Original subtitles

Vorbea şampania...

Haide, Pauline, tu şi Sheldon aţi terminat-o.

Nu am terminat-o. Avem ceva probleme.

Renunţi la el, ai spus-o chiar tu.

- Dar suntem căsătoriţi de 15 ani. - Eu sunt însurat de 20.

- Dacă află... - Da, Judy a aflat şi n-a făcut nimic.

Judy e plecată din oraş. Sheldon e aici.

Ai dreptate.

Nu-mi acordă destulă atenţie.

Eu sunt cel care te apreciază.

Te doresc tare mult... Eşti atât,

de frumoasă.

În 1564 Nostradamus a prezis distrugerea lumii, în 3 valuri groaznice.

Primul val e aici.

Numele meu e Cade Foster

şi astea sunt povestirile mele.

Mi-au ucis soţia,

M-au acuzat de crimă.

Acum sunt pe fugă,

dar nu mă ascund.

Călăuzit de profeţiile lui Nostradamus,

îi caut,

îi vânez.

Voi opri,

PRIMUL VAL.

Traducerea şi adaptarea Adyc-SubTeam Revizuită de FlorinA

Pagina de web Paranoid Times este menită să avertizeze lumea de pericolul eminent

la care suntem supuşi de rasa extraterestră,

care s-a infiltrat pe acesta planetă.

Oamenii au început să bage de seamă.

Un e-mail a venit de la Sheldon Lamott care susţine

că are poze cu un OZN zburând în Columbia, Maryland.

La doar 32 km în afara oraşului Washington DC.

Se potriveşte cu catrenul 24, centuria 2.

O viziune a distrugerii, apare în jurul tronului.

Iar lupta pentru domnia supremă a început.

Furtuna neconfirmată care vine, testează temperamentul tuturor oamenilor.

De asta am venit...

John Tran ?

- Nu. Dave Brikman. - Am crezut că eşti Tran.

Îl cunoşti pe Jonny Tran, fotograful ?

Face un pictorial cu casa mea pentru decoraţiuni şi design.

E o casă frumoasă.

Da... e scheletul original cu fiecare detaliu restaurat.

De fapt candidez pentru statutul de moştenitor.

Din partea cui ziceai că vii ?

N-am zis. Paranoid Times. E un site.

Am venit să-l văd pe Sheldon Lamott.

Bătrânul Sheldon. Ei bine, asta-i casa lui.

Mulţumesc !

Se pare că o să vină o furtună, nu ?

Da. Mulţumesc încă o dată.

Bună. Mă numesc Dave Brikman. Sunt de la Paranoid Times.

- Sheldon Lamott m-a contactat. - Îmi pare rău dar nu-i acasă.

- De unde aţi spus că sunteţi ? - Sunt de la Paranoid Times.

Dl Lamott m-a chemat pentru nişte fotografii.

- Ce fel de fotografii ? - A zis că a văzut un OZN.

- Un OZN ? - Îmi pare rău. Nu v-a spus că o să vin ?

Nu.

S-a dus la magazin.

- Ştiţi când se va întoarce ? - Nu cred că stă mult.

- Puteţi să-l aşteptaţi înăuntru. - Mulţumesc.

Acesta trebuie să fie Sheldon.

Şi copii. Paul şi Josephine.

Sunt nişte copii frumoşi.

- Să vă aduc ceva de băut ? - Nu, mulţumesc.

- Frumoasă casă. - Mulţumesc.

E ca un mormânt de când copii au plecat la internat.

Mai exact. Ce poze sunt astea ?

Nu ştiu exact. Nu le-am văzut încă.

A spus unde le-a făcut ?

În e-mail a spus ceva de un loc numit pădurea Nord Harbor.

Există o bază militară lângă acea pădure. Putea fi un elicopter.

S-ar putea.

Mă întreb unde o să înceapă furtuna. A tunat toată după masa.

Ciudat, deoarece la meteo n-a zis nimic de furtună.

Bună.

Cine eşti ?

- E omul pe care l-au chemat. - Sunt Dave Brikman, de la Paranoid Times.

Oh, da, da. Am să vă arăt nişte poze în camera obscură. Sunt incredibile.

- Sheldon ? - Mai târziu.

- Chiar trebuie să vorbim. - Nu acum, da ?

- Scuză deranjul. - Nu-i nimic, dl Lamott.

Spune-mi, Sheldon.

Iată-le.

Asta e tot ce aveţi ?

Nu prea am avut timp să focalizez. S-a întâmplat destul de repede.

Din câte am înţeles, există o bază militară în zonă. E posibil să...

Nu era nimic asemănător cu ce am mai văzut militar.

Era o chestie mare sferică foarte luminoasă. Nu ştiu ce era.

Unde s-a dus ?

Ei bine... a stat acolo vreo 30 de secunde, după care a dispărut.

- Ce făceaţi în pădure ? - Ce făceam ?

În mail spuneaţi că nu sunteţi unul din vânătorii obişnuiţi de OZN-uri.

Ce făceaţi în pădure cu un aparat de fotografiat ?

Fotografiam păsări.

- Noaptea ? - Bufniţe.

Nu.

Nu eraţi singur acolo în noaptea aia.

Nu.

Boyd Hackett. Nenorocitul naibii.

Făcea poze în pădure. Ştie.

- Calmează-te, Pauline. - Era acolo în pădure şi ne fotografia.

Şi ? Ce o să facă ? O să mă bată ?

După ce va obţine moştenirea soţul tău va avea mult pământ.

Nu-l cunoşti pe Sheldon. Nu se supără. Se răzbună.

Tremur tot. De ce nu te calmezi ?

Bea un pahar de vin sau ceva. Vorbim mai târziu.

Totul s-a întâmplat în urmă cu un an. Când au plecat copii la şcoală.

Lucrurile s-au schimbat.

Ne-am îndepărtat.

Încă o iubesc.

Numai că nu ştiu ce să fac.

Sheldon, o să fiu direct cu tine. Astea nu dovedesc nimic.

Dar a fost un OZN. Ştiu ce am văzut.

E greu să convingi oamenii cu dovezi reale.

Am avea nevoie măcar de încă un martor.

Nu, te rog. Nu vorbi cu soţia mea. Nu înainte să vorbesc eu cu ea.

Uite cum facem. Punem astea pe Paranoid Times

şi vedem dacă răspunde cineva.

Mulţumesc !

- Pozele dovedesc un lucru. - Ce anume ?

- Suntem într-un episod din Melrose Place. - Ce vrei să spui ?

- Ce vrei să spui ? - Nu contează, Eddie.

Sunt nişte poze inutile.

Înseamnă că celelalte chestii pe care le-am găsit nu au legătură ?

Care alte chestii ?

Marylene Waters&Power, au avut o cădere de curent inexplicabilă.

Un inexplicabil raport meteo a sosit de la Barkeville.

Eddie ?

Alo ? Alo !

Nemaipomenit !

Ai nevoie de ajutor ?

- Dan Moody. - Bună. Dave Brikman.

Ai venit pentru Sheldon ? Tipul care a avut o întâlnirea de gradul 3.

Da. Din păcate n-a fost chiar de gradul 3.

Sheldon are o imaginaţie bogată.

Am condus 400km ca să ajung aici şi acum maşina asta nenorocită nu porneşte.

- Ce are ? E bateria ? - Nu cred. Nu sunt sigur.

Am fost şofer în marina militară timp de aproape 20 de ani.

- Pot să arunc o privire ? - Chiar te rog.

Injectorul poate fi înfundat.

Poate e ceva din computerul pe care-l folosesc maşinile din ziua de azi.

- Îmi aduc sculele. - Brikman ?

Treci încoace. Moody, acum.

Se întâmplă ceva la televizor. Nu ştiu ce este.

Repet. Azi la ora 4:30 ora de est, Pentagonul a făcut un anunţul oficial,

că o armată extraterestră a atacat Pământul.

Cel puţin nouă mari capitale ale lumii, au fost distruse de atacuri aeriene.

Numărul morţilor este estimat la aproape 19 milioane.

Dumnezeule !

- Asta nu se întâmplă. - Ba da.

... Şi acum se îndreaptă spre suburbiile din Maryland şi Virginia.

Pentagonul ne-a cerut să păstrăm ordinea publică.

Vă îndemnăm să nu vă părăsiţi locuinţele şi să nu intraţi în panică.

Vă vom ţine la curent în continuare...

Al doilea val.

Dacă e stricată, Dan îl poate repara.

Nu e nimic stricat. Nu-mi dau seama de ce nu porneşte.

Maşinile, telefoanele, curentul... toate sunt căzute.

Ei sunt de vină, extratereştrii. Sigur au făcut ceva.

Ce ne facem ?

Trebuie să ne înarmăm. Ne pregătim de luptă.

Aici nu suntem în armată, Moody. Suntem într-o suburbie.

Mă bucur că te-ai hotărât să fluturi steagul alb.

- Dar nu vorbesc de predare. - Aşa e. Nu ne predăm. Nu e o opţiune.

Tu eşti expertul. Ce părere ai ?

În ultimele 5 luni am ştiut de existenţa extratereştrilor pe Pământ.

Şi-au pregătit terenul pentru invazia asta.

Am vorbit eu însumi, dar nu i-am putut face pe oameni să asculte.

- Şi acum sunt aici. - Tu chiar ai văzut extratereştrii ?

I-am văzut, m-am luptat cu ei şi ştiu că dacă stăm uniţi îi putem învinge.

- Da... şi cum arată ? Omuleţi verzi ? - Sunt exact ca noi.

- Cultivă duplicate genetice umane. - Clone ?

- Haide, cred că glumeşti. - Aş vrea să glumesc.

- Omul ăsta e nebun. - Mă credeţi sau nu, Moody are dreptate.

Ar trebui să ne înarmăm şi să ne facem provizii.

Şi să găsim un buncăr securizat.

Puterea stă în numărul mare.

Trebuie să găsim un adăpost. Un subsol...

Îl puteţi folosi pe al nostru, dar nu ştiu dacă e destul de mare.

Puteţi folosi casa mea. Fundaţia e întărită.

Nu mă înghesui în subsolul nimănui. Clar ?

- Bine. Atunci stai afară. - Boyd, Boyd nu o să lăsăm pe nimeni afară.

Mai bine mergem la mine. E de zece ori mai bună decât...

- Ar fi mai bine să mergem înăuntru. - Mergeţi înăuntru. Intraţi.

- Mi-aş dori să fi fost şi copii aici. - Tu te poţi gândi la ei acum, Pauline.

Suntem la mila lui Dumnezeu.

Unde sunt băieţii ?

Dan şi Rikman sunt la noi acasă, să mai aducă ceva lucruri.

Unde este Boyd ?

Nu-i aici ca să nu moară cu mine.

- Asta e tot ce ai găsit ? - Mi-am predat armele când m-am pensionat.

- Astea sunt bune la ceva ? - Nu prea.

Trebuie să găsim ceva să ne baricadăm aici până trece.

Tu unde ai fost ?

Acasă. Am luat o lanternă şi un radio cu baterii.

Presupun că nu ai nicio armă.

Sunt dentist, Dale, bine ?

- Dale, mă ajuţi te rog cu apa ? - Da.

Să mergem jos, oameni buni. Mişcaţi-vă.

- Eşti nebună să stai aici. - Ce alte variante mai avem ?

Suntem ţinte sigure în subsolul ăla. Încă o lovitură şi suntem morţi.

Vii ?

Nu văd nimic.

Avem apă, mâncare, trusă medicală, baterii... Şase oameni.

- O să ne ajungă poate 6 zile. - Încerc să prind ştirile.

Atmosfera e prea încărcată.

Se apropie tot mai mult.

Cred că ar trebui să ne rugăm.

Dumnezeule, biblia ne vorbeşte de ziua Judecăţii de apoi.

Poate că acea zi a venit, dar dacă trebuie să-ţi acceptăm mânia,

ai milă de noi.

Ce-i aia ?

De unde să ştiu ?

- Aia a fost o transmisie extraterestră. - Oh, scuteşte-mă !

- Putea fi o transmisie bruiată. - Nu, n-ai auzit ? A fost extraterestră.

Cum recepţionezi transmisii extraterestre pe radioul tău, Boyd ?

De ce nu te întorci la treburile tale şi să mă laşi în pace ?

Hei, ai spus că extratereştrii arată că noi.

Da.

Şi de unde ştim că vreunul din noi nu este extraterestru ?

Păi cred că nu ştim. Unde vrei să baţi, Sheldon ?

Dacă mă întrebi pe mine, în camera asta e un extraterestru chiar acum.

Şi numele lui e Boyd.

În sfârşit ţi-ai dat seama, nu-i aşa Sheldon ?

Ai recepţionat o transmisie extraterestră.

- Eşti aşa de îngâmfat. - Ce-i cu toate acele călătorii de afaceri ?

- Ce fel de dentist face atâtea călătorii ? - De ce nu taci din gură ?

De ce ? Aştepţi ca extratereştrii tăi să-ţi spună ceva ?

Poate să-ţi dea ordinele.

Calmaţi-vă. Nu e momentul.

Nu poţi face astfel de acuzaţii.

Întâmplarea face să ştiu un lucru... că a văzut acel OZN în pădure.

- De ce nu spui ce ai văzut ? - Încetează.

- De ce nu mărturiseşti ? - Sheldon, taci.

Pentru că, e un extraterestru. De aceea.

Nu. Pentru că am fost cu nevastă-ta, bătrân retardat.

- Ce o să faci în legătură cu asta ? - Domnilor, vă rog !

Nu e momentul să ne pierdem controlul.

Cine naiba te crezi, să ne zici ce să facem ?

- Boyd, nu fi un ticălos... - Să te ia naiba !

Boyd, suntem vecini de 10 ani. Îmi placi. Nu mă face să te rup în bucăţi.

- L-ai ales pe Sheldon în locul meu ? - Crezi că-s extraterestru ?

Nu, nu cred. M-am săturat de poveştile astea.

- Bine, Sheldon... - Destul !

Doar ascultaţi. Ascultaţi.

Ajutor !

Vă rog, ajutor ! Ajutaţi-mă !

Cine-i acolo ? Spune-ţi numele.

- Poate e unul dintre ei. - Atunci sunt pregătit.

Nu las pe nimeni să intre.

- Nu putem să-l ignorăm. - Ba da, putem.

- Ar putea fi unul din vecini. - Alice are dreptate. Să deschidem uşa.

Proviziile sunt limitate. Chiar dacă e unul din vecini, nu ne permitem să-l primim.

O dată are şi Boyd dreptate.

- Nu putem să-i lăsăm afară. - De ce nu ?

Luăm măsuri de precauţie. Acoperim uşa... nu ştiu.

Nu ştiu cine e şi vrei să-mi risc viaţa ? Nici vorbă.

Poate fi o fiinţă umană care moare acolo. Vrei să o ai pe conştiinţă ?

Dale, trebuie să-i ajuţi pe cei de afară.

Lăsaţi-mă să intru, vă rog !

- E vorba de siguranţa noastră, Alice. - Dale, poate fi rănit.

Uită ce e. Regulile s-au schimbat de când am coborât aici.

Nu avem loc pentru acte de caritate.

- Dale ? - Mergem noi doi.

- E un lucru creştin, Boyd. - Da, la fel şi a fi răstignit.

În regulă, tu deschide uşa.

- Ies eu primul. - Te acopăr.

Da, l-am luat. Ai grijă la scări. Uşor.

Întinde-l pe masă.

Pune-l pe-o parte.

Haide.

Ai grijă la cap.

L-am pus.

Cine naiba e ?

Jonathan Tran. E fotograf. Venea să facă poze la mine acasă.

- Şi vroiai să-l laşi acolo. - De unde era să ştiu ?

- Boyd, examinează-l. - Sunt dentist, pentru Dumnezeu.

Totuşi ai pregătire medicală.

Stai liniştit. Încet, încet.

E epuizat, dar în rest cred că e bine.

- Unde sunt ? - E în regulă, eşti printre prieteni.

- Apă. Apă, vă rog. - Daţi-i nişte apă.

- Încet. - Bine, gata. Nu avem chiar atâta.

Dle Tran ? Ne poţi spune ce ai văzut acolo ?

Totul a fost distrus. E îngrozitor.

De unde vii ?

De lângă Washington...

Deodată am văzut toate navele alea zburând pe cer ca lăcustele.

N-a mai rămas nimic din Washington ?

Washington DC nu mai e.

Au coborât pe autostradă ne-au ridicat şi ne-au topit maşinile.

Am văzut femei şi copii arzând.

Dumnezeule, ajută-ne !

Cum ai ajuns aici ?

Am fugit. Mi-am lăsat maşina şi am fugit în pădure.

Am tot fugit. Nu ştiu cât de mult.

După aceea am văzut un indicator care m-a îndrumat încoace.

Era singurul loc la care mă mai puteam gândi.

- Nu putem rămâne aici. - Sheldon, te rog !

Cum ai ştiut să vii aici ?

Ce vrei să spui ?

Cum de ne-ai găsit în subsol ? Trebuia să mergi la Hackett.

Acolo mergeam, dar am auzit strigăte. Nu mai puteam fugi şi am venit aici.

E în regulă. Eşti norocos că ne-ai găsit.

Da, eşti norocos.

O să fie superb. Ai putea fotografia casa la apus.

Soarele străluceşte exact prin ferestre.

Umple toată camera într-o lumină galben aurie.

Poftim. Nu are zahăr.

E în regulă. Mulţumesc.

- Sunt speriată, Dale. - Şi eu.

Cred că Dumnezeu are căile întortocheate.

- Acest scop... - Care scop ?

Cum poate un Dumnezeu milostiv să lase să se termine în felul ăsta ?

Aici.

Nu întotdeauna îi putem înţeleg lucrările.

Ştiu.

Poate că noi am dat-o în bară.

Adică uită-te în jur.

Lăcomia, minciunile, necinstea, înşelăciunea.

Chiar şi aici în curtea noastră. În cartierul nostru.

Poate am dat-o în bară.

Poate ne dă o şansă să ne izbăvim.

Şi noi ne întoarcem unul împotriva celuilalt.

Te iubesc.

Şi eu te iubesc.

Credeai că se va ajunge la asta ? Că or să coboare aici.

Eu am încercat să alertez oamenii în ultimele 5 luni.

Toate guvernele, agenţiile de securitate,

am înfiinţat o pagină web.

Nimeni nu a vrut să creadă.

Or să creadă acum.

Oricum, cred că e o cauză pierdută.

L-ai auzit pe Tran. Or să distrugă tot.

Nu-l cred.

Dacă minte, atunci e un actor bun.

Autostrada e la 20 km distanţă. Crezi că a fugit atât ?

- Poate din cauza adrenalinei. - 20 de km ?

Şi a fugit direct la uşa noastră.

Se îndrepta spre Hackett.

Nu am încredere în genul lui de oameni.

Cum adică, genul lui ?

Ştii tu. Genul ăsta de oameni.

- Nu, nu ştiu. - Nu pot fi de încredere.

E o generalizare cam mare. Nu crezi ?

Am mai avut experienţe cu oameni ca el.

Oameni ca el aveam în cazarma din sud-estul Asiei.

- Nu le întorci spatele niciun minut, omule. - Da, dar atunci era război.

Şi ăsta ce naiba crezi că e ?

- Cum eşti ? - Sunt bine.

Ştii, Pauline ? Nu e prea târziu.

Pentru ce ?

Iertare. Pentru asta sunt toate căsniciile.

Sheldon să mă ierte pe mine sau eu să-l iert pe Sheldon ?

Eu şi Dale suntem căsătoriţi de 15 ani.

N-a fost un minut fără urcuşuri şi coborâşuri.

- Aşa e orice căsnicie. - Exact asta vreau să spun.

Ştii Alice, scopul meu în acesta căsnicie erau copiii.

Când au plecat la şcoală, acel scop s-a stins.

Sheldon are munca lui, are hobby-urile lui.

- Simt că eu nu am nimic. - Opreşte-te. Nu-i adevărat.

Boyd mi-a aruncat o frânghie, şi m-am agăţat.

Da, dar cu ce costuri ?

Timpul se scurge. De ce nu încerci ?

- Durează prea multă să facă o poză. - Despre ce vorbeşti ?

Soţul tău, a ieşit.

Sheld ?

Am crezut că ai plecat.

Nu.

Îmi pare aşa de rău, Sheld.

Îmi pare foarte rău.

Dintre toţi bărbaţii, de ce arogantul ăla nenorocit de Boyd ?

Boyd m-a făcut să mă simt dorită.

Prioritatea ta a fost întotdeauna munca. Nu eu.

Cum crezi că am plătit pentru toate astea ?

Să-mi asigur familia.

Ce rost toate astea, dacă noi n-am putut fi împreună.

Poate nici n-o să supravieţuim în noaptea asta.

Dar dacă este ultima noastră noapte,

poate vei încerca să mă ierţi.

Nu. Aşa e mai bine.

Sheldon ?

Despre ce naiba a fost vorba ?

Am făcut o mare greşeală. Trebuia să termin asta ieri noapte.

Ce s-a întâmplat cu tine ?

Ultima oră mi-a arătat cine eşti cu adevărat.

Serios ? Şi cine naiba sunt ?

Un egoist arogant.

Ştii ceva, Pauline ? O să trec peste faptul...

S-a terminat.

Tran ?

- Spui că ai alergat prin pădure. - Aşa e.

Cât de mult ?

- Nu ştiu. Mi s-a părut o veşnicie. - Vezi ? Asta mă deranjează.

Pentru că dacă ai venit dinspre autostradă, singurul drum prin pădure era Huckson Park.

Asta e la numai 800 de metri.

- Nu ştiu. - De ce nu recunoşti că minţi ?

- Dale ! Nu ai nicio dovadă. - Lasă-mă pe mine să mă ocup de asta.

- Îmi vei spune adevărul. - Îl spun.

- Cine eşti ? - Ţi-am spus.

- Eşti un extraterestru ? - Hei, hei Moody. Lasă-l.

Lasă-l.

Vă spun eu cine este extraterestrul.

Da, aici este un extraterestru.

- Am fost prea proşti să ne dăm seama. - O să dai vina pe mine acum ?

Nu. Nu tu, Sheldon.

- Pauline. - E josnic chiar şi pentru tine, Boyd.

- Despre ce vorbeşti ? - E ridicol.

Sună nebuneşte. Dar am stat şi m-am gândit.

- Destul cât să ajung la câteva concluzii. - Ţine-ţi concluziile pentru tine.

- E Pauline, şi sunt sigur. - E supărat că i-am spus că s-a terminat.

Sunt supărat pe naiba !

Sheldon nu minţea când a spus că a văzut OZN-ul în Columbia, acum câteva zile.

Şi Pauline ştie pentru că a fost acolo cu mine.

Am parcat pe Route 12. Ea a ales locul şi ea a insistat să mergem acolo.

- Boyd, încetează. - Nu e momentul să jucăm teatru.

Încerca să-i contacteze.

Spune-le că nu e adevărat, Sheld.

Sheldon, spune-le.

Nenorocitule ! Nu mai pot sta aici.

Pauline !

Pauline, e în regulă.

Dumnezeule !

Sheldon ! Deschide trapa...

Lasă-ne să intrăm !

Aşteaptă, Moody. E o navă extraterestră acolo.

- Deschide uşa. - O s-o laşi pe Pauline acolo ?

Ce-ţi pasă ţie, Sheldon ? Ai dat-o în bară deja.

Deschide uşa, Boyd !

Sunt afară şi vor să ne omoare.

Dacă deschizi uşa, suntem cu toţii în pericol.

Dă-te din calea mea.

Nu i-am cerut Paulinei să iese, bine ? Aşa că, ce-i făcut, e bun făcut.

- Trebuie să ne gândim la siguranţa noastră. - Şi să-i abandonăm ?

- De ce ? - Pentru că vreau să trăiesc.

În ceea ce mă priveşte, oamenii ăia sunt deja morţi.

- Dă-te din calea mea Boyd. - O să regreţi asta, Moody.

Ne-aţi lăsat afară. Ce fel de oameni sunteţi ?

Pauline ! Linişteşte-te !

Vecinii mei. Am crezut că vă cunosc, dar nu e aşa.

Toţi sunteţi nişte animale.

Ce s-a întâmplat cu tine Moody ?

O să ne împuşti ?

Veneam să deschid uşa.

Ţi-a luat cam mult timp.

- Nu ştiam ce e acolo. Nu puteam să... - Să deschideţi uşa ?!

Lasă-mă să ghicesc. A trebuit să votaţi, să discutaţi ?

Dacă ne lăsaţi să trăim sau să murim ?

Trebuia să vă gândiţi.

N-a fost o alegere uşoară. Îmi pare rău.

El a vrut să vă lase să intraţi. Eu am vrut.

Boyd, n-a vrut.

Adică, nu puteam fi siguri...

Îmi pare rău. Îmi pare rău că am ezitat.

Sigur.

- Am încercat să-l conving, dar... - Să te ia dracu, Sheldon.

- Boyd nu v-a lăsat să intraţi. - Eşti un mincinos.

- Nu mint... - Tăceţi amândoi, până nu vă rup în bătaie.

E o navă de atac chiar deasupra noastră.

Nu mai avem timp.

Guvernele voastre au capitulat în faţa noastră.

Nu opuneţi rezistenţă sau veţi fi eliminaţi.

Predarea paşnică vă va asigura supravieţuirea. Nu vă facem rău.

Orice rezistenţă va fi atacată cu arme biologice de distrugere în masă.

Trebuie să ne predăm.

- Ce naiba ştii tu. - Nu ne vom preda.

- Şi ce sugerezi să facem ? - Luptăm.

Cu ce arme ? Avem un amărât de pistol.

Dacă ne predăm, poate vom supravieţui.

Dacă nu luptăm nu vom avea o viaţă. Ne vor face sclavi...

Nu avem nici o şansă dacă luptăm cu ei.

- Trebuie să stăm pe baricade. - Să stăm pe baricade... ne vor măcelări.

Atunci aşa să fie. Cel puţin nu murim degeaba.

Le arătăm că suntem dispuşi să luptăm.

Sunt de acord cu Brikman.

Da, voi doi G.I Joe faceţi ce naiba vreţi. Eu zic să negociem, să facem o înţelegere.

Nu putem negocia. Nu vor încheia nicio înţelegere.

- De unde naiba ştii asta ? - Pentru că nu avem cu ce negocia.

Şi ce sugerezi să facem ? Să ieşim acolo cu surle şi trâmbiţe ?

Nu avem decât un pistol.

Şi atunci ce facem ?

Propun să aşteptăm, să încercăm să ieşim şi să scăpăm.

Nu. Eu zic să ne predăm.

Staţi puţin...

- Staţi puţin... Ce ?

Numai Boyd vrea să se predea.

Despre ce vorbeşti, Sheldon ?

Nu vezi ? E clasicul Boyd...

De ce nu spui care e adevăratul tău plan, Boyd ?

Ce plan ?

Nu mi-am dat seama despre ce vorbeau, până acum.

L-am auzit pe Tran, făcând o înţelegere cu Boyd.

El lucrează pentru ei.

Ce ? Pentru extratereştri ?

- Da. - Stai aşa puţin.

Eşti un mincinos nenorocit.

- Sheldon, ce a spus Tran ? - Stai calm, Moody.

Tran i-a spus lui Boyd că a făcut o înţelegere cu extratereştrii

în schimbul protecţiei.

- Aşadar, aşa ai scăpat. - Minte, nu am făcut nicio înţelegere.

Ei caută asistenţi printre oameni, care să-i ajute.

Vrei să spui că au nevoie de trădători.

- Nu sunt trădător. - Ştii ceva, Sheldon ? Eşti mort.

Staţi puţin, că nu avem decât cuvântul lui Sheldon.

Vrei dovezi ?

Cum crezi că extratereştrii au găsit casa asta aşa repede ?

Cum crezi că a scăpat Tran ?

De ce crezi că nu v-a lăsat Boyd, să intraţi ?

- Toate astea sunt ridicole. - Sheldon, cred că minţi.

- Eu spun doar ce am auzit. - Minţi pentru că îl urăşti pe Boyd.

Şi ce ? Asta am auzit. Jur.

Eşti un mincinos blestemat.

Suntem osândiţi de când l-am lăsat pe Tran să intre.

Suntem osândiţi de când l-am lăsat pe Boyd înăuntru.

Bine. În regulă ?

Am făcut o înţelegere.

Dar Sheldon minte !

Stai acolo.

- Boyd ? - Stai acolo.

- Pune pistolul jos. - Stai acolo, sau de omor.

Pune pistolul jos.

- Nu am făcut nimic. - Boyd, te rog.

Asta nu trebuia să se întâmple.

M-ai împuşcat.

El a făcut mişcarea. A venit aici.

A venit aici. El a făcut mişcarea.

În regulă. Stai liniştit.

Au spus că gloanţele sunt oarbe.

Cine a spus ?

Oamenii care se bazează pe mine.

- Despre cine vorbeşti ? - Despre extratereştri.

Cei care ne-au chemat la selecţie, pe strada Elm.

Ne plăteau cu 400 de dolari pe zi.

Au spus că voi sunteţi concurenţii.

Ăsta trebuia să fie un joc.

Sunt un simplu actor.

E doar un joc.

Dale, ce se întâmplă ?

Dumnezeule, s-a terminat.

Ce se întâmplă ?

A fost un test.

A fost un test, ticăloşilor.

A fost un test.

A fost un test !

Alte rapoarte de invazie ?

Pe lângă pana de curent din 5 state, nimic.

Dar în cartierele vecine ? A raportat cineva că a văzut OZN ?

Am intrat în sistemul municipal.

Există înregistrate două plângeri pentru gălăgie

dar nicio raportare de OZN.

Îmi pare rău Cade. Acea navă extraterestră, putea fi orice.

Elicoptere, hologramă, foarte multe lucruri.

Am crezut că s-a terminat, Eddie.

Prea puţin, prea târziu.

Atâta muncă grea pentru nimic.

Al doilea val încă n-a venit, prietene.

Încă ai timp.

Am văzut că a ajuns poliţia şi paramedicii acasă la Lamott, după ce ai plecat.

Să ia corpul lui Tran, bănuiesc.

Aşadar, extratereştri au făcut totul, holotech ?

E incredibil, omule.

Ştii ce mă deranjează cel mai mult ?

Că au aflat exact ce trebuiau să ştie.

Nu a fost niciun extraterestru în acea noapte, pe strada Rivington.

Nici Boyd Hackett, nici Lamott, nici măcar săracul John Tran.

Extratereştrii ne-au învins

cu o serie de transmisii false şi câteva efecte speciale.

Şi în lupta crucială, ne-am dezvăluit cel mai periculos secret.

Că noi suntem cel mai mare duşman al nostru.

Cred că ar trebui să vedeţi asta.

Ăsta e tipul care l-a împuşcat pe John Tran ?

Da. El este. El l-a împuşcat pe John Tran.

Traducerea şi adaptarea Adyc-SubTeam Revizuită de FlorinA

www.subs.ro