Original subtitles

Cu trei sute de ani �naintea na�terii lui Cristos,

vechiul imperiu al Cartaginei a dominat marea Mediteran�.

Cartagina a fost provocat� �i �nfr�nt� brutal �n b�t�lie

de c�tre Roma.

Acest film este bazat pe fapte reale.

Evenimente care au avut loc �n secolul al trilea �naintea lui Hristos.

�i care au fost notate de istoricii vremii.

�i verificate de c�tre istoricii de ast�zi.

-Pune-�i m�inile �n s�nge.

Jur...

C� at�t timp c�t voi tr�i...

O s� fiu un du�man al Romei.

A trecut pu�in timp p�n� ce rivalitatea dintre Cartagina �i Roma

va duce din nou la r�zboi.

Un r�zboi care va transforma destinul unui copil,

�ntr-unul din cei mai mari conduc�tori ai istoriei.

Hannibal.

M-am n�scut s� conduc r�zbunarea. Am fost crescut s� �nf�ptuiesc imposibilul.

Voi fi cunoscut �ntotdeuna ca cel mai mare inamic al Romei.

Aceasta este povestea unui general care �i-a �mpins armata p�na la limetele rezisten�ei umane.

-Merge�i mai departe!

Istoria unei min�i at�t de luminate �nc�t a adus Roma �n pragul distrugerii sale.

Dar mai presus de toate este o poveste despre cum

istoria se poate schimba �n urma unei singure decizii.

O decizie care �i va b�ntui via�a lui Hannibal, �i va pecetlui soarta..

�i va determina cine va conduce lumea vestic� pentru urm�torii 600 de ani.

R�zboiul este tot ceea ce am �tiut vreodat�.

R�zboiul �ntre Cartagina �i Roma.

Tat�l meu s-a luptat cu Roma cu 40 de ani �n urm�, atunci am fost �nfr�n�i.

Am fost umili�i, ne-a fost luat� onoarea �i p�m�nturile noastre.

Dar sub comanda tat�lui meu ne-am ridicat din nou.

�i ne-am extins teritoriile din nordul Africii p�n� �n Spania.

Pentru c� niciodat� nu vor fi doi st�p�ni ai Mediteranei.

Gaius Terentius Varro, conduce convoiul roman din Spania, anul 219 �.H.

Ori Roma, ori Cartagina, una din acestea era destinat� distrugerii.

�i eu am jurat �n memoria tat�lui meu,

c� aceasta nu va fi Cartagina.

-Hannibal Barka.

Eu sunt Gaius Terentius Varro, ambasador special al senatului roman.

-Ei sunt fra�ii mei Mago �i Hasdrubal.

-Cred c� �tii de ce am venit aici.

Am auzit c� ai amenin�at ora�ul Saguntum.

-A�a este.

-Saguntum este un aliat al Romei. Este sub protec�ia noastr�.

-Saguntum este un ora� din Spania, nu din Italia.

�i ei continu� s� atace alia�ii spanioli ai Cartaginei.

Spune-mi, Gaius Terentius Varro:

Dac� aceasta ar fi un ora� pe p�m�nt roman, tu ce ai face?

-Sper c� �n�elegi regulile r�zboiului.

Dac� declari r�zboi �mpotriva ora�ului Saguntum, atunci �i declari r�zboi �i Romei.

Saguntum, sudul Spaniei, anul 219 �.H.

La atac!

Atacul meu asupra ora�ului Saguntum a fost unul brutal, s� provoc Roma s� lupte cu mine.

A func�ionat.

Consiliul B�tr�nilor Cartaginezi, Africa de Nord, anul 219 �.H.

-Roma nu va tolera acest

atac neprovocat asupra unuia din alia�ii no�trii.

Vrem ca s� �l preda�i pe acest general responsabil pentru asta...

Hannibal Barkan, autorit��ilor romane.

�i s� i se fac� justi�ie roman�.

-Cu ce autoritate vii aici �n Catagina �i ne amenin�i pe noi?

Saguntum a fost pedepsit pe drept pentru c� ne-a atacat alia�ii.

-Aceasta nebunie nu se va �ncheia cu bine. Barka �i �mpinge pe to�i la r�zboi.

Hanno cel Mare, inamicul politic al lui Hannibal.

-Aici, �n lungimile togei mele...

At�rn� pacea sau r�zboiul.

Ce ve�i alege, cartaginezilor?

Pacea sau r�zboiul?

-Tu spui asta, Fabius. Hai s� o l�s�m pe Roma s� decid�.

-R�zboi!

-Arde�i totul.

R�zboiul pentru care m-am n�scut, �ncepuse.

Va fi o lupt� pentru supravie�uirea lumii noastre.

Noua Cartagin�, Spania anul 218 �.H.

�n Spania, Hannibal �i-a construit armata care avea s�-i lupte r�zboiul s�u.

Adus� din col�urile Spaniei �i Africii, era o armat� de diferite triburi �i neamuri.

dar care era unit� sub un scop comun: s�-i redea Cartaginei puterea �i onoarea.

-8000 de solda�i �n cavalerie, 40000 �n infanterie, l�ncieri �i arca�i.

-Vreau ca oamenii s� fie preg�ti�i de orice. -Sunt preg�ti�i, frate.

Mago, fratele mai mic al lui Hannibal. Comandantul infanteriei.

-C�t de rapid� este cavaleria ta? -Rapid� ca v�ntul, generale.

-Nu m� f� s� r�d, Maharbal. -Sunt mai rapizi ca romanii, domnule.

Maharbal, comandantul cavaleriei �i totodat� consilierul militar.

-C��i elefan�i sunt? -37.

-Care este condi�ia lor? -Sunt animale foarte s�n�toase.

-Lua�ii copii ace�tia de aici. Mergem la r�zboi.

Romanii vor trimite dou� armate. Una de aici din Sicilia, care va ataca Cartagina...

�i cealalt� va pleca de aici din sudul Fran�ei, �i va �ncerca s� ne atace pe noi aici, �n Spania.

Numai c� noi nu vom fi aici.

�ntotdeuna am vorbit de a purta r�zboiul la romani acas�, pe propriul lor p�m�nt.

Acum a venit acea vreme.

Nu putem ataca pe ap�, pentru c� Roma controleaz� marea.

Vom ataca �n schimb pe uscat, vom duce armata prin Spania, �n Fran�a,

pe l�ng� Rhin �i apoi �nspre este �n Italia.

�tim c� drumurile sunt foarte bine ap�rate a�a c� pentru a evita asta,

vom traversa Alpii.

-50000 prin mun�i? -Este cea mai scurt� �i direct� rut�.

Nici �n visele lor cele mai groaznice nu ne cred romanii capabili de o fapt� ca asta.

Gisco tocmai s-a �ntors din Alpi. A g�sit un drum �i ghizi, el crede c� putem face asta.

�i din c�te �tim el este cel mai precaut dintre noi to�i.

Alexandru a luat cu el 50.000 de oameni din Grecia �i a cucerit lumea.

Nu a fost deloc r�u, pentru un grec. Dar noi putem s� ne descurc�m �i mai bine.

Acum duce�i-v� �i spune�i-le oamenilor vo�trii.

-Nu �mi place asta.

-Nici nu trebuie s� le plac�. -Nici mie nu �mi place asta.

Hasdrubal, fratele lui Hannibal, Comandantul provinciilor spaniole.

-Din p�cate pentru tine, nu pot lua pe toat� lumea.

Tu o s� stai aici �i s� aperi Spania. S� fii sigur c� teritoriile noastre spaniole sunt �n siguran��.

-Atunci de ce nu stai �i tu s� le aperi. -Mi-ai auzit foarte bine planul.

-Tat�l nostru a luptat 8 ani ca s� cucereasc� teritoriile spaniole �i nu trebuie s� le pui �n pericol.

-Dar a�a se c�tig� marile victorii. -�i marile �nfr�ngeri tot a�a se pierd.

-le vom ar�ta romanilor c� nu vom mai fi lovi�i sau umili�i �nc� o dat�.

�i eu voi face orice s� �i redau Cartaginei onoarea �i respectul cuvenit.

�i pot face asta numai dac� �tiu sigur c� Spania este �n m�ini sigure.

Fratele meu...

��i promit c� peste un an vom sta �mpreun� pe malurile Tibrului,

�n Roma �i vom fi victorio�i.

-50.000 de vie�i sunt �n m�inile tale.

-�i cine s�-i conduc� �n locul meu? Tu?

-Nu m� urmeaz� pe mine. Dar pe tine cu siguran�� da, frate.

Te vor urma p�n� la moarte.

�i ceream poporului meu sacrificiul suprem.

S� lase �n urm� ceea ce le era cel mai pre�ios...

�tiind c� s-ar putea s� nu se mai �ntoarc� niciodat�.

Nu puteam face excep�ii.

Imilce, so�ia lui Hannibal, prin�es� spaniol�.

-Ai terminat?

-Ei bine, dup� cum vezi, facem progrese.

-Foarte bine.

-Vei fi �n siguran�� �n Cartagina, lmilce. -�n siguran��?

So�ia ta spaniol� va fi prizonier� �n Cartagina ca s� fii sigur c� oamenii mei nu ajung �n m�inile Romei.

-Acestea sunt condi�iile normale de r�zboi.

-Nu te preface c� este pentru siguran�a mea.

-Am luptat din greu pentru Spania, Imelce. Trebuie s�-i asigur�m siguran�a.

-Te-ai luptat? Te-ai �i c�s�torit pentru Spania.

-�n cur�nd toate astea se vor termina...

O s� m� r�zbun pe Roma.

�i vom fi din nou �mpreun�.

Armata lui Hannibal p�r�se�te sudul Spaniei �n anul 218, �.H.

�n primul r�zboi cu Roma, Cartagina a purtat o campaniei defensiv�.

�i a pierdut.

Romanii se a�teptau ca �i al doilea r�zboi s� decurg� le fel.

Dar ac�ion�nd cum Roma se a�tepta mai pu�in avea s� devin� avantajul lui Hannibal.

S� poarte r�zboiul �n Roma, a �nsemnat s� merg� 90.000 de pedestra�i,

12.000 de cavalerieni �i 37 de elefan�i,

pe o distan�� de 2400 de kilometrii, �nainte de �nceperea iernii.

O s� ajungem �n Roma �naintea recoltelor, atunci ne vom aproviziona �naintea urc�rii �n Alpi.

-Poate va �nt�rzia recolta sau poate noi vom �nt�rzia.

Nu vreau s� fiu �n Alpi c�nd vine iarna. -Avem destul timp la dispozi�ie, Maharbal.

La sud de r�ul Ebru, armata lui Hannibal a trecut prin sate care �i erau loiale Cartaginei.

Dar odat� ce au ajuns la nordul r�ului au intrat pe un teritoriu ostil.

-Presupun c� ei sunt ghizii no�trii.

Trecerea �n siguran�� depindea de triburile s�lbatice care se aflau acolo.

Care nu erau loiale nici Cartaginei �i nici Romei.

Numai lor.

-Spune c� �i place ce i-am d�ruit.

Spune c� rutele sunt dificile �i f�r� un ghid suntem pierdu�i.

S-a oferit s� ne ghideze chiar el.

-Spune-i c� �i suntem recunosc�tori poporului s�u �i c� �i mul�umi pentru ajutor.

Era un risc pe care nu aveam de ales dec�t s�-l accept�m.

Foarte pu�ini din oamenii mei au c�l�torit a�a de dparte �n nord.

Erau nervo�i �i agita�i.

�i aveau �i de ce.

-Hannibal, ce vom face cu dezertorii? Pierdem oameni.

-Dac� vom prinde unul, �l vom lega de cai s�-l rup� �n dou�.

-Las� caii �n pace, o s� ne creasc� num�rul de �ndat� ce triburile nordice ni se vor al�tura.

-Suntem ataca�i!

-Ataca�i!

-Nenorocitul �la ne-a �ntins o curs�. -Ad�posti�i-v�!

-Maharbal...

-Nenorocitul �la ne-a tr�dat. A�a p��e�ti dac� ai �ncredere �n s�lbatici.

Cum o s� mai trecem acum? -Prizonierii ne vor ar�ta drumul.

Dac� nu vor, omor��ii.

Valea Rhinului, sudul Fran�ei. toamna anului 218 �.H.

C�l�toria noastr� de-abia �ncepuse �i deja for�ele naturii �i separau pe cei puternici de cei slabi.

�tiam c� numai cei puternici �mi vor fi folositori �n Italia.

-Generale trebuie s� recunoa�tem. Ne-a luat prea mult s� ajungem aici.

Nu am socotit cum trebuie. Dac� vom ierna aici...

-Dac� iern�m aici cea mai mare armat� v�zut� vreodat� ne va a�tepta acolo.

Vom traversa mun�ii.

Romanii au ajuns la Marseille. -E numai la trei zile distan��.

�i putem ataca acolo. -�i vom ataca pe p�m�nt roman.

Nu conteaz� c� e var� sau iarn�. �i vom traversa alpii.

Trebuie s�-i punem cap�t r�zboiului �sta.

Armata roman� s-a oprit �n Marseille pentru a se aproviziona pentru c�l�toria c�tre Spania.

Nu avea nici cea mai mic� idee c� armata lui Hannibal era a�a de aproape de ei.

-Nu se poate. -Este adev�rat, generale.

A traversat deja Pirineii �i este foarte aproape de Rhin.

Consulul Publius Scipio. -Dar noi pl�nuiam s�-l �nfr�ngem �n Spania.

-Poate c� �ncearc� s� protejeze Spania, lupt�ndu-se cu noi �n Fran�a.

Publius Scipio era un general tipic roman. Era previzibil �i nu se aventura aiurea.

Vroia s� m� caute �i s� m� termine. Asta �n cazul �n care m� g�sea.

Publius Scipio al-II-lea. Fiul consulului.

-Sau poate �inta lui adev�rat� este Roma?

-Dac� �inta sa este Roma atunci va

trebui s� stea l�ng� mare ca s� ajung� acolo.

Nici un om nu ar merge pe uscat cu armata.

Terenul este prea dificil.

Mun�ii �i frigul acela aspru.

M�ine vom pleca ca s�-i intercep�m.

Tab�ra pustie a lui Hannibal de pe Valea Rhinului.

-Cum adic� au plecat? -Spune c� au plecat acum trei zile

-�ncotro au luat-o?

-�nspre est, domnule. Spre mun�i.

-Chiar crezi c� poate traversa Alpii?

Dac� chiar va reu�ii, noi �l vom a�tepta pe partea cealalt�

Eu m� �ntorc �n Italia pentru a mai aduna �nc� o armat�.

�l vom zdrobii �n timp ce p�m�nturile sale vor fi numai ruine.

Nu �l vom mai subestima pe acest barbar.

Publius Scipio fusese indus �n eroare de c�tre rivalul s�u.

Era o lec�ie pe care familia Scipio,

�n special fiul, nu o va uita niciodat�.

Un singur lucru ne mai desp�r�ea de p�m�ntul roman.

200 de kilometrii de z�pad�, ghea�� �i de pietre.

Hannibal a intrat �n Alpi la �nceputul iernii.

Oamenii s�i, obi�nui�i cu climatul cald din Spania �i Africa de Nord,

nu erau preg�ti�i s� fac� fa�� condi�iilor de aici.

�n timp ce armata a urcat la altitudini de 2400 de metrii

nu avea hran� �i nici ad�postruri.

C� s� trecem de Alpi, oamenii mei trebuiau s� mearg� f�r� odihn�.

Dac� ne opream, muream.

Foamea �i oboseala erau inamicii no�trii cei mai aprigi.

-Merge�i mai departe!

A�a!

�n fiecare zi pierdeam c�te o mie de vie�i.

Foarte sigur de cauza noastr�.

Merge�i mai departe!

Dac� v� opri�i o s� muri�i!

Merge�i mai departe!

C�nd Hannibal a ajuns la cap�t

a descoperit c� ruta fusese blocat� de o avalan��.

-De ce ne-am oprit? -Drumul este blocat.

-Aduce�i lemne de foc �i vin.

Haide�i!

Pune�i vinul aici pe partea asta.

E nevoie numai de timp.

50.000 au urcat �n acei mun�i.

Nici m�car jum�tate nu au ajuns pe partea cealalt�.

Pentru a-i �ine pe romani departe de p�m�ntul cartaginez

era un sacrificiu pe care era preg�tit s�-l fac.

Mar�ul din Noua Cartagin� durase �apte luni.

Un total de 70.000 de oameni au murit �i au dezertat pe parcurs.

O provocare mult mai mare �i a�tepta acum.

-Am reu�it.

Hannibal venise aici ca s� lupte, dar for�ele sale erau sl�bite �i demoralizate

�i �nc� nu se �nt�lniser� fa�� �n fa�� cu inamicul lor real.

-Au reu�it s� treac� mun�ii, dar acum sunt to�i bolnavi.

Din cauza frigului, generale. Nu sunt obi�nui�i cu el.

-Se poate face ceva? -S� se odihneasc�.

Dar nu sunt sigur c�nd vor fi preg�ti�i pentru lupt�.

-Asta nu este o armat�. -Au nevoie doar de m�ncare �i odihn�.

-Avem nevoie de mai mul�i oameni. -Vom mai g�si oameni printre triburile locale.

-Sunt to�i s�lbatici. -Sunt �i lupt�tori ca �i noi.

�i care �i ur�sc pe romani ca �i noi.

Nu luptam doar cu romanii.

Jum�tate din armata lor se tr�gea din alian�ele de l�ng� Italia.

Pentru a �nfr�nge Roma, trebuia s� �ncerc c�t de puternice sunt alian�ele acestea.

-Ce �mi ceri?

-Hran�, arme �i oameni.

-S� lupte �mpotriva romanilor? -S�-i �nfr�ngem pe romani.

-Oamenii t�i sunt pe jum�tate mor�i. Sunt lihni�i �i obosi�i.

E o nebunie s� faci asta. -Nu.

O fac pentru libertate.

-�i dup� ce va pierii armata ta? Ce vei face atunci?

Ne-am mai luptat cu Roma p�n� acum.

�tii ce le fac romanii acelora care lupt� �mpotriva lor?

Nu las� pe nimeni �n via��. Cadavrele noastre erau amestecate

cu cadavrele c�inilor no�trii.

-Dac� ni te al�turi nou� nu vei mai fi amenin�at de Roma.

-La�ii. La ce bun ne sunt nou� la�ii?

-Nu sunt la�i. S-au luptat cu romanii.

-�i ce facem?

-Ne �ntoarcem �napoi. Printre mun�i.

Sau r�m�nem aici �i lupt�m.

-Nu avem destui oameni.

Nici o b�t�lie nu e c�tigat� numai de num�rul oamenilor.

Ceea ce conteaz� este dorin�a de a tr�i.

Pentru a le dovedi asta oamenilor mei, le-am dat prizonierilor �ansa de a lupta.

Premiul era libertatea lor.

Vroiam s�-i ar�t armatei mele c� �i ei avea de-a face cu moartea,

sau �ansa unei lupte �i mai mari.

-Acest om �i-a c�tigat libertatea, lupt�nd pentru via�a sa.

Eu nu i-am dat de ales.

La fel cu �i nou� zeii no�trii nu ne-au dat de ales dec�t s� lupt�m pentru vie�ile noastre.

�n zilele urm�toare ve�i �nfrunta armata roman�.

Num�rul lor este mult mai mare dec�t al nostru.

Ei au mai mult� m�ncare �n burt� �i au un echipament mai bun.

Dar soldatul roman lupt� pentru c� �i este ordonat s� o fac�.

Noi lupt�m s� ne lu�m �napoi ce este al nostru.

Romanii cred c� noi suntem barbari, s�lbatici.

Poate c� unii din noi sunt.

Dar c�nd vom merge la b�t�lie

vom fi siguri c� datorit� curajului nostru vom c�tiga.

La�itatea �i frica ne vor aduce numai �nfr�ngere �i moarte.

Noi lupt�m pentru via��! Lupt�m pentru poporul nostru!

Garda personal� a lui Publius Scipio, Nordul Italiei, anul 218 �.H.

�n timp ce Hannibal se preg�tea s� atace, armata lui Scipio venea �n nord s�-l �nfrunte.

-�i �tim pozi�ia �i num�rul oamenilor.

-O s�-l pedepsim pe acest barbar pentru c� a pus piciorul pe p�m�nt roman.

-C��i sunt? - 4000 sau chiar 5000 infanteri �i cavaleri.

-Spune-le oamenilor t�i s� s� ascund� dup� dealul acela.

�ncepe.

�tiam c� romanii ne consider� o �int� u�oar� �i c� suntem obosi�i dup� lunga c�l�torie.

Exact a�a �i vroiam s� cread�.

-Un cadou din partea Romei.

-Deci cavaleria nu v-a dezam�git. -Au luptat viteje�te.

-Au fost bine condu�i.

-A�a �i este.

-Nu prea au avut romanii chef de lupt�.

-Era c�t pe ce s�-i omori. -C�t pe ce, eu cred c� �i-ai pierdut �ndem�narea.

-A fost salvat de c�tre fiul s�u.

-Ai l�sat dou� genera�ii s� scape din m�inile tale.

Unde e aceast� familia asupra c�reia soarta a z�mbit a�a de frumos?

-Numele lor este Scipio. Una din cele mai nobile familii ale Romei.

-Dar eu pariez c� tot la fel ca solda�ii lor s�ngereaz�.

Tat�l este r�nit poate c� data viitoare ve veni r�ndul fiului.

�i le vom pune cap�t acestor nobili Scipio �i serviciilor lor pentru Roma.

-Bine generale cartaginez. Ne vom al�tura vou�.

-E�ti binevenit.

La ceea ce ai fost martor azi este doar �nceputul, prietene.

Primul triumf al lui Hannibal pe p�m�nt roman,

i-a pecetluit alian�a cu triburile din nordul Italiei.

Iar ca rezultat Roma �i-a chemat a doua armat� din Sicilia,

s�-i refac� armata lui Publius Scipio.

Consulul Sempronius Longus m�r��luie�te �nspre nord.

-Longus. - Publius.

-Mul�umesc.

-Am �n�eles c� tat�l t�u �i datoreaz� via�a vitejiei tale.

M� bucur s�-l v�d pe colegul meu consul c� este �ntr-o stare mai bun�.

-Doctorii m-au asigurat c� �mi voi reveni complet.

-Eu cred c� trebuie s�-l atac�m pe Hannibal c�t mai repede.

�i s� nu-l l�s�m s� se bucure de victoria sa norocoas�.

-A fost foarte norocos, Longus.

Au ap�rut din senin �i ne-au c�lcat �n picioare �nainte s� ne scoatem s�biile.

-Sunt surprins c� vorbe�ti a�a despre barbarul acela.

-�i pe mine m-au surprins multe, Sempronius.

�nainte ca s� pornim din nou la lupt� eu sugerez ca armata s� se odihneasc� pe timp de iarn�.

-Fiecare clip� pe care cartaginezii o petrec pep�m�nt roman e o insult�.

Trebuie s� ac�ion�m c�t mai repoede �nainte ca s� se odineasc�.

M�ine voi m�r��lui spre Trebbialle.

�n timp ce Publius �i Longus aveau cele mai �nalte funcii politice din Roma...

Erau �n aceste funcii de doar un an fiecare.

Timpul se scurgea �i Longus era disperat s� lupte.

La Trebbialla eu m-am av�ntat �n lupt� �nainte ca armata sa s� fie preg�tit�.

25.000 din cei mai buni soldai ai lor au fost m�cel�ri�i.

�i asta �nsemna c� toat� armata roman� era acum pornit� �mpotriva mea.

I-am atras �ntr-un lac �i am masacrat 15.000 dintre ei.

Unii sau �necat ei �n�i�i dec�t s� moar� de sabia noastr�.

�nainte eram doar un nume cunoscut doar pentru c��iva.

O umbr� care a ie�it din mun�i.

Acum umbra mea se �ntindea peste jum�tate din Italia.

�nc� o victorie decisiv�

�i acest r�zboi se va �ncheia.

Armata lui Hannibal era acum la o distan�� mic� de Roma.

Pentru prima oar� �n 50 de ani, un dictator militar a fost numit.

Cel pe care lau ales era Fabius Maximus.

-Trebuie s� v� amintesc c� armata lui Hannibal e doar la 150 km dep�rtare?

Atunci trebuie s� ne lupt�m cu ei p�n� ce �i vom distruge.

-Sau p�n� c�nd noi vom fi distru�i.

-Pune�i la �ndoial� onoare �i curajul oamenilor Romei?

-Acestea sunt faptele reale. Trebbialla ne-a costat 20-000 de vie�i-

Am pierdut un consul �i 15.000 de solda�i la Trasemine.

Pierdem r�zboiul.

�i dac� vom continua cu confruntarea direct�, Roma va fi distrus�.

Acum nu este momentul s� nu fim precau�i.

�i nu doar cu inamicul nostru, ci �i cu noi �n�ine

Trebuie s� ne �nfrunt�m temerile noastre. Trebuie s� ne reconstruim strategia.

-�i ce propui, Fabius?

-S�-l facem s� nu mai aib� lucrul care �i-l dore�te cel mai mult...

B�t�lia.

Cea mai hun� cale s� lupt�m �mpotriva lui Hannibal nu este lupta.

De�i are o armat� mare ea este alc�tuit� din multe popoare.

�i ei pot fi u�or despor�i�i prin luarea proviziilor.

Trebuie s�-i lihnim trupele. Sau mai bine spus s�-i lovim armata �n stomac.

-Tacticile astea sunt pentru la�i, nu pentru solda�i.

Ce rost are s� folosim tacticile unui s�lbatic dac� avem mare armat� roman�.

-Eu a� pune armata roman� s� fac� orice ca s�-l distrug� pe acest

Hannibal odat� pentru totdeuna.

�n c�l�toria �nspre sud...

boala m-a distrus a�a cum nici un inamic nu putea s� o fac�.

-Chiar cred c� ne pot �nfr�nge a�a? -�tiu c� o armat� �nfometat� este una slab�.

-Trebuie s� g�sim o cale s�-i atragem �i s�-i atac�m.

-Unde este nenorocitul �la de vindec�tor? -Este pe drum, frate.

-Nu avem nevoie de un c�mp de lupt� s�-i �nfr�ngem, vreau s� le arde�i casele din temelii.

Recoltele �i tot ceea ce-i face s� se simt� �n siguran�� vreau s� fie transformate �n cenu��.

Dar s� nu-i face�i nimic lui Fabius.

Vreau ca proprietatea sa s� r�m�n� neatins�.

S� vedem dac� se va mai sim�ii �n siguran�� c�nd cei din jurul s�u �ncep s� pierd� tot.

-Domnule Fabius, cum crezi c� decurge strategia ta?

-�ncearc� s� te provoace. Nu trebuie s�-l la�i.

-Nu p�m�ntul t�u a fost f�cut scrum.

-Infec�ia este foarte ad�nc�. -Se poate face ceva?

-�mi pare r�u. -Atunci las�-m�.

Pleac�!

O s�-mi pierd ochiul?

-Da. �mi pare r�u.

Se poate lua asta ca pe un semn r�u.

Nu este un semn r�u. -Desigur c� nu.

-�n�elegi ce �nseamn� s� fii un cet��ean al Romei, Scipio?

�nseamn� c� oriunde e�ti, oriunde te duci, oamenii �tiu c�

dac� e�ti atacat sau tratat r�u, toat� armata Romei va venii �n ap�rarea ta.

Este un privilegiu unic. -�n�eleg foarte bine asta.

-Acestui barbar trebuie s�-i d�m un exemplu c�

nu este de jucat cu Roma.

Dar nu �tiu cum s� fac asta. Tu �i e�ti loial lui Fabius.

Fabius este comantantul meu �i oricine are aces grad m� poate comanda.

Fabius umile�te Roma.

-Prietenului meu �i lipse�te disciplina, Scipio. Te rog s�-i ier�i ie�irea.

Dar totu�i cred c� ea a spus un lucru interesant.

Vorbim ca �ntre prieteni, Scipio.

Suntem to�i prieteni aici.

-Tacticile noastre ne fac slabi. Hannibal r�de de noi.

Nu a�a trebuie s� fie condus� Roma.

-Dac� circumstan�ele ar fi deferite...

Ai fi de acord s� ne lupt�m cu barbarul?

-A� fi. Sub conducerea care trebuie.

-Ei bine, prietene...

Poate c� metoda lui Fabius nu va mai funciona prea mult� vreme.

Dictatura lui Fabius se va sf�r�ii. Eu voi participa la postul de consul.

�i atunci poate vom g�si o alt� cale s� ne rezolv�m problema.

�n �ase luni ambi�ia lui Vanno a dat roade �i a fost ales ca �i consul.

Dictatura lui Fabius a luat �i sf�r�it �i o dat� cu ea refuzarea luptei �mpotriva lui Hannibal.

Scipio a fost numit tribun �n noul regim.

�i s-a al�turat celei mai mari armate pe care Roma a adunat-o vreodat�.

�i s-au dus s�-l confrunte pe Hannibal.

Sudul Italiei, anul 216 �.H.

B�t�lia care va urma va fi una din cele mai s�ngeroase care au avut loc vreodat�.

-Sunt opt legiuni. 85.000 de oameni.

-Se pare c� nu mai este Fabius la conducere, - 85.000...

-E cea mai mare armat� roman� adunat�. -Tot o s�-i omor�m.

-Dac� lupt� cum trebuie ne vor destr�ma. -Disciplina poate fi �i o virtute �i o sl�biciune.

Romanii sunt �nv��a�i s� lupte �ntr-un singur fel �i asta �i face previzibili.

O s�-i atac�m pe nea�teptat �i o s�-i privim cum se destram�.

Gisco...

��i este fric�. -Desigur c� nu.

-Nu trebuie s� ��i fie.

Sunt 80.000 de romani acolo.

Dar pe nici unul dintre ei nu �l cheam� Gisco.

Cannae, 1 august 216 �.H.

-Aici este locul ideal.

O s� ne punem for�ele acolo. Suntem proteja�i de r�u �i de deal.

Nu va putea s� ne atace prin surprindere �i cavaleria sa nu va putea s� vin� prin spate.

-Eu nu a� fi a�a de sigur. -Polus sunt aproape de dou� ori mai mul�i ca el.

O s� ne concentr�m trupele �nainte �i o s�-l sf�r�m�m.

Atunci o s� vedem din ce este f�cut acest barbar.

Pe mine m� �ngrijoreaz� dac� chiar o s� lupte sau nu.

-O s� lupte.

Tab�ra lui Hannibal, 2 august 216 �.H.

-Sunt mai mul�i ca noi �i armata roman� a ales un loc de lupt�

ideal pentru infanteria lor. A fost o decizie �n�eleapt�.

Dar nu este chiar a�a de �n�eleapt� precum cred ei.

For�ele noastre vor fi la o distan�� mic� de ei.

Puternici �i totu�i flexibili.

Mago, tu vei comandat linia asta.

Eate foarte important cum o vei controla.

Romanii vor cedea forma�ia noastr� de lupt� dar nu se vor teme de noi.

Vor avea �ncrederea care vine numai de la num�rullor mare.

�i noi o s�-i l�s�m s� cread� asta.

�ine-�i minte c� puterea lor poate totodat� s� fie �i sl�biciunea lor.

�nainte ca s� intr�m �n lupt�, vreau ca tu Maharbal s� le ataci cavaleria.

-Ataca�i!

�i c�nd vor vedea c� noi atac�m vor ataca �i ei.

Cu orice pre� trebuie s�-i da�i �napoi �i s�-i induce�i �n eroare.

-Ataca�i!

O s� suferim multe pierderi dar trebuie s�-i trimite�i �n spate.

Ei vor mai trimite o armat� de infanteri�ti. Ei sunt mul�i �i �i permit asta.

Legiuni romane! Ataca�i!

Ai r�bdare frate �i nu te da �napoi pentru nimic.

C�nd se va rupe linia ta

romanii vor intra la mijloc. �i vor trimite din ce �n ce mai multe trupe.

�nainta�i!

�n acest moment romanii vor crede c� au c�tigat.

L�sa�i-i s� guste victoria...

Atunci ne vom mobiliza rezervele noastre �i �i vom imobiliza pe ambele flancuri.

Vor fi �nconjura�i din trei p�r�i.

�i nu vor mai avea unde s� se duc� dec�t �napoi.

Tu te vei �ntoarce cu cavaleria ta �i �i vei m�cel�rii.

Nu va exista mil�.

Cannae, sudul Italiei, vara lui 216 �.H.

A fost cea mai mare voctorie a tuturor timpurilor.

60.000 de romani au pierit de sabia noastr�.

Planurile politice �i militare au fost �terse �ntr-o singur� zi.

O victorie mai mare dec�t a lui Alexandru sau a oric�rui erou care a tr�it �naintea mea.

�i tuto�i nu am sim�it nici un triumf.

�nfr�ngerea de la Cannae a marcat cel mai greu moment din istoria republicii romane.

�n decurs de c�teva ore Hannibal a distrus tot ce reprezenta Roma �i ce a realizat ea.

Urm�toarea sa mi�care va dicta rezultatul r�zboiului

�i cursul istoriei.

-Ar trebui s� ne �ndrept�m �n cur�nd �nspre Roma.

-Oamenii mei vor fi gata s� plece �nainte de r�s�rit.

-Nu mergem �nspre Roma.

S-a terminat, am c�tigat. -Nu.

-Nu p�n� ce Roma nu va fi distrus�, f�cut� buc��i �i anihilat�.

-De ce?

-Pentru ce? Noi nu suntem s�lbatici!

Roma este �ngenunchiat�. Nu trebuie s� distrugem ora�ul

numai ca s� dovedim c� am c�tigat.

Nu o s� mai �naint�m, Maharbal.

S-a terminat.

-Deci zeii nu i-au d�ruit totul unui singur om.

�tii cum s� c�tigi, Hannibal, dar nu �tii s� folose�ti o victorie.

-Ce propui?

-S� le prezent�m romanilor termenii lor de capitulare.

Victoria de la Cannae era cea de-a treia victorie care a avut loc pe p�m�nt roman.

Dup� standardele r�zboiului ar fi trebuit s�-i asigure victoria �mpotriva Romei.

Dar Roma nu era preg�tit� s� accepte �nfr�ngerea.

-Nu voi capitula.

-Nu voi da vina pe nimeni.

Dar voi spune asta: Dac� Roma va vrea s� supravie�uiasc�,

vom avea nevoie de o nou� armat�. Acum.

Modifica�i v�rsta de �nrolare �n armat� p�n� la 17 ani,

�i reduce�i calific�rile de care este nevoie s� te �nrolezi.

�i o s� merg �i mai departe.

To�i prizonierii �i sclavii care sunt de acord s� lupte pentru noi vor fi elibera�i.

Vom g�si solda�i oriunde putem.

Vom folosi toare resursele posibile �i dac� asta �nseamn� s� lu�m aurul

din templele pe care le-am dedicat zeilor....

A�a s� fie! -�sta este un sacrilegiu!

-Zeii nu au nevoie de armele acestea. Dar noi avem.

Gata cu b�t�liile �n zadar.

Gata cu gesturile m�re�e.

O s�-l �nfr�ngem pe barbar pu�in c�te pu�in.

P�n� nu va mai r�m�ne dec�t praful din el.

Dup� cum am mai spus c� a�a trebuia s� facem.

Arogan�a �i m�ndria ne-au adus �n situa�ia �n care ne afl�m azi..

Dar asta nu este o lupt� despre onoare sau glorie...

sau despre promovare.

Aceasta este o lupt� p�n� la moarte pentru supravie�iurea Romei!

-Trebuia s� capituleze.

-Chiar credeai c� Roma se va preda a�a de u�or?

-Putem s� mergem oriunde �n �ara acesta.

Le-am distrus for�ele �i i-am �nvins �n b�t�lie.

Romanii nu �i pot produce trupe noi pentru totdeuna.

�i nici nu pot cre�te noi lideri peste noapte, trebuia s� fie trminat�!

-Am luptat dup� reguli?

-Frate...

Vreau ca tu s� te �ntorci �n Cartagina. -De ce?

-Ca s� convingi senatul s� mai trimit� oameni ca s� putem termina ce am �nceput.

Vom cuceri ora� dup� ora� p�n� c�nd Roma va fi �nconjurat�

de for�e ostile �i vor fi obliga�i s� se predea.

Consiliul B�tr�nilor, Cartagina. anul 216 �.H.

-Acestea sunt inelele senatorilor romani.

Care au murit deja sub sabia noastr�.

Ele reprezint� simbolul victoriilor noastre �mpotriva Romei.

Acum avem nevoie de mai mul�i oameni...

Ca s� putem �ncheia acest r�zboi odat� pentru totdeuna.

-Mago Barka... Dac� romanii sunt aproape �nfr�n�i

de for�ele voastre, de ce mai ave�i nevoie de ajutorul nostru?

Cu provizii noi �i mai mul�i oameni aceast� campanie se va �ncheia.

-�mi aduc foarte bine aminte c� fratele t�u ne-a asigurat c� ca termina repede cu cucerirea.

�i c�t timp a trecut deja? Trei ani.

�i ce ave�i de ar�tat?

Campania asta s-a �ncheiat, prietene.

Armata lui Hannibal din Italia nu va primi ajutor din partea senatului �sta.

�i mai mult propun ca tu, Mago Barka,

s� conduci armatele

pe care le trimitem �nspre Spania!

-Numai unul singur �i doar unul.

Trimit trupe peste tot

numai lui Hannibal nu.

-Inamicii s�i sunt mai puternici acum.

Ura �mpotriva sa este mai puternic� ca niciodat�.

-De �ndat� ce situa�ia se va stabiliza �n Spania m� voi

�ntoarce la Hannibal �i voi lua cu mine toate trupele disponibile.

-Crezi c� sunt gata s�-l abandoneze datorit� succesului s�u?

Sau ce vor face dac� va da gre�?

-Nu cred c� va da gre�.

F�r� �nt�riri, armata lui Hannibal nu putea ataca Roma.

�i pentru urm�torii �apte ani el a r�mas izolat.

Roma, anul 210 �.H.

�n timp ce Roma devenea din ce �n ce mai puternic� �i a pus

la cale un plan s� �ncheie pentru totdeuna r�zboiul cu Hannibal.

-Ce nu poate a�tepta p�n� m�ine? -Am o propunere.

Ne lupt�m cu Hannibal de nou� ani. �i tu ai dat Romei

un scut pe care inamicul nu-l poate str�punge...

-Ce vrei s� spui?

-Victoria nu este c�tigat� cu un scut ci cu v�rful unei s�bii.

-Bine spus, dar am mai f�cut aceast� gre�al� �i era s� fim distru�i.

-Numai un prost ar face de dou� ori aceia�i gre�eal�.

Eu spun s� p�str�m scutul pe care ni l-ai dat.

Dar s� atac�m Spania.

�n timp ce Hannibal este ocupat aici noi o s�-i distrugem pe Cartaginezi acolo.

Exact a�a ne-a f�cut �i el nou�.

-�i cine va conduce aceast� nou� armat�?

-Nu e�ti cam t�n�r s� conduci o armat� a Romei, �tii bine regulile.

-�i tu Fabius, �tii foarte bine s� le �ncalci.

-�mi pare r�u Scipio, dar nu cred c� Roma �i va asuma acest risc.

�ns� Fabius a subestimat dorin�a Romei de a pune cap�t r�zboiului cu Hannibal.

�i dup� ce l-a observat pe Hannibal mai mult de zece ani, Scipio avea s�

dovedeasc� c�te a �nv��at.

-Trebuie s� ne �ntreb�m �ntotdeuna la ce se a�teapt� mai pu�in inamicul?

�i apoi trebuie s� facem lucrul acela.

Fratele s�u se a�teapt� s� �l atac�m �n c�mp deschis ca �ntotdeuna.

Dar noi nu vom face asta.

�n schimb vom face exact ceea ce nu a reu�it s� fac� Hannibal �n Italia.

O s� atac�m direct capitala lor.

Noua Cartagin� este �elul nostru.

Vom distruge ap�rarea lor �i �i vom prinde �ntr-o ambuscad�.

Apoi vom cucerii ora�ul.

Nu va exista mil�.

�n timp ce Scipio se preg�tea s� cucereasc� Spania,

singurul om care ar fi putut s� o apere cum se cuvine,

r�m�sese �n Italia f�r� nici o putere s� �i ajute.

-Nu v�d nici o poten�� �n m�runtaiele acestei bestii.

-Ei bine caut� mai bine. M-am s�turat de e�ecurile tale.

-Doar nu crede�i c� v� mint, generale?

-Mai degrab� te fac buc��i �i te pun pe tine pe tava asta dac� m� ajut�, preotule.

-Eu nu mai cred �n a�a ceva.

R�zboiul nu se mai poart� aici.

Scipio este �n Spania �i c�tig� victorie dup� victorie �n timp ce noi

st�m �i putrezim aici.

A�a se va termina totul, Hannibal?

-O s�-l chhem pe fratele meu. �i el s-a �ndoit de mine ca �i tine.

Dar �mpreun� vom putea cucerii Roma. -Senatul nu va accepta...

-La naiba cu senatul! Nu voi fi condus de c�tre ei.

Nu o s� �i las pe la�i s� �mi spun� ce s� fac.

Nu �l mai v�zusem pe fratele meu Hastrabal de aproape 11 ani.

I-am cerut s�-�i aduc� armata din Spania s� m� ajute.

�i el a trimis vorb� c� este pe drum.

-Du-te s� vezi c�t mai este.

-Am �tiut c� �mpreun� vom fi invincibili.

Problema era c� �i Fabius a g�ndit la fel.

-Armatele lor se vor �nt�lni �n Umbria.

Foarte bine. S� ne preg�tim s�-i ur�m bun-venit.

-Sta�i pe loc!

-50.000 de vie�i sunt �n m�inile tale. -Te vor urma pe tine, frate.

-A�a se va �ncheia totul, Hannibal?

Te vor urma p�n� la moarte. -Voi fi un du�man al Romei.

Odat� cu moarte lui Hastrabal, speran�a de victorie �n Italia a lui Hannibal a disp�rut.

Scipio s-a re�ntors triumf�tor �n Roma din campania sa spaniol�.

�i acum a fost bine-venit cu o ardoare mai mare.

-Senatori romani, v� mul�umesc.

Dar mai este glorie care a�teapt� s� fie c�tigat�.

Cucerirea Spaniei nu o s� ne asigure victoria acestui r�zboi.

Pentru a ne sc�pa de invadatorul cartaginez...

Trebuie s� ducem r�zboiul �n Africa.

�n Cartagina.

Dac� atac�m Cartagina, �l vor chema pe Hannibal �napoi s�-�i apere p�m�ntul.

�i pe p�m�nt african �l voi �nfr�nge!

La fel cum Hannibal a amenin�at odat� puterea romei...

Scipio avea de g�nd acum s� distrug� Cartagina.

-Avem de-a face cu cea mai mare criz� din ultimii 40 de ani.

P�m�ntul nostru este amenin�at.

�i f�r� el nu putem face nimic.

Trebuie luate acum m�suri pentru a asigura securitatea Cartaginei.

-Nu ar trebui atunci s�-l chem�m �napoi pe Hannibal Barka?

-Datorit� lui Hannibal Barka ne afl�m �n situa�ia aceasta.

Dac� nu se aventura �n Italia ca un prost...

Spania nu r�m�nea f�r� ap�rare.

I-a acordat un avantaj inamicului nostru.

Decizia consiliului s� nu-l cheme pe Hannibal �napoi a fost un dezastru.

For�ele cartagineze au fost complet distruse �n b�t�lie de pe marile c�mpii.

-Hannibal a mai r�mas �n exil �nc� un an p�n� c�nd a fost chemat s�

apere Cartagina �i s� salveze reputa�ia politicienilor care l-au tr�dat.

Dar soarta i-a fost potrivnic� de la bun �nceput.

-Ne pierdem alia�ii �n favoarea Romei. - Scipio nu este prost.

Ne folose�te tactica noastr� �i ne fur� alia�ii.

�i printre acei alia�i se num�r� �i cavaleria numidian�.

-C��i sunt?

-4000.

-Deci suntem dep�i�i numeric la cavalerie. Singurul nostru avantaj adev�rat.

Tot ce avem noi este o armat� de recru�i neantrena�i.

-�nc� te avem pe tine, generale. -�i eu te am pe tine �i o s� am nevoie de tine.

Scipio a cucerit Zama.

-A�a este.

-Va trebui s� le �tiu num�rul lor exact �i pozi�ia lor c�t mai repede.

Tab�ra lui Scipio, Zama, nordul Africii, anul 202 �.H.

Tab�ra lui Hannibal Zama, nordul Africii, acela�i an.

-Bestiile acestea sunt tinere. Au nevoie de antrenament.

-Tu nu m-ai dezam�git niciodat�, Vandicar. -Generale.

-Am crezut c� suntem mor�i... -Dar au vrut numai s� ne arate c� sunt aici.

-Doar at�t?

-Scipio ne-a v�zut.

-Am crezut c� suntem mor�i �i c� ne va omor�, dar...

-Dar generalul nu ne-a f�cut nimic. Ne-a ar�tat tab�ra.

-Ce va ar�tat? -Totul.

-Are mult� cavalerie?

-Da, asta ne-au ar�tat romanii de la �nceput.

-Sunt sigur de asta. -�mi pare r�u, generale.

-A�i f�cut ceea ce a�i fost trimi�i s� face�i, pute�i s� v� �ntoarce�i �n cort.

-Ce a �ncercat s� fac�? Vroia s� ne sperie?

-Nu �tiu.

Vreau s� vorbesc cu el.

Hannibal �i Scipio s-au �nt�lnit fa�� �n fa�� pentru prima oar�, pe c�mpiile din Zama.

-Nu are nici un scop aceast� b�t�lie, Scipio.

-�ntotdeuna am �ncercat s� te �n�eleg.

S� �n�eleg o minte care �i asum� asemenea riscuri.

A�a c� m� surprinde c�nd v�d c� Hannibal Barca fuge de la o lupt�.

Roma nu o s� cread� a�a ceva.

-Prea mul�i oameni au murit deja.

M�celul oamenilor din ambele tabere poate fi evitat cu u�urin��.

-Nu.

Un lucru l-am �nv��at �i acesta este c� un r�zboi trebuie s� fie terminat.

�i trebuie s� ��i mul�umesc �ie pentru asta. -Trebuie s� �mi mul�ume�ti pentru ce ai devenit, Scipio.

Dac� nu eramn eu, m� �ntreb...

Oare ai fi comandat o armat�? Eu te-am f�cut s� ajungi aici.

Olen tassa sinun takiasi. Se ei ole sama asia.

-Din cauza ta am ajuns aici, nu este acela�i lucru.

Tu nu ai terminat r�zboiul atunci...

A�a c� o s�-l termin eu acum. -Nu f� din asta o problem� personal�.

-Asta a devenit o problem� personal� de �ndat� ce ai pus piciorul pe p�m�ntul roman.

-Atunci m�ine vom decide cursul istoriei noastre.

B�t�lia a avut loc la Zama. La 150 de kilomemetrii de Cartagina.

�n cei 16 ani de c�nd Hannibal a luptat �mpotriva Romei...

el nu pierduse nici o b�t�lie.

-Hannibal a adunat o armat� de 50.000 de oameni,

iar armata lui Scipio num�ra 30.000 de oameni.

Cei 80 de elefan�i trebuiau s� �inteasc� infanteria roman�.

Dar Scipio a anticipat mi�carea lui Hannibal �i �n ultimul moment

pe c�nd elefan�ii atacau,

s-au deschis canale �i au atras bestiile �n coridoare ale mor�ii.

Elefan�ii care au supravie�uit s-au �ntors �i �i-au c�lcat proprii oameni �n picioare.

Fiecare din inamicii mei romani au dezv�luit o sl�biciune pe care o puteam exploata.

Eu i-am �nvins pe to�i dintre ei �n lupt�.

Dar nu �i pe Scipio.

Scipio mi-a imitat strategia �i mi-a copiat tacticile.

�i acum mi-am dat seama c�t de bine m-a �n�eles.

Ordonase cavaleriei sale s� ne pecetluiasc� soarta

la fel cum le f�cusem �i noi la Cannae.

La Zama a folosit tot ce a �nv��at de la mine

s� m� distrug�.

-Generale! Fugi �i salveaz�-te.

Trebuie s� organizezi alt� armat�. Du-te �i salveaz�-te, generale.

Hannibal a fugit de la Zama.

R�zboiul se �ncheiase. Roma �nvinse.

19 ani mai t�rziu.

Dar at�ta timp c�t Hannibal era �n via��, Roma nu se putea odihni.

L-au g�sit �n cele din urm� �n Bithynia, �n nordul Turciei.

Dar Hannibal nu i-a acordat Romei satisfac�ia uciderii sale.

�i acum a venit vremea s�-i scap pe romani de acest b�tr�n ur�t.

Fabius a salvat Roma de cea mai mare criz� a sa.

Dar nu a tr�it s�-l vad� pe Hannibal �nfr�nt la Zama.

Mago nu s-a mai �nt�lnit niciodat� cu Hannibal.

A murit pe mare �nainte de lupta de la Zama.

Cariera politic� a lui Scipio nu s-a dovedit s� fie la fel de triumf�toare ca cea militar�.

El a murit la scurt� vreme dup� Hannibal.

-Astea sunt toate? -Da, generale.

Eu doar am scris ce mi-a spus el. Nu am...

�tiu asta.

Dar dac� va scrie cineva povestea acestui om

ace�tia vor fi romanii.

R�zboiul lui Hannibal a adus Roma �n pragul distrugerii.

Dar pentru c� nu a atacat Roma dup� b�t�lia de la Cannae,

a e�uat s� �i dea lovitura decisiv�.

Amenin�area sa a for�at Roma s� ac�ioneze.

�n cele din urm�, s-au dovedit a fi acea for�� care nu va

cucerii nu doar Cartagina �ntr-o bun� zi, ci foarte multe teritorii din Noua Lume.

Chiar �i dup� sinuciderea sa Hannibal a tr�it �n continuare �n mintea romanilor.

Ca o amintire dureroas�... Ca o prezen�� �ntunecat�...

Cel mai cumplit co�mar al Romei.

Nici un animal nu a fost r�nit �n timpul acestor film�ri.