Original subtitles

În cele mai sumbre zile din al Doilea Război Mondial,

când primejdia era cea mai mare,

Marea Britanie se pregătea să înfrunte curajos inamicii.

Și de unde venea acest curaj?

De unde venea spiritul războinic,

voința de a învinge care ne-a arătat lumina speranței?

De unde?

Cot la cot cu bărbații, britanicele au înfruntat ororile războiului

și au arătat mare tărie de caracter în… multe situații pe muchie de cuțit.

Haide, Ruby!

Ridicol! Nici nu m-am trezit bine!

Pe asta mizează.

Pesemne că se trezesc odată cu găinile.

Haide!

Ți-ai uitat nădragii!

Hai odată, fetelor!

Vin frumoasele războinice!

De ce n-om aștepta până după micul dejun?

Ridicați!

Doi, pregătit!

- Unu, pregătit. - Trei, pregătit.

- Patru, pregătit! - Tunurile-s pregătite.

Avion!

Avion!

- Citește! - Relevment 260, unghi 10.

Ținta e ostilă, dle!

- Țintă fixată? - Da.

- La 270 m. - Înălțimea, 270 m.

- Gata! - Ține-l bine!

Foc!

Adăpostiți-vă!

De-ar fi venit mai jos, l-am fi prins cu plasa de fluturi!

- Relevment 220. - Mutăm!

Atențiune!

Am văzut multe la viața mea, dar asta le întrece pe toate.

A coborât prea mult, dle.

Poate pilotul voia să-și clătească ochii cu mândrețile tale.

- N-avea cum de acolo. - Spune-i comandantului!

A fost un exercițiu prost, necoordonat, o demonstrație jalnică!

Mai degrabă aș comanda un divizion de babuini chiori!

De voie! Merg să-mi iau pălărie de circar.

Am ratat ținta?

Păcat!

Reacții la exercițiul jalnic de dimineață.

- Au încins firele, nu glumă! - Nu-i de râs!

Suntem o rușine!

Suntem leneși, neglijenți și indisciplinați!

- Muierile vă demoralizează. - Pe mine, nu, dle.

Ești om însurat.

- Ești oricum demoralizat. - Da.

- Dar pune-le la punct pe femei! - Încerc, domnule.

- Adică nu să le trimiți la cinema. - Nu, domnule.

Ia aminte!

Vreau să văd progrese serioase! Imediat!

Se face un nou clasament al garnizoanelor.

- Da? - Da!

Dacă nu câștigăm nici acum, vă fac viața un iad.

E limpede, Brown?

- Da, dle. - Bun.

De voie!

- Ar fi ceva, domnule. - Ce anume?

Soldatul Partridge a fost indispusă ieri din motivul… uzual.

Poftim! Ca întotdeauna!

Când muierea se face în sfârșit utilă, cineva crește rata natalității!

Pe vremuri se spunea

că tot ce nu-ți poate oferi armata e o familie.

Nu mai e valabil! Ce măsuri vei lua?

Eu? Legat de soldatul Partridge! După-amiază sosește înlocuitoarea ei.

Bun! Să sperăm că pune osul la treabă până să rămână și ea cu burta la gură!

E INDISPENSABIL SĂ CĂLĂTORIȚI?

Deschide repede!

Cei de la geam să se mute!

- Cine zice asta? - Eu. Domnișoara nu se simte bine.

Ia loc, domnișoară!

Nu arată deloc bine, sărăcuța!

- Poftim! - Ce înseamnă asta?

- Ce mi s-a întâmplat? - Ți-ai găsit loc.

E prima ta detașare?

- Da. În ce divizion ești? - Sunt din 819.

- Zis uneori și „Fundătura”. - Tot la 819 merg și eu.

- Ce bine! Cum te cheamă? - Brown. Spune-mi Betty!

- Eu sunt White. Spune-mi Marge. - Cum e în 819?

E cam urât.

Cu excepția Craiului.

- Craiul? - Craiul Doamnelor.

Orice fată din divizion ar da rațiile pe o lună pentru o întâlnire cu el.

- Craiul ăsta are și un nume? - Da. Locotenentul Gordon Brown.

Așa te cheamă și pe tine!

- Da. - Ce potriveală!

Nu-i așa?

Ei bine… Am ajuns.

Willie!

Marge!

- Iubitul? - Ar vrea el.

- Bună, Margie! - Bună! Ia astea, dragul meu!

- Te-ai distrat în permisie? - Sigur că da!

- Da? - Ea e Betty Brown.

- Se alătură găștii. - Îmi pare bine, soldat Brown!

- Deci te-ai distrat? - Tunar Ross!

Drăcie…

- Tunar Ross! - Mă scuzați.

Sau cotoroanța își iese din pepeni.

- Dacă ai o clipă liberă… - Da, doamnă!

Sub claia aia de păr o recunosc pe soldat White?

Da. E cu fata cea nouă.

- Poate le ducem cu mașina. - Da, dnă!

- Tunar Russ! Bagajele mele. - Da, să trăiți!

Doar spune-i câteva lui Winnie, doamnă.

Winnie, la raport!

- Mulțumesc. - Pe loc repaus, Winnie!

Veniți!

Nu te ascunde după tovarășa ta, White!

Văd că iar ți-a crescut părul până la genunchi.

- Cum te cheamă? - Brown, doamnă!

Da. Nu te recunoșteam, tencuită așa pe față.

Ai nasturii murdari, unghiile sângerii…

Și ia-ți un veston care să nu plesnească pe tine!

Și nici ciorapii nu-s regulamentari!

Eu nu fac din picioarele mele un secret militar!

CUSĂTURILE SUNT DREPTE?

Liniște!

- Au! - Ai pățit ceva, soldat Darling?

Nu, dnă sergent. Am înghițit ceva cu noduri.

Patul tău, Brown. Dar n-o să-l vezi prea des.

White îți arată cum îl pregătim, dacă-și mai amintește.

- I-am dat câteva sfaturi! - Ar face bine să le uite.

Ai dreptul doar la două poze cu familia.

- Fără poze cu actori! - Da, dnă sergent.

Mâine vei fi repartizată.

Dacă se dă alarma noaptea, te prezinți la apel cu celelalte.

- Ai priceput? - Da, dnă sergent.

În caz de alarmă, nu stăm să ne rujăm și să ne pieptănăm.

În niciun caz, dnă sergent!

De voie!

Hai, colega!

Nu așa căpătați promoție!

- Fetelor, ea e Betty Brown. - Bună!

Marge, vineri ieșim la Doi Generali Polonezi.

Să ne ținem iubiții sub cheie. S-a întors vampa.

Nu-ți face griji, scumpo! Nu pun gura pe țărănoi!

Cuiva îi plac țigările scumpe!

Sunt pentru Crai. Am dat solda pe o săptămână.

Dar va merita, să-l văd aprinzând una.

Pe asta trebuie s-o văd!

O să te obișnuiești, ca restul lumii.

Dacă se dă alarma, ține minte: nu-ți pierde nădragii!

- Bună seara, Slocum! - Da, domnule.

- Pune-mi un whisky! - Desigur.

E pe terminate, dle.

Mai fă rost de o sticlă de la prietenul tău.

O să încerc, dle.

Între timp, va trebui să fim chibzuiți.

Da, domnule.

A sosit azi înlocuitoarea soldatului Partridge.

- E o frumusețe, cică. - Zău? Mulțumesc, Slocum.

N-am văzut-o, dar băieții zic că are…

- Nu-mi pasă de detalii. - Nu, domnule.

- Domnule! - Da.

Legat de purcei.

- Ce-i cu ei? - Aș vrea să cresc vreo doi.

- Pentru a zecea oară, nu! - Pentru război!

Pentru a 11-a oară, nu!

- Ce ai împotriva purceilor, dle? - Put!

Și noi am puți dacă nu ne-am spăla!

Resemnează-te să trăiești fără porci.

Prea bine, dle.

Sănătate, dle!

Aș dormi tun o săptămână!

Eu nu voi pune geană pe geană.

Voi aștepta să se dea alarma.

- De ce? - Craiul e de gardă!

- Ți s-au aprins rău călcâiele. - Ca orice fată.

„Mi-e tare dor de tine, draga mea Betty.

Mai ales noaptea, când…

sunt singurel…

de gardă.”

- Aduceți ceaiul? - Imediat, dle!

- I-l duc eu. - S-o crezi tu!

- Tragem la sorți. - Bine.

Cap.

Mai ușor cu zahărul! E pe rație!

Nu pentru Crai. Săptămâna asta îl duc la film!

Vezi să nu!

Intră!

Tu erai, Cox.

E ceaiul armatei sau al plutonierului major?

E al meu, domnule. E dulce.

Minunat!

- Domnule. - Da.

- Ai văzut ce film rulează săptămâna asta? - Da.

- E bun, nu-i așa? - Merge.

- Eu l-aș revedea. - Serios?

- Dumneata ai vrea să-l revezi? - Nu. Mulțumesc, Cox.

- Cox! - Da, domnule.

Nu trânti ușa!

Păzea!

Trezește-l iute!

Se apropie un avion inamic!

- Serios? - Îi vedem pe panou.

Vin imediat!

Minunat! Intră în bătaia tunurilor.

Să vedem cât le ia să ajungă.

Fetelor, alarma!

Nu! E prea de tot!

- Vezi unde calci! - Nu găsesc nimic.

- Ce-oi căuta în artilerie? - Fără glumă!

Trezirea! Plecăm la război! Hai să-l vezi pe Crai!

Mama zicea să merg la depozitul de muniție.

Ce frumos visam! Prinde!

E a 15-a oară când mă scoală din pat anul ăsta!

Vai, biata de tine!

Lăsați vorba! Luați căștile și veniți! Rujate sau nu.

Fii pe pace, scumpo. Nimeni n-o să observe.

Nu se știe niciodată. Poate bagă de seamă Craiul.

Cine mi-a șutit nădragii?

Mișcați odată! Slocum, în picioare!

- Scoală! - Bine. Sunt pregătit.

Winnie, capul la cutie!

- Ținta! - Relevment 80.

Unghi 65.

Predictorul fixat pe țintă!

- Ținta nu este ostilă. - Fir-ar!

Liber! Prezentați-vă la raport!

- El e Craiul. - Nu e superb?

Lăsați vorba! Ascultați-mă!

Ținta nu este ostilă.

Dacă nu era așa însă, o ratam cu mult.

Trebuie să ne mobilizăm în trei minute.

- Vouă cât v-a luat? - Patru minute și douăzeci de secunde.

Întocmai.

Nu trebuie să vă pese cum arătați! Nimic nu mă mai poate șoca.

Dacă nu vă găsiți nădragii, veniți fără!

Adică…

Aveți datoria să veniți fără nădragi.

Adică… cu nădragi. Fără întârziere.

Atâta tot. De voie!

Puteți pleca!

Maddox. Nu, domnule. Ținta nu era ostilă.

O clipă!

- Da. - Tu operezi predictorul?

- Da. Soldat Brown. - Nu e vina noastră!

Da, aștept.

- Vino la incinerator la 23:30. - Dragă, unde e incineratorul?

- Interesează-te! - Bine.

Unde e incineratorul?

Da, le voi informa. Noapte bună!

- Asta e tot. De voie! - Da, domnule.

Ca de obicei, te interesezi îndeaproape de trupe?

- Fata promite. - Da. O voi supraveghea.

Dragă, știi foarte bine că soții nu pot fi detașați în același divizion!

- Perturbă disciplina! - Ce prostie, dragul meu!

- Îți pare rău că am venit? - Firește că nu, dar…

Dar ce?

O să mă râdă și curcile dacă se află.

N-am aflat că nevastă-mea e aici decât când s-a dat alarma.

Spune-mi că mă iubești!

- Nu fi caraghioasă! - Altfel țip!

Bine. Te iubesc.

Nu ajunge. Mai încearcă.

Nu pot! Sună aiurea aici, lângă incinerator!

Bine. Te iubesc!

Ești mulțumită?

A fost mai bine.

Să nu sufli o vorbă nimănui!

Te detașez altundeva.

Ce o să faci?

Încearcă numai și vezi ce pățești!

Știu de ce vrei să scapi de mine!

Te distrezi pe cinste înconjurat de femei ahtiate după bărbați!

Fix ce-ți place!

Dragă Betty, habar n-ai ce spui!

- Habar n-am? - Nu.

Ascultă-mă!

Domnule.

Sunt aici.

Și aici rămân.

Nici tu, nici altcineva nu puteți schimba asta.

Noapte bună.

Pluton!

Pluton!

Atențiune!

Cu stângul înainte, marș!

Stâng, drept, stâng, drept…

Dreapta-mprejur!

Stâng, drept…

Soldați, stați!

Dreapta-mprejur!

De câte ori să vă spun că trebuie să începeți cu dreptul?

Priviți!

- Stâng, drept… - Noi două avem de vorbit.

- Despre ce? - Unde te-ai dus aseară?

Lăsați vorba!

Cu stângul înainte, marș!

Stâng, drept, stâng, drept…

Dreapta-mprejur!

Te furișai pe la miezul nopții. Craiul mă înșală?

Nu cu mine. Nu-i genul meu.

Stați! Dreapta-mprejur!

Groaznic! Nu v-au învățat nimic în centrul de instrucție?

Priviți!

Stâng, drept, stâng, drept, întoarcere, un, doi, trei, patru.

Întoarcere, un, doi, trei, patru.

Ce mai contează dacă te întorci?

Lăsați chicotelile! O să vă iasă chit că repetăm toată ziua!

Fiecare șir.

Șirul din centru și din spate, pe loc repaus!

Șirul din față, cu stângul înainte, marș! Stâng, drept…

- Stâng, drept… - S-a dus copca.

- Ai și nasture. - Pe ăla l-am pierdut ieri.

Dreapta-mprejur!

Pe loc!

Stați!

White, Jameson și Gregg, treceți deoparte.

Celelalte, pe loc repaus!

Șir din centru, atențiune!

Cu stângul înainte, marș!

Stâng, drept…

Are cineva un ac de siguranță?

- Nu. - Pe loc!

O sfoară, ceva?

Șir din spate, atențiune!

Cu stângul înainte, marș!

Stâng, drept… Cox, brațele!

Cox, treci în rând!

Treci în rând!

- Regret că suporți corvoada asta. - Nu-i nimic.

De pe-acum știu că toate oalele se sparg în capul soldaților.

Iar ofițerii trândăvesc?

Cine crezi că se ocupă cu organizarea pe aici?

- Cine face instructaj? - Nu știu. Dl Brown?

Nătărăul ăla? N-a ținut niciun curs de când a venit.

- E prea ocupat cu treburi personale. - Zău așa?

Spune-mi mai multe!

N-ar trebui să-l bârfesc cu tine, dar ăștia sunt cam delăsători.

Dacă ești așa isteț, de ce nu ești ofițer?

Îmi place mai mult treaba mea. Să știi că nu fac doar ce vezi!

Organizez, predau aritmetică, țin registrul sarcinilor,

plănuiesc deplasările, orice cere nițică gândire.

Acum pictez un perete la popotă, pentru concurs.

Ilustrez spiritul războinic al divizionului.

Spirit războinic, auzi!

Iată schița. Cum ți se pare?

Nu-i rea, dar… îi trebuie ceva în plus.

Dacă am avea în prim-plan…

zeul Marte.

Al războiului.

Simbolizând… artileriștii!

Și aici ar putea fi…

Venus…

zeița iubirii…

simbolizând…

trupele auxiliare!

- Ce zici de asta? - E o idee minunată!

O să am nevoie de ajutor. Pot să te cer pe tine?

Ar fi mai haios decât să rânesc!

Mă cuprinde un sentiment minunat. Presimt că va ieși grozav!

Când te-or lăsa sentimentele, bombardier,

poate ești amabil să-mi explici operațiunea asta mixtă!

Pregătim un zid decorativ, domnule.

- Palmer vrea să-l ajut. - Serios?

Aș vrea să vorbesc cu soldatul Brown. Dacă te poți lipsi de ea.

Maiorul Pym spunea că peretele e prioritar.

La fel e ce am eu să-i spun soldatului Brown.

Hai afară, Brown!

Să ai mare grijă!

- Da, să trăiți! - Nu crezi că sari calul?

Abia ce-ai ajuns aici

și sari deja pe primul neghiob pe care pui ochii!

Da, să trăiți. Mai e ceva?

Da. Nu sta drepți în fața mea!

Ce spuneai, domnule?

Că toată chestia asta e o nebunie imposibilă.

E ilegală! Dacă află cineva, ne împușcă!

Mă bucur că ești aici.

- Mersi… Craiule. - Ce vrei să spui?

Știi foarte bine!

Tot nu mi-ai zis ce făceai cu neghiobul de Palmer!

Dragul meu, se apropie inamicul.

- Pym? - Da.

Se uită la noi?

- Cred că da, dragul meu. - Nu-mi spune așa, dragă!

- Șterge-o! - Da, să trăiți!

Ești tare drăgălaș când ți-e frică.

Stai nițel, Brown! Ești mulțumit cu ce faci?

- Da, dle. - N-ar trebui!

Totul s-a dus de râpă de când au venit muierile!

Zici că-i coteț de găini!

Știi că avem inspecție peste trei săptămâni?

- Da, dle. - Ia aminte!

Să pui totul bine la punct sau o să pice capete!

Al tău n-ar fi mare pagubă.

- Nu, dle. - La treabă!

- Da, dle. - Și vezi-ți de îndatoriri!

Garnizoana asta e dezgustătoare!

E jegoasă! Puneți totul la punct sau vă arăt eu vouă!

Privirea la mine! Voi trei, spălați latrinele!

Carmichel, McTavish, vopsiți gălețile! Pooley, cureți aleile!

Să nu văd vreo căcărează!

- Sergente. - Tomkins, vezi de grădină.

- Da. - Au crescut morcovii?

- Nu. - Până mâine să fie cât dovlecii!

Wilkinson, ție-ți dau o treabă frumoasă.

Una dintre domnișoarele din baraca B iar și-a pierdut inelul în privată.

Să-l cauți peste tot prin conducte.

Perkins! Faci trei semne „interzis”, două „nu intrați”,

unul „nu parcați”, două „bateți la ușă”.

- Ce zici? - Că aveți deja trei.

Mai vreau două!

Și vorbește pe înțelesul tuturor!

- Nu fi obraznic! - Încerca să-și ceară scuze.

- Scuze? - Că nu-l înțelegeți.

- El pricepe ce spuneți. - Gata cu gluma!

Iertare, dle.

Gura!

Cică nu mai are T.

- Ce anume? - „Topsea”.

Vopsea!

Ce-i asta?

Are o problemă cu carasul.

- Cu ce? - Cu carasul… glasul!

Cum adică? Mereu te sap de belele!

- Ei nu pricep ce spui. - Grupă, pe loc repaus!

Stai!

Marș de pe terenul de instrucție!

- Marge! - Bună, Willie!

- Mă întrebam dacă… - Da, Willie?

- Ai vrea să mergem la film diseară? - Îmi pare rău, nu pot.

- Atunci mâine? - Nu știu sigur. Voi vedea.

Sunt ale tale, bombardier!

Inclusiv miss Servicii Auxiliare.

Sunteți gata? Fetelor, în pas alergător!

Să le spunem la revedere cum se cuvine!

- Scuze, dragă! - Nu-i nimic.

Vai! Glezna mea!

- Ce-a pățit? - Nu știu!

Ia să văd!

Mă doare!

- Nu e nimic rupt. Lasă-te pe ea! - Nu pot.

- O fi luxată. - Nu mai pot face niciun pas!

Ce ghinion!

Bombardier, o duc pe White cu mașina.

Poți să țopăi până acolo? Te sprijin eu.

Ce noroc că m-am ivit eu!

- Ce coincidență! - Chiar așa…

Haideți, fetelor!

Așteptați-mă!

Așteptați-mă!

- Bet? - Ce e?

- Dă-ne și nouă săpun! - Imediat.

Mersi!

- A fost plăcut drumul înapoi? - Minunat!

- Te mai doare glezna? - E mult mai bine acum, mersi.

Liniște! Curs de recunoaștere aeronave în cinci minute!

Bărbații așteaptă la popotă. Marș acolo în pas rapid!

Așa? Am căuta-o cu lumânarea.

Leagănă brațele!

Și să mor?

Top Weight în cursa de la 14:30.

Cred că am greșit.

- Acum… - Punem fuma?

Nu.

Și nici tricota!

Perkins, mă tem că nu înțeleg.

Întreabă dacă deschidem un geam. Asudă ca un… Asudă.

Bine.

Stați jos! E nevoie doar de una.

Ce elemente distinctive are un Heinkel 111? Spune, Cox!

- Cine, eu? - Da, te rog.

Păi… are aripi.

Liniște!

Da, dar puteai să te fi gândit din timp.

Nu! Întreabă dacă poate să vină să-l deseneze.

Chiar te rog, Perkins.

Scuze, mă cam doare-n gât.

Ignorând… și concentrându-ne pe…

- Care se unesc aici și aici. - Minunat!

În privința armamentului, ar fi patru aspecte.

Aici, aici, aici și aici.

Adică 27,9 sub…

Dar nu prea multe. Pentru că astea tremură și…

Da, tremură mult.

Și deasupra… vreo cinci.

Să zicem cinci…

E caraghios să spun…

Sper că urmăriți!

- Continuă, Perkins! - Mulțumesc. Deci 27,9…

…ale avionului.

Asta e fața…

Bună!

- De-a ce avion te joci, White? - Scuze, domnule.

Așteaptă afară, White.

Continuă, bombardier!

White, ce ai de spus în apărarea ta?

Scuze. Încercam să salvez pisicuța.

Eroic, White! Dar trebuie să respecți cursurile

și să lași animalele afară.

Oameni suntem și noi…

Deocamdată ești doar un număr matricol, o verigă din lanț!

Nu spune asta, domnule!

Adună-te!

Nu știi ce simte o fată când aude că e doar o verigă?

Nu asta am vrut să spun…

Toți suntem verigi. În lanț.

Lanțul ierarhic!

- Nu voiam să te jignesc. - Dar ai făcut-o.

Nu suport să te știu supărat pe mine.

Mulțumesc.

Adună-te!

- Întoarce-te la curs! - Bine, domnule.

Liniște!

Băieți și fete, hai să-l ascultăm pe cântărețul garnizoanei!

Mulțumesc, bombardier!

Aș vrea să-mi spui Peter. „Bombardier” sună prea milităresc.

Nu mă reprezintă.

Da, nu ți se potrivește, Peter. N-ai deloc stofă de soldat.

N-am ce face! Unii uită cine sunt când poartă uniforma. Eu nu.

Cum oi fi tu fără uniformă?

Ce zici, Peter?

Iar o să-mi spui că te cuprinde acel sentiment minunat.

Foarte frumos, Willie! Mulțumesc.

- Willie, hai să vorbim! - Haide!

Pleci așa de repede?

Scuze.

- A cui or fi? - Nu știu.

A Craiului! Trebuie să i-o dau înapoi.

Hai la dans!

Cine e acolo?

Cine e?

Bună!

- White! Ce faci? - Același lucru ca tine.

N-ai ce să cauți aici!

- Nu te bucuri că mă vezi? - Nu contează.

- N-ai citit ordinele? - Ba da.

„Personalul auxiliar nu face baie în lac decât sub supravegherea unui ofițer.”

Păi… tu ești ofițer.

Supraveghează-mă.

- Aș putea… - Ce?

- Aș putea să te reclam. - Dar nu o vei face.

- S-a ajuns prea departe. - Nu știam că am început ceva.

Hai înapoi în garnizoană!

Bine.

Ne întrecem până la mal!

Ajutor!

- Vai, glezna! - Iar pretextul ăsta?

Acum chiar mă doare!

Vino!

Ești voinic, domnule.

- Ești tu ușurică. - Știu.

Suntem doar verigi.

Tu ești cea puternică și eu, cea slabă.

Da, ești cea slabă.

Și eu, cea puternică.

Fuguța înapoi în garnizoană!

E un ordin.

Ți-a trecut durerea?

Stai! Cine ești?

- O prietenă, mai pe scurt. - Înaintează, să te văd!

Mă recunoști și de acolo, Willie Ross.

Asta așa e.

- De ce umbli noaptea despuiată? - Am fost la duș.

Să i-o spui lui mutu'! Te-ai îmbăiat în lac.

Stai! Cine ești?

Verificam, Ross.

Dacă am înțeles bine ordinele, e interzis îmbăiatul în lac.

Știu bine asta, Ross. Ce-i?

- White s-a băgat în lac. - Și ce? Ordinele zic…

Dacă nu te ajută memoria, trebuia să te supravegheze un ofițer.

Era cu dumneata, dle?

Dacă cauți o scuză să nu-i faci raport, da, voi spune că eram cu ea. E bine așa?

Nimeni n-are voie la lac pe timp de noapte.

Cu tot respectul, nici ofițerii.

O să-i faci raport dlui Brown?

N-am zis asta. Reaminteam ordinele.

Ni le-ai reamintit. Ne permiți să ne vedem de drum?

Da, domnule.

Dacă nu se mai întâmplă.

Du-te, White.

Ți-a plăcut bălăceala, domnule?

Marge! Prostuțo!

- Pe unde ai umblat? - Am înotat!

- De una singură? - Niciodată!

- Atunci cu Willie? - Nu.

Nu…

- Cu Craiul? - Cum ai ghicit?

Betty, a fost minunat!

Adică el…

N-ar trebui să-ți povestesc. Dar a fost un domn.

Sunt convinsă!

Ți-a spus că e însurat?

Însurat? Nici pomeneală! M-aș fi prins.

- Zău? - Normal! Fii pe pace, Bet.

Nu mă spui, da?

Noapte bună!

- Bună dimineața, domnule! - 'Neața, Slocum.

E o altă zi minunată.

Mulțumesc.

S-a întâmplat o ciudățenie la popotă aseară.

Am văzut o fată care semăna leit cu…

- Nu mai e! - Ce anume?

Poza soției tale. O țineai chiar acolo.

Da. Am trimis-o la înrămat.

Am înțeles.

Altă ciudățenie.

Tot Brown o cheamă.

- Pe cine? - Pe fata despre care spuneam.

Ce mare scofală? Mai sunt vreo cinci cu numele ăsta.

Da, domnule.

Aș vrea vreo doi purcei, domnule.

Asta-i garnizoană, nu fermă de porci!

Țin foarte mult la porci. Și ei țin la mine.

Am un locșor potrivit pentru ei. Lângă incinerator.

Știi bine că maiorul Pym detestă porcii.

Poate-l faci să se răzgândească… dacă schimbi o vorbă cu el.

Slocum!

- Da, domnule. - Mă șantajezi cumva?

Da, domnule.

Unde e domnul Brown?

Nu-s sigur, dar, dacă o iei într-acolo

și bați la al treilea geam, poate-l prinzi.

Mersi!

Bună dimineața, Craiule!

- Betty! - Ai dormit bine?

Pleacă până nu te vede careva!

Mi se rupe.

Nu plec până nu-mi spui precis ce s-a întâmplat aseară.

- Aseară? - Da.

- Sau în fiecare seară! - Nu țipa!

- Te aude moșul! - Și ce?

Dacă asculți bârfe prostești, n-o să mai dormi noaptea!

Noi vorbeam de nopțile tale nedormite, dragul meu!

Vrei să ajung la Curtea Marțială? N-am făcut nimic!

- Crede-mă și șterge-o! - Bine.

Dar când nu mai ai somn și mergi să înoți,

ia-mă pe mine sau vreo două aspirine!

M-ai chemat, domnule?

Aseară te-ai scăldat în lac!

- Da, domnule. - Înțeleg.

- Singur? - Păi…

Mă gândeam eu.

Ce-i cu femeia care te-a căutat la geamul dormitorului?

- Asta e altă problemă. - Da…

Ia loc.

Să știi că te înțeleg întrucâtva.

Muierile astea ne scot pe toți din minți. Știu că ți-e greu.

- Da, domnule. - Ascultă, Brown.

Să nu crezi că încerc să te iscodesc, dar unde e nevastă-ta?

Nevasta mea?

Nu e prea departe.

- E în armată? - Da.

- Cât de repede poți da de ea? - Repejor.

Minunat!

E vremea s-o duci la Londra, într-o seară romantică.

- Să uiți de muierile astea. - Da, domnule.

Mai ai apartamentul dinaintea nunții?

Da.

Poftim! Ai scăpat de grija hotelului.

Buba e că nevasta mea… poate nu reușește să vină.

Prostii! Lucrurile astea se rezolvă. Îl știu pe comandantul ei?

- Nu cred, domnule. - E om de înțeles sau un încuiat?

E cumsecade, domnule.

Cam înfumurat, poate.

Atunci știu cum să-l iau. Las' pe mine! Ce număr are?

- Nu te deranja, dle! - Nu e niciun deranj.

Vreau să te ajut.

- Mă descurc, domnule. - Cum crezi.

Atunci…

- Fă cum ți-am zis! - Mă întrebam doar…

- Ce vrei? - Sună comandantul divizionului B.

- Îl sun eu mai târziu. - Cică e urgent.

- Să răspund eu? - Nu. Tu fă rost de numărul ăla!

La popota ofițerilor.

Slocum? Sunt dl Brown. Ia aminte!

O să-ți spun niște aiureli. Prefă-te că înțelegi.

Bine, domnule. E vorba de purcei?

Nu. Dar, dacă mă ajuți, o să vorbesc cu maiorul.

Moș caraghios și prăpăstios!

- Ai făcut rost de număr? - Da, probabil se rezolvă.

- Nu ești sigur? - Ascultă…

- Se poate rezolva? - Ce anume, dle?

Nu pot să răspund fără să știu despre ce e vorba.

Dacă promit degeaba?

Nu există așa ceva, prietene. Poate îți fac și eu un serviciu.

Dă-mi-l mie!

Bună! Sunt Pym.

Acum e acum!

Da, domnule. Ce spuneai?

Nu-ți cere marea cu sarea, prietene!

Sigur poți să-mi faci un mic serviciu.

Dacă pui așa problema, ce să zic?

Ce anume dorești?

Mare figură!

Te rog să-i dai permisie 24 de ore soției comandantului meu.

Îl trimit la Londra cu trenul de 13:30. Vreau să se vadă cu nevasta.

E limpede?

Da, prietene! Cum vrei tu.

Ești foarte amabil.

Când treci pe aici, poate bem ceva împreună.

La revedere!

Mare figură!

Următorul exercițiu!

Schimbați! Bun.

Mâinile la piept, vă atingeți degetele și…

Un, doi, trei, întindeți!

Un, doi, trei, întindeți!

Coatele sus, Mandy!

Așa! Un, doi, trei, întindeți!

Un, doi, trei, întindeți!

Următorul exercițiu. Schimbați!

Mâinile în șold.

Pe vârfuri.

Îndoiți încet genunchii.

Încet. Spatele drept!

Capul sus! Stați așa!

Spatele drept!

Sus, încet.

Și jos.

Din nou, pe vârfuri…

Și jos.

Din nou, pe vârfuri…

Sus. Jos, încet.

Spatele drept, capul sus.

- N-ai nimic mai bun de făcut? - Deocamdată, nu.

Bine!

- Foarte bine! - Nu-s rele.

Minunat! Niște femei pe cinste.

Următorul exercițiu. Relaxați-vă!

Mâinile pe lângă corp. Picioarele depărtate.

Atențiune! Întindeți brațele, mâna dreaptă la glezna stângă…

Și un, doi.

Un, doi…

IA-ȚI PERMISIE 24 DE ORE. NE VEDEM LÂNGĂ INCINERATOR.

Slocum!

- Da, dle. - Dă-i repede biletul soldatului Brown.

Da, dle. Ți-am făcut bucuros serviciul acela.

Da, îți sunt recunoscător.

Ai vorbit cu maiorul despre purcei?

Slocum…

Știi cum se pedepsește șantajarea unui ofițer pe timp de război?

Probabil cu execuția.

A răspuns?

Nu știu. Găsește-o repede pe fată!

Pe fată? Faci niște învârteli cam necurate.

- E vreun soldat Brown pe aici? - Care?

- Brown Betty. - Nu.

Îți lasă gura apă când le vezi!

E vreo chermeză la popota sergenților?

Mi-am zis că nu-s de nasul ofițerilor.

Hai, șterge-o!

- Ce-i? - Părul tău…

- Ce-i cu el? - I-ai făcut ceva. E altfel.

- Nu vezi sub basma. - Văd destul.

Arată-mi! Dă-o jos!

- Mă iei peste picior? - Dnă sergent, ești nedreaptă.

Mereu ți-am lăudat părul. Te-ai coafat altfel, nu-i așa?

L-am spălat aseară.

Asta o fi!

- Scoate basmaua, să văd! - Caraghiosule…

Superb!

- Bună, Marge! Unde fugi așa? - Am de prins un tren.

- Am permisie 24 de ore. - Norocoaso!

Nici n-ai idee! Mi-am pierdut fondul de ten.

- Ăsta e? - Nu, prostuțo!

- Poftim! - Mersi.

Pentru puțin.

Poți să ții un secret?

- Nu cred. De ce? - Și Craiul are permisie.

- Pa! - Marge!

Ar trebui să știi ceva!

E cam târziu să-mi explici cum e cu barza.

Marge!

- Marge! Iar ai permisie? - Scuze!

- Da, Willie. - De data asta, când te întorci?

Joi. N-am timp de vorbit. Pa!

Slocee…

Există niște proceduri. Scrie cerere și dă-i-o superiorului tău!

I-o va înmâna sergentului major, care i-o va da lui Godfrey,

care mi-o va da mie.

Da, doamnă. Dar mă tem că nu e vreme.

Cineva fuge cu soțul meu.

Deci ceri permisie de milă. Asta e altceva!

- Ai dovezi? - Nu prea.

Femeia nu știe că e soțul meu. Și nici nu-i pot spune, din păcate.

De fapt, nu pot spune nimănui.

Din motive personale.

Știu că pare de tot râsul, dar crede-mă pe cuvânt!

Nimeni nu crede pe cuvânt în armată.

Explică-i într-o scrisoare dnei Godfrey și dă-i-o sergentului Merriefield.

Da, dar ar fi prea târziu.

Precizează că e urgent. Poate o vede dna Godfrey dimineață.

Da, doamnă.

- E cazul să pleci, nu? - Acum plecam, domnule.

- N-o lăsa pe femeiușcă să aștepte! - Nu, domnule.

- Te mai pot ajuta cu ceva? - Nu. Ai făcut destule, domnule.

Pentru tine e mașina?

Cred că da.

Distracție plăcută… amândurora.

- Mulțumesc! - La revedere!

La revedere.

- Repede! - E viteza maximă.

Urcați în vagoane, vă rog!

Bună, dle! Ce coincidență! Pot să intru?

E compartiment de clasa întâi, White.

Și ce-i cu asta?

O domnișoară în serviciul patriei poate să stea oriunde vrea.

Vrei să stea pe culoar tot drumul?

- Ia loc, dră. Bine ai venit! - Mulțumesc!

Când eram ostaș în India, n-aș fi tratat așa o femeie albă!

Doamne! Aici cobor!

Te întâlnești cu cineva la Londra?

Nu știu sigur.

Dacă ești liber, bei ceva cu mine?

Nu cred că o să am chef diseară.

Aș putea veni pe la tine, pe Dembe Crescent, numărul 14.

- Nu se poate. - Bine. Atunci unde ne întâlnim?

Nu putem intra în baruri în uniformă.

Dar poate nu voi purta uniforma.

N-ar merge.

Ai auzit de Blenheim? E aproape de locuința ta.

- Da. - Voi fi acolo la șase.

Dacă nu apari, știu unde să te găsesc.

Ești amabilă să-mi spui ce e în pachet?

Ajutoare de la americani.

- Ești singurel, dragul meu? - Betty?

- Te miri să mă vezi? - Da. Nu…

- Ia loc. - Mulțumesc.

- Te-am căutat peste tot! - Și iată-mă!

Ai primit biletul meu?

- Nu. Ce bilet? - Îți scriam că am permisie.

- Nu. - Atunci cum ai știut?

Mi-a ciripit o păsărică.

- Ce? - Nu contează.

- Sărută-mă! - Acum?

Dragule, nu te bucuri că mă vezi? Haide, sărută-mă!

- Nu suntem singuri. Ce-i? - Domnule…

Caraghioasele astea par să mă bănuiască de ceva.

- Spune-le cine sunt! - Doamna este soția mea.

Care e problema?

Credeam… Scuze, domnule, probabil că e o greșeală.

Nu-i nimic. Puteți pleca.

Poate cred că ai fugit din unitate.

- Asta am și făcut. - Poftim?

Nu!

Auzind că pleci în permisie, m-am simțit atât de singură,

încât a trebuit să te urmez.

Dar gândește-te la urmări! Pentru amândoi!

Va merita. O să fii doar al meu o noapte.

Ca pe vremuri. Îți amintești?

Tu, în papuci…

Eu, într-un neglijeu…

O seară plăcută și intimă acasă.

Dragă, ziceai că-mi aduci ceva de băut.

Dragul meu.

- N-ai auzit că te strigam? - Nu.

Îmi dai ceva de băut, te rog?

- Da. - Mulțumesc!

- Pari îngrijorat. - Deloc!

- Sigur nu vrei să ieșim în oraș? - Vreau să stăm acasă.

Ca să-ți șterg de pe frunte toate ridurile de la încruntare.

Dragul meu, ce stresat ești!

Cine o fi? Nimeni nu știe că suntem acasă.

Să nu deschidem.

Nu vrem să dea buzna careva peste noi în seara asta.

Nu pot lăsa omul să sune.

Nu. Mă duc eu.

Nu acum! Îți explic mai târziu.

Nu am comandat gin. O fi pentru apartamentul de sus.

Intră, Marge! Gordon te aștepta.

Betty!

- Ce cauți tu aici? - Același lucru ca tine, presupun.

- Și spui că-mi ești prietenă? - Tu cum îți spui?

- Fetelor, vă rog… - Gura, Casanova nerușinat ce ești!

Te-ai dat bine pe lângă mine ca să mi-l furi de sub nas!

N-o să mai am niciodată încredere într-o femeie!

Nici eu.

În plus, ești căsătorită!

Habar n-are ce faci, nu-i așa? Bietul prostănac!

N-ai nimic de spus în apărarea ta, șarpe ce ești!

Vrei ceva de băut?

Nu urma să-mi faci cinste la Blenheim?

- Ia spune! - La Blenheim! Serios?

Spune-mi și mie, dragul meu!

- Nu vă ambalați din nimic! - Câtă…

- Nemernico… - Betty! Scuze!

Dă-mi drumul! Ieși!

Nu face asta, White!

Afară! N-auzi?

Betty, dă-mi aia! Ia loc!

Mai aproape! Și tu, White!

Acum vă pot supraveghea pe amândouă. De acum, doar eu vorbesc.

Betty, draga mea…

- „Draga mea”? - Gura!

N-ar trebui să-i spunem adevărul?

Ar trebui să-mi spui mie adevărul!

Băi în miez de noapte, escapade, băutură la Blenheim…

Pe rând!

- Eu și Betty suntem căsătoriți. - Asta-i bună!

Privește!

Căsătoriți?

- Nu se poate! Nu cred! - Am și-n scris pe undeva.

Bet, de ce nu mi-ai spus?

Am încercat să te descurajez.

Ce grozăvii am spus! Betty, mor de rușine!

Uite ce-ai făcut! Sper că ești mândru de tine!

Fii pe pace, Marge. Nu-i vina ta.

Hai să te schimbi!

Ba nu! Pe rând!

N-am încredere în voi. Caută-i ceva de îmbrăcat lui White!

Bine.

Dar nu faceți prostii!

- Să nu sufli o vorbă nimănui, White! - Bine.

Cine naiba o fi?

Băiete, pot să intru? Scuze că vin la ora asta.

Am fost chemați la comandament. Toate hotelurile sunt pline de străini.

Adică de aliați.

M-ai putea găzdui în noaptea asta? Dorm și pe fotoliu, fără probleme.

Cuibușorul tău e neschimbat.

Dragă doamnă Brown, ce mai faci?

- Dle maior Pym. - I-ai spus că te-am ajutat!

Am vorbit adesea despre dumneata.

Maiorul Pym ne roagă să-l găzduim.

- Doar dacă nu vă deranjez. - Nu prea. Adică deloc, domnule.

Ești foarte amabil. Pentru dna Brown, s-o îmbunez.

Domnule, chiar nu trebuia.

- Vrei un gin? - Da, mulțumesc.

Ascultați la mine!

Mă pricep la oameni și nu-s lesne de dus de nas.

Știu de ce te-ai ascuns de mine.

Ai plâns, nu-i așa?

V-ați certat, nu-i așa? Probabil ai auzit niște zvonuri despre el.

Da.

Înseamnă că pic la țanc, dnă Brown.

Crede-mă, nu ai de ce să-ți faci griji. Absolut deloc.

Crede-mă pe cuvânt! E nevinovat. Pupați-vă și împăcați-vă!

Haideți!

Nu sta ca momâia, Brown!

- Nu! - Betty!

- Cerule! - Betty!

White! Chiar îmi păreai cunoscută.

Și-ncă una! Ai adus tot divizionul?

Nu, dle. Dar le așteaptă și pe restul.

- Gura! - Las-o să vorbească!

Vreau să aflu toate detaliile scabroase.

Pe bune, nu-i așa de rău pe cât pare.

E destul cât să te degradez!

- Dă-mi șansa să explic! - Poți fi sigur.

Mâine-dimineață, în biroul meu.

Ai 30 de minute să scapi de harem și să prinzi trenul de noapte.

Mai bine dorm pe chei

decât să mai zăbovesc vreo clipă în… cuibușorul ăsta de nebunii.

S-a zis cu mine.

Dragul meu, îmi pare rău.

E doar vina mea, dle.

Muieri afurisite!

Curăță popota, lustruiește podeaua, mătură în baracă și spală dușurile!

Nu uita de chioșcul gărzilor, la fiecare două ceasuri.

Sau capeți și alte sarcini suplimentare. Executarea!

Da, dnă sergent!

- Cât te-au pus la șmotru? - Paisprezece zile.

- Dar sigur a meritat. - „A meritat”?

Willie!

Willie!

- Willie! - Nu-i nimic.

- Vreau să vorbim. - Bine.

Dacă ți s-ar putea împlini trei dorințe, care ar fi?

- Să ajung în Batalionul Trei. - Și a doua?

Să ajung în regimentul HLI.

La altceva nu-ți stă capul?

Nu. De acum, o să-mi văd de treabă.

Am tras concluzia că motorul cu combustie e mai de încredere decât femeile.

Nu mă lua așa! Mi-a frecat destul ridichea Maddox.

Nu începe! Nu mă impresionezi.

Batistă!

Ai și tu una.

Hai aici, prostuțo!

Nu știu ce să mă mai fac cu tine.

Willie…

M-am învățat minte.

Eu încă învăț.

- 'Neața, dle. - Drepți și nu mai rânji!

Comportamentul tău rușinos n-are nicio scuză.

Dacă ai ceva de zis în apărarea ta, te ascult.

Soldatul White a primit permisie. Soția mea n-a reușit.

Noroc că n-a plecat fără voie.

Ba da! Asta încercam să spun. Era în apartament.

Aveai multicele pe cap, se pare.

Da? Nu pot.

- Soția mea e soldatul Brown. - Păi cum altfel s-o cheme?

Nu mă mai întrerupeți zece minute!

Apelul e de la brigadă. E urgent.

Atunci fă-mi imediat legătura.

Pym la telefon. Da, domnule.

Ridicol, domnule!

Nu. Adică e prea din scurt, dle.

Da, domnule. Într-adevăr.

Am… Bine, domnule.

- Belele? - Mai întrebi?

Au schimbat tot programul.

Generalul de brigadă vine în inspecție în jumătate de oră.

Și vine cu tot alaiul. Reporteri, fotografi, tot tacâmul!

Cam din scurt, nu?

O să rămână mulți pe drumuri dacă nu ne dovedim eficiența.

Și eu pot să zbor de aici!

Ridicol! Ce putem rezolva în jumătate de ceas?

Nu sta degeaba! Treci la treabă!

Totul să fie pus la punct până la ora 11:00!

- Știu că nu se poate, dar trebuie! - Cum rămâne cu nevasta mea…

- Dă-o încolo! Mișcă-te! - Da, domnule.

Cuminte! Ce grăbit ești!

Generalul face inspecție în jumătate de oră.

Parcă venea săptămâna viitoare!

Alo! Repede, interior 26.

Lasă, 28. Interior 28.

- Care-i baiul? - Inspecție în 30 de minute.

- Nu trebuia… - Se pare că nu.

- Ce ne facem? Nu suntem pregătite. - Alo!

Trebuie să pregătim ceva.

Cum, în doar jumătate de ceas?

E o urgență. Ia inițiativa! Alo! Telefon blestemat!

- Trebuie să vorbesc cu maiorul! - Cine naiba te oprește?

Țineți-vă firea!

Trebuie să lăsăm impresie bună!

Înțeleg. Operațiunea Vrăjeala. Prea bine.

DUȘURI SERGENȚI ȘI OFIȚERI

SALON TRUPE AUXILIARE

Mulțumesc.

Du-te, frumoaso! Dă-i pe spate!

Bună dimineața!

- Unde e comandantul? - Pe terenul de instrucție.

- Tot înainte, 110 metri. - Mulțumesc.

- Lasă impresie bună! - Minunată, domnule.

Atențiune!

Bună dimineața!

Șterge-o!

- 'Neața, sergent! - 'Neața, dle.

Spuneți drept, dle maior. Ce părere aveți despre femeile soldat?

Fără femei, n-am fi câștigat războiul. Nu-i așa, Pym? Delicios!

Se descurcă de minune, pentru…

Voiați să spuneți „niște femei”?

Voia să spună: „pentru timpul limitat de instrucție.”

- Nu-i așa, Pym? - Da, domnule!

Bravo, dnă sergent.

- Unde crezi că te duci? - Am sarcini speciale.

Sarcini…

Stai, drăguță!

- Haideți, fetelor! - Încă n-am terminat.

- Haideți! - Ieșiți iute!

Da, să trăiți!

Nu vrem să-ți răstălmăcim cuvintele.

Ești de părere, ca mine, că femeile au disciplina în sânge?

În materie de disciplină, femeile sunt…

Săritoare, loiale și de nădejde. Nu-i așa, Pym?

Da, domnule.

Nu-i așa că femeile sunt mai delicate decât bărbații

când mânuiesc instrumente militare?

„Delicate”? Îmi place cum sună.

Serios? Asta voiam să aud.

Mâinile delicate ale femeilor ne ajută să învingem în război.

- Dați-i drumul! - Gata, Perkins?

Astfel, am explicat funcționarea unui mecanism de țintire vertical.

Atențiune!

Continuă, bombardier.

Un voluntar să iasă în față să explice funcționarea mecanismului de țintire.

Perkins.

Nu cred că…

Nu o faceți…

…probabil că în acest moment aeronava și-a schimbat poziția.

Mulțumesc, Perkins.

Minunat! Mulțumesc, bombardier.

Atențiune!

Foarte bine, Pym.

Dle maior, se poate spune că le sunteți ca un tată acestor fete?

- Ce? - Și asta sună bine.

Le va plăcea mamelor fetelor.

Vin!

Repede! Pe fereastră!

Nu!

- O mică problemă tehnică? - Da, domnule.

Mă bucur că văd și o fată din culise.

- Îngăduie-mi! - Mulțumesc, domnule.

- Te poți retrage. - Mulțumesc, dle.

- Slocum! - Da, dle.

Am vorbit cu maiorul despre solicitarea ta. O va aproba.

- Mulțumesc. - Continuați!

- Vreau să te întreb ceva. - Da.

Îți plac purceii?

- Ce întrebare ciudată! - Lasă asta! Îți plac?

- Dacă spun că-mi plac, râzi de mine. - Vorbesc serios.

- Dacă întrebi… Da, îmi plac. - Știam că avem multe în comun!

Tare ciudat compliment!

- N-o lua așa! - Cum adică?

Ce-i?

- Vino! - Ce-i?

- Betty! - Dispari!

M-am străduit să te văd aseară, dar n-am scăpat de general.

Îmi imaginez.

Lași greul pe mine, cât tu te distrezi iar cu fetele.

Sper că ți-a plăcut.

De fapt, a fost o seară groaznică.

Nici eu n-am fost în al nouălea cer.

M-am înrolat ca să scap de corvezile astea!

Mă bucur că am rămas la dans.

Tovărășia tinerilor e plăcută.

- Da, dle. O cafeluță? - Te rog. Neagră.

Sunt soldați de nădejde. Par să se înțeleagă bine.

- Îmi pare rău… - Dă-mi pace!

- Fii om de înțeles! - N-am chef!

- Te rog, draga mea! - Termină! Te avertizez! Nu-mi pasă!

- Ia aminte! Nu-mi pasă! - N-am zis nimic.

- Sunt extrem de plăcut impresionat. - Mulțumesc, domnule!

Cred că ești la un pas de a conduce în clasamentul garnizoanelor.

Serios, domnule?

- Brown, ce naiba faci? - Îmi ajut nevasta să spele vasele.

- Nevasta ta? - Nevasta?

Da, domnule. Suntem căsătoriți.

Căsătoriți? Pym, asta contravine regulamentului!

Maiorul Pym n-a știut, domnule.

N-a știut?

Așa, trupele auxiliare vor ajunge trupe matrimoniale!

- Doamne ferește! - Ce explicație ai, Brown?

Domnule…

Te-a salvat clopoțelul? Bine.

Țintă ostilă, cinci zero.

- Tunul doi pregătit. - Tunul trei pregătit.

- Tunul patru pregătit. - Tunurile-s pregătite.

Fixați…

Foc!

Ținta cade!

Nu mai încărcați!

Foc!

Nu mai încărcați!

Nu mai încărcați!

Am nimerit!

Doamne sfinte! Am nimerit.

E prima oară, în doi ani!

- Minunat, Pym și Brown. - Mulțumim, dle.

Legat de Brown și nevasta lui…

Nu o putem detașa altundeva, prin apropiere?

Am putea, domnule.

S-a parașutat!

L-am prins!

Așteptați!

Așteptați-mă!

SFÂRȘIT

Subtitrarea: Irina Para