All language subtitles for Calcutta.1969.720p.BluRay.AVC-mfcorrea

Traducator: lehman25 TRE

Resincronizarea: "roeduard" pentru varianta
"Calcutta.1969.720p.BluRay.AVC-mfcorrea"

De ce e�ti aici?

M-au luat de pe strad�.

N-am m�ncat nimic
de c�teva zile.

Calcutta e un ora� dificil.

Tu e�ti din Calcutta?

Nu, vin de departe.

C�nd aveam 20 de ani, mi-am l�sat familia

�i de atunci sunt pe drumuri,
�ncoace �i-ncolo, pe jos.

Am vizitat locurile sfinte.

Sunt un sihastru.
Cer�esc ca s� m�n�nc.

De ce ai renun�at la tot
c�nd ai �mplinit 20 de ani?

Pentru c� via�a e o iluzie.

Sala asta, de l�ng� Templul
lui Kali, a fost donata

de municipalitate Ordinului
Catolic al Maicii Teresa.

O c�lug�ri�� fran�uzoaic� a denumit-o

"camera mor�ii".

Oamenii sunt adu�i aici,
�n fiecare diminea��, la r�s�rit.

Cei mai bolnavi �i muribunzii

sunt aduna�i de printre corpurile
de pe trotuare �ntr-o camionet�.

Poli�ia aduce al�ii.

�i al�ii sunt trimi�i de la spitalele din ora�

Mul�i dintre ei mor.

Dup� c�teva zile, unii se �ntorc �n strad�,
ca s� fac� loc noilor veni�i.

Muzica asta e de-afar� -
melodii celebre din filme.

Dup� alegerile din 1967,

Bengalul de Vest a fost guvernat
de Frontul Unit, cu doctrine

de la centru-st�nga la comunism.

Ca urmare a unei manevre parlamentare,
guvernul �sta a fost �nl�turat.

S-a instaurat legea mar�ial� �i �ntrunirile
de peste 5 persoane au fost interzise.

A�a c�, �n fiecare dup�-amiaz�
�n fa�a re�edin�ei guvernatorului,

partizanii Frontului defileaz�.

Poli�ia �i aresteaz�
�i �i urc� �n dube

�n mod pa�nic.

Azi demonstreaz�
organiza�iile de femei.

Steagul portocaliu �i tridentul
sunt simbolurile unei secte religioase.

Se strig� sloganuri:

"Ei �l numesc Ghandism,
Noi �l numim fascism!"

"Tr�iasc� revolu�ia!"

"Bengal, un alt Vietnam!"

"Jos cu obedien�ii yankeilor!"

Exist� dou� partide comuniste:
comuni�ti de dreapta �i comuni�ti de st�nga;

ambele aripi neag� orice leg�tur�
cu China lui Mao.

�n 1967 la Naxalbari,
�n Bengalul de nord,

o revolt� ��r�neasc� de inspira�ie maoist�

a fost reprimat� de membrii Frontului Popular
care includea cele dou� partide comuniste.

Aceste femei
�i vor petrece 3 zile �n �nchisoare

unele dintre ele �mpreun� cu copiii lor.

�n Kumartoli,
�n nordul ora�ului,

artizanii preg�tesc
festivalul �nchinat lui Saraswati,

zei�a �n�elepciunii,
so�ia lui Brahma,

protectoarea studen�ilor.

Mii de statui sunt fabricate �i v�ndute
�n zilele premerg�toare festivalului.

Statuile sunt scumpe,

a�a c� localnicii str�ng bani
de la familie, cast� sau strad�.

Cu o zi �naintea festivalului, pe trotuare,
tobo�arii �i ar�ta m�iestria.

Serviciile lor sunt solicitate
pentru ceremonie.

Statuile sunt expuse timp de o s�pt�m�n�
prin case �i pe str�zi

iar apoi sunt aduse �ntr-o procesiune
solemn� pentru a fi aruncate �n r�u.

Toat� noaptea se defileaz� cu ele.

Dansatorii ace�tia sunt studen�i
ai Universit��ii din Calcutta.

Exact �n mijlocul Calcuttei,

indienii au l�sat �n picioare un mausoleum
gigantic �nchinat Reginei Victoria.

E cel mai important monument din ora�.

Calcutta nu a existat
�nainte de englezi.

Construit �n jurul unui fort militar,
pe locul unui fost sat pesc�resc,

ora�ul a fost dezvoltat doar pentru a
satisface nevoile colonialismului.

La sf�r�itul secolului XVIII,

Compania Britanic� a Indiilor de Est

a exploatat bog��iile Bengalului
�n mod sistematic, p�n� la epuizare,

capitalul rezultat fiind trimis �n Anglia.

Acest influx de capital a determinat

revolu�ia industrial� �i dezvoltarea
capitalismului englez.

Clubul Regal de Golf din Calcutta,

situat �n mijlocul unui cartier muncitoresc,

este protejat de ziduri �nalte.

Este ticsit cu portrete ale Reginei Elizabeth
�i ale Ducelui de Edinburgh.

Ace�ti indieni angliciza�i,
�mpreun� cu al�i str�ini,

formeaz� o clas� economic� atotputernic�,

complet izolat� de restul popula�iei.

�nainte de independen��, culturile de iut�

se aflau la est de Bengal,
iar fabricile �n vest.

Dup� secesiunea din 1947,

culturile de iut�
au revenit Pakistanului de Est,

iar fabricile, Indiei.

Lipsi�i de materia prim�,

indienii au fost obliga�i
s� aloce culturilor de iut�

anumite regiuni unde se cultiva
�n mod tradi�ional orez.

Datorit� acestei mut�ri
�i a cre�terii demografice,

Bengal, odat� exportator de orez,

nu �i-a mai putut hr�ni popula�ia.

M�na de lucru din aceast�
fabric� este format�,

�n mare parte, din
refugia�i pakistanezi.

Sindicatele se lupt� din greu datorit�
ostilit��ii conducerii �i a �omajului.

Competi�ia acerb� de pe pia�a mondial�

face ca aceast� fabric� de dinaintea
r�zboiului s� fie cu greu competitiv�.

Aceast� linie privat� face leg�tura �ntre
suburbiile agricole �i Calcutta.

Are pierderi
�i sunt zvonuri c� va fi �nchis�.

�n fiecare diminea��
transport� muncitorii care lucreaz� �n ora�

�i ��rani care vin cu m�rfurile la pia��.

Mul�i dintre ei c�l�toresc f�r� bilet.

Calcutta �i �mprejurimile totalizeaz�
acum peste 8 milioane de locuitori.

Popula�ia s-a triplat de
la independen�a �ncoace.

Peste 2 milioane de refugia�i
au venit din Pakistan,

la care se adaug� migra�ia constant�
dinspre zona rural�.

Nutri�ia ridic� probleme importante.

M�ncarea este scump� �i ra�ionalizat�.

Reziden�ii folosesc cupoane de ra�ie
pentru orez, zah�r �i ulei.

Azi e festivalul Anului Nou chinezesc.

Sunt 50.000 de chinezi �n Calcutta.

Asce�i sau siha�tri,
foarte numero�i pe str�zile ora�ului,

sunt oameni care tr�iesc din mil�.

Ei s-au deta�at total de societate
�n mod voluntar.

Sunt respecta�i, uneori chiar temu�i.

Florile astea se folosesc
numai �n scopuri religioase.

Ele se a�tern ca ofrande
�n fa�a imaginilor divine.

Bengalezii au o plec�ciune special�

pentru Kali, so�ia lui Shiva,

�i distrugerii.

�n fiecare diminea��, la templul lui Kali
din centrul ora�ului

sunt sacrificate capre �ntr-un ritual.

Aproape peste tot �n Calcutta
sunt "sc�ri �n fl�c�ri"

unde se practica incinerarea.

Ceremonia este f�cut� de c�tre
ruda cea mai apropiat�,

�n cazul de fa�� este so�ul,
cu ajutorul unui preot.

Pentru indieni, moartea nu
e un eveniment dramatic.

Nu e un sf�r�it �i nicio salvare.

Potrivit credin�ei hinduse,

pe baza unor reincarn�ri
succesive ale sinelui,

via�a e numai o etap�, o trecere,
un scurt moment dintr-un ciclu cosmic.

Incanta�iile sunt �n sanscrit�,
limbajul textelor sacre.

Preotul evoca cele 4 elemente:
foc, ap�, aer �i p�m�nt.

Corpul trebuie s� fie �n �ntregime consumat
�i cenu�a s� fie aruncat� �n r�u.

Numai atunci spiritul este eliberat
�i poate g�si o alt� �ntrupare muritoare.

Acest cartier de bordeie
se afl� �n mijlocul Calcuttei.

Nu e o excep�ie.

Izolat la frontiera estic� a ��rii,

acest ora� gigantic este �n recesiune.

Un vestigiu al colonialismului, el nu
prea este adaptat noii economii indiene.

Condi�iile de via�� de aici
sunt din ce �n ce mai grele.

�i, totu�i, imigran�ii vin f�r� �ntrerupere.

Pentru ei e foarte greu s� g�seasc� de lucru.

Peste jum�tate de milion de reziden�i
nu au un domiciliu stabil.

Ei tr�iesc, dorm �i uneori mor pe strad�.

�n timpul musonului, ora�ul este inundat.

�n 20 de ani, dac� cre�terea demografic�
va continua �n acela�i ritm,

Calcutta va avea 20 de milioane de locuitori.

Aceast� cl�dire cu 25 de
etaje este cea mai modern�

construc�ie din ora�.
Va ad�posti birouri.

Munca asta nu este mecanizata aproape deloc.

St�lpii de sus�inere sunt ridica�i
de o echip� de 12 oameni.

Ace�ti 12 oameni cost� mai
pu�in dec�t un scripete.

Sindicatele se opun activ mecaniz�rii

care ar cre�te �omajul.

C�r�u�ii �i al�i muncitori
sunt din ora�ul vecin Bihar.

Sunt 2 milioane de Bihari aici -
un sfert din popula�ia Calcuttei.

Ei formeaz� un subproletariat "flotant"

de la marginea societ��ii.

Sunt pl�ti�i cel mai pu�in,

de ordinul a 75 de rupii
sau 60 de franci pe lun�.

Au cele mai proaste condi�ii de via��.

Economisesc c�t pot �i, dup� 20 de ani,

se �ntorc �n satele unde �i-au
l�sat so�iile �i copiii.

Unul dintre ace�ti imigran�i explica c�
este �n Calcutta de 12 ani pentru o femeie.

Dup� munc�, ace�ti muncitori

se adun� pe un trotuar,vizavi de gar�,
pentru o ceremonie religioas�.

O mare parte din comer�ul
�i industria Calcuttei

sunt controlate de Marwari,

originari din ora�ul din de�ert al
Rajasthanului, �n cealalt� parte a Indiei.

Aceast� c�s�torie dintr-o familie burghez�

combina cea mai strict�
tradi�ie cu influen�a vestic�.

Un acordeon cant� toat�
noaptea pentru invita�i.

Tat�l miresei este un tipograf bogat,

un membru al Clubului Rotary
�i al partidului din congres.

Ceremonia religioas� �n sine
dureaz� aproximativ 40 de minute.

Ritualul complicat const� �n purific�ri,

ofrande �i invoc�ri ale elementelor.

Zestrea tinerei fete e compus�
dintr-o sum� mare de bani

�i toate bijuteriile pe care le poart�.

Urma ro�ie l�sat� �n fruntea fetei
arat� c� ritualul sacru s-a �ncheiat.

�l va p�stra p�n� la moarte
sau p�n� va r�m�ne v�duv�.

Pe terasa casei unde are loc nunta,

cei o mie de invita�i m�n�nc� pe r�nd.

Nu se serve�te alcool.

Ceremonia �i recep�ia l-au
costat pe tat� 15.000 de rupii.

Anumi�i studen�i din �coala
asta studiaz� de 10-12 ani,

f�r� a avea ambi�ii profesionale,
ci doar de pl�cere.

Ei lucreaz� sub conducerea lui Aashish Khan,

fiul lui Ali Akbar
�i nepotul lui Ravi Shankar.

"Guvernatorul a �nchis universitatea."

"Ni s-a cerut s� demonstr�m,

dar acest mar� studen�esc este condus
de oportuni�ti ai Frontului Unit."

"Ei sunt cei care i-au b�gat �n �nchisoare
pe liderii ��r�ni�ti de la Naxalbari."

"Asta nu ne prive�te.
Este politica burghez� �i revizionist�."

"Vrem s� �ncepem o revolt� ��r�neasc�,

�n afara democra�iei burgheze,
prin for�� armat�,

dup� exemplul revolu�iei chineze
�i al poporului vietnamez.

Demonstran�ii se �ndreapt�
c�tre palatul guvernatorului.

E un grup mic, dezbinat.

Sunt sociali�ti de diverse orient�ri,

comuni�ti de aripa st�nga sau dreapta,

extremi�ti pro-chinezi
�mp�r�i�i �n grupuri mici,

iar studen�ii traverseaz� ora�ul dispersa�i.

10.000 de poli�i�ti �i solda�i �i a�teapt�.

�n timpul dup�-amiezii,

o procesiune religioas�
�ntrerupe demonstra�ia.

Cei credincio�i s�rb�toresc

aniversarea mor�ii unui Rabidas,
fondatorul unei secte sincretice

format� din hindu�i de
cast� inferioar�,

cei din clasa cea mai joas�,
sikhsi �i musulmani.

Imediat dup� aceea, demonstra�ia re�ncepe.

Acest lepros care recit� un poem �n urdu,
limba indienilor musulmani,

a fost odat� angajat guvernamental.

Boala l-a costat at�t postul, c�t �i familia

�i l-a transformat �n cer�etor.

Calcutta are intre 70-80.000 de lepro�i,
aproape to�i cer�etori.

Serviciile publice nu
pot avea grij� de ei.

Unii dintre ei sunt �ngriji�i
de o organiza�ie caritabil�.

"Nu m� pot sui �n tramvai
�i nici �n autobuz."

"Dac� a� cere un ceai, barmanul
m-ar �ntreab�: Ai cea�ca ta?

Nu m-ar atinge �i mi-ar
spune s� o las pe jos."

"Ar turna ap� fiart� pe ea �i-o va
atinge numai dup� ce-a cur��at-o."

"A�a suntem trata�i noi aici.
Suntem detesta�i."

"Suntem privi�i cu ur�."

�n fiecare sear� �n Dapa,
dup� ce rostesc "Tat�l Nostru",

m�icu�ele �mpart ulei de soia de la UNICEF.

Pe bidoane scrie �n 17 limbi:

"Donat de poporul american".

Acum 7 ani, acest pustnic a f�cut un jur�m�nt
s� nu mai stea jos sau �ntins niciodat�.

El st� �n picioare zi �i noapte
sub un copac din gr�dina public�,

la c��iva metri de Grand Hotel,

�n mijlocul sus�in�torilor.

�n fiecare duminic�, Maidan-ul,
parcul imens din mijlocul ora�ului,

e invadat de o mare de oameni
venit� din cartierele de la periferie.

Lupt�tori, v�nz�tori, c�nt�re�i,
povestitori, muzicieni sau preo�i

sunt participan�i la aceast� �ntrunire.

Pove�tile �i c�ntecele
au �ntotdeauna teme religioase,

fiind inspirate din Ramayana �i Mahabharata,

marile epopee ale hinduismului.

Ace�ti b�rba�i care nu se cunosc �ntre ei,

se roag� �i c�nta �mpreun�
toat� dup�-amiaza �i sear�.

40% din locuitorii Calcuttei
tr�iesc �n condi�ii

considerate de sociologi ca fiind sub-umane.

Acest cartier mizer este �n Howrah,
de cealalt� parte a r�ului,

l�ng� triaj.

Doar un sfert dintre case sunt
construite din c�r�mid� sau beton.

P�m�ntul �i casele sunt proprietate privat�.

Chiriile sunt mari.

60% din locuitorii
cartierului sunt musulmani;

ceilal�i sunt hindu�i, �n cea mai
mare parte din casta cea mai joas�.

Exist� o anumit� tensiune �ntre comunit��i,

dar condi�iile de via�� aproape au
eliminat subiectele religioase tabu.

Musulmanii �i hindu�ii �mpart
acelea�i locuin�e, acelea�i ci�mele,

ceea ce ar fi de neconceput �ntr-un sat.

Acest b�rbat tr�ie�te aici cu familia.

Munce�te la c�ile ferate �i
c�tig� 100 de rupii pe lun�.

A �nchiriat dou� camere:
una pentru mama, tat�l �i sora lui,

iar cealalt� pentru el,
so�ia �i cei �ase copii ai lor.

Pl�te�te pentru ele 35 de rupii lunar.

P�rin�ii lui sunt �n v�rst�.
Sora lui �l mai ajut�.

Cu cartelele de ra�ie pentru orez,
zah�r �i ulei

cheltuie 100 de rupii pe lun�.

Nu-i ajung banii �i se �mprumut� tot timpul.

Unii din cartier c�tig� mai mult dec�t el,
al�ii �ns� mai pu�in.

Sunt mul�i al�ii care nu
g�sesc un loc de munc�.

�n cartierul �sta mizer,
unele cl�diri sunt grupate �n compound-uri

�n jurul unei cur�i interioare cu ci�mea.

�n acest compound tr�iesc 11 familii,
peste 80 de persoane.

�n medie, sunt 5-6 pe camer�.

Camerele sunt foarte mici.

Cartierul �sta nu e o excep�ie,
mai sunt o mul�ime la fel.

�n ciuda m�surilor
disperate, administra�ia

ora�ului a renun�at practic
s� mai fac� cur��enie

�i s�-i mute pe oameni din cartierele astea.

Dac� ar fi f�cut asta,
ar fi venit al�i imigran�i

s� ocupe spa�iile goale;
astfel popula�ia ar fi crescut,

d�nd na�tere unor probleme
�i mai greu de rezolvat.

Sunt c�teva mii de vaci de
lapte �n cartierele m�rgina�e.

Ele nu apar�in locuitorilor acestora.

Excrementele lor �nfunda
canalele de scurgere,

f�c�ndu-le s� r�bufneasc�,
mai ales �n anotimpul ploios.

�n mijlocul cartierului,
olarii fac c�ni de lut

care sunt uscate la soare.

Ele sunt destinate
numeroaselor ceain�rii din ora�.

Ele sunt sparte dup� ce se folosesc.

�n Howrah, unde e acest cartier,

nu s-a ridicat gunoiul de c�teva luni,

din lips� de fonduri.

Aceste bile din cenu�� �i b�legar
se folosesc pe post de combustibil.

C�teva compound-uri din acest
cartier sunt destinate lepro�ilor.

Ei tr�iesc �n carantin� strict�,
av�nd propria m�ncare �i ci�melele lor.

Mul�i dintre ei sunt cer�etori �n ora�.

C�tig� mai mult dec�t al�i
locuitori de aici care muncesc.

La primul semn al bolii,

un lepros trebuie s� se mute imediat �ntr-un
astfel de compound, �mpreun� cu familia.

Ei formeaz� o cast� aparte,

hindu�i �i musulmani la un loc,
�i se c�s�toresc �ntre ei.

Lepra nu e o boal� ereditar�,

dar cum copiii lor nu pot ie�i din carantin�

sunt �i ei contamina�i.

La marginea cartierului,
pe l�ng� depozitele feroviare,

familii sosite recent din Madras,

cea mai �ndep�rtat� extremitate sudic� a
Indiei, sunt �nghesuite �n colibe de paie.

Pielea lor e mai �nchis� la
culoare �i vorbesc Tamil,

o limb� total diferit� de Bengali.

Au o reputa�ie proast� �i
nu se amestec� cu vecinii.

Mul�i dintre ei caut� prin gunoaie,
iar copiii lor nu merg la �coal�.

Acest b�rbat �i aceast�
femeie �i-au p�r�sit satul

�i au venit aici �n speran�a
de a g�si de munc�.

Sunt uimi�i c� sunt filma�i,
c� sunt comp�timi�i,

c� st�rnesc indignare.

Resincronizarea: "roeduard" pentru varianta
"Calcutta.1969.720p.BluRay.AVC-mfcorrea"

Traducator: lehman25 TRE