cu afaceri.

- Nu vrei să iei loc ? - Mulţumesc.

Aş vrea să închiriez nava Araner oricât va dură

ca să-l găsesc pe tatăl meu şi să mă ducă înapoi la Honolulu.

- În privinţa asta... - Nava Araner nu e de închiriat.

E prea mare pentru insulele joase. Recife şi vârfuri de corali.

Mulţumesc, dle Donovan. Vorbeam cu căpitanul.

- Căpitane... - Sunt proprietarul navei Araner.

Şi al lui Inishmore, Inishfree şi al încă câtorva.

Poţi spune că suntem rivali, concurenţi în domeniul transportului maritim.

- O ţigară ? - Scuzaţi-mă.

- Mulţumesc. - Fumezi ?

- Da, fumez. - Păi, atunci, poate...

Poate altă dată ?

Dle Donovan, am fost tare nepoliticoasă aseară.

Te rog să accepţi umilele mele scuze.

Şi eu am fost mai degrabă dur. Pace ?

Pace.

- Eram obosită şi speriată şi... - Şi udă ?

Foarte udă. Şi să bat atâta drum doar ca să mi se spună...

N-ai grijă, tatăl dumitale se întoarce în curând.

N-ar vrea să rateze Crăciunul cu pacienţii lui din spital.

Din partea casei, da ?

Cum a fost băiatul meu Luki ? Cum s-a comportat ?

A fost încântător.

Şi amuzant... O, şi foarte educativ.

Am aflat totul despre rezultatele sportive ale dlui Musial,

apoi a adormit în braţele mele.

- Cum spunea Shakespeare... - Exact.

Dérangé, defect şi aşa mai departe. Explicaţia ?

Automatul. Transportat aici acum şase ani. Defect. Încă e defect.

Dar de ce... ?

Nu încerc să explorez adâncimile minţii orientale.

Poate amicul dumitale ar putea explica clienţilor mei din nou

că e defect.

Asta e rezonabil. Dle Eu.

Voi încerca să le explic în limba lor barbară.

Lume înstărită.

Prânzul. Copii. Copiii mei.

Chopin.

Mozart, poate ?

O, am fost la colegiu ?

Doi ani. Fotbal. Gleznă ruptă.

Marină.

Dră Dedham, aş vrea să faci cunoştinţă cu familia.

Mulţumesc.

S-ar putea să ţi se pară părintele Cluzeot puţin cicălitor.

- Bună, Amelia. - Părintele Cluzeot, dra Dedham.

- Bună ziua. - Încântat.

- Asta e fata mea mai mare, Lelani. - Lelani.

- Cânţi frumos. - Mulţumesc.

- Aceasta e cealaltă fată a mea. - Ei bine, eşti o păpuşică.

- Cum te cheamă ? - Sarah, dar mi se spune Sally.

Sarah ? Mă cheamă Amelia, dar nimeni nu mi-a spus vreodată Sally.

Nu ?

- Părinte, e miercuri. Schi nautic. - Nu.

- L-ai promis lui Lelani. - O oră.

- Pot să vin ? - Schiul nautic e un sport periculos,

mai ales în apele astea. Nu cred...

Ai putea să mă înveţi.

Te rog las-o şi pe ea să vină.

OK.

Nu. Lecţia e lecţie. După lecţie. O oră.

Zi-i !

Încetează, monstrule !

Aş dori un costum de baie.

- Bikini. Bikini numărul unu. - Foarte frumos.

- Bikini ! - Cred că ăsta e puţin cam mic.

Unul demodat.

- Drăguţ. - Foarte.

- Bună dimineaţa, dră... - Lafleur.

Ce rochie frumoasă. Te gândeşti la căsătorie ?

Care fată de vârsta mea nu se gândeşte ?

Adevărat.

Dră Dedham. Foarte potrivit.

Foarte drăguţ.

Şi pantalonaşi.

- Da. - O oglindă ?

Mulţumesc.

Mulţumesc, dar nu cred că e foarte...

Puiule, ţi se potriveşte.

Ştii, cred că ai dreptate.

- Sfinte Sisoe ! - Amelia Dedham.

- Fermecătoare, Amelia. - Mulţumesc, André.

- Să mergem, dră Bunker Hill. - Breed's Hill.

Bine, să mergem.

Apropo, ai expediat cererea aia de transfer ?

Miami Beach ?

- Da, domnule. - Anuleaz-o.

Ei bine, a reuşit.

Mai repede !

Să mergem.

Mai repede ! Mai repede !

Mai repede, zici ? Îi vom oferi ceva despre care să scrie acasă la Boston.

Vai, nu !

Nu, unchiule Guns, nu !

Vai, dră Dedham, îmi pare rău.

O, e în regulă, dle Donovan.

- Te distrezi ? - Amuzant.

- Eşti furioasă ? - Furioasă ?

Araner pleacă mâine dimineaţă, aşa că trebuie s-o verific.

- Luaţi barca. Eu mă voi duce înot. - Te provoc la întrecere.

- Mă provoci la întrecere ? - Da.

Să mergem.

Gata ?

Să... Să mergem.

Unu pentru bani, doi pentru spectacol, trei să fim gata, patru să plecăm !

Hai, Amelia ! Du-te ! Hai, hai, hai !

Hai, Amelia ! Du-te !

Nu eşti în formă, dle Donovan.

Chibrit.

Vai, îmi pare rău, dle Donovan.

E în regulă, dră Dedham.

- Pace ? - Pace.

- Ăsta e frumos. - Anul trecut am avut unul mai mare.

- Să-l legăm. - Dă-mi voie să te ajut.

Nu. Stan cel bărbat şi cu mine putem să-l cărăm, nu-i aşa, Stan ?

Leagă-l. Fă nodurile bine.

Vai, Lelani, ce frumos a fost. Ce înseamnă cuvintele ?

Mulţumeam zeiţei canionului pentru pomul nostru.

Zeiţă ? Crezi în zei şi zeiţe ?

Cred în Dumnezeu, aşa cum credem cu toţii,

dar respect credinţele şi obiceiurile poporului meu.

- Unchiule Guns ! - Vezi, un nod prost făcut !

Monumentul.

"Prinţesa Manulani.

"Comandantul William...

"... Dedham.

"Michael Patrick Donovan.

"Thomas Aloy-sius Gilhooley..."

Thomas Aloysius Gilhooley.

Asta înseamnă că au fost lupte pe insulă ?

Stelele alea aurii nu sunt de bună purtare.

- Povesteşte-mi. - Nu prea am ce.

Am fost măturaţi de pe un distrugător, şi am ajuns pe insulă.

Era o bază mare japoneză acolo.

Ne-am ascuns aici pe dealuri, în peşterile de colo.

Am azvârlit câteva chei franceze în maşinăria lor.

Le-am tras vreo câteva gloanţe.

Greu de crezut că a fost război la nici 1.600 de kilometri

de un loc atât de liniştit ca ăsta.

Iasomia şi aruncătoarele de flăcări nu se prea potrivesc,

dar aşa a fost.

- Mai bine să ne întoarcem în vale. - Dar...

- Cine a fost prinţesa ? - Să plecăm. E drum lung.

În regulă, copii. În jeep.

- Sus. - OK ?

Cum e obiectul ăsta ? Stă bine aici ?

Aţi întârziat. Nimeni nu ascultă de mine.

A trebuit să luăm un pom. Cum ar fi Crăciunul fără pom ?

- E drum lung până în valea aia. - Am o idee.

Aţi vrea să petreceţi Crăciunul la mine ?

Vrei să spui mai bine decât să punem pomul într-o cârciumă ?

Nu. Fireşte, vreţi să petreceţi Crăciunul cu tatăl vostru.

Mulţumesc. Ar fi foarte frumos să petrecem Crăciunul acasă la tatăl tău.

Ei bine, s-a rezolvat.

Părinte, nu pe acolo, acolo e cârciuma. Pe poartă.

Michael, cine a fost Manulani ?

A fost nepoata ultimului prinţ moştenitor al acestor insule.

- Ce i s-a întâmplat ? - A murit la facere.

Plec în California

Când mă întorc, o să fim căsătoriţi

Ce vrei să-ţi aduc ?

Şi uite ce a răspuns...

O pălărie cu calotă într-o parte

Catarame de argint pentru pantofi

Un boa cu pene

Un combinezon cu tivul în cerculeţe

Şi o rochie scurtă şi strâmtă

Ei bine ?

Am plăcerea să o informez pe excelenţa dvs

că temerile dumneavoastră s-au adeverit.

- Am ştiut eu că pune ceva la cale. - Indubitabil. Într-o canoe.

Canoe ?

O canoe ?

Dar am un plan.

- Bravo ! - Încerci să-mi strici numărul ?

Scuzele mele, mademoiselle. Băiete ! Şampanie pentru mademoiselle.

Nu, nu, nu. Vocea mea. Un strop de gin, te rog.

- Ţi-a expirat permisul de lucru. - Şi permisul turistic.

Dar avem un plan al casei dlui Donovan. Aici e baia.

La să auzim.

Haide, Sally.

- Of, copiii ăştia. - Aceeaşi poveste în fiecare seară.

Ştii, Michael Donovan, eşti un băiat de treabă.

Păi, ştii, Amelia Dedham, eşti o fată de treabă.

O ţigară ?

- Ce este ? - Credeam că o să mă săruţi.

- Ce ? - Ei bine, am mai fost sărutată.

Păi, eu... Credeam că am mai fost sărutată înainte.

- Mă întreb dacă copiii ăia chiar dorm. - O să sar peste asta.

- Te conduc acasă. - Nu, mă duc singură.

Noapte bună, Michael.

O, maimuţele n-aveau coadă în Zamboanga

O, maimuţele n-aveau coadă...

Ai un foc, Michael ?

E o glumă, Mike. Chinezul ăla, dl Eu. Totul e o glumă !

Idiotule. Un hamac.

SOS. Dă-i drumul !

Dă-o încoace.

"Doctore. Fiica ta din Boston se află aici."

- Fică. F-I-C-Ă. - Corect, cu un singur i.

"Completaţi numele" ? Amelia, prostule.

De unde să ştiu ? Nu trăiesc cu ea.

"Fiica Amelia din Boston e aici.

"Copiii tăi locuiesc la mine. Se presupune că sunt ai mei.

"Ajutor, doctore. Ai grijă ce faci. Guns."

E pe recepţie.

Copiii lui ?

Doctor Dedham, presupun.

Amelia.

Tată.

- O, doctor-san. - Yoshi, Koshi.

- Baia e pregătită, dle doctor. - Cum a fost ?

Nu sunt chirurg de operaţii pe creier, dar va fi bine.

Mă bucur.

- Îţi place ? - Foarte mult.

Am invitat nişte copii de Crăciun.

Trei dintre cei mai dulci copii din lume.

Nişte metişi mici.

- Ai dlui Donovan. Îi cunoşti. - Da, îi cunosc.

Priveşte. Generatorul funcţionează.

- Te deranjează ? - Nu. Nu, deloc.

Mă duc să mă bărbieresc şi să mă spăl.

- Voi pregăti ceaiul. - Bine.

Mulţumesc, Yoshi.

Mulţumesc.

- Fără frişcă. - Nu este frişcă.

- Rom ? - Sst.

S-ar putea să audă mătuşa Sarah şi unchiul Sedley.

Aşa este. Am uitat.

"Familia Dedham n-a făcut niciodată comerţ cu rom.

"Ne referim la el că marfă din Antile."

Pentru mătuşa Sarah, unchiul Sedley şi mărfurile din Antile.

- Skol. - Slainte.

Când ai învăţat irlandeză ?

O, Guns Donovan.

Şi dacă ar fi dl Gilhooley ?

Gilhooley ?

Nu. Aş vrea să ştii că ţi-am transferat toate acţiunile mele.

- Nu, aş fi vrut să le păstrezi. - De ce ?

Poate din admiraţie pentru tatăl meu ?

Mulţumesc.

Nu mă interesează Compania Maritimă Dedham.

Numai când îi aud numele mă trec fiori reci. La fel şi cu Boston.

Îmi amintesc ce fericit am fost să devin tatăl unei fetiţe minunate.

Era la începutul războiului. Au trecut lunile. Anii.

Am primit tot mai puţine scrisori. Apoi deloc.

- Ştiai că mama a fost... - Nu. Nimeni nu s-a deranjat să-mi scrie.

Apoi am fost torpilaţi. Mulţi dintre noi au murit.

Câţiva am ajuns la o plută. După zece zile, am ajuns aici.

Ar fi trebuit să ne predăm.

Dar oamenii ne-au ascuns, ne-au hrănit, unii chiar au murit pentru noi.

Le datorăm ceva în schimb.

Nu aveau doctor pe insulă şi Domnul ştie că aveau nevoie de unul.

Am aflat despre mama ta abia după cinci luni.

Când m-am liberat la Pearl Harbor

nu m-am simţit în stare să mă întorc la Boston.

Nu era nevoie de mine acolo. Dar aveau nevoie disperată de mine aici.

Ştiu că am greşit în privinţa răspunderii mele faţă de tine.

Dar erau şi aici copii.

Copii pe care i-am adus pe lume, care ar putea muri dacă n-aş fi aici.

- Înţeleg toate astea, dar... - De ce nu m-am întors acasă ?

- Nici pentru o vizită ? - Existau şi alţi doctori.

E adevărat. Dar, vezi, când am...

Nu-i aşa că sunt drăguţi ? Îţi aduc flori.

Înseamnă "bun venit". Ştii, fireşte.

De ce au făcut asta ? De ce nu vin sus ? Mă duc să-i aduc.

Amelia.

Da.

"A sosit timpul, spuse morsa, să vorbim despre multe...

- "Despre corăbii şi ceară de sigilii..." - "Despre verze şi regi."

Sunt aici de aproape...

E vremea de cal şi trăsură. Bunul dr Dedham. Scuză-mă, dragă.

- E o urgenţă. - Mi-am dat seama. Te pot ajuta ?

Bine. Haide. Mă vei ajuta să-mi sterilizez mâinile.

Mes chers enfants, bon et joyeux Noël. Un Crăciun fericit.

Copii, am ajuns din nou la acel sfânt moment al anului.

Momentul de a dărui, de a iubi şi de a ne reaminti.

Trebuie să fim recunoscători pentru multe lucruri.

Cu toţii. Şi eu mai mult decât toţi.

Pentru că în cele din urmă, capela noastră a primit o orgă.

O orgă minunată. Un dar al drei Amelia Dedham.

Mademoiselle, lăcrimez de bucurie.

Iertaţi-mă.

150 de dolari pentru repararea acoperişul capelei,

donaţia dlor Donovan şi Gilhooley...

... a fost tăiată cu o linie. Săracii sunt încă cu noi.

Înainte de a începe piesa pregătită de Mama Gabrielle,

aş vrea să menţionez că marina regală australiană a trimis din nou o corvetă

în onoarea prinţesei moştenitoare a paradisului nostru insular.

Mulţumesc bravilor şi nobililor noştri aliaţi

în numele Republicii Franceze.

Mulţumim guvernatorului.

"Şi aşa s-a aflat că s-a născut copilul în oraşul lui David,

"numit Betleem.

"Şi, priviţi, o stea a apărut pe cer."

Bună, Amelia.

- Calul şi trăsura ? - S-o conduci pe Amelia acasă.

Sigur.

"Apoi, dinspre Răsărit au venit trei crai,

"trei regi aducând daruri,

"să privească copilul şi să îngenuncheze în adoraţie în faţa lui.

"Regele...

"... Polineziei.

"Împăratul Chinei.

"Regele...

"Regele Statelor Unite ale Americii."

Staţi liniştiţi, băieţi. Cântaţi mai departe.

SPITALUL MANULANI

- Bonjour. Crăciun fericit. - Părinte Cluzeot.

- Vreau adevărul. - A, adevărul !

Cine nu caută adevărul ? Noi toţi. Toţi bărbaţii. Pretutindeni.

Ştii la ce adevăr mă refer.

Crucea Navală, trei Inimi Purpurii...

Nu, nu, nu.

Nu acolo.

Aici. Unde a completat situation de famille. Uite ce a scris.

Célibataire. Necăsătorit. Donovan nu este însurat.

Ei, ăsta-i Mike Donovan al nostru. Trei copii şi nici o căsătorie.

Nu e primul bărbat să pună căruţa înaintea boilor,

dar trei căruţe şi nici un bou ?

De neiertat.

Mă gândesc cum te-a păcălit !

Încercând să te cucerească, pozând drept un tată bun,

îmi vine să-mi smulg barba.

- Şi e o barbă atât de frumoasă. - Da, nu-i aşa ?

Ai fi uimită dacă ţi-aş spune câte fem... Ei bine, nu e important.

Spune-mi, chčre Amélie, revelaţia asta nu ţi-a schimbat...

... afecţiunea fată de Donovan ?

Ba da. Şi din motive pe care nici n-o să le bănui.

Accesul în local e interzis.

Linişte. Mergeţi cu toţii la petrecere.

- Şi berea ? - Sunt munţi de bere.

- Oranjadă, limonadă... - Suc de papaya.

- Ceai. - Ceai !

Acum, plecaţi, ca nişte domni ce sunteţi. Plecaţi.

Hei, priviţi !

O, nu, nu, nu !

- Cine serveşte ? - Ce zici de nişte bere ?

- Mişcă-te. - Ne dai nişte sticle de bere ?

Haide, să bem nişte bere.

Localul este închis.

De ce nu vă căraţi, băutori de limonadă ?

Băutori de limonadă ?

L-am auzit când a spus asta. Băutori de limonadă.

"Băutori de limonadă, " a spus.

Mă scuzaţi, aţi spus "Băutori de limonadă" ?

- L-am auzit. - Gilhooley, unde mi-e costumul ?

- Nu te băga. Ai putea fi lovit. - Vreţi să daţi de necaz ?

Născut şi crescut la Tipperary. Băutori de limonadă ?

Nu vei permite trei contra unul, chiar dacă este Gilhooley ?

Am mai văzut aşa ceva.

- Trei contra doi. - Eu ?

Sunt sărbătorile. Crăciun. Bea un pahar.

- Bine. - În contul casei.

Suntem aliaţi nobili. Coral Seas, am fost de partea voastră.

- Are dreptate. - În mod cert.

- Scuzele mele şi un Crăciun fericit. - Un An Nou fericit.

Festus ! Fratele meu mic.

Festus, avem un eveniment sportiv.

Întoarce-ţi şapca la spate.

Acum eşti iancheu. Trei contra trei.

Hei, Guns !

Festus ! Festus !

Taci din gură.

Gilhooley !

- Festus, eşti iancheu. - Festus ! Festus !

- Să bem o bere. - Îmi pare rău de pian.

Nu-ţi face griji de pian.

- Ce înseamnă un pian între prieteni ? - Asta a fost bună.

Pace pe pământ şi bunăvoinţă faţă de bărbaţi.

Hei, bere pe gratis ! Bere pe gratis !

V-am spus, băutori de limonadă, să plecaţi.

De ce nu eşti la petrecere, păgânule ?!

Încetaţi, băieţi. E sărbătoare. Pace pe pământ.

Pentru asta îţi umflu buza. Bere pe gratis !

Hei, încetează ! Ce vrei să faci ?

- Cine a început ? - Eu, domnule. Cu respect.

- Ne vedem dimineaţă la raport. - Da, domnule.

- Continuaţi. - La stânga.

Înainte marş.

- Gilhooley. - Iartă-mă, Padre.

- Asta e a dvs ? - Nu, e de la tonomat.

Tonomatul. Muzică. Aşa. Priviţi. Voilŕ. Muzică.

Încântător. Lisette, Joanne, Annelle, Kalua, Nani, Lani.

Sunt ca un ta... Le sunt ca un tată tuturor.

Pune-ţi pălăria pe cap !

Of, taci din gură !

André, ţi-a mai spus cineva

că eşti cel mai mare păduche din lume ?

Ereditar. Familia mea era cunoscută drept cea mai ticăloasă...

- Păduchi. - Păduchi ?

Pe Loara.

Iartă-mă. Protocolul.

- Îmi pare rău că am întârziat. - Gemeni ?

Amigdale.

Înălţimea voastră.

Şi o vizitatoare a insulei noastre...

Sora ta Amelia.

Sally.

Amelia.

Dulceaţă.

Frăţioare, de ce eşti aşa de nefericit ?

Mă strâng pantalonii. Priveşte.

Mulţumesc.

Cei din familia Kennedy vor fi furioşi.

În ce-i priveşte pe cei din familia Donovan... O, bărbatul acela !

Mademoiselle, uite. Un miracol. Acoperiş nou la capelă.

Mă bucur pentru dvs, părinte. Dră Lafleur, Crăciun fericit.

- O, mulţumesc. - Şi asta vă va amuza, dle Gilhooley.

- Şi dl Donovan ? - Se îmbracă pentru petrecere.

- Ce e graba asta ? - Dle Donovan.

Cel mai egoist, prost, rău şi otrăvit om !

- Cine ? - Tu.

- Eu ? - Da.

E un salut grozav în ziua de Crăciun.

Cum crezi că se simt acei copii,

duşi de acasă ca şi cum tatălui lor le e ruşine cu ei ?

- Deformezi lucrurile. - Ba nu.

Eram îngrijoraţi din cauza ta. Nu ştiam dacă vreo fată bătrână...

Priveai de sus la toţi şi la toate

până când te-am transformat eu într-o fiinţă umană.

- Tu ? M-ai făcut fiinţă umană... ? - Da.

Pot să te întreb cum ?

Dă-mi drumul !

- Uite aşa ! - Ah ! Fată bătrână !

- O, dră Dedham. - Mi-a făcut plăcere.

Tommy, acum trebuie să te însori cu mine !

Sigur, dragă, sigur, sigur.

Amelia, nu-i spui la revedere unchiului Guns ?

- Dlui Donovan ? Nu, nu-i spun. - Zi, n-ai curaj ?

Amelia.

Nu din nou.

Michael ! Michael Donovan ! Eu...

Te-ai... lovit ?

Ştii că plec astăzi acasă ?

Aşa am auzit.

Michael, dacă ce ai spus e adevărat şi dacă mă mărit cu tine,

n-aş vrea să ne crească copiii ştiind că tatăl lor este proprietar de cârciumă.

RECIFUL LUI GILHOOLEY

Le-am dat lor localul, ca dar de nuntă.

- Pace ? - Pace.

O căsătorie ideală.

- Dacă aş consimţi să mă mărit cu tine... - Dacă ?!

Şi dacă am avea un băieţel,

se va numi Francis X Donovan, ca pe tatăl meu.

Se va numi Sedley Atterbury Dedham, ca pe unchiul meu.

- Un nume aiurea pentru un Donovan ! - Michael !

- Îi spunem William, după tatăl meu. - Doctorul ?

- E cam lung. O să-i spun Bill. - Pace ?

Pace.

Amelia, ai un temperament irlandez meschin, dar îmi place la nebunie.

De acum înainte, eu port pantalonii în această familie.

Vai, tu... !