Original subtitles

ELVIS

Soseşte.

Vreau să-l întâmpinaţi cu aplauze, căci va sosi curând aici.

Chiar vine. E în culise şi va ieşi pe scenă imediat.

Ce se întâmplă, Elvis ?

Îmi pare rău, Steve. Nu pot s-o fac, nu pot continua.

Poftim ?

A fost o idee proastă.

N-am mai cântat live în faţa publicului de peste 7 ani.

Nu ştiu dacă mai pot. Şi dacă nu mă plac ?

Să nu te placă ? Dumnezeule !

Tu ai creat rock'n'roll-ul. Tu eşti "regele".

Cum o să păşeşti pe scenă, o să fii din nou "regele".

E ca şi mersul pe bicicletă, Elvis.

Imediat ce ieşi pe scenă, o să fie ca pe vremuri.

"Înainte de Elvis, n-a fost nimic..." John Lennon

Complexul Lauderdale Memphis, 1952

Elvis !

Nu vreau decât două săptămâni. Doar două. Haide...

- Elvis ! - Mai lasă-ne puţin.

Să nu întârzii la şcoală, dragule.

Ce bine arăţi...

N-aş fi putut fi mai fericită decât dacă vă aveam pe amândoi.

Ştiu. Te iubesc.

O să ne penalizeze cu un dolar pe zi, până plătim chiria.

Un dolar pe zi? Cum o să ne descurcăm ?

Tu de unde ai avut bani pentru haină ?

E de la Malansky. I-am dat 50 cenţi şi plătesc 25 de cenţi pe săptămână.

Vernon, mai lasă-l în pace.

Dacă are bani pentru haine şi discuri, poate ne ajută la chirie.

- Du-te la şcoală, dragule. - Pa, mamă. Pa, tată.

Şi nu vă certaţi. Într-o zi am să vă cumpăr o casă. Şi Cadillac-uri.

Pa!

Cu ce e îmbrăcat azi ?

- Frumoasă chitară. - Mulţumesc.

Bună, Dottie !

- Ce faci, Presley ? - Bună, George.

- Frumos costum. - Mulţumesc.

George Klein pentru preşedinţie.

Cum a fost azi la şcoală, Elvis ?

Bine. Nu mă prea înţeleg grozav cu colegii.

Nu mă mir. Cu hainele pe care le porţi şi freza asta...

Nu începe. Ăsta e stilul lui. Toată lumea trebuie să aibă unul.

Şi tu aveai un stil, Vernon. Tatăl tău era tare arătos, Elvis.

Aici ai dreptate.

Încă mai e, dacă îşi pune mintea. Doamne, cum mai dansa...

Cântă ceva la chitară, poate va dansa cu mine.

Nu, nu. Nu dansez, acum mănânc. Mai e ?

Nu, asta e tot ce ne-au dat.

Dacă mai mănânci mult în seara asta, nu ne ajunge toată săptămâna.

- Nu, mie nu mi-e foame. - Pune-o înapoi, Vernon.

Am terminat de mâncat. Serios. Nu mi-e foame.

Ies cu Gene şi Junior.

Bine.

Noapte bună, bunico.

Spune-le verilor tăi că vreau să-i văd duminică la biserică.

Mama lor n-a crescut o mână de atei.

- Bine, bunico. O să vin şi eu. - Ştiu, dragule.

- Noapte bună, mamă, tată. - Noapte bună, dragule.

Ce-i ?

- Uită-te la hainele lor ! - Ce-i cu ele ?

Cel cu ornamente roz ? E ingenios.

Elvis, nu eşti normal. Haide.

- Winona Harris ştie să cânte. - De unde îi ştii pe tipii ăştia ?

Îi ascult la radio. Tyler Wolf, Arthur Crudup, B.B. King.

- Cine ? - WDIA, postul de bază al negrilor.

Se recepţionează în tot Memphisul şi în împrejurimi.

Elvis, nu eşti normal. Ştii asta ?

E ca şi când ar fi tot timpul o mare petrecere.

Dacă eram negru, cred că m-aş fi spânzurat.

De ce crezi că-i spun blues (tristeţe) ?

La asta mă refeream.

Toată lumea are probleme.

Eu n-am.

Nu ? Ce, taţii voştri n-au lucrat pentru bătrânul Bean ?

Au cultivat pământul, împreună cu bunicu'.

Vrei să-l întrebi pentru cine a lucrat tatăl lui ?

Nu sunt atât de multe diferenţe cum aţi crede.

Cu toţii sfârşesc lucrând pentru cei din casa cea mare.

Într-o zi, eu am să fiu cel din casa cea mare.

Sper.

Dixie...

- Îmi pare rău. Iartă-mă, Dixie. - Ai depăşit linia, Elvis.

Nu te ating mai sus de 15 cm deasupra genunchiului şi mai jos de buric.

- Şi fără să-mi atingi sânii ! - Am priceput.

- Nu până nu ne căsătorim. - Am priceput. Scuze.

- Mă gândeam să înregistrez un disc. - Cum ?

La Sun Records. Ţi-l fac ei.

Mă gândeam să i-l fac cadou mamei, de ziua ei.

Ziua ei a fost în aprilie.

Vrei doar să înregistrezi ceva.

Şi ? Mulţi oameni pot să-l asculte şi poate, cine ştie...

Nici nu-ţi dai seama când ajungi la radio, ca Bill Monroe !

- Acum, aşază-te pe mâini ! - Bine.

- Haide ! Pune-le sub fund. - Bine.

Septembrie 1953

- Pot să te ajut? - Da, doamnă.

Vreau să înregistrez ceva pentru ziua mamei. Se poate, nu ?

Da, facem aşa ceva. Costă 3,99 pentru două feţe de vinil.

Ştiu.

Dar poţi să-l faci şi într-o cabină la WT Grant pentru 25 cenţi.

Nu, doamnă. Am auzit din-alea. Nu sună profesional.

Aici se înregistrează toate albumele acelea R&B, nu ?

- Rufus Thomas, The Prisonaires ? - Da, la noi.

Îmi plac foarte mult aceste albume.

Mă întrebam dacă nu au nevoie de vreun solist.

- Ce anume cânţi tu ? - Cânt de toate.

- Cânţi hillbilly ? - Da.

- Muzică country ? - Cânt şi country.

- Cu cine te asemeni ? - Cu nimeni, doamnă.

- Du-te în mijlocul camerei. - Sigur. Acela e dl Phillips ?

El e. Acum cântă câteva măsuri, ca să putem face reglajele.

Da, doamnă.

Nu fi timid. Capul sus. Apleacă-te spre microfon.

Da, domnule. Îmi cer scuze.

- Dl Phillips o să iasă din studio ? - Nu cred.

Speram să pot să-mi iau rămas bun.

- Poftim. - Mulţumesc, doamnă.

- Marion Keisker. - Elvis Presley.

Mă întrebam dacă aş putea să mai trec din când în când,

să văd dacă nu e nevoie de un om.

Sigur, dar te sunăm noi, dacă apare ceva.

Poate găsim şi un cântec potrivit.

- Mulţumesc, doamnă. Scuze. - Nu-i nimic.

Ştiam eu că Dumnezeu te-a cruţat cu un motiv, puiule.

Ianuarie, 1954

Mai, 1954

Avem 20 de minute până să-şi dea mama seama că am plecat.

- Mai repede, că vreau să-i ascult ! - Mă grăbesc !

Am dat peste un prieten care e în trupa lui Eddie Vaughn

şi au nevoie de un cântăreţ. Trebuie să mă vadă sâmbătă noapte.

- E minunat. - La "High Hat".

"High Hat" ? Nu e un club de noapte ?

Vino cu mine, Dixie. Am să-l rog şi pe Gene să vină.

Am nevoie de tine. Mai repede. Îmi plac la nebunie cum cântă !

Bun venit, frate.

- Deci, eşti cântăreţ ? - Da, domnule.

- Ce meserie ai ? - Lucrez pentru Crown Electric.

- Să te vedem ce ştii ! - Da, domnule.

De ce e băiatul ăla aşa de verde la faţă ?

- Are emoţii. - Emoţii ?

E gata să facă un atac de cord.

Mai bine rămâne camionagiu, drăguţă,

pentru că n-o să ajungă niciodată cântăreţ.

Oamenii ne-au privit toată viaţa de sus.

Nu e nimic nou. Nu le acordăm atenţie.

Ai o familie care te iubeşte. Şi Dixie te iubeşte.

Mi s-a părut că a cântat bine.

Dar nu ştiu de vreun chitarist care să valoreze un sac de fasole.

Poate o să laşi odată chitara aia deoparte.

Şi o să înveţi să faci treabă.

Cei de la Crown Electric te plac. Te-ar angaja ca electrician.

Electricienii câştigă bani buni. Intri în sindicat.

Dar trebuie să munceşti.

Elvis n-ar avea probleme.

E băiat deştept. Poate face orice îşi pune în cap.

Nu poţi să visezi pe pereţi, că rişti să cablezi ceva aiurea

şi să prăjeşti casa cuiva.

- Dixie, când pleci în Florida ? - Poimâine.

Cum o să vă descurcaţi, porumbeilor, unul fără celălalt, 3 săptămâni ?

O să ne vizităm în vis.

Te rog. Nu de faţă cu mama.

- Îmi cer scuze că vă întrerup. - Nu-i nimic, dră Hughes.

Elvis e căutat la telefon. E o femeie.

Se numeşte Marion Keisker. De la Sun Records.

Mulţumesc, dră Hughes.

Îmi pare rău, dle. Pot s-o iau de la capăt.

Când mi-au trimis cântecul, m-am gândit că ţi s-ar potrivi.

Dar, uneori, un cântec nu e potrivit pentru un anumit cântăreţ.

Poate altă dată.

Ştiu o mulţime de cântece. Gospel, hillbilly, pop.

Ce naiba ?! Tot suntem aici. Să te aud.

- Eşti de acord, Scotty ? - Da.

- Bill ? - Sigur.

Mulţumesc, băieţi.

A sunat ca Bing Crosby. Dar avem deja un Bing Crosby.

Iar cel dinainte... Avem şi un Eddie Arnold. Şi un Hank Snow.

Băiete, vreau să te aud pe tine ! Vreau să-l aud pe Elvis Presley !

- Încet, Sam. - Da, Phillips, ştie să cânte.

Şi voi ştiţi, dar tot ce aud acum e un Chet Atkins la mâna a doua.

Hai să facem o pauză.

Îmi pare rău, dle Phillips, nu vreau să pierdeţi vremea.

E în regulă, Elvis. Ia-ţi un suc.

Cu Sam nu e niciodată suficient de bine.

E în regulă, Sam. Totul e în regulă.

Staţi... Ce naiba ai cântat?

Nu ştiu, domnule. M-am prostit şi eu puţin.

- Te ascunzi de mine, băiete ? - Ce vreţi să spuneţi ?

Arthur "Big Boy" Crudup ! Mai ştii să cânţi şi altceva ?

Da, domnule. Ştiu multe cântece.

Fir-ar să fie ! Şi de ce m-ai făcut să pierd timpul până acum ?

S-o luăm de la capăt ! Vedeţi de unde începeţi !

Ce vrea, mai exact ?

- Vrea să cânţi ca mai înainte. - Aia ?

Tu cântă. Tu începi şi aştepţi două măsuri...

Începe cu prima notă.

De ce să nu cântăm puţin mai rapid ?

Sună foarte aspru, Sam.

Dar e diferit. E altceva.

Cântecul ăsta e un hit !

Cred că Scotty are dreptate. O să-l difuzeze peste tot.

Scoate-ţi vata din gură şi pune-o în urechi.

Dixie o să-şi dea palme că a ratat asta !

Sigur e el ? Nu pare să fie el.

Nu pot să cred că e la cinematograf.

- Ce naiba e cu el ? - E timid, atâta tot.

Taci !

Mergeţi la plimbare sau aţi aranjat un fel de picnic ?

Eşti prea demodată. Trebuie să te mai deschizi la minte.

Ascultă, nu mergeţi în niciun loc special.

Aşa e mai neconvenţional. Pur şi simplu mergeţi.

Elvis ! Elvis, dragule !

Elvis ! Elvis, unde naiba eşti ?

- Elvis ! - Ce faceţi ?

Au pus cântecul de 7 ori la rând.

De 11 ori şi deja ai primit 47 de telefoane.

Am greşit să compunem cântecul ăla ?

Ştiam că nu mai există aşa ceva în toată lumea !

Ştiu, nu scoatem un disc, decât dacă avem două feţe.

Trebuie să mai găsim rapid nişte cântece.

Să-i dăm drumul cât mai avem timp.

Elvis, ia chitara mea. Mai cântă bucata aia o dată.

Poate că nu mai avem alt cântec în cap. Cine ştie ? A fost un accident.

După cum ai spus, n-a mai existat aşa ceva.

Dar există acum. Şi ştiu că o are în sânge.

Ce ziceţi de "Blue Moon" ? Întotdeauna am vrut să-l cânt.

Nu, nu vrea nicio porcărie de-aia lentă.

Vreau ceva la fel de rapid şi ritmat.

Şi refrenul... Ce ziceţi de un ritm de vals ?

Ce ziceţi de "Blue Moon of Kentucky" ?

Cum ar suna ?

Sam, nu. E îngrozitor. Doar ne prostim.

Nu, eu la asta mă refer. Trebuie să fie amuzant, original.

- Bill Monroe o să ne omoare. - Va fi prea ocupat să numere banii.

Memphis Septembrie, 1954

Dle Phillips, îmi tremură genunchii şi nu mă pot opri.

- Nu mă descurc în public. - Te vor iubi, Elvis.

Au venit aici să-l vadă pe Slim Whitman.

Vor să audă muzică tradiţională, iar eu nu cânt aşa ceva.

Nu e complet adevărat. Să mergem.

Urmează un tânăr cu un album destul de popular aici, în Memphis...

A venit să ne cânte ultima sa melodie, Elvis Presley !

Fă-i praf, Elvis !

Încearcă să fii mai vesel.

Ce părere ai, mamă ? Ar putea trăi din asta.

Important e să fie fericit.

- De ce au ţipat ? - Ţipă când îţi mişti piciorul.

Slim Whitman... Oare cum o să cânte după tine ?

Cine naiba a fost pe scenă ? Spune, cine ?

- Nu ştiu, dle, dar mi-a plăcut. - O să-ţi placă şi ce urmează.

Revista Billboard ne-a trecut pe locul 3 în topul din Memphis !

Am sunat un prieten, la Grand Old Opry.

Eşti machiat ? Te-ai dat cu rimel ?

Oamenii îmi văd mai bine trăsăturile, când sunt pe scenă.

Actorii fac asta când sunt pe scenă.

- Ce-i cu Opry ? - S-a aranjat.

Apoi mergem la Shreveport şi apoi ne plimbăm prin Louisiana.

Suntem pe val !

Turneul Hayride Louisiana Septembrie, 1954

Louisiana Hayride Şase luni mai târziu

Liniştiţi-vă ! Gata, liniştiţi-vă !

Mai urmează şi alţii.

Aşa că liniştiţi-vă. Bine ?

A plecat, clar ? Elvis a părăsit clădirea.

Suntem în turneu cu Hank Snow şi Ernest Tubb. E aşa de drăguţ.

Şi "The Louvin Brothers", şi "The Carter Sisters"...

Ar trebui s-o vezi pe Anita.

- Te porţi frumos ? - Da.

Nu bei şi nu-ţi faci de cap ? Doar nu vrei să ajungi în iad...

- Sunt băiat cuminte, mamă. - Gladys, lasă băiatul să crească.

Îmi fac griji. Atâta condus...

De fiecare dată când aud la radio de vreun accident,

mă rog să nu fie vorba de tine.

Am coşmaruri, Elvis.

Plouă, iar tu şi cu fratele tău, Jesse,

sunteţi întinşi pe marginea drumului. Tu sângerezi.

Mamă, nu face asta. N-am să păţesc nimic.

Trebuie să închid. Am spectacol la ora 11.

Spune-i lui Dixie că o sun după spectacol.

Bine, îi spun. Să-ţi suni şi mama.

- O să fie foarte târziu. - Am să aştept. Ştii asta.

Ştiu. Pa, draga mea.

Eşti băiat cuminte.

Poţi fi sigur.

Aşa a crezut şi fata de colo.

Îl vezi pe grăsanul cu pălărie, acolo, în spate ?

L-am văzut. A fost şi la Shreveport. Şi la Houston.

E colonelul Tom Parker. L-a manageriat pe Eddie Arnold.

- Acum cred că se ocupă de Snow. - Serios ?

Am auzit de el. E colonel aşa cum sunt eu generalul Eisenhower.

- Am auzit că e implicat în circ. - Ce caută la spectacolele noastre ?

Dar şi tu faci parte din acest circ. Întotdeauna se caută noi vedete.

- Cine te crezi, Tom ? - Spune-mi Colonele.

Eu l-am descoperit. E un talent neprelucrat.

Nici nu ştia ce poate, când a venit la Sun Records.

- Şi uite unde a ajuns. - Cât de departe îl poţi duce ?

Poţi concura cu RCA, pe care eu îi ştiu bine ?

Ai banii ca să-l lansezi la nivel naţional ?

Am contacte în New York, Los Angeles, în muzică, film, televiziune.

Oriunde vrei. Ştiu că ţii la el.

Şi ştiu că nu te vei pune în calea visurilor lui.

Am să mă mai gândesc, Tom.

Am auzit că lui Eddie Arnold i-a găsit roluri în filme.

Ai văzut vreunul dintre filmele lui ?

Nu.

Sunt aşa de proaste, că faci bube.

Luaţi loc unde vreţi.

- Bine. - Da, domnule.

Tinere domn Presley... Ce vrei tu ?

Dintre toate astea, tu ce vrei ?

Vreau să le cumpăr părinţilor mei o casă. Şi o maşină.

Nu, care e visul tău secret. Cu toţii avem aşa ceva.

În adâncul inimii, ce-ţi doreşti cel mai mult?

Întotdeauna mi-am dorit să fiu actor.

Ca James Dean ? Sau poate ca Marlon Brando.

Sper că ştii că i-am aranjat lui Eddie Arnold să joace.

Am auzit.

Vrei să joci în filme ? Te bag în filme.

Dar eşti gata pentru lucruri mari ? Îţi doreşti suficient de mult ?

- Cu siguranţă, domnule. - Spune-mi Colonele. Te cred.

O să joci în filme. Eşti pregătit să închei un contract serios ?

Sam e plin de intenţii bune.

Dar el gândeşte la nivel mic. Eu gândesc la nivel naţional.

La nivel mondial. Eu visez color.

N-am să încerc să te perii, băiete.

Nu-ţi înţeleg muzica. Mie îmi place muzica gen Lawrence Welk.

- Nu-ţi place ce cânt ? - Nu e vorba despre asta.

Nu înţeleg de ce se face atâta tărăboi.

Dar se face. Iar asta înţeleg.

Şi asta pot să vând. Eu pot să vând orice.

Pot să vând vin unui viticultor.

Şi ştiu că pe tine pot să te vând bine.

Cât câştigi acum, băiete ?

Mă descurc destul de bine. Uneori fac 100 de dolari pe noapte.

Păi cu talentul tău, valorezi milioane de dolari.

Un milion de dolari ?

Mie mi se par o mulţime de bani.

Elvis deja munceşte prea mult. Uite cât e de slab !

Am mâncat tot ce mi-ai pus în farfurie.

Şi n-a avut niciun efect. Mie îmi place, e distractiv.

Merele trebuie vândute când sunt în copac,

nu după ce au căzut pe jos. Acum e în formă.

Şi ce dacă trebui să tragă tare vreo doi ani ?

E tânăr. Se poate descurca.

Apoi, după câţiva ani, după ce va fi făcut ceva bani,

o poate lăsa mai moale.

Şi să facă ceea ce vrea.

Te poţi retrage, dacă ai un milion de dolari.

Şi prostiile astea cu filmele şi televiziunea...

Toate sunt în New York şi California.

Cine o să aibă grijă de băiatul meu ? N-am încredere în ei.

Exact. Sam Phillips e un tip drăguţ,

dar nu le va face faţă băieţilor din oraşele mari.

Eu ? Eu sunt la fel ca voi.

Şi mă rog, de unde eşti, mai exact ?

Am călătorit peste tot. La fel ca un ţigan.

Vă mulţumim că aţi trecut pe aici, dle Parker. Vă anunţăm noi.

Nu vreţi să-mi spuneţi Colonele ?

Am să plec.

Dar trebuie să vă spun că orice aţi hotărî,

a fost o adevărată plăcere

să beneficiez de ospitalitatea dumneavoastră încântătoare.

La revedere, băiete.

Haide, mamă. Te rog. Asta îmi doresc.

Iar Colonelul mă poate ajuta.

Te rog, mamă ? Tată ?

Nu ştiu nimic despre acest aşa-zis colonel, Elvis.

Cred că ar vinde-o şi pe maică-sa.

Şi vorbeşte ciudat.

Vreau să vă arăt ceva. Haideţi.

Mai ţii minte când frecai podelele la spital ?

Şi în fiecare seară când veneai acasă

De asta îl vreau pe Colonel. A spus că aş face milioane.

Hai să-i dăm o şansă, bine ? Hai să vedem cum iese turneul.

Şi Sam, Elvis ? Îmi place Sam. Cu el pot vorbi.

Nu mă poate ajuta să ajung atât de departe cum poate Colonelul.

Poate că ne temem că ar putea fi prea departe, puiule.

Îmi lipseşti atât de mult.

Mi-e greu să te ştiu plecat.

Te mai vezi şi cu alţi oameni ?

Cu prietenii.

Nu la asta mă refeream. Sper că nu ieşi cu alţi băieţi.

Nu vreau să ieşi cu alţii.

Hai să nu ne certăm. Sigur că nu ies cu alţii.

- E Presley. Elvis ! - Bună, băieţi !

- Bună, Dixie ! - Bună, Red, George !

Da' ce maşină şmecheră ai !

Îţi place ?

Am auzit că te-ai fâţâit peste tot. Acum eşti faimos.

Nu sunt aşa de sigur. Voi ce faceţi ?

Ne plimbăm şi noi.

Atunci, veniţi aici.

Red, ar trebui să vii în turneu cu noi.

Am nevoie de cineva să aibă grijă de mine.

Întotdeauna e o gorilă supărată că prietenei lui îi place cum cânt.

Sigur, de asta se supără... Dixie, glumeam.

- Pare amuzant. Mi-ar plăcea. - Bine.

O să-i cunoşti pe Hank Snow, pe "The Louvin Brothers",

"The Carter Sisters"... George, vii şi tu.

Nu pot, am o slujbă la WMC.

Bine, dar dacă se schimbă ceva...

Nu ştiu ce să zic. Ce aş putea să fac ?

Dar ce n-ai putea ?

Elvis !

Îmi pare rău, iubito. Sărută-mă.

Acum toată lumea să urce în maşina mea.

Haideţi să-l întâmpinăm călduros în Odessa pe Elvis Presley !

Sala Odessa, Texas

Faceţi cunoştinţă cu William Morris. Băieţi, acesta e viitorul.

E în regulă. Drăguţă, ai un pix ?

Mulţumesc.

Bine.

Pot căpăta şi eu un autograf ? Dar nu am hârtie.

- Poţi semna aici ? - Sigur.

Scuzaţi-mă.

Lăsaţi-l să treacă.

Vrei să-ţi dau şi ţie un autograf ?

Eu am nevoie de mai mult.

Atunci, vino aici, iubito.

A fost la fel de bun ca al ei ?

Fii serioasă, mă distram şi eu, făcând o fată să se simtă bine.

Eu nu prea am avut parte de aşa ceva, în ultima vreme.

Au fost doar telefoane în care îmi spuneai să am grijă ce fac.

Trebuie să petrecem puţin timp împreună.

Dar nu pot acum, Dixie. Ne îndreptăm spre sud.

Avem concertele programate foarte din scurt.

Concerte ?

Te-am pierdut.

Ba nu. La anul s-ar putea să conduc din nou un camion.

Trebuie să câştig tot ce pot. Pentru noi.

Nu pentru noi, Elvis. Ai tot ce ţi-ai dorit.

Dixie, te iubesc.

N-o să fie aşa tot timpul.

Atunci, sună-mă când se termină. Dar aşa e mult prea greu.

Dixie !

- Îmi pare rău, amice. - Totul se termină la un moment dat.

Bănuiesc că aşa e.

- Ştii că am un frate geamăn ? - Nu.

Jesse Garon. A murit la naştere.

Uneori mai vorbesc cu el.

De asta cred că am un ritm aşa de bun.

Ştii, simt o bătaie aici, în măruntaie.

Două inimi care bat. A mea şi a lui Jesse.

De asta e mama aşa neliniştită.

Îi e frică să nu mă piardă şi pe mine.

N-o să se întâmple aşa ceva. I-am promis că o să am grijă de tine.

Şi chiar ai. Şi îţi sunt recunoscător.

Ştiu. Hai să plecăm de aici. Vino.

Să mergem.

Puiul meu e epuizat. S-a destrăbălat. Şi-a pierdut şi iubita.

Asta numeşti tu o bună organizare ?

În ceea ce priveşte iubita, el preferă să nu mă amestec.

În ceea ce priveşte restul, vă înţeleg, dnă Presley.

Dacă aş avea un contract cu el,

aş putea aranja să nu mai cânte în toate aceste locuri mici

unde se ajunge uşor la el.

N-ar mai fi atâta pe drum. Ţin la el ca la fiul meu.

Şi vă garantez, promit că atât cât trăiesc,

nu vreau să mai văd astfel de dezmăţuri.

Bine.

Am fixat un preţ dublu

faţă de cel mai mare plătit vreodată pe un cântăreţ.

Sperând că o să renunţe.

Ei cred că merită. Şi chiar meriţi.

Am deschis acest studio ca să aibă şi negrii unde să înregistreze albume.

Cred sincer că muzica lor vine direct din suflet

şi cred că dacă îi ascultă suficientă lume,

se poate crea o legătură între noi.

Şi am ştiut dintotdeauna că dacă aş găsi un alb care să cânte ca ei,

aş câştiga milioane de dolari.

Dar altcineva o să-i câştige, nu eu.

Mai întâi vor încerca să te schimbe,

să te rafineze. Dar tu să rămâi cum eşti.

Acum ştii ce faci.

Rămâi tu însuţi şi o să-ţi fie bine.

Noi doi vom face lucruri mari.

Ghiceşte ce urmează. O să apari la TV.

- La TV ? - La emisiunea fraţilor Dorsey.

Am planuri mari pentru tine.

Şi toţi ochii vor fi aţintiţi ca să te vadă în carne şi oase, la TV.

După asta, mergem la Hollywood, pentru o probă.

Serios ?

Colonelul nu aruncă vorbe în vânt, face tot ce spune.

Nu ştiu cum să-ţi mulţumesc.

Într-un singur fel. Fiindu-mi loial.

Investesc o mulţime de timp şi efort în cariera ta, Elvis.

Sper că nu intenţionezi să mă laşi în drum

când devii bogat şi faimos, aşa cum a făcut Eddie Arnold.

Colonele, noi, cei din familia Presley, suntem oameni loiali.

Dacă faci tot ce spui, n-am să te abandonez niciodată.

- Niciodată ? - Pe cuvânt de onoare.

E bine.

Elvis, bun venit la RCA.

Elvis, aş vrea să-l cunoşti pe Barry Shultz, directorul RCA Records.

Ea e Anne Fulchino, directorul de publicitate.

Foarte amuzant. Poate asta merge în Memphis.

- Dar nu şi la New York. - Şi nici n-o să meargă.

Elvis, el e Chet Atkins, producătorul.

Sunt un mare admirator al dv., dle Atkins. E o mare cinste.

Mulţumesc, băiete.

Ei sunt Scottie, D.J., Billy.

- Timpul trece. - Corect.

Tipii ăştia nu ştiu de glumă.

Elvis, ţi-am trimis să asculţi nişte demo-uri.

Pe care dintre ele ai vrea să-l înregistrezi ?

De fapt, aş vrea să înregistrăm un cântec de Mae Axton şi Tommy Durden.

Se numeşte "Heartbreak Hotel".

E un cântec îngrozitor.

Ne gândeam la ceva asemănător cu ce ai cântat până acum.

Dar acesta e un cântec grozav, dle Sholes.

Dle Atkins, vreţi să facem ceva special ?

Uneori, Sam voia să...

Nu, continuaţi să cântaţi aşa cum ştiţi.

S-a terminat cu Sun Records. Aşa că încep vremurile bune.

Ce ţi-au spus ?

Oricine îl cumpără pe Presley, o să se păcălească.

Imaginează-te cum vom fi la emisiunea fraţilor Dorsey.

Vom apărea la TV la aceeaşi oră cu Perry Como.

Perry Como e depăşit.

La ce te referi ? Îmi place Perry Como.

Sunteţi în direct, dle Presley.

Asta e. Asta e televiziunea.

Trăiască regina !

Probabil glumeşti.

Jur că ai trişat.

- Unde e Elvis ? - Distrează nişte fane.

Elvis ! Trezeşte-te ! Lumea a luat foc !

Vă mulţumesc că îl ţineţi pe Elvis departe de belele.

Nu-i place să stea singur, dacă mă înţelegi.

Ce aveţi voi aici se numeşte o vacă de muls.

Cred că aţi face orice ca să-l ţineţi pe linia de plutire.

Lăsaţi-ne puţin singuri.

Arăţi ca naiba.

Sunt epuizat. Am fost peste tot din Tampa până la Tulsa.

Toată lumea e ruptă de oboseală.

Şi tu lauzi excesiv concertul şi avem programări duble.

Şi oricum, de ce mai cântăm în aceste săli mici ?

Întotdeauna sunt pline şi, oricum, par să existe şi câştiguri mai mari.

Asta vrem şi noi. Despre asta vor scrie.

I-ai promis mamei că voi călători mai puţin şi voi câştiga mai mult.

Eu mă ocup de afaceri, tu ocupă-te de muzică.

- Crezi că nu ştiu ce fac ? - Nu, dle.

Nu ţi-am spus că o să câştigi un milion de dolari?

Eşti pe cale. "Heartbreak Hotel" s-a vândut într-un milion de copii.

Ai câştigat primul disc de aur.

Trebuie s-o sun pe mama !

Nu, aşteaptă. Nu ţi-am spus că trebuie să începem cu televiziunea ?

Ba da.

Pentru că a fost impresionat de performanţa ta,

un producător, dl Wallace, care a produs "Casablanca"

vrea să te duci la Hollywood să dai o probă.

Şi cât suntem acolo, mergem şi la Milton Berle.

- Ce s-a întâmplat ? - Mă întorc într-o clipă.

Nu, nu...

Noi avem o investiţie aici. Şi trebuie s-o protejăm.

Eu nu mă amestec în viaţa ta personală.

Dar ceea ce faci în camera aia, ne poate crea mari probleme.

Cariera multor vedete s-a terminat din cauza unei feţe drăguţe.

Fii serios, Colonele, mă distram şi eu puţin.

Genul ăsta de distracţie te poate băga la închisoare.

Tatăl tău a fost închis, nu-i aşa ?

Da, domnule. Din cauza unui cec fără acoperire.

- Şi a spus că a fost bine ? - Nu, domnule.

Dacă faci vreodată ceva de care să-mi fie ruşine, am terminat-o.

Vedetele apar şi dispar, dar un manager n-are moarte.

Audiţie pentru "The Rainmaker" Primăvara 1956

Taie. Frumoasă mişcare. Bine, Elvis.

Sigur, dle Wallace ? Mai pot încerca o dată.

Nu, a fost bine, puştiule. Crede-mă.

A fost o probă bună. Grozavă, să fiu sincer.

Eşti sigur că n-ai făcut niciun curs ?

Toată viaţa m-am pregătit pentru asta.

Am văzut toate filmele.

Am văzut "Rebel fără motiv" de şapte ori.

"Rebel fără cauză." Era o glumă.

E bine orice ai face. Ai un talent natural.

Mama, e un film cu Katherine Hepburn şi Burt Lancaster.

Aş fi perfect pentru rolul fratelui.

Şi ştii ceva ? N-ar trebui să cânt.

Sunt aşa de încântat ! Spune-i şi tatei şi bunicii Minnie.

Trebuie să închid. Mă aşteaptă Colonelul.

Bine, şi eu te iubesc. Vorbim mâine. Pa.

Nu vrem rolul, chiar dacă ni-l oferă.

Ce ? De ce ? Joacă Burt Lancaster şi Katherine Hepburn.

Exact. Şi nimeni n-o să-ţi dea nicio atenţie.

Trebuie să ne păstrăm pentru ceva mai bun.

Un film în care tu să fii vedeta.

Vedeta ? Şi cine o să-mi dea mie aşa un rol, Colonele ?

- Te-am dezamăgit până acum, Elvis ? - Nu, domnule.

Atunci, lasă-mă să mă descurc eu cu cei de la Hollywood.

- Regizorul a spus că sunt natural. - Cât de greu o fi ?

Shirley Temple a jucat în filme când avea doar 4 ani.

Îţi garantez că emisiunea lui Milton Berle va fi văzută de mai mulţi

oameni decât cei care vor urmări filmul cu Burt Lancaster.

Hai. Unchiu' Miltie ne aşteaptă.

Iunie 1956

Milton Berle show

"Muzica s-a coborât cel mai jos posibil,

odată cu mormăielile şi mişcările ciudate ale lui Elvis Presley."

"Care s-a dat într-un spectacol vulgar,

ce avea o tentă de senzualitate"

ce ar trebui să rămână doar în bordeluri."

"Mă uimeşte că Berle şi NBC au permis aşa ceva."

Măcar a văzut emisiunea ?

Debra Paget a fost la spectacol cu chestia aia cu pene pe fund ?

S-a împins şi s-a fâţâit peste tot.

- Toţi sunt împotriva mea. - Ascultă aici.

"Imaginea lui Presley mieunându-şi versurile de neînţeles..."

Gene ! Încetează !

Mă vor scoate din afaceri, nu-i aşa ?

Glumeşti ? Cu aşa o reclamă gratis ?

Fă în continuare ceea ce faci, iar vânzările vor creşte.

Banii o să fie din belşug. Ţi-am spus că vom avea succes la TV.

Nu ştiu ce să zic, Colonele. Mă sperie.

Aici eu sunt în corzi. Ar putea să ne interzică.

Nimeni nu închide aşa o maşină de făcut bani.

Nu în America.

Toată lumea o să vrea o bucăţică din tine.

Ed Sullivan spune că nu se apropie la 5 metri de mine.

Oamenii de bine din Jacksonville

îşi fac griji pentru performanţa ta din seara asta.

Dar nu-mi dau seama ce greşesc.

Sunt un bun creştin.

Nu beau, nu fumez. Nu iau numele Domnului în van.

Eu trăiesc muzica.

Ştiu că mama mea aprobă ceea ce fac.

Fiule, nu pot vorbi pentru mama ta,

dar pot vorbi pentru mamele din Jacksonville.

Şi ele nu or să vadă mişcările tale lascive la spectacol.

Dacă nu, voi emite un mandat de arestare. Nu dansa.

Şi săptămâna asta au fost doborâte nişte recorduri, aici, la KWK.

După această săptămână, nu se va mai difuza deloc rock'n'roll.

Dle senator, ce părere aveţi despre obscenităţile lui Presley ?

În mod evident, ne arată cum albii şi copiii lor

pot fi coborâţi la nivelul negrilor.

E evident muzica negrilor.

Cred că e un factor ce contribuie la delicvenţa juvenilă.

Ştiu cum te simţi când cânţi aşa ceva.

Ştiu ce efect are asupra ta.

Cunosc acel sentiment diavolesc pe care-l ai când cânţi.

Ştiu cât eşti de pierdut când simţi ritmul !

Presley provoacă interzicerea concertelor Rock 'n' Roll

San Diego îl va interzice pe Elvis

Ne vedem în culise.

Să mai încercăm o dată.

Am tras deja 25 de duble, Elvis. E 4 dimineaţa.

Nu-mi pasă de câte ori înregistrăm.

O să repetăm până iese aşa cum o aud eu în cap.

Colonele, de ce nu mă laşi să aduc nişte muzicieni de studio ?

Avem oameni care pot cânta orice, în orice stil.

Cei mai buni din lume. Cu studii superioare.

Elvis, cheamă nişte profesionişti. RCA plăteşte o mulţime de bani.

Poate că băieţii mei nu sunt foarte şcoliţi, dar cântă cu inima.

Nu-mi pasă dacă notele sunt corecte, sau coordonarea e perfectă.

Trebuie să simt eu că e bine.

Și nu simt asta la dubla 25, așa că o să continuăm.

- Sunteţi de acord ? - Tu ești șeful, Elvis.

Dacă eu sunt şeful, spune-i să mă lase în pace.

Salut, domnule !

Ai putea să-mi verifici rezervorul ?

Curge pe undeva. Simt miros de benzină.

- Cred că el e. - Să mergem.

- Eşti Elvis Presley ! - Cred că da.

- Îmi poţi da un autograf ? - Sigur.

Sora mea a fost la Humes cu tine. Era cu un an mai mică.

E la fel de frumoasă ca tine ? Ce mai faci ?

Ce de fete frumoase !

Ia maşina aia din drum ! Mai am şi alţi clienţi.

- Nu mai văd niciun client. - Mişcă iahtul ăla !

Nu ne plac cei ca tine.

Dă-mi drumul !

Fereşte-te, Elvis !

Dă-mi drumul !

Calmează-te !

Încet. Calmează-te.

Băiete, nu ai nicio vină.

Dar trebuie să înţelegi că oriunde te-ai duce, vei atrage oamenii.

Trebuie să eviţi mulţimile în locurile unde pot apărea blocaje.

Înţeleg, domnule. Dar nu mi-e uşor.

A devenit greu să ies şi din casă.

- Aveţi vreo veste de la Red ? - Nu. Probabil e împuşcat.

N-am auzit nimic.

Sunt sigur că se descurcă. Red e un dur.

Probabil s-a împuşcat singur în picior.

Nu acum.

Mama, o să ajungi direct în iad.

Eu şi Gene o să bem câte o bere. Nu e nimic rău în asta.

În afară de asta, trebuie să-mi calmez nervii.

N-a fost nimic important.

Judecătorul a spus că sunt nevinovat.

Oamenii nevinovaţi au probleme tot timpul.

Mă mir că ai scăpat. Dacă vine vreun nebun după tine cu o armă ?

Bătrânul Gene încasează glonţul, nu-i aşa ?

N-aş mai putea trăi, dacă ai păţi ceva.

Mama... O să fie bine.

De ce mai continui, fiule ?

Ajunge. De ce e aşa de important?

Băieţi ?

De ce nu renunţaţi chiar acum la tot?

Avem o casă frumoasă, avem maşini.

Poţi să trăieşti decent. Îţi deschizi un magazin de mobilă.

Te căsătoreşti cu o fată drăguţă, faci un copil şi eu vin în vizită.

Te-aş putea ajuta să-l creşti.

M-ai face cea mai fericită femeie din lume. Te rog.

Te rog, dragule !

Uită-te la mine. Când sunt pe scenă, sunt alt om.

Asta e. Mi-e greu sa explic.

Ca şi când îmi trec fiori prin tot corpul.

Dar nu sunt frisoane.

E ca şi când mi-ar trece curent electric prin corp.

Uneori senzaţia e aşa de puternică, încât simt că-mi explodează inima.

Nu, mamă, e bine.

E un lucru bun. Nu ştiu ce aş face dacă ar trebui să mă opresc.

Şi am să fiu actor.

Am să fiu un actor serios.

Nu pot să mă opresc acum.

Dar nici aşa nu poţi continua. Cel puţin nu ca un om normal.

Și ce ? Îi am pe Gene, Red, Junior. Am cu cine să-mi petrec timpul.

Red s-a înrolat în marină, Elvis.

Bine...

Îl mai ţii minte pe Lamar Fike ?

Tipul ăla mare şi amuzant?

Şi pe George Klein, de la liceu ? Îl plăceai.

- Aşa e. - O să lucreze şi el cu mine.

Şi prietenul lui, "Urechi de Porc".

Şi n-am fi aici dacă n-ar fi fanii, mamă.

Haide !

Hai să dăm nişte autografe şi să le facem fericite.

Hai, ia şi nişte prăjiturele.

Poate cât filmez eu,

găsiţi un loc ceva mai retras.

Daţi-vă înapoi, vă rog. E şi mama mea de faţă.

- Haide, Lamar. Hai ! - Mai mult, Elvis, haide.

- Ai grijă ! - Îmi pare rău.

- Tu eşti Elvis Presley ? - M-aţi prins.

Îmi cer scuze că am dat peste dv.

Pari să fii exact ca la TV.

Mulţumesc. Cel puţin aşa cred.

Ascultaţi, eu şi prietenii mei...

Ne pare rău că am dat peste voi şi că am fost mitocani.

Am vrea să ne revanşăm, doamnelor. Aţi vrea să ne vedem mai târziu ?

Cu voi ? Unde mergem ?

Mergem undeva. Important e să ne distrăm.

Dacă vrei să fii tare, trebuie să ţipi, să te agiţi.

Trebuie să faci nişte mişcări, dacă înţelegi ce vreau să spun.

Recunosc un Brando de doi bani, când văd unul.

N-am citit că ţi-ai propus să câştigi un milion anul ăsta ?

Da, doamnă.

Atâţia bani... Trebuie să-i cheltuieşti pe lecţii de actorie.

Şi să plăteşti pe cineva să te spele pe gât.

Spune... Le-ai luat numerele de telefon ?

- Da. - Erau foarte frumoase.

Mie mi-a plăcut cea cu rochie violet.

Şi cred că şi ea m-a plăcut. Ce părere ai ?

- Da. Cred că şi ea te-a plăcut, Gene. - Aşa crezi ?

Dar are prieten. Amândouă au.

- La naiba ! - Haide.

Iată-l !

Elvis, vedeta de film. Cine ar fi crezut?

- Hal Wallace. Mă bucur să te revăd. - Şi eu mă bucur, domnule.

Văd că ţi-ai adus şi nişte prieteni.

Suntem paznicii lui.

- Eşti gata pentru primul tău film ? - De când mă ştiu sunt gata.

A învăţat tot scenariul, nu numai rolul lui.

Aşa e ?

Desigur, noi ne bazăm decât să-ţi spui replicile şi să cânţi.

50 000 sunt banii pentru fisc, în New York. Accepţi sau nu.

Da, bani în numerar.

Nu vreau să închid cu dureri de cap...

Se pare că dl Ed Sullivan şi-a pierdut prăjina de la nas.

Apari în emisiune. Ce-i, Elvis ?

De ce nu eşti pe platou ?

Mi-au spus că trebuie să cânt.

"Love Me Tender." Au schimbat şi titlul filmului.

Ce ştii despre asta ?

Am semnat un contract. Facem ceea ce ne cer.

Dar pentru mine e important să joc !

Nimeni nu ia în serios actorii de muzical, şi eu asta vreau.

Să distribuie cel mai mare cântăreţ într-un film în care nu cântă ?

Ce logică ar avea ?

E un western afurisit !

Vor încerca să mă transforme în Gene Autry !

Lasă-mă pe mine să mă ocup de filme. Deci cânţi.

Vinzi nişte discuri, faci nişte bani. Asta vrei, nu ? Bani ?

Filme, Ed Sullivan...

Şi uită-te aici... 72 de piese diferite.

Cel care compune pentru Roy Rogers, Lone Ranger,

"Ding Dong school", compune şi pentru noi !

Vei fi milionar până la Crăciun ! Vei trăi ca un rege !

A fost numită aşa după mătuşa proprietarului, Grace.

- Poţi să-i spui cum vrei. - Graceland. Îmi place, mamă.

În spate construim cocină pentru porci şi coteţele pentru găini.

Mama o să-şi facă o grădină. Vom tapeta dormitorul ei în roz.

Au spus că poate fi totul gata până în septembrie.

Nu arată precum Tara în "Pe aripile vântului" ?

Mamă, mai ţii minte când am spus că îţi cumpăr casă ?

Acum ai un palat.

Haide.

E atât de frumos. Nu-i aşa ?

NOUĂ LUNI MAI TÂRZIU

Mamă ?

Dă-mi-o, Elvis.

O beau ca să alunece pastilele de slăbit pe care mi le dă doctorul.

Mă fac nervoasă.

Mamă, ce s-a întâmplat?

Nu ştiu.

Îmi lipsesc vecinii.

Prietenii care veneau să împrumute zahăr, să stăm de vorbă.

Ticăloşii din Audubon ?

Au vrut să te dea afară pentru că ai întins rufele afară.

Nu, cei din Lauderdale Court.

Proiectele.

Dar cânt, nu ne putem întoarce acolo.

Aş fi ca la circ.

Dar era frumos pe vremuri.

Când, mamă ? Înainte să avem bani ?

Când ne certam pe o bucată de carne ?

Dar atunci ştiam că vii acasă la cină.

Şi era şi Dixie acolo şi mergeam la biserică împreună.

Şi nu trebuia să-mi fac griji dacă eşti în siguranţă.

Sau dacă sunt destul de prezentabilă pentru afurisiţii de reporteri.

Mamă, arăţi foarte bine.

Am vrut doar să fii mândru de mine.

Mândru ?

Eşti aşa de frumoasă.

Priveşte în jur. Nu e tot ce ne-am visat ?

Ar trebui să fie cea mai fericită perioadă din viaţa noastră.

Uneori cred că nu ne e dat să fim fericiţi.

Bucuriile vieţii sunt pentru ceilalţi.

Noi ne-am născut să trăim în mizerie şi suferinţă.

Ăsta e planul lui Dumnezeu.

Vreau să te fac fericită. De ce ar fi nevoie ?

Sunt fericită când eşti fericit.

Chiar eşti fericit, Elvis ?

Mamă...

sunt în culmea fericirii.

Rock'n'roll-ul sună fals.

Compus, cântat şi înregistrat pentru cretini, în principal.

Şi când spun asta mă refer la repetarea stupidă

a versurilor deocheate şi lascive.

E marşul triumfal al oricărui puşcăriaş de pe faţa pământului.

E cea mai brutală, hâdă, disperată şi vicioasă formă de...

Închide porcăria aia !

Sinatra, frate ! Îţi vine să crezi ?

La naiba !

Ce-i ?

De ce n-au venit la mine ? Şi unde e loialitatea lor ?

Dacă ar fi venit la mine, am fi rezolvat.

Scotty şi Bill au demisionat.

E destul de urât, Elvis.

Sună-i. Poate reuşeşti s-o rezolvi.

Niciodată ! Probabil lucrează deja pentru Ricky Nelson !

Bani. Întotdeauna e vorba de bani.

De ce mi-au făcut aşa ceva ?

Am fost împreună de la început. Nu mă descurc fără ei.

Sigur că te descurci. Vorbeşte cu Colonelul.

El ar trebui să se ocupe de toate astea.

- Nu discut afaceri cu el. - Tu eşti Elvis Presley.

Fără tine, niciunul dintre ei nu face doi bani.

Du-te şi vorbeşte cu el despre orice vrei.

Da, mamă.

Nu e chiar aşa de rău, Elvis.

Şi ce înseamnă rău, Gene ?

A fost cumplit.

Tipul e un mare chitarist, trebuie să recunosc,

dar nu se pricepe să facă ce făcea Scotty.

Nimic nu sună cum trebuie.

Sam...

- Unde e Marion ? - M-a părăsit, Elvis.

Ne-am certat mai demult şi a plecat la Air Force.

Îmi pare rău. Trebuie să-ţi fie greu.

Începem să ne obişnuim amândoi cu aşa ceva.

Da.

- Sam, aşa se termină totul ? - Nu, băiete.

Vorbeşte cu ei. Vor face cum vrei tu, dacă le-o ceri.

Se pare că sunt din ce în ce mai singur, cu cât sunt mai sus.

Mai ţii minte când am fost aici ultima oară ?

Ai spus că faci asta pentru muzică, nu pentru bani.

Există o anumită spiritualitate, în spatele muzicii.

Şi înăuntrul tău. Eşti sincer cu tine ?

Faci ceea ce-ţi place ? Trebuie să fii puternic, Elvis.

Nu poţi compromite ceea ce ştii în inima ta.

Mi-aş fi dorit să vii la mine.

Ştiam că afacerile se discută cu Colonelul. Am vorbit cu el.

Ne-a spus să ne băgăm cererile undeva.

200 dolari pe săptămână în turneu şi 100 când suntem acasă, nu ajung.

Nu când răspunzi de propriile cheltuieli.

Să nu ne facem propriile albume instrumentale.

Nu putem concerta singuri. Ne-a prins în plasă, Elvis.

- Sunt dator vândut. - Nu ştiu nimic despre asta.

Poate n-ar strica să arunci şi tu o privire.

- Trebuie să iei frâiele. - Nu ştiu ce să zic.

Colonelul m-a adus până aici şi lui îi datorez totul.

Ba nu, e meritul tău.

Ştiu doar că vă vreau înapoi.

Ai cam depăşit linia, fiule, nu crezi ?

Are legătură cu muzica.

Fii atent !

Sunt muzicieni de mâna a doua care au ţinut în loc înregistrările.

Am văzut facturile. Nu e bine ! La naiba cu ei !

Există milioane de chitarişti pe lume.

RCA nu-i vrea înapoi. Nici eu nu-i vreau.

Suntem împreună de la început. Le sunt dator.

- Haide, Gene. Asta-i tot ? - Haide.

Am să te bat cum te bătea şi taică-tu.

- Am să-i stric freza. - Lamar, aşteaptă !

Colonele !

Nunie Cohen l-a făcut pentru tine. E un costum a la Liberace.

- Ăsta da costum, Colonele. - 100% lame de aur, băiete.

Costă 2500 dolari.

Ai grijă de el.

Fără gimnastică în seara asta.

- Eşti fericit ? - Da, sunt fericit.

Bine, arată-le ce poţi !

I-am ucis, Scotty !

Am crezut că-l loveşte apoplexia pe Colonel când ai căzut în genunchi !

Probabil ai lăsat 50 de dolari pe scenă !

Băieți !

Mă bucur nespus că v-aţi întors. Mi-aţi lipsit.

Cred că toţi suntem încăpăţânaţi, Elvis.

Dacă eşti încăpăţânat mai mult, capeţi mai mulţi bani !

Acum face 50 de dolari pe săptămână.

O ducem bine, la fel ca şi tine.

Nu mai contează.

Important e că suntem împreună. Cei 4 muschetari.

Colonele, vrei ceva de băut ? Lamar, pregăteşte-i o băutură.

Relaxează-te, Colonele, eu şi Scotty am cules firele de aur.

Ar putea fi bonusul nostru !

Fetelor !

Ce e ?

Comisia de recrutare din Memphis te-a trecut în clasa 1-A.

Vor să te înroleze.

Ce vrea Unchiu' Sam de la Elvis ?

De ce vor să omoare gâsca cu ouă de aur ?

Plăteşte o avere pe taxe.

De ce înrolează oamenii ? Nu e niciun război.

Dar dacă e ?

Ne trebuie un avocat bun.

Elvis, l-ai cunoscut pe guvernator. Ar putea trage nişte sfori.

Acum e momentul să-ţi câştigi banii, Colonele.

Stai puţin. S-ar putea să nu fie un lucru rău.

Ce ? Eşti drogat, Colonele ?

Dar situaţia se împute.

Nu avem parte decât de presă defavorabilă.

Până şi biserica catolică se ia de Elvis.

Ai spus că publicitatea face bine.

Pe atunci credeam că va fi doar un foc de paie.

Acum învăţăm că putem avea probleme.

Aşa că putem folosi perioada asta de pauză ca să ne refacem imaginea.

Creştem cererea. Asta aduce audienţă mai mare.

Şi asta înseamnă mai mulţi bani pentru toată lumea.

O să lipsesc 2 ani. O să fiu uitat de tot.

Nu e obligatoriu. M-am gândit.

Am putea înregistra mai multe materiale.

Şi apoi le lansez unul câte unul. O să ţină vânzările.

Mai fă un film. Ne-ar mai aranja de un an.

Mamă ? Tu ce crezi ?

Te-ar putea îndepărta de toţi nebunii, poate se liniştesc.

Cel mai faimos cetăţean al Americii dă pantofii albaştri pe bocanci

şi devine soldat Presley.

Eu, Elvis Presley, jur solemn, că am să-mi apăr ţara

şi constituţia Statelor Unite.

Şi uite aşa se duce părul.

Mi-e dor de tine.

Mi-e dor de tine. Am aşteptat toată noaptea să suni.

Am jucat toată noaptea biliard.

M-am întors adineauri şi am făcut duş.

Se poartă frumos cu tine ?

Dacă nu, îl sun chiar eu pe preşedinte.

Se poartă frumos cu mine, mamă. Unii s-au mai luat de mine.

Când au văzut că sunt obişnuit, s-au liniştit.

S-a terminat, mamă.

Nici n-o să mai ţină minte, până mă întorc.

Ba da, puiule. Trebuie doar să ai încredere în Colonel.

Mi-e dor de tine, Elvis.

Şi mie mi-e dor de tine, mamă.

Trebuie să închid.

Sergentul de serviciu mă trezeşte la ora la care, de obicei, mă culcam.

Chiar trebuie să închizi ?

Cred că nu. Deşi nu prea am multe de spus, mamă.

Nu trebuie să spui nimic, puiule. Doar să nu închizi.

Presley, există o regulă care le permite celor înrolaţi

să stea cu familiile lor, dacă acestea locuiesc aproape de bază.

Casa asta e perfectă. O să le placă.

Şi o să luăm una şi în Germania. Vreau să fiu şi acolo cu ei.

O să avem grijă de asta.

Generalul m-a întrebat dacă vreau să lucrez pentru USO.

- Să le cânt soldaţilor. - Gratis ? Am primit un telefon.

De la Casa Albă. "Ar vrea Elvis să cânte pentru preşedinte ?"

Am întrebat: "Cât ?"

Preşedintele munceşte pe gratis ? Nu, rămânem fideli principiilor noastre.

- Iar cariera mea se duce naibii. - Cariera noastră.

Am muncit s-o clădesc şi am grijă să continue.

Numele tău apare săptămânal în ziare şi lunar în reviste.

Pe măsură ce trimit înregistrări, se şi vând. "King Creole" merge bine.

Şi negociez contracte şi pentru alte filme. N-ai de ce să te plângi.

Bună, tăticule ! Ce s-a întâmplat ? Când ?

Doamne ! Plec imediat !

- Ce s-a întâmplat ? - Mama e în spital.

- Împachetez şi plec la Memphis. - Acum ? Nu se poate !

De ce nu ?

Crezi că armata îţi dă permisie specială, doar pentru că eşti Elvis ?

- De fapt, e fix pe dos. - Armata n-are nimic de spus aici.

- O să te distrugă ! - Termină cu tâmpeniile !

Dacă eşti aşa de tare, du-te şi pune-i la punct.

Te tot lauzi cum reuşeşti tu să-i învârţi pe toţi pe degete.

Foloseşte-ţi farmecele, altfel am terminat-o !

Mamă ?

Doamne ! Mamă !

Să-ţi văd feţişoara aia frumoasă, puiule...

O să fie totul în ordine.

Mamă !

S-a dus, tăticule. Pentru totdeauna.

De ce ne-a luat-o Dumnezeu ?

Nu-i aşa că e frumoasă ? V-a iubit mult, băieţi.

- Red... - Îmi pare foarte rău.

- Îmi pare rău. - Ştiu.

Am plecat de la infanteria marină. Dacă ai nevoie de mine, sunt aici.

Mulţumesc.

Uite pe cine am găsit la poartă...

Te-a iubit, Dixie.

Toţi am iubit-o, Elvis.

Am omorât-o. Şi-a făcut atâtea griji pentru mine, când călătoream.

A vrut să renunţ, îmi tot cerea asta, iar eu am refuzat.

Acum... s-a dus.

Elvis - stagiu militar în Germania

Ultimul produs de export al Americii nu e hulahoop-ul sau Coca-Cola,

ci regele rock-and-rollului.

Elvis Presley a schimbat limuzina de la Hollywood pe un tanc al armatei,

iar acum patrulează pe frontiera germană.

America te salută, soldatule Presley.

Casa Presley Bad Neuheim, Germania

Ţine-ţi mâinile departe de gura lui.

Avem petrecere deseară. Deseară vin câţiva dintre băieţi aici.

Cary Grant, Esposito şi Charlie Hodge.

Se poartă de parcă le ştie pe toate.

Mulţumesc, bunico.

Nu e amuzant.

- Unde ai fost toată noaptea, tată ? - Cu prietenii.

Prieteni, pe naiba ! Ai fost cu tipa aia, cu Stanley !

Ştiu ce se petrece. E măritată.

Nu e treaba ta, Elvis !

Au trecut doar trei luni ! Înşeli doi oameni !

Elvis, am iubit-o pe mama ta atât cât poate iubi un bărbat o femeie.

Dar am obosit să plâng. Sunt singur.

E o insultă la adresa mamei.

Ai grijă ce vorbeşti, fiule !

Ştiu ce faci când te duci la Paris, cu toate dansatoarele alea.

Ce-ar spune mama ta de escapadele tale ?

Să nu uiţi că eu plătesc facturile !

Cum am putea uita ?

Când nu iese totul aşa cum vrei, cum ne aminteşti asta.

Mulţumesc, iubito.

- Elvis, asculţi vreodată operă ? - Bineînţeles.

Îmi place Caruso şi celălalt tip... Cum îl cheamă ?

Leul, Titto Ruffo.

Ascultă.

- Da. Îmi place ! - Ai putea cânta şi tu.

Poţi cânta pe registrul ăsta. Îţi place muzica gospel.

Nu e mare diferenţă.

Ce avem aici ?

E Priscilla Beaulieu, fata despre care ţi-am povestit.

Bună ! Sunt Elvis Presley.

Bună.

Vino şi aşază-te lângă mine.

- Mergi la şcoală ? - Da.

- În ce clasă eşti ? - A noua.

- A noua ce ? - În clasa a noua.

- Eşti un copil. - Mulţumesc.

Mamă, ce se aprinde !

Trebuie neapărat să pleci ?

A trecut ora stingerii. Tata o să mă omoare.

Îmi pare rău să aud asta. Noapte bună, Priscilla !

Noapte bună.

Noapte bună, Chris. Ne vedem la bază.

Ai văzut ce chip are ? Ce ochi...

E femeia pe care am căutat-o toată viaţa.

- E foarte tânără. - E perfect.

Asta înseamnă că pot s-o fac să fie femeia pe care mi-o doresc.

Doamne ! E frumoasă de pică, dar are doar 14 ani.

Ai putea face închisoare pe viaţă.

S-ar putea să merite, tată.

Mă bucur atât de mult că te-ai întors. Nu ştiam dacă mai vii.

Nu credeam că o să-mi ceri asta.

Vreau să fiu singur cu tine.

- Suntem singuri. - Să fim cu adevărat singuri.

Vii sus, în camera mea ? Nu te teme...

Nu ţi-aş face nimic rău, Priscilla.

Niciodată.

O să te tratez ca pe sora mea. Te rog !

Bine.

Du-te tu prima şi vin şi eu, peste un minut.

- Aşa e mai bine. - Bine.

E frumos să ai cu cine vorbi. Îmi lipseşte asta.

Sunt cam singur aici.

Te întorci acasă curând ?

În şase luni. Dar n-o să te părăsesc.

Simt că suntem apropiaţi.

Mi-ar fi plăcut să fi trăit mama, să te fi cunoscut.

- Te-ar fi plăcut mult. - Mi-ar fi plăcut şi mie s-o cunosc.

Am o fotografie a ei, de când avea vârsta ta.

Semeni mult cu ea.

Aceiaşi ochi.

Pomeţi frumoşi...

Tata spune că, dacă ne mai vedem, ar vrea să te cunoască.

Fac cunoştinţă cu oricine, numai să rămâi a mea.

Uşurel... Avem tot timpul.

Acum, conduc un jeep al Diviziei a Treia Blindate, dle.

Cred că eşti nerăbdător să ajungi acasă.

Da, domnule. Mai sunt doar şase luni.

- Vă place să fiţi staţionat aici ? - Da. Nici nu se putea mai bine.

O să mai stăm aici încă trei ani.

Să trecem la aspectele practice.

Vin la tine o mulţime de femei, din toate direcţiile.

De ce vrei să ieşi cu fiica mea ?

Sunt foarte ataşat de fiica dumneavoastră.

Pentru vârsta ei, e foarte matură şi îmi place compania ei.

N-a fost uşor pentru mine să fiu departe de casă.

Am putea spune că simţeam nevoia să vorbesc cu cineva.

Nu trebuie să vă faceţi griji, dle căpitan. Doamnă Beaulieu...

O să am grijă de ea.

Nu, te rog. Vreau s-o fac. Te rog, te iubesc.

Cilla, am învăţat să te iubesc.

Dar tata îmi aduce mereu aminte câţi ani ai.

Aş putea să am necazuri mari din cauza asta.

- Poate când o să plec acasă... - Dar nu vreau să pleci.

Sunt un pic confuz în privinţa legăturii noastre.

Poate, dacă o să fiu plecat, o să-mi limpezesc gândurile.

Avem şi mai multe motive s-o facem.

Măcar să ai de ce să îţi aminteşti.

Nu. Mai încolo, da. Dar nu acum. Eşti prea tânără.

E timpul să plec. Aşa i-am promis tatălui tău.

Eşti obosită ?

Sunt obosită, pentru că stăm până târziu

şi trebuie să fiu la şcoală la şapte.

Cum merge şcoala ?

Mi-e greu să rămân trează la toate orele.

Cum ar fi la algebră, unde am un 4. Dacă află tata, o să mă omoare.

Uite...

Dacă eşti obosită, ia astea. O să te ajute să rămâi trează.

Să nu iei mai mult de una. Altfel, o să faci ca o locomotivă.

- Ce sunt ? - Nu sunt periculoase.

Ni le dau în timpul manevrelor.

Pune-le în buzunar şi nu spune nimănui. Nu le lua zilnic.

Doar atunci când ai nevoie de energie.

Îmi place cum ai grijă de mine.

Nu vreau să fii supărată din cauza mea.

Încearcă să te odihneşti, să te simţi bine. Scrie-mi îndată ce ai ocazia.

O să-ţi scriu zilnic.

Pune scrisorile pe adresa lui Joe şi aşa o să ştiu că sunt de la tine.

Vreau să rămâi aşa cum eşti. Neatinsă. Aşa cum te-am lăsat.

Aşa o să rămân.

Nu vreau să-ţi văd feţişoara tristă. Zâmbeşte-mi.

Ca să iau cu mine zâmbetul.

Vreau să ai asta de la mine. Ca să ştie toată lumea că îmi aparţii.

Doamne, Elvis !

Am ajuns, puiule...

Hai ! Şi nu-ţi face griji. Te sun cu prima ocazie.

Pa, Cilla !

Elvis! Te iubesc !

Elvis, viaţa din armată ţi-a schimbat părerea despre rock-and-roll ?

Viaţa din armată... Am fost mult timp cu tancurile,

iar ele dansează mereu rock-and-roll.

Ai sfâşiat vreo inimă, în Germania ?

Niciuna, în mod special.

Mă întâlneam cu o fată destul de des, acolo,

şi au circulat zvonuri despre ea şi despre cum am lăsat-o acolo.

N-a fost o iubire mare. O să am grijă cum răspund la întrebarea asta.

Ai anumite planuri pe care vrei să ni le împărtăşeşti ?

Mai fac nişte înregistrări, apoi o să iau trenul spre Miami.

Fac o emisiune specială cu Frank Sinatra.

De abia aştept...

Cred că am un nou admirator.

Bătrânul Frank nu era fan rock, până să plec eu în armată.

Mulţumesc foarte mult.

Salut, bărbate !

Mi-a fost dor de voi.

- Mă bucur să vă revăd. - Bine ai revenit !

- Ce face Bill Black ? - Vinde înregistrări.

- Bravo lui ! Steve, ce mai faci ? - Bine.

- Tu ce mai faci ? - Acum, foarte bine.

Am demourile astea pentru tine. Sunt hituri rock.

Gata cu rockul... Nu mă mai interesează.

- O să compunem operă. - Operă ? Glumeşti, nu ?

ELVIS S-A ÎNTORS

Colonele, vreau să vorbim despre "West Side Story".

Ia loc.

E un film clasic şi mă vor pentru rolul principal.

- Aş putea juca extraordinar ! - Ai văzut cât durează filmările ?

Şase luni. În tot timpul ăsta, am putea face cinci filme.

E o ocazie să fac ceva deosebit, ceva de bună calitate.

Elvis, hai să îţi dau o mică lecţie de economie.

"Café Europa" e primul tău film.

Şi te-ai plâns de musicaluri.

Un succes. Ne-a adus milioane. A urmat al doilea, "Flaming Star".

O dramă cu o critică favorabilă.

Nu ne-a adus nimic. Asta ce-ţi spune ?

- De ce nu-mi spui tu ? - Viaţa oamenilor e tristă.

Treaba ta e să le oferi 90 de minute în care să uite de necazurile lor.

Nu să-i faci să plângă şi să-şi aducă aminte de nenorocirea lor.

Vor să vadă un colţ de Paradis,

pe care nu-şi permit să-l viziteze, multe fete frumoase,

pe Elvis Presley, care se luptă şi cântă vreo şase cântece,

pe care le-am putea grupa pe un album cu coloana sonoră a filmului.

E mina noastră de aur.

Producem ce ştim că se vinde.

Mă vezi trecând de la suc de cireşe la suc de prune,

doar pentru că am o problemă cu ieşitul afară ?

N-a mers totul aşa cum am spus eu,

cât ai fost plecat şi te-ai jucat de-a soldatul ?

N-a mers totul aşa cum am spus ?

Ba da, dle.

Tu faci bani, eu ştiu cum să-i găseşti.

Hai să ne facem fiecare treaba !

Da, dle.

Casa Presley Bel Air, California 1962

Hola, senorita. Vă duc eu bagajele.

Mai am o lovitură. Cum mi le-ai pus, Red ?

- Pe 20 de dolari că pierzi. - Pe 20 de dolari că te bat.

Iat-o ! E Priscilla.

Era şi timpul ! Unde ai umblat toată viaţa mea ?

Mi-a fost dor de tine.

Lasă-mă să mă uit la tine.

- Îţi place ? - Da, puiule.

Te-ai maturizat. Eşti atât de frumoasă...

Ea e Priscilla. N-am mai văzut-o de doi ani.

Ce fată, Elvis ! E dulce foc !

Smith, păstrează distanţa !

Mi-a fost atât de dor de tine...

Nu te-am putut uita. M-ai aşteptat ?

Ţi-am spus că aşa o să fac.

Înseamnă mult pentru mine.

Stai, iubito ! Situaţia scapă de sub control.

- Nu mă vrei ? - Ba da. Dar nu încă.

Nu vreau să te stric.

Trebuie să fie momentul şi locul potrivit.

- Trebuie să pleci. - Cum ?

I-am spus tatălui tău că vom face lucrurile cum trebuie.

Altfel, te va trimite acasă.

O să stai la familia Barriss. Sunt oameni buni.

Ce-ai zice să mergi cu mine, mâine, la Las Vegas ?

Plecăm la miezul nopţii, dormim toată ziua...

- Cum ţi s-a părut piesa ? - Mi-a plăcut.

Totuşi, le prefer pe cele rapide, ca "Jailhouse Rock".

De ce nu mai cânţi din astea ?

Nu ţi-am spus să-mi zici cum să cânt, ci dacă ţi-a plăcut piesa !

Am destule păreri din partea amatorilor, n-am nevoie şi de a ta.

Scuză-mă... Vino încoace !

Scuze... Am terminat înregistrările şi sunt mândru de ce-am făcut.

Sunt mult mai bune decât mizeriile pe care mă pun să le cânt în filme.

Filme tâmpite, piese tâmpite...

Şi din fiecare câştig mai mult decât din cel precedent.

Nici măcar nu mai trebuie să plec în turnee. Îmi pare rău.

O să mă revanşez, promit.

La Las Vegas, o să-ţi iau cele mai scumpe rochii.

Lamar. Red. Charlie. Gene. Joe.

Ochelari de şmecher...

Nu e rău, Elvis. Dar nu e ciudat să fim toţi la fel ?

Nu. O să arătaţi ca şi cum aţi face parte dintr-o organizaţie.

Duceţi-vă să vă schimbaţi.

Doamne !

Hai, băieţi, daţi-i drumul ! Gene, am spus să-i daţi drumul !

Faci ca rochia aia să pară de un milion de dolari.

Întoarce-te ! Charlie, ia bilete pentru Red Skelton.

Găseşte pe cineva să o machieze şi să o coafeze pe Cilla.

Dar ce au coafura şi machiajul meu ?

Nu au nimic, scumpo, dar nu uita că suntem în Las Vegas.

Ai nevoie de mai mult machiaj sub ochi, ca să iasă în evidenţă.

Nu vreau să pari o fată obişnuită. Şi îmi place machiajul.

Arăţi trăsnet, iubito !

De ce e mereu deschis televizorul ?

Îmi ţine de urât.

Dar sunt şi eu aici.

Lasă-l deschis !

Îţi vine să crezi ?

Cine ar fi crezut că vom reuşi ?

Nu vreau să se termine niciodată.

Nici nu vreau să mă gândesc că pleci.

O să ne distrăm. O să ne gândim la asta când va sosi momentul.

Casa din Bel Air, California

Felicitări ! Ai făcut trei dintre cele mai tari filme de anul ăsta.

Vezi ce se întâmplă când eşti atent la ce-ţi spune Colonelul ?

Da. Dar am mai văzut că "West Side Story" a obţinut 10 Oscaruri.

Nu prea ştiu ce faci cu Oscarurile la piaţă.

Oamenii ţin minte cine a câştigat.

Chiar crezi că oamenii te vor uita ?

Dacă voi continua cu filme din astea, mă vor uita precis.

Nu o vor face cât timp trăiesc eu !

- Elvis, trebuie să stăm de vorbă. - Da, bunico.

Au trecut două zile !

- E obosită. Doarme. - De două zile ?

E în ordine. Nu e obişnuită cu stilul ăsta, asta e tot.

Priscilla ? Sunt bunica. Te simţi bine ?

Priscilla ? Ce i-ai dat ?

Poate ar trebui să chemăm doctorul.

Nu chemăm niciun doctor. Uite, se trezeşte...

O să-şi revină.

Elvis, ce s-a întâmplat ?

Ne-ai speriat, iubito.

Ai dormit două zile din cauza Placidyl-ului pe care ţi l-am dat.

Asta înseamnă că au trecut două zile din călătoria mea.

- Astăzi ce dată e ? - 28.

Peste trei zile, trebuie să plec !

Mai avem destul timp. Îţi promit că mă voi revanşa.

Un elefant, doi elefanţi, trei elefanţi !

- O iubesc ! - Calmează-te, fiule !

Tatăl ei e îngrijorat că nu se întoarce la timp la şcoală.

Ce-mi pasă mie de şcoală ?

De ce nu o muţi la o şcoală de aici ? Aşa s-ar rezolva totul.

Va trebui să se întoarcă. Aţi făcut o înţelegere.

- Dă-o încolo de înţelegere ! - Tu ştii mai bine !

Familia Presley îşi respectă cuvântul dat.

Ea se întoarce în Germania, noi, la Graceland.

Smith...

- Scoate-i pe tipii ăştia de aici. - Bine.

Eu şi Priscilla vrem puţină linişte.

Ia-o pe Honey cu tine.

Şi adu-ne şi Cow Purple.

Ce e aia ?

Purple Cow e îngheţată de vanilie cu suc de struguri. O să-ţi placă.

- Nu. Felul vostru de-a vorbi. - E limbajul noastru secret.

Facem asta de când eram mici.

Schimbi poziţiile între primul şi al doilea cuvânt.

De pildă, "O iubeşte Cilla pe Elvis".

- E o copilărie. - Serios ? Încearcă şi tu.

- "Mult o iubeşte Cilla pe Elvis." - Aşa !

Toată lumea credea că spunem aiureli,

când, de fapt, era limbajul noastru secret.

Un cod secret. Va fi numai al nostru.

Un secret din lumea noastră.

- "Eu şi cu tine" ? - "Tu şi cu mine"...

- Du-te. "Eu vreau nu". - Nici eu.

"Să plâng vreau"...

Ce s-a întâmplat ?

Tocmai îi spuneam mamei cât de mult ar fi iubit-o pe Priscilla.

- Aşa ar fi fost, tată, sunt sigur. - Da, ar fi iubit-o.

Trebuie să mă ajuţi să găsesc o metodă să o aduc definitiv aici.

Să te ajut ? Fiule, nu cred că e o idee bună.

Pentru chestii din astea l-au terminat pe Jerry Lee Lewis.

Trebuie să mă ajuţi să găsesc o metodă. E important pentru mine.

E importantă pentru mine. E la fel de nefericită ca mine.

Ştiu.

Poate că tatăl ei va fi de acord, dacă găsim o şcoală catolică,

să termine ultimul an.

Şi dacă ar sta altundeva decât la Graceland.

E o idee nemaipomenită, tată ! Şcoala catolică...

Îmi plac uniformele de acolo.

Trezeşte-te, Elvis ! M-am întors de la şcoală.

I-am pus să-ţi pregătească micul dejun.

Suc de portocale, şuncă prăjită şi omletă spaniolă.

Cafea, înainte de orice !

Chiar îţi trebuie toate pastilele astea ?

Placidyl, Seconal, Guinal, Dexifren, Quaalud...

Ştiu ce fac. Poftim.

Aici sunt explicaţii despre toate pastilele pe care le iau.

Compoziţia, efectele adverse...

Ştiu totul despre ele. Şi nu sunt dependent.

Le iau ca şi cum aş fi medic.

Ai putea lua Dexifren. Te-ar ajuta să pierzi din greutate.

N-ai avea căderi şi nici nu ţi s-ar mai încreţi fruntea.

Şi ăsta e un obicei prost.

Cum a fost la şcoală ?

A fost foarte bine. Am nevoie de bani pentru cărţi.

Mai uşor scoţi un dinte decât un ban de la tatăl tău.

Aşa e tata. E econom.

De asta îl trimit pe el să-mi plătească facturile.

În altcineva n-am încredere.

Trebuie să înţelegi că tata a muncit din greu.

Dar o să vorbesc cu el să-ţi dea o alocaţie.

Trebuie să plec la L.A., să fac un film.

Cu cine joci ?

Nu fi geloasă ! O altă starletă de la Hollywood.

Roşcată, de data asta.

A jucat în filmul ăla, în care râdeau de mine că m-am dus în armată.

"Bye, Bye, Birdie !"

- Cum o cheamă ? - Ann-Margret.

5, 6, 7, 8... Pas şi iar pas... Acum, răsuceşte-o !

E minunat ! O să iasă extraordinar... Aduc ceva de mâncare.

- A fost amuzant. - Chiar că a fost.

- Ştii să te mişti, iubito... - Iar tu ştii să cânţi, iubitule.

S-ar putea să-mi placă să fac filmul.

E replica ta feminină.

"Dead As Tomorrow is a Long Time" e grozavă. Ar trebui s-o înregistrezi.

Am încercat, dar n-am reuşit să obţin drepturile.

De ce ?

Nu vor accepta contractul propus de Colonel.

La fiecare piesă, textierul trebuie să cedeze

50% din drepturile de autor.

- Colonelul face o treabă bună, nu ? - Nu ! E revoltător !

De ce ? Le oferim mereu hituri.

Dacă nu scoţi destui bani, trebuie să jefuieşti textierii ?

Nu-i de mirare că nu ai piese ca lumea în filmele tale.

De ce mă iei atât de tare ?

Cineva trebuie să te ia şi aşa.

Elvis, eşti un cântăreţ mare. Meriţi piese mari.

Pentru mine ?

Cu ce ocazie ?

Noi doi, împreună. N-ajunge ?

Ba da.

Deschide-l.

Bine.

- Bob Dylan ? - Ştii cine e, nu ?

Bineînţeles.

Dacă schimbi contractul, ai putea înregistra noi genuri de piese.

- Ca Beatles. - Nu vreau să aud de ăia !

Eşti cumva gelos ?

Am auzit că se poartă urât cu fanii.

Crezi că ar trebui trataţi cu iubire ?

Exact.

Cred că ar trebui să-mi arăţi şi mie puţină iubire.

Sunt cel mai mare fan al tău.

Elvis, cărui fapt îi datorez această plăcere ?

Ann-Margret e afară. Vreau să fii impresarul ei.

E foarte talentată. Aş putea scoate ceva din ea.

Sigur, asta ar însemna timp şi muncă multă.

Dar nu cred că aş putea să fac asta fără să-ţi neglijez cariera.

S-o neglijezi ?

Ar trebui să-i dedic jumătate din timpul meu.

- Cel puţin la început. - Aşa de mult ?

Ca să n-o nedreptăţesc nici pe ea.

Ştii bine cui îi sunt fidel.

Tocmai am vorbit cu regizorul despre capodopera asta.

Ai văzut cât de mult o foloseşte în film ?

Toate cadrele apropiate cu ea... E îndrăgostit de ea.

Nu înţelege că e un film cu Elvis Presley,

că toate filmările suplimentare ne fac să depăşim programul ?

Iar depăşirea programului implică depăşirea bugetului.

- Ne fură bani. - Nu-mi fac griji din cauza banilor.

Nici nu trebuie, pentru că nu e treaba ta, ci a mea.

Cât de mult ţii la fata asta, Elvis ?

E o întrebare personală, ştiu bine,

dar ai întrecut măsura când m-ai rugat să fiu impresarul ei.

- O iubeşti ? - Îmi place. Foarte mult.

Nu cumva ai anumite responsabilităţi în Memphis, de care ai uitat?

Ţi-ai luat nişte angajamente

şi, din câte ştiu, eşti un om de cuvânt.

Sunt, sunt.

Cum ar părea ?

Dai la o parte copilul ăsta de 16 ani,

pe care l-ai adus în casa ta cu promisiuni de căsătorie ?

Ar putea ieşi ceva urât, ţi-ar putea ameninţa cariera.

Nu are 16 ani. A împlinit 17.

Trebuie să mă întorc pe platou.

Ideea asta, cu reprezentarea lui Ann-Margret...

Dacă vrei să fac ceva, gândeşte-te bine.

Las-o baltă !

N-am crezut niciodată că mă voi implica serios cu o actriţă.

Le interesează doar carierele lor.

Iar bărbaţii sunt pe planul al doilea.

N-aş putea să fiu pe locul al doilea, după nimeni şi după nimic.

Poate că încă n-ai găsit femeia care să le împace pe amândouă.

Nu te fac eu să te simţi numărul unu ?

Ba da, Rusty.

Cât de departe ai mers cu motocicleta ?

Domnilor, porniţi motoarele !

Chiar vreau să te văd.

Nu pot să plec acum. Avem o problemă cu filmul.

- Ce fel de problemă ? - S-a dezlănţuit un adevărat infern.

Regizorul ăsta dement s-a îndrăgostit de Ann-Margret.

O filmează mereu în plan apropiat şi vrea ca ea să cânte cu mine.

Ai zice că e filmul ei.

Colonelul s-a înfuriat rău.

Cum te înţelegi cu ea ?

E de treabă.

- Starleta clasică de Hollywood... - Am citit despre tine şi ea.

Ţi-am spus să nu citeşti toate bârfele alea.

- E ceva adevărat ? - La naiba, nu !

- Vreau să vin acolo ! - Nu acum. Încheiem în curând.

Mă întorc acasă peste două săptămâni.

Stai cuminte acolo şi păstrează focul aprins.

Focul arde cam mocnit.

Mai bine ar fi cineva acasă, să-l aprindă ca lumea.

Începi să vorbeşti ca mine. Ar fi bine să fiu atent.

Vin curând acasă, fătuco. Pregăteşte tot !

Pa!

E o minciună sfruntată ! Nu-mi vine să cred că a spus asta !

- Deci e adevărat ? - Nu, nu suntem logodiţi.

Dar te vezi cu ea, totuşi ! Deci bârfele erau adevărate !

De ce nu se cară înapoi, în Suedia, de unde a venit ?

Nu ştiam că lucrurile vor scăpa de sub control.

Vreau o femeie care să înţeleagă că se pot întâmpla astfel de lucruri.

Eşti o astfel de femeie sau nu ?

S-a terminat, Cilla. Jur că s-a terminat!

Iartă-mă...

Te rog ?

O să mă duc la Los Angeles, să lămuresc povestea.

Elvis, am aflat veştile, la Londra. E trist.

Trebuie să ştii că nu le-am spus nimic reporterilor.

Nu ştiu de unde au aflat.

Nenorocitul de Colonel mi-a înscenat tot.

Oricum, n-ar fi mers. Ai cariera ta, iar eu o am pe a mea.

Am angajamente.

S-a întâmplat în decembrie, 1956.

Un artist a avut nouă hituri succesive în Top 100.

Acel artist era Elvis Presley.

Acum, The Beatles au 14 hituri în topul 100,

iar "Can't Buy Me Love" figurează pe prima poziţie.

Să ascultăm "Can't Buy Me Love" !

Mulţumesc. Red, du-te şi închide-l.

Citiţi maculatura aia ?

Hal Wallace spune că mă distribuie în filme

ca să-şi poată permite să facă pelicule clasice.

Cu Peter O'Toole şi Richard Burton.

Scârba ! Iar Colonelul nu e cu nimic mai bun.

De ce nu mă distribuie într-o producţie clasică ?

Nenorociţii ăia îmi distrug cariera !

Red, în locul tău, m-aş muta.

- Unde e Cilla ? - La coafor.

M-am plictisit de moarte ! Să mergem la cumpărături. Hai, Red !

Iau decapotabila asta şi-i las pe băieţi să ia ce vor.

Nu trebuie să faci asta, E.

Poate ne luăm nişte burgeri. Tatăl tău mi-a spus...

- Încerci să-mi spui ce să fac, Joe ? - Nu. Eu...

Gura ! Du-te şi ia-ţi o maşină ! Acum !

Da, le avem pe toate.

Vernon o să se înfurie. Nu e o idee bună.

Au destule locuri şi te poţi descurca perfect pe bancheta din spate.

Ce mai faceţi, doamnă ? Numele meu e Elvis Presley.

- Ştiu. Eu sunt Katie Day. - Ce mai faci, Katie Day ?

Vrei să cumperi un Cadillac ?

Poate doar în visurile mele. Cumpăr doar cu privirea.

Aşa făceam şi eu, când nu aveam altceva decât visuri.

Howard, vreau să iei o fundă roz,

să înfăşori Coupé-ul ăla verde şi să-i dai cheile drei Katie Day.

Cum ? Mulţumesc.

- Condu prudent şi ai grijă de tine ! - Aşa o să fac.

- Domnul să te binecuvânteze ! - Nu. Să te binecuvânteze pe tine !

Ştii câţi bani ai cheltuit luna trecută ?

Peste 500 000 de dolari. Cu o lună înainte, mai mult.

O să ne ruinezi. O să ajungem la sapă de lemn.

Pot să mai câştig...

De ce nu te poţi abţine să cumperi ?

Îmi place cum se uită oamenii, când le cumpăr ceva.

Ţi-aduci aminte când eram săraci,

cât de frumos ar fi fost să îmi cumpere cineva o maşină ?

Nu spun că n-ar fi fost frumos.

Dar ţine-o aşa şi iar o să stăm într-o coşmelie...

Elvis ?

Trebuie să mă culc, tată. Unde îmi sunt pilulele de dormit ?

Iar clatini din cap. Ai nevoie de ele ?

- Gene, vreau să mă duc acasă. - După ce terminăm.

- Gene... - La naiba ! Închide porcăria aia !

De ce nu asculţi originalul ?

Muddy Waters ? Un adevărat cântăreţ !

La naiba cu Beatles ! Englezi nenorociţi !

Nu-l lua în seamă. Vorbesc pilulele din el.

M-aş înfuria şi eu, dacă englezii ăştia m-ar scoate din pâine.

Când ai scos ultima oară un hit, Elvis ?

- Nimeni nu vorbeşte aşa cu mine ! - Ce naiba faci ?

Cred că i-ai rupt glezna, E.

Adu-i cel mai bun doctor. Şi cumpără-i o maşină.

- Cadillac, T-Bird, ce vrea ea. - Cum spui tu.

Vezi unde sunt antidepresivele. Nu le găsesc nicăieri.

- Sper că nu le-aţi ascuns de mine ? - Să văd dacă le găsesc.

- Sunt îngrijorat, fiule. - De ce ?

De ce te uiţi aşa la mine ? Am un coş pe faţă ?

Din cauza pilulelor. Ne îngrijorează sănătatea ta.

- Ştiu ce fac. - Încerc să te ajut, fiule.

N-am nevoie de sfaturi de la unii ca tine !

- Lucrezi pentru mine, pricepi ? - Sunt tatăl tău.

Iar eu m-am făcut mare. Nu mai am nevoie de un tătic.

Casa Presley Bel Air, California, 1964

- Larry, ce pui la cale ? - Ce vrei să spui?

Care e steaua ta călăuzitoare ?

Eu nici măcar nu mai ştiu ce vreau.

Muzică, evident. Şi karate.

Am hobby-ul ăsta din armată. Sunt pasionat de karate. Tu ?

Să vedem ! Mă pasionează frizeria, asta e clar...

În ultimii ani, m-am gândit la întrebările fundamentale.

De pildă, de unde venim ?

De ce suntem aici ? Încotro ne ducem ?

Continuă să vorbeşti.

- Cum adică trei ore ? - Aşa cum am spus.

Pentru o tunsoare ?

Jur pe Dumnezeu ! Nimeni nu ştie cât de pustiit mă simt...

Nimeni nu ştie nimic despre mine, nici măcar eu.

De ce am senzaţia asta de goliciune ?

Nu am niciun drept să mă simt aşa.

- Ce vrei ? - E totul în ordine ?

- Totul e în ordine. - Eşti acolo de patru ore.

Am spus că totul e în ordine ! Lasă-ne singuri !

Aşa ! Du-te, puiule !

Du-te ! A reuşit !

S-a dus, e acolo !

Elvis, ce faci ?

Ascultaţi... Iată cum lucrează Domnul.

"S-ar putea să mă exprim prin frumoasele simfonii ale sunetului,"

"prin culoarea şi limbajul muzicii."

"Care îi afectează pe ceilalţi, care îi face să vină să te aclame,

"ca pe unui dintre cei mai mari oameni ai momentului."

"Fii preaslăvit, ca un adevărat profet şi dascăl."

Nu pricepeți ?

De când a murit mama, am tot încercat să lămuresc lucrurile astea.

De ce a luat-o Dumnezeu ?

De ce mi-a dat atât succes, atâta faimă ?

De ce, dintre atâtea milioane,

m-a ales pe mine să fiu Elvis Presley ?

Cărţile astea îmi explică diferite lucruri.

De ce e atâta suferinţă pe lumea asta, Joe ?

De ce nu sunt fericit, deşi am de toate ?

- Noi nu te facem fericit ? - Nu, Lamar. Nu mă faceţi.

Nimic din chestiile astea nu mă face fericit. Tocmai asta e ideea.

Trebuie să citiţi cărţile astea.

- Dacă nu sunt cu Batman... - Sau cu femei goale...

Să vă ia naiba pe toţi !

Cilla, trezeşte-te ! Vreau să-ţi citesc ceva.

Puiule, e ora două noaptea...

Larry, vreau să ştiu adevărul !

Unde naiba greşesc ?

Poate Dumnezeu nu mă iubeşte.

Ori taci, ori cobori din maşină !

Nu vreau decât să ştiu adevărul. Să-L cunosc pe Dumnezeu.

Dar, de când am început chestia asta, n-am avut nicio experienţă.

Nimic. Şi cred, omule ! Chiar cred.

Şi vreau asta, Larry. O vreau atât de mult...

Ce naiba e cu mine ?

Nu e un premiu, Elvis. Nu e ceva de câştigat.

Nimeni nu ştie când apare revelaţia.

S-ar putea să aştepţi toată viaţa. Unii nu o au niciodată.

Iese ceva sau nu ? Mai avem puţin şi se termină şoseaua.

Ce amuzant ! Suntem gata imediat.

Vrei să opreşti play-backul ?

Taie !

"Clambake" studio sunet Hollywood

- Scuze, Elvis. - Fă treaba să meargă !

E enervant, nu ?

Hai, băieţi !

- Ce e ? - Arăţi ca naiba !

- Nu e treaba ta. - Ba e.

Nimeni n-o să plătească pentru a vedea un Elvis făcut varză.

Am auzit că ai întârziat la filmări. Şi nu o dată.

Nu e genul tău.

Ai citit vreodată porcăria asta ?

Ştii ce replici am de spus ?

- Nu te-ai grăbi nici tu la filmare. - E lipsit de profesionalism.

Dacă ai semnat, trebuie să scoţi tot ce ai mai bun în tine.

Am semnat, pentru că aşa mi-ai spus tu ! Am nevoie de bani.

Cheltuieşti mai abitir decât un marinar beat.

Cum îndrăzneşte ?

Nu ştie nimic despre viaţa mea !

Nu e o aiureală ! E viaţa mea ! E ceva real !

Şi ce se petrece în casa asta e doar treaba mea !

Nu e nici treaba Colonelului, nici a altcuiva.

Dacă îl prind vreodată pe trădătorul de sub acoperişul meu...

Ce cauţi, dragule ?

Dexifrenul. E nervos pentru că arăt ca naiba ! Unde sunt ?

- Ai luat deja un pumn. - Poate sunt în cutie.

Elvis ! Te simţi bine ?

Nu, nu vrei să vezi rana.

Vernon !

Ce e cu voi, băieţi ? Aţi uitat care e treaba voastră ?

Cineva trebuie să stea cu el 24 de ore pe zi !

Nu-mi pasă dacă trebuie să mergeţi şi la budă cu el.

Fiţi cu ochii pe el !

Dacă filmarea va fi oprită din cauza asta, pe voi va cădea !

Trebuie făcute nişte schimbări pe aici.

Cărţile de religie trebuie arse.

Poate că unii dintre voi cred că Elvis e Iisus Christos.

Că ar trebui să umble pe străzi şi să salveze lumea.

Doar că nu e deloc Iisus.

Nu încearcă să salveze lumea, ci pe el însuşi.

De acum încolo, totul se rezolvă prin intermediul lui Joe.

Va fi prezent la toate şedinţele de tuns,

care vor fi limitate la o jumătate de oră.

Elvis trebuie să se concentreze la munca lui.

Nu vreau să mai citească alte cărţi

sau să se bage în tâmpenii care să-i tulbure minţile.

Trebuie să avem grijă să meargă treaba ! Acum, plecaţi de aici !

De ce-ţi faci rău ? Toată chestia asta religioasă, drogurile...

Ce vrei, de fapt ?

Mi-ai spus asta încă de când ne-am cunoscut.

Mi-aduc aminte. Bogat şi celebru... Voiai să fii vedetă de film.

Ţi-am îndeplinit visul. Aşa că te întreb din nou.

Acum, ce mai vrei ?

Nu ştiu.

Eşti doar plictisit ? Asta e ?

Da. Şi mă simt atât de singur...

Dar micuţa ? Te face fericit ?

Uneori.

Ai mai mult decât au cei mai mulţi bărbaţi...

De ce nu începi să te înţelegi cu ea, înainte să se răzgândească ?

Toată povestea asta devine scandaloasă. Mă auzi ?

Acum e majoră. Ce mai aştepţi ?

Momentul potrivit.

Dacă e aşa, o să mă uit la ceas...

Acum e cel mai bun moment să pui lucrurile la punct.

- Felicitări ! - Mulţumesc, tată.

Îmi imaginam altfel nunta ta.

Ştiu ce vrei să spui, mamă.

Când Colonelul a vrut să se ocupe de tot, am crezut că va ieşi grozav.

Cu el lucrurile au scăpat de sub control.

A vrut să facem vâlvă, dar i-a exclus pe jumătate din prietenii mei.

Red s-a enervat şi a plecat.

Îmi pare rău, mamă.

Hai, Elvis ! Întârziem la conferinţa de presă.

Hai, iubito ! Scuză-mă, mamă.

Conferinţa de presă ! Într-adevăr, o chestie foarte importantă.

Colonelul ar vinde bilete şi pentru luna de miere, dacă l-am lăsa.

Cilla, soţia mea ! Te iubesc.

9 luni mai târziu

- Am ajuns să-i cânt unui câine ! - Măcar e un câine vorbitor.

Ar fi bine să zburăm sub radar, ca să ajungem repede la aeroport.

Îţi vine să crezi că voi fi tată ?

Da. Mai greu de crezut e că Priscilla va fi mamă.

Calc-o, Joe !

Peste câteva secunde, o să trecem printre foarte mulţi fani.

Micuţa Lisa Marie...

E cel mai frumos lucru din lume.

1 Februarie, 1968

E un miracol. Nu-mi vine să cred că e sânge din sângele meu.

E perfectă.

Să recunoaştem, Elvis...

Filmele nu mai aduc ce aduceau altădată,

nici înregistrările nu merg grozav.

Tot ţii să îmi spui asta. N-ai cum să faci din rahat bici.

Nu începe să acuzi. Dat fiind felul în care cheltuieşti,

nu ne putem permite să stăm să aşteptăm ceva bun.

Ai cumpărat o fermă şi camionete pentru amicii tăi.

O mulţime de cai... Şi, mai nou, o casă în Beverly Hills.

- Ai nevoie de bani. - Bine. Care e treaba ?

Elvis, cariera ta are nevoie de o relansare.

Am pornit tare cu ajutorul televiziunii. Ne vom relansa la fel.

Avem un contract cu Maşinile de Cusut Singer, pentru un show de Crăciun.

E o ocazie importantă.

Şi, dacă dau greş, suntem terminaţi.

- N-o să ratezi. - Fii serios, Colonele !

Una e să eşuezi într-un film,

făcut cu mult timp înainte să-l vadă publicul.

E cu totul altceva să cazi în faţa...

- Câţi oameni au văzut spectacolul ? - Cincizeci şi două de milioane.

Elvis, fă cunoştinţă cu regizorul.

E un tânăr profesionist, care a făcut câteva spectacole rock.

Dacă nu-ţi place, luăm pe altcineva.

În ordine. O să fac cunoştinţă cu el.

Să fim cinstiţi.

Cei mai mulţi puşti nici nu mai ştiu cine eşti.

Suntem în anii '60. Auzi ce e la radio ?

The Mamas and the Papas, Rolling Stones, Marvin Gaye...

Ştiu. Ascult tot. The Rascals, Aretha Franklin...

A apărut o piesă tare: "MacArthur Park".

O cântă Richard Harris. Vrei s-o cânţi şi tu ?

Bineînţeles. E o piesă senzaţională.

Jimmy Webb poate schimba textul.

Uite ce idee mi-a venit... Înregistrăm trei zile.

În prima zi, în faţa publicului.

Marea revenire a lui Elvis...

Ştiu că o să fii emoţionat, aşa că trecem peste asta.

Următoarele două zile, vom înregistra câteva numere scenice,

în care va fi vorba de viaţa ta personală şi de cariera muzicală.

Îmi place ideea.

E o problemă, Elvis.

Colonelul şi NBC vor să cânţi doar colinde.

Asta limitează treaba prea mult

şi e altceva decât ceea ce vrei tu să faci.

Ce părere ai ?

Hai s-o facem ! O să fie minunat, Steve...

În ordine.

Studiourile NBC Iunie, 1968

Chiar vine ! E în culise şi o să fie, în curând, aici.

Ce se întâmplă, Elvis ?

Îmi pare rău, Steve. Nu pot să fac asta, nu pot să merg mai departe.

Ce ?!

N-a fost o idee bună.

N-am mai cântat în faţa publicului de mai mult de şapte ani.

Nu ştiu dacă mai pot s-o fac.

- Dacă n-o să mă placă ? - Să nu te placă ?! Doamne !

Elvis, ai creat rock'n-rollul. Ai fost regele...

Du-te acolo şi vei redeveni rege.

E ca mersul pe bicicletă.

Odată ajuns pe scenă, o să fie ca în vremurile bune.

Acolo sunt fanii tăi, Elvis.

Nu poţi să-i dezamăgeşti. Nu ţi-ai dezamăgit niciodată fanii.

- E adevărat. - Unii vor fi doar spectatori.

Fă-o pentru mine, măcar.

Va fi unul dintre momentele în care nu voi cânta în spatele tău.

Nu-ţi face griji. E o improvizaţie.

Cânţi cu trupa.

Hai, E...

- Băieţii mei ! A trecut ceva timp. - Mult.

- Nu ne-am văzut de mult. - Am uitat şi cum arăţi, E.

Bine... Noapte bună !

Ce fac acum ?

Cântă-ne ceva !

În ordine. O clipă, ceva nu e în ordine cu buza mea.

Mai ţii minte, puiule ? Am făcut 29 de astfel de filme.

Mişcă degetul ca altădată, Elvis !

Exact... Eram în Florida

şi poliţia a hotărât să vină să-mi filmeze spectacolul.

Trebuia să stau nemişcat. Nu puteam să mişc decât degetul ăsta.

Degetul a avut parte de mai multe aplauze decât mine.

Elvis, cântă-mi piesa aia despre "Lawdy Miss Clawdy" !

De 12 ani urc pe scenă alături de tipul ăsta

şi ăsta e primul cuvânt pe care mi-l adresează.

Drept pedeapsă, o să-i iau chitara. Hai, Scotty, renunţă !

E tot ce am avut de spus.

Mulţumesc foarte mult.

A fost frumos, omule...

- L-ai auzit ? - Urechile continuă să-mi zbârnâie.

- E ca în zilele de altădată. - Ascultă cum cântăm !

Suntem tineri. După ce terminăm aici, o să plec la Nashville.

- Mai ai studioul ăla ? - Da.

O să înregistrăm acolo, aşa cum o făceam altădată.

- Şi o să facem câteva înregistrări. - Îmi place ideea.

O să plecăm iar în turnee. Mă refer la Europa, Japonia, Australia.

Şi Colonelul ?

Am crezut că nu pleci în turnee din cauza "extraterestrului".

Ia mai dă-l încolo ! O să facem chestia asta.

Aşteptăm. Suntem pregătiţi şi nerăbdători.

Hai, DJ ! Ne vedem mai târziu.

- Red ! - Da ?

Pregăteşte maşina. Am terminat pe ziua de azi.

- Steve, a fost minunat ! - Felicitări ! Ai fost magnific !

- Mulţumesc, frate. - Priveşte !

Un nou început.

Da. Un nou început.

Vreau să te întreb ceva.

Te-ai gândit vreodată să scapi de anturaj ?

Toţi au slujbe. Unul e şoferul meu, unul se ocupă de întâlnirile mele.

- Apoi, sunt bodyguarzii. - Crezi că ai nevoie de ei ?

De fiecare dată când am ieşit, am fost sâcâit, aşa că, da, am nevoie.

Când a fost ultima oară când ai fost singur ?

A trecut ceva timp.

Dacă am merge acum pe Sunset Strip, nu te-ai mai plictisi.

- Crezi ? - Da.

- Merg pe mâna ta. - Bine.

- Scările sunt sigure. - Mă duc jos, cu Steve.

- Îi chem pe băieţi. - Doar eu şi Steve. E în ordine.

Mă duc să mă schimb.

Ce mai faci ?

- Ce mai faci, omule ? - Pace, frăţioare...

Ce mai faci ?

Suntem în 1968. Se schimbă vremurile.

Şi tu poţi să te schimbi.

A rămas îmbrăcat.

E în ordine. Îmi place să-mi despachetez cadourile.

Ce s-a întâmplat ?

Trec printr-o perioadă mai proastă.

- Te îngrijorează show-ul TV ? - Da.

Partea grea s-a terminat. Publicul te-a adorat.

Mai sunt două zile de înregistrat. E ca şi cum ai face un film.

De ce nu facem propriul nostru film ?

Nu putem. E prea curând.

Doctorul spune că e totul în ordine.

Nu despre asta e vorba, Cilla.

Nu pot face dragoste cu o femeie care a născut.

Cum ? Nu-mi vine să cred...

Aşa e.

Nu poţi să faci dragoste cu mine, pentru că sunt mamă ?

Nu sunt mama ta, Elvis !

Te iubesc... Şi o să se rezolve totul.

Mai am nevoie de puţin timp. Am multe pe cap, acum.

Ştiu, puiule...

Avem scena cu cheiul.

Şi cea cu bordelul.

O să construim un drum către Nicăieri.

- Am mai fost pe drumul ăla. - Am auzit.

Voi doi ! Veniţi încoace !

Ar trebui să fie un show de Crăciun. Aşa i-am spus sponsorului.

Elvis crede că nu poate fi un concert reuşit de Crăciun,

dacă nu cântăm măcar un colind.

- Nu-i aşa, Elvis ? - Aşa e, domnule.

Lucrăm la asta. Am scris ceva pentru încheierea spectacolului.

- Un colind ? - Lucrăm la ceva deosebit.

- Elvis insistă să fie un colind. - Mie nu mi-a spus asta.

Îţi spun eu. Elvis vrea un colind.

- Nu asta vrei, Elvis ? - Ba da, domnule.

Perfect. Bine că ne-am înţeles asupra acestui lucru.

De ce îl laşi să se comporte cu tine ca şi cum ai fi un copil?

M-am tot gândit la chestia asta, de-a lungul anilor.

Şi am încercat să-ţi explic, dar nu ai vrut să înţelegi.

Cred că am înţeles.

Cum ? Nu ştii nimic despre lumea din care provin.

Ştiu multe despre tine, Elvis. E datoria mea să ştiu.

Nu mai eşti puştiul sărman din Tupelo. Stai într-o casă mare.

Ai putea fi propriul tău şef.

Şi eşti mult mai inteligent decât nemernicul ăla bătrân...

Mi-am dat cuvântul.

Înainte de mine, nu a existat un star rock.

A scris o carte despre cum să ajungi aşa ceva.

Oricare alt potenţial impresar a citit cartea respectivă.

Poate că e timpul să scrii altă carte. Propria ta carte.

Taie !

- A fost bine ? - A fost perfect !

După asta, vom filma scena cu Omul-Chitară.

- Îmi place. - E nemaipomenit, Elvis...

Acum ce mai e ?

Ce e asta ?

- E demo-ul pentru încheiere. - Nu e un colind, nu ?

E o porcărie comunistă hipiotă !

E, mai degrabă, în stil gospel...

E o nouă tendinţă. Îmi place şi aşa vreau să cânt.

Ce se întâmplă aici, Elvis ?

Mai e ceva. O să plec din nou în turnee. De data asta, în Europa.

Şi nu-mi pasă că ai probleme cu certificatul de naştere,

sau că eşti un extraterestru imigrat ilegal, aşa cum spun unii.

După Europa, nu ştiu... Poate urmează Japonia, cine ştie ?

- De ce te porţi aşa ? - Nu vreau să mă mai plictisesc.

Nu vreau să mai interpretez piese în care nu cred.

Nu vreau să mai fac încă un film în care să nu pun deloc suflet.

Show-ul ăsta m-a incitat cum nu m-a mai incitat nimic de ani de zile...

Îmi place muzica mea şi nu vreau să pierd sentimentul ăsta.

Nu te trimit în turneu doar pentru că ai tu nu ştiu ce sentiment.

Atunci, voi găsi pe cineva care o s-o facă.

Hai să-ţi explic ceva... Avem un contract.

Mi-ai spus mereu că un contract poate fi renegociat. Chiar anulat.

Poate că a venit momentul să rupem contractul ăsta.

Asta vrei ?

După ce mi-am dedicat toţi anii ăştia ţie şi carierei tale ?

- Ţăran ingrat! - Ai grijă cum vorbeşti !

- Ieşi din biroul meu ! - Ieşi tu ! Eu plătesc chiria aici !

Eşti concediat.

Nu mă poţi concedia. Îmi dau demisia.

O să ţin o conferinţă de presă şi o să spun că te-am concediat.

Dă-i drumul !

Dar... Dacă vrei să punem capăt relaţiei noastre de afaceri,

va trebui să-mi plăteşti ce-mi datorezi.

Perfect. Fă-mi "nota de plată".

Mă aşteptam la asta, aşa că am pregătit nişte acte.

Sunt bani pe care i-am avansat pentru tine.

Apoi, sunt contracte din care nu mi-am încasat tot comisionul.

Cheltuieli, viitoare investiţii...

Profituri din filme, din care mi se cuvine şi mie un procent.

Şi înregistrările... Apoi, sunt aspecte legate de interesele mutuale.

Dacă vrei să scapi de mine, va trebui să plăteşti pentru acest privilegiu.

De unde scoatem atâtea milioane de dolari ?

- O să vorbesc cu impresarii mei. - Sunt mână în mână cu Colonelul.

O să iau un avocat. Găsesc eu ceva, tată.

Un avocat te fură mai uşor decât un om înarmat.

Am putea pierde tot. Cum rămâne cu promisiunea ?

I-ai promis ceva. El şi-a ţinut partea de învoială.

În ultima vreme, greul a căzut pe mine.

O să găsesc ceva. Te rog ! O să mor aici !

Mă pot descurca singur.

Dar cum ? Nu ştii să te descurci cu banii.

Am facturi care îţi pot dovedi asta. Nici măcar nu ai bani la tine.

Nu-ţi ştii nici numărul de telefon. Cum o să te descurci ?

- O să iau pe altcineva. - Pe cine, Elvis ?

Mă gândeam la conversaţia noastră de ieri

şi, dacă vrei să mergi în turneu, o să aranjez să plecăm.

- Cum rămâne cu filmele ? - Aici o să fie mai greu.

Avem contracte pentru trei filme, iar următorul se turnează deja.

Se numeşte "Fetele sunt de vină".

Un titlu promiţător. Cum rămâne cu asta ?

E doar un moft.

- Unde facem turneul ? - La Vegas. Fac un contract trăsnet !

Domnule Presley, trebuie să mergeţi pe platoul de filmare.

Gândeşte-te, fiule... Las Vegas !

Ia ghici, Steve... Plec în turneu la Las Vegas.

Linişte în platou !

- Eşti gata, Elvis ? - Da.

Concertul de revenire al lui Elvis, din 1968, a primit critici favorabile

şi a fost văzut de aproape jumătate dintre telespectatorii americani.

Elvis n-a plecat niciodată în turneu. Nu l-a părăsit pe Colonel.

Epuizat din cauza turneelor, a vieţii duse şi a drogurilor, a murit în 1977.

Înregistrările sale continuă să se vândă cu milioanele. Elvis rămâne Regele.