All language subtitles for The 7 Wonders of The Ancient

CUM AU ARATAT ELE CU ADEVARAT?

Cele 7 minuni ale lumii antice au devenit
atit de admirate, subiecte de legenda,

imbogatite de imaginatie,
incit pina in secolul al XIX-lea

omenirea nu era sigura daca
toate cele 7 au existat cu adevarat.

Acum stim ca toate au existat
dar arheologii mai sapa inca pamintul

in cautarea ruinelor care, odata,
se inaltau semete deasupra capetelor.

Fiecare ciob gasit, fiecare fragment
devine o particica dintr-o comoara

numita un puzzle al imaginilor reale
ale celor 7 minuni.

Carturarii istoriei s-au intrebat
adeseori unde a fost Edenul biblic.

Paradisul...

Au ajuns la concluzia ca a fost localizat
in cornul fertil al Asiei Minor,

intre fluviile Tigru si Eufrat,
in teritoriul denumit de greci Mesopotamia.

Pentru noi este vorba de Irak.

Impresiile noastre despre Mesopotamia de azi,
cu greu pot evoca viziuni ale paradisului.

Cu toate astea, terenul acesta lovit de fierbinteala
a ridicat doua din marile cetati ale antichitatii.

Ninive, capitala Imperiului Asirian si Babilonul.

Babilonul in epoca lui de glorie
a fost intr-adevar o regina,

dar una de o moralitate dubioasa.

Babilonul a fost o cupa de aur, spune
profetul Ieremia, care a imbatat tot pamintul.

E usor sa ti-i imaginezi pe babilonieni
ca destrabalati, mai degraba decit ca ingineri.

Dar in intervalele dintre petreceri si razboaie,
trebuie ca s-au dedicat si grelei munci

de construire a splendidului lor oras
si a remarcabilelor lui gradini suspendate.

GRADINILE SUSPENDATE ALE BABILONULUI.

Parererile artistilor, formate pe baza
descoperirilor arheologice, sunt destul de concordante.

Chiar si cind iau in consideratie locul
Gradinilor suspendate in istorie,

gradinile sunt totusi gradini.

Ceea ce adesea nu sunt scoase
in evidenta, sunt camerele regale,

legate de mici drumuri ascunse
sub arcadele gradinii.

Multi istorici il crediteaza pe regele
Nabucodonosor cu construirea gradinilor.

Daca e asa, atunci regele
a avut gusturi foarte scumpe.

Fara sa se uite la costuri,
a importat cedri de 18m inaltime,

flori exotice si plante care cresteau
luxuriant pe terasele asezate una sub alta

pina la o inaltime de 100m.

Unii istorici cred ca Nabucodonosor
a construit gradinile pentru regina sa

ca sa-i aminteasca de Medes, locul ei de bastina.

Altii spun ca nu au nimic
de-a face cu Nabucodonosor.

Considera ca acestea sunt mai degraba
gradinile legendarei Semiramis,

o regina a Asiriei.

Cu toata aceasta splendoare,
Babilonul era un oras construit din caramida

pe un teren de nisip si aluviuni.
A fost construit din caramizi.

Caramizi uscate la soare,
caramizi arse, dar totusi caramizi.

Costurile unei constructii din piatra
erau prohibitive chiar si pentru un rege.

Si totusi aceste gradini au fost
construite pe o fundatie din piatra.

Cind arheologii au descoperit aceasta
fundatie, au stiut ca gasisera pozitia exacta

a gradinilor suspendate ale Babilonului.

Udatul perpetuu al gradinilor
intr-o regiune atit de arida

a fost fara indoiala o sarcina incredibila.

Si cu toate acestea, inginerii
au rezolvat cu succes aceasta provocare.

Constructorii lumii antice au obligat aceste
gradini sa inflorasca in desertul mesopotamian.

Gradini in desert.

Descriind gradinile suspendate,
artistii au cazut de acord in general

asupra cum trebuie sa fi aratat minunea.

Nu acelasi lucru s-a intimplat insa cu cea
mai mare statuie a antichitatii.

COLOSUL DIN RHODOS

Artistii au infatisat-o intr-o paleta
larga de pozitii si atitudini.

Stim insa cum arata capul.

Exista monede din epoca respectiva
care ni-l arata.

Colosul este prezentat cu o
coroana de raze stralucitoare.

Ceva in genul statuii libertatii.

Despre cap suntem siguri. Dar unele
din pozitiile corpului imaginate de artisti

ar fi putut fi un adevarat cosmar
pentru inginerii pusi sa-l construiasca.

Exista versiuni care il prezinta
cu mina dreapta streasina la ochi.

Sau poate ca saluta.

Pare ciudat ca, colosul care il
reprezinta pe Helios, zeul soarelui,

sa-si fereasca ochii de soare.

Alteori il reprezinta cu bratul
ridicat, purtind o torta.

In timpul renasterii, colosul a fost
reprezentat stind pe 2 socluri.

Asta si-a imaginat Shakespeare cind a scris:

"De ce omul plasmuieste o lume ingustata,
marginita ca de picioarele unui colos,

pe sub care,pedestrii, trecem aruncind
priviri furise in sus.

Inginerii de azi spun ca daca ar fi fost
construit astfel, s-ar fi prabusit.

Inca mai exista o mare cantitate de
supozitii in incercarea de a determina

cum a aratat cu adevarat aceasta super statuie.

TEMPLUL ZEITEI ARTERMIS DIN EFES
Cel care si-ar fi atintit privirea asupra sa

ar fi fost convins ca lumea zeilor
nemuritori s-a mutat din Rai pe Pamint.

Philon Bizantinul care a completat lista
celor sapte minuni asa cum le cunoastem azi,

a scris cuvintele urmatoare:

Efes a fost un oras minunat, bogat
si puternic, cunoscut in toata lumea greaca

iar mai tirziu in imperiul roman
nu pentru bunatatea sa, ci pentru zeita sa.

Cu toate astea, timp de secole,
populatia locala nu a stiut

ca un templu maret fusese ridicat
odata chiar pe pasunea lor.

Cind arheologul britanic J.T.Wood a sosit in 1863,

nu era nimic aici, doar o cimpie vasta, dezgolita.

A inceput sa sape bazindu-se pe calculele sale.
A fost tenace.

Dupa 7 ani de sapat a inceput sa dezgroape
ramasitele marelui templu.

Imagini ale fatadei templului au aparut pe
monede romane batute pe cind mai exista cladirea.

Atit monedele cit si sapaturile lui Wood
au permis artistilor sa creeze

reproduceri ale templului in diferite
etape ale constructiei si reconstructiei sale,

care sunt destul de consistente.

Templul din Efes era o structura
stralucitoare din marmura.

Cea mai mare a lumii antice grecesti.

Acoperisul din lemn era sprijinit
de 126 de coloane de 20m inaltime.

Portile erau din arama.
Treptele construite imprejurul intregii cladiri

ofereau acces spre o terasa de marmura.

Coloanele zvelte, frumos ornate sugerau
cutele unui vesmint feminin.

Iar volutele capitoliilor ionice
semanau cu buclele parului unei femei.

Imaginea sacra a zeitei Artemis din Efes a fost
depusa intr-un altar sfint, numit Pastratorul.

Sau Cupa Zeitei.

De la efigiile luxoase alaturi de imbracamintea cea
mai scumpa, impodobite cu imagini ale zeitei

pina la coloanele aliniate de-a lungul strazilor.
Calea de marmura.

In cinstea divinei ei zile de nastere.

Imaginea ei: Mantia, decorata cu capete de fiare,

trunchiul ei, acoperit de sini imensi,

este o viziune bizara pentru niste
tarani cu instincte neslefuite.

600 de ani dupa ce templul a fost construit,

apostolul Paul a facut o calatorie in Efes
ca sa cistige adepti pentru crestinism.

Curind a fost inconjurat de o multime furioasa.

Era un comert infloritor cu copii de argint ale
imaginii zeitei catre pelerini si turisti.

Predicile lui Paul au miniat negutatorii de argint.

Era un pericol pentru afacerile lor.

In cele din urma, noua religie a triumfat
asupra cultului zeitei Artemis.

Hoarde barbare au pradat orasul si
au profanat sanctuarul zeitei.

Cutremure au distrus coloanele.

Ruinele templului au fost treptat ingropate
sub aluviunile fluviului.

Se spune ca secole dupa distrugerea sa,
oamenii mai adunau pietre de la locul templului...

si le venerau.

STATUIA LUI ZEUS DIN OLIMPIA

Una din minunile antice a aparut pentru ca
cei mai credinciosi supusi

sa poata avea o audienta la regele zeilor.

In salbaticia Peloponez-ului, muntele Olimp,
se inalta pina la aproape 3300m.

Pentru grecii antici, era cel mai
inalt munte din lume.

Crestele sale erau caminul zeilor si asa cum
omenirea era supusa zeilor,

zeii insisi erau supusii lui Zeus.

Zeus este suveran.

Pentru pelerinul epuizat,
inaltimea muntelui era inaccesibila.

Asa ca Olimpia, la 175 mile mai la sud de munte
a fost construita ca un al doilea camin,

- un camin departe de casa - pentru Zeus suveranul.

Olimpia este un altar, nu un oras.

Majoritatea cladirilor sale sunt
adaposturi pentru pelerini.

Olimpia era deja vestita.

Aici, eroul zeu Hercule a stabilit intrecerile atletice
pe care lumea avea sa le cunoasca

sub numele de Jocuri Olimpice,
in onoarea tatalui sau, Zeus.

Grecii antici au numarat anii de
la inceputurile acestor Jocuri.

Pentru grecii antici, Olimpia este
un amestec de Superball, Wimbledon,

Yankey Stadium si Mecca si Sfintul Petru.

Pentru ca aici se afla Altarul lui Zeus.

13 ani a durat constructia templului.

Si timp de 20 de ani a stat gol.

Construit ca sa adaposteasca pe regele zeilor,

statea fara chiriasul sau

deoarece maestrul care il realiza,
sculptorul Fidias,

isi finaliza comenzile primite in Atena.

In cele din urma Fidias a ajuns
in Olimpia si s-a organizat rapid.

Acest ulcior probabil a potolit setea
sculptorului care muncea din greu.

A fost descoperit in apropierea templului.

Este inscriptionat: "ii apartin lui Fidias".

Cind Fidias a lasat uneltele din mina, a stiut cu siguranta

ca a creat capodopera vietii sale.

Se spune ca Fidias l-a intrebat
pe Zeus daca ii place statuia.

Imediat, un traznet a lovit
podeaua templului.

Fidias a interpretat asta ca un DA.

De la monezile grecesti stim
cum arata statuia din profil.

Inscriptiile marcate de cei
care le-au emis sunt foarte amanuntite.

Personajul sezind, este inalt
cit o cladire de 4 etaje.

Pe cap purta o coroana de raze.

In mina dreapta tine o statuie a victoriei.

In stinga, un sceptru pe care sta un vultur.

Trupul sau e din fildes iar roba
si sandalele din aur.

Tronul sau este batut cu pietre pretioase.

In ciuda faptului ca aceasta descriere
lasa prea putin loc imaginatiei,

artistii nu sunt intotdeauna de acord in
reprezentarile lor

asupra acestei marete statui olimpiene.

Poate pentru ca infatisarile lui Zeus
sunt atit de multiple.

Il vedem pe Zeus, minunatul rege al zeilor,

ai carui ochi arunca fulgere si
a carui voce e tunet?

Sau Zeus, rautaciosul vinator de femei

care isi lasa prada sotia, zeita Hera,
crizelor de gelozie?

Nu vom sti niciodata sigur.

Cit despre Jocuri,
inchinate placerilor batrinilor zei,

au continuat sute de ani.

stabilind idealul grec de dezvoltare a fiintei
umane catre cele mai inalte niveluri

ale armoniei dintre minte si trup.

Sau poate... nu chiar mereu.

Boxul de exemplu era un eveniment olimpic popular.

In 388 i.Hr., un concurent pe nume Dupilus
si-a mituit adversarul ca sa piarda meciul.

Au existat multe asemenea situatii.

Chiar si in acele vremuri ideale,
lacomia putea denatura o victorie

sau sportivitatea.

Cit a fost in picioare, aceasta minune
a lumii a fost uluitoare.

MAUSOLEUL DIN HALICARNAS

Atiti de mult incit a imbogatit limbile
moderne cu un cuvint nou.

Ce a mai ramas din mormintul lui Mausollus,
aici in oraselul turcesc, odinioara Halicarnas,

este taiat in piatra fundatiei.

O scara catre camera mortuara si stilpi sparti.

Timpul si o noapte de Sf. Ion
a distrus maretul mormint

si a furnizat pietrele necesare la repararea
vechiului castel ridicat de cruciati.

Cu toate astea, avem o imagine clara
despre cum a aratat in plina glorie.

Pentru vremurile antice, a fost
o structura mamut.

A fost alcatuit din 3 parti distincte.

Un podium semet la baza,
placat cu marmura.

Deasupra sa, un templu cu coloane,
alcatuit din 36 de coloane,

sustinind un acoperis piramidal.

Din punct de vedere arhitectural,
este unic.

Imbina formele grecesti cu cele egiptene.

Aspectul exact al nivelului
de jos al mormintului este un subiect

de disputa intre savanti.

Dar exista un acord general
despre ceea ce era deasupra.

Monumentul inalt de 50m este
incununat de o sculptura din marmura

inalta de 8m, reprezentind un car
de lupta tras de 4 cai.

Conducatorul lui este insusi Mausollus,
cu Artemisia, regina lui, linga el.

Regele Mausollus este o forta politica.
Si totodata orgolios.

Conduita sa exprima:
"Sunt un om frumos si puternic

Si feroce in lupta".

A inceput construirea mormintului
sau in timpul vietii.

A murit inainte ca acesta sa fie terminat.

Artemisia, nu numai ca a preluat
finalizarea mormintului,

dar a preluat si tronul.

Regina Artemisia este sotia lui Mausollus
dar si sora sa.

Conform marturiilor ramase, ea l-a
iubit foarte mult in ambele ipostaze.

Cind Mausollus a murit, a fost foarte nefericita.

I-a impachetat cenusa in stofe cusute cu aur,

Pe care le-a pus in siguranta
intr-o cutie din aur

pe care a depus-o intr-un sarcofag
din alabastru.

Se spune ca o parte din cenusa lui a
transformat-o intr-o pulbere fina

pe care a amestecat-o cu parfum si a baut-o.

Atit de mare a fost dragostea ei.

Ca sa vedeti unele din fragmentele
celebre ale mormintului,

trebuie sa vizitati British Museum in Londra.

Acest capitoliu ionic,

acest leu, amindoua sunt fragmente
pretioase din mormintul lui Mausollus.

Aceasta friza splendida reprezentindu-i
pe greci infringind amazoanele

si acesta, un cal din statuia
de deasupra monumentului.

Se crede ca aceasta este
figura lui Mausollus.

Iar aceasta, Artemisia, ramasa
fara chip de-a lungul timpului.

Datorita lui Mausollus, avem cuvintul
mausoleu in limba noastra.

Anticii au numit aceasta cladire simplu,
Faros, dupa insula pe care a fost construita.

FARUL DIN ALEXANDRIA.

Functia dicteaza forma.

Aceasta este cu siguranta adevarat
in ceea ce priveste farurile.

In toata lumea, in orice epoca,
farurile au aratat aproximativ la fel.

Ca sa isi proiecteze razele si
ca sa poata fi vazute de pe mare,

farurile trebuie sa fie inalte.

Faros a fost cea mai inalta cladire
a lumii antice.

Ca sa poata fi vazut de vase in ceata,
burnita, sau noptile cele mai intunecate.

trebuie sa fie de un alb reflectorizant.

Farul a fost placat cu marmura alba stralucitoare.

Majoritatea farurilor sunt construite pe
o fundatie de piatra, stinca sau beton.

Farul din Alexandria a fost asezat
pe o fundatie de sticla

deoarece constructorii au descoperit
ca sticla rezista cel mai bine

la distrugerile provocate de mare.

Farurile sunt de obicei simple, austere.

Aici insa, Farul arata diferit.

Nu era numai functional dar si frumos.

Era dotat cu sute de ferestre si
un dom cu sculpturi pline de gratie.

Acesta era prevazut cu o serie de gauri cilindrice

incununate de o statuie a lui Poseidon,
zeul marii.

Restul trebuie sa-l completati din imaginatie.

Spre deosebire de alte minuni,
scopul Farului nu era glorificarea zeilor

sau sa inradacineze ideea de nemurire.

Aceasta minune era o creatie binevenita
pentru oamenii obisnuiti:

marinarii si capitanii lor.

Pentru cei rataciti pe mare.
Pentru oameni obisnuiti,

la fel ca si pentru regi si regine.

MAREA PIRAMIDA DIN GIZEH

Nu e nevoie sa incerci sa-ti
imaginezi marea piramida

pentru ca inca mai exista.

Sta "in picioare" de 50 de secole.

A fost deopotriva mormint
si casa a comorilor

garantind o eternitate confortabila
pentru faraonul Kufu.

Acum, cea mai veche dintre cele 7 minuni
va invita in mod special.

Asa ca puteti face o calatorie
din aglomeratul Cairo spre platoul Gizeh

si sa vedeti acest monument rezistent
cu ochii vostri.

Cum stralucea in lumina soarelui
dupa terminarea constructiei sale plina de eforturi.

De fapt, nu chiar...

Marea piramida, ca si clonele
sale ceva mai mici,

piramidele lui Kefren si Mikerinos,

au fost acoperite complet cu calcar
slefuit care stralucea ca sticla.

Asta probabil ca a fost un peisaj
splendid in apusul soarelui.

Fragmente din tencuiala de calcar inca
mai stralucesc din virful piramidei lui Kefren.

Admirind-o, s-ar putea sa va intrebati
daca e plina pe dinauntru sau nu.

Pare solida dar dupa ce arabii
au ocupat Egiptul,

un kalif lacom a fost obsedat
de aceasta intrebare:

este plina sau nu pe dinauntru?

Cind si-a imaginat comorile faraonului
adapostite de aceste pietre,

a poruncit sa se deschida o intrare.

Dupa ce au incercat sa deschida
la intimplare o intrare

in blocurile de piatra aparent impenetrabile

sapatorii au ajuns la o retea de tunele.

Pasajele intunecoase erau atit de abrupte
incit aproape ca par de doua ori mai lungi

in apropierea camerei mortuare.

In sfirsit, locul de odihna al faraonului Kufu.

Un sarcofag din piatra intr-o camera
alcatuita parca dintr-un monolit de granit.

Mormintul e gol.

Camera a fost golita.

Banuielile kalifului cel lacom au fost corecte.

A existat o comoara ascunsa in piramida.

Dar altcineva a ajuns la ea inaintea lui.

ALEXANDRU SI CELE SAPTE MINUNI

Nici inainte si nici dupa,
nu a mai fost altul ca el.

Cu toate ca viata lui a fost scurta,
Alexandru cel Mare a "curentat" omenirea ca un fulger.

Alexandru este prototipul tuturor eroilor nostri.

Izbitor de frumos, era totodata
inzestrat cu un curaj incredibil.

Prima data cind s-a dus la razboi avea 16 ani.

Soldatii care au urmat steaua lui Alexandru
au fost rasplatiti cu un neasteptat sir de victorii.

Inainte sa moara, Alexandru cucerise mai
mult teritoriu si in mai putin timp

decit oricare alt conducator militar din istorie.

Cuceririle sale se intindeau pe trei continente

de la muntele Olimp pina in Himalaya.

Teritoriul sau cuprindea toate
cele 7 minuni ale lumii antice.

Cinci dintre ele mai existau
in timpul vietii sale.

In secolul5 i.Hr., Herodot,
"tatal" grec al istoriei

a scris despre marele edificii
ale lumii asa cum le-a cunoscut el.

In timpul lui Alexandru, acestea au devenit
"monumente care trebuiau neaparat vazute".

Alexandru simtea cva are o legatura de rudenie cu una
din aceste minuni: statuia lui Zeus din Olimpia.

Mama lui, care era grecoaica, ii soptea adesea
ca Zeus, regele zeilor, este tatal sau adevarat.

Zeul erou, Hercule, ii era si el ruda.

Hercule este creditat prin traditie ca ar fi
inaugurat jocurile de la Olimpia.

Care pledau pentru unitate printre
certaretele state grecesti.

Olimpia era capitala acestor competitii.

Si locul de nastere al tuturor sporturilor
mari pe care le cunoastem azi.

Alexandru putea sa se apropie de acest
templu ca un membru al familiei.

Si sa stea in picioare, totusi cu respect,
in fata tatalui sau, Zeus

personificat de aceasta statuie de 4 etaje
cu trupul din fildes si roba din aur pur.

Acolo putea cere binecuvintarea tatalui
sau pentru expeditiile sale militare.

In cruciada sa impotriva imparatului persan Darius

Alexandru ataca Halicarnas, capitala unei
satrapii persane, in 344 i.Hr..

Dupa o batalie crincena,
il alunga pe rege din oras.

Acum Alexandru are ragazul sa investigheze un
monument unic din marmura alba stralucitoare,

inaltindu-se la 47m deasupra orasului.

Arhitectura acestuia este foarte neobisnuita.

O sinteza intre stilurile asirian,
grec si egiptean.

Alexandru este impresionat.

I se spune ca acesta este mormintul lui
Mausollus, tatal regelui pe care il invinsese.

Mormintul a fost terminat de Artemisia,
nevasta si sora lui Mausollus.

Dragostea ei pentru Mausollus, un om brutal
si orgolios a fost cutremuratoare.

Alexandru o numeste guvernatoarea provinciei
pe sotia regelui infrint,

care ii va deveni ca o mama.

Soarta mormintului lui Mausollus a fost
lasata in miinile sale.

Cu 3.000 de ani in urma, splendidul
oras Efes din provincia Lidia,

este cel mai bogat port maritim
din Asia Minor.

Acum, prosperii si iubitorii de lux efesieni,
s-au supus avansului lui Alexandru.

Templul sau cu multiplele coloane
de marmura de 20m, este renumit.

Acesta atrage mai multi pelerini
decit oricare alt templu din lume.

Zeita Artemis este patroana aici.

Dar nu Artemis cea familiara lui Alexandru.

Vinatorita sora geamana a lui Apollo.

Un fel de baietoaica divina care se dedica
doar placerii vinatorii.

Aceasta Artemis din Templu este zeita fertilitatii.

Si mama Pamintului.

O patroana a nasterilor incinsa
de un ciorchine de sini.

Chiar in ziua in care s-a nascut
Alexandru cel Mare,

un maniac a dat foc templului.

Artemis era prea ocupata cu aducerea
lui Alexandru pe lume, ca sa stinga focul.

Asa ca la 22 de ani, cind Alexandru
s-a apropiat de templu,

acesta inca mai purta cicatricele focului.

Alexandru insista sa se reconstruiasca templul.

Ceea ce s-a si facut.

Templul reconstruit le intrece pe cele
anterioare in marime si stralucire.

Abia atunci a fost nominalizat ca una
din cele 7 minuni ale lumii antice.

Dupa ce Alexandru elibereaza Egiptul
de stapinitorii persi,

alege un sat saracacios de pe malul
Mediteranei ca loc pentru noua sa capitala.

Numit dupa intemeietorul sau, orasul Alexandria
devine un centru cultural si comercial infloritor;

Cel mai aglomerat port al lumii antice;

O piata foarte activa
unde Africa, Asia si Europa se intilneau

amestecindu-se, cumparind, vinzind, tirguindu-se.

Chiar si astazi se poate observa un amestec
poliglot pe chipurile oamenilor.

Cind Alexandru moare, corpul sau este adus
aici pentru inmormintare

de catre prietenul sau din copilarie,
si unul dintre cei mai buni generali ai sai

cunoscut in Egipt ca Ptolemeu I-ul.

Ptolemeu pune bazele marii biblioteci
din Alexandria.

care adapostea mostenirea literara a Greciei.

Si ai carei scribi fac prima
transcriere a Bibliei evreiesti

in alta limba decit cea evreiasca.

Tot in timpul lui Ptolemeu I a inceput
constructia Farului pe mica insula Pharos.

care fusese vizitata odinioara de Elena
din Troia si de iubitul ei, Paris.

Acoperit cu marmura alba si ornata
cu sculpturi superbe,

se ridica deasupra portului la
peste 133m inaltime.

Lumina focurilor uriase era reflectata
in largul marii de oglinzi din bronz.

Raza putea fi vazuta de vase
de la 80km distanta.

A fost numit simplu, Pharos,
dupa insula pe care a fost construit.

Si a fost operational timp de 900 de ani.

Bineinteles ca Alexandru cind a fost in Egipt
a vizitat Marea Piramida.

care era deja o antichitate chiar
si in zilele lui.

Bineinteles ca a cazut in admiratie in fata ei.

La fel va face si Julius Cezar mai tirziu.

Iar si mai tirziu, Napoleon.

Fara indoiala, ca multi din vremea sa,

Alexandru credea ca oamenii nu au putut
crea singuri aceasta minune.

Zeii i-au ajutat.

Desigur, numai cu ajutorul zeilor putea
lua nastere un monument atit de minunat.

De-a lungul secolelor, mii, poate milioane
de oameni au stat in fata acestui monument.

Unul dintre cei mai atenti observatori a fost
scriitorul si umoristul american Mark Twain.

Atita timp cit Marea Piramida a fost
o atractie, ghizii locali au asaltat vizitatorii

cu informatii nedorite si falsuri arheologice.

In 1860, un asemenea ghid l-a urmarit
pe Mark Twain atit de insistent, incit acesta

i-a oferit 100 $ daca se arunca din
virful Piramidei cu capul inainte.

Babilonul este regina oraselor
din Orientul apropiat.

Asa ca se intelege ca Alexandru
l-a adaugat imperiului sau.

El intra in oras in postura de cuceritor

pe drumul procesiunii lui Murdoch
si prin Poarta Ishtar.

cu leii si dragonii sai glazurati.

Simbolurile stralucitoare si fanfare de trompete.

Asta este pamintul pe care se inalta odata Ninive.

Cetatea regelui Sargon care i-a
deportat pe izraeliti in Asiria.

A ziguratilor, celebrii constructori
ai turnului Babel

care se ridica pina in inaltul cerului.

Iar acum, Babilonul. Orasul a carui faima ajunsa departe

patrunde lumea antica intocmai ca un parfum.

Dorinta de lux e la baza invidiei si a cruzimii oamenilor.

Dar nimic nu-l pregatise pe Alexandru pentru
prima sa vizita la gradinile suspendate ale Babilonului.

Acolo, pe aceasta cimpie pirjolita, revarsari
vegetale emanind parfum de flori,

se ridicau dumnezeieste incit pareau
suspendate in aer deasupra capului.

O oaza zburatoare.

Dupa ce si-a extins imperiul spre India,

Alexandru se intoarce la Babilon.

Unde planuia sa-si stabileasca noua capitala.

Dar inainte sa apuce sa-si duca planul la indeplinire,

A cazut la pat cu febra, care s-a dovedit fatala.

A lasat instructiuni referitoare la moartea sa.

"Cind voi muri, lasati-mi miinile inafara sicriului.

Aceste miini au cucerit totul,
dar vor parasi lumea goale.

Marele Alexandru a murit cind avea doar 32 de ani.

Remarcabila sa viata a fost energizata
de minunile lumii sale.

De la altarul tatalui sau, Zeus,

si efesiana Artemis care i-a vegheat nasterea,

pina la marea piramida care ii adincea dorul de nemurire

Iar acum umbra unei alte minuni il invaluia
ca un giulgiu.

Cui nu i-ar place sa stie ca ultimul
lucru pe care il priveste

inainte de moarte sunt gradinile suspendate.

Dupa moartea lui Alexandru, doi din generalii sai,
Ptolemeu si Antigonide au inceput

sa se certe pentru stapinirea imperiului.

Rodos, una din micile orase stat s-a aliat cu Ptolemeu.

Antigonide s-a infuriat.

L-a trimis pe fiul sau cu o armata imensa
ca sa asedieze micul Rodos.

Dar Rodos a rezistat hotarit pina cind Ptolemeu,
care nu i-a uitat loialitatea, a venit in ajutor.

In semn de multumire, cetatenii Rodos-ului
au ridicat o statuie.

Mai mult decit o statuie.
Un colos. O minune a lumii.

Este Helios. Zeul soare, aparatorul cetatii.

Inalt de 40m.

Corpul sau este cel al unui tinar.

Un brat este ridicat intr-un salut.

Iar fata lui... Fata lui este
fata lui Alexandru cel Mare.

Un chip al lui Alexandru a fost portretizat pentru veacuri

dar niciodata atit de dinamic
ca acest supererou pe ecran panoramic

in filmul atent documentat:
ALEXANDRU CEL MARE

- Noua regina!

Si fie ca zeii sa-i dea viata lunga
pentru Macedonia.

Un mostenitor legitim al tronului.

- Betivan nebun si prost!

Indraznesti sa vii aici?

Aici este lumea si timpul in care Alexandru Cel Mare

Alexandru, cuceritorul cuceritorilor,

A carui ambitie nu a cunoscut nici o opreliste.

Iata iubirile, gloriile si legenda
unui om care a crezut ca este un zeu.

Richard Burton in rolul lui Alexandru Cel Mare.

Frederic March, Filip al Macedoniei.

Claire Bloom

Ti-e teama ca te voi parasi pentru o alta femeie?

Nici o alta femeie nu mi-e rivala cu exceptia mamei tale.

Si dorinta ta arzatoare de a-ti depasi tatal.

Danielle Darieux in rolul Olimpiei, al carei
geniu rau a inspirat ura si crima.

Mai puteti vedea in Alexandru Cel Mare pe:

Roxanne, fiica lui Darius,

Eunice, regina tatalui sau,

- Esti foarte tinara... si foarte frumoasa.

- Tu te uiti la o femeie asa cum face tatal tau.

- Poate pentru ca sunt... gelos.

- Ba eu sunt. Pentru dragostea lui pentru tine.

- Atenieni!

COLOSUL CARE A CUCERIT LUMEA.

In zece ani el a cucerit lumea.

Si-a deschis drum prin lupta 3200km pina la Babilon.

Milet, Sidon, Tyr, toate aceste mari
orase au cedat in fata sa.

A intrat in Egipt, a traversat Eufratul,

Babilon, Persopolis, Souza, toate sunt comorile sale,

L-a invins pe Darius si s-a incoronat
regele regilor asupra tuturor domeniilor sale.

Stapinul a doua lumi, a realizat ceea ce
nici un om nu a mai realizat in istorie.

Iar acum el traverseaza tinuturile Indiei.

A mers mai departe decit oricare zeu inaintea lui.

Este omul cuceririlor. Cel care i-a intrecut pe zei.

Provocarile dificile si istoria

Faptul ca tehnologia fertilizeaza semintele civilizatiei
este evident in cele 7 minuni

ale lumii antice.

Antice sau contemporane, visurile marilor
vizionari au putut fi realizate datorita

schitelor arhitectilor si inginerilor.

Marea piramida. In spatele ei este mister.

Puterea omului este cea care a construit-o.

Nu numai putere musculara ci si puterea mintii.

Cum poate o structura din piatra care acopera 7 hectare,

masurata, sa rezulte a fi o piramida perfecta.

cu o toleranta de ordinul centimetrilor.

Fara ajutorul uneltelor pe care noi
le consideram indispensabile de secole,

egiptenii antici, cu o stapinire de netagaduit a geometriei,

au creat un patrat perfect folosind doar o sfoara.

Dupa ce au cintarit problema, savantii au ajuns
la concluzia ca aceasta este o cale

prin care probabil ca egiptenii antici au construit piramida.

Exista un numar de teorii despre cum au facut-o.

Dar asta e o cale simpla prin care
poti desena un unghi drept.

Nu ne trebuie decit simpla geometrie si o bucata de sfoara.

Vreau sa gasesc exact mijlocul sforii si sa-l marchez.

Vom folosi apoi sfoara ca sa construim un unghi drept

spre nord care e in spatele meu.

Aici este mijlocul.
Il voi marca cu o bucata de sfoara verde

Cu ajutorul sforii, Scott formeaza un triunghi.

El leaga sfoara de doi tarusi si trage
centrul sforii inafara marcind mijlocul.

Nu conteaza cit de tare trag
deoarece tensiunea in fir este aceiasi de ambele parti.

El marcheaza punctul din mijloc cu un tarus.

Repeta apoi manevra de partea cealalta

marcind din nou mijlocul cu un tarus.

Unind aceste doua puncte cu o sfoara,
Scott a creat un unghi de 90 de grade.

asta este linia initiala Nord-Sud iar asta este noua linie Est-Vest.

Frumusetea acestui sistem este ca
nu e nevoie sa il aplici o singura data.

Se poate continua de unde m-am oprit,
de jur imprejurul Piramidei.

O poti lua apoi in sens invers si
iarasi in sens direct,

de fiecare data micsorind eroarea,
inca putin, pina obtii precizia dorita.

Construirea piramidei a necesitat tractarea
a 2.000.000 de blocuri de piatra

de la cariera pina la baza piramidei.

Pe masura ce constructia progresa, blocurile
erau trase in sus pe o rampa.

Unii istorici cred ca rampa era o spirala

care inconjura structura.

Altii cred ca rampa era dreapta.

Eu as prefera varianta mai lunga a rampei deoarece
o rampa inconjurind piramida

ar fi fost instabila pentru sarcini atit
de grele care sa fie trase pe ea.

De asemenea e dificil de imaginat cum pot
fi trase aceste blocuri grele dupa colturi

pe o astfel de rampa.

Aceasta optiune prezinta o problema uriasa.

Lungimea necesara acestei rampe
depaseste cu mult amplasamentul carierei.

Colturile devin o problema daca e folosita
o rampa in spirala.

Cilindri plasati sub pietre s-ar putea sa
fi fost folositi la deplasarea lor.

Cu toate ca teoriile despre metodele
de constructie difera,

dupa 23 de ani de munca,
Marea Piramida a fost terminata.

A fost si inca mai este cea mai mare
structura din piatra de pe Pamint

si cea mai veche minune a lumii antice.

Gradinile Babilonului, pat de trandafiri.

In mintea noastra, Gradinile suspendate
emana o senzualitate perpetua.

Desertul infloreste!
Dar cu ce specii de plante putea el inflori?

Si cum erau udate gradinile astea?

Gradinile sunt adesea controlate de cultura
individuala a monarhului.

Iar acel monarh arata ca el sau ea,
poate controla peisajul si

il poate face sa infloreasca intr-un mod
in care Dumnezeu insusi nu a putut

pentru peisajul inconjurator.

Astazi Collin Crosby care ingrijeste
Gradinile Regale Britanice, studiaza plante din

Orientul Mijlociu si cum s-au adaptat
acestea mediului lor.

Plante provenind din regiuni calde adaptate aici sunt
palmierii si chiar maslinii, dezvoltindu-se natural.

Ei pot supravietui datorita frunzelor
mici care pot conserva umezeala.

Totusi, in Gradinile Regale, va asigur
ca veti gasi plante mult mai interesante.

Citricele sunt un grup de plante de care
puteti fi siguri ca au crescut acolo

in Gradinile suspendate, gradinile regale.

Portocalele si lamiile ofera prin culorile
si prin florile lor un peisaj incintator.

Ele se puteau bucura de conditiile de
caldura uscata de acolo si oferindu-le

suficienta umezeala adusa din Eufrat,
se putea obtine o buna recolta de fructe.

Dar marea incercare nu consta in plantarea
Gradinilor ci in aducerea apei in cantitati suficiente.

In zonele arabe, in desert, apa este atit
de pretioasa, ca aurul.

Ei trebuiau sa se gindeasca foarte bine
cum o folosesc.

Au adus apa in apropiere prin canale

si eliberau apa adunata care se raspindea,
poate doar pentru 10 minute pe zi

dupa care inchideau din nou stavilarul

pastrind-o pentru a doua zi.

Pentru aducerea apei, savantii au investigat citeva
metode cunoscute in vremea respectiva

inclusin spirala infinita a lui Arhimede.

Matematicianul grec Arhimede a vizitat
Egiptul si a observat dispozitivul folosit de tarani

ca sa scoata apa din fluviu.

Singurul dispozitiv despre care avem dovezi
din acea vreme este de fapt "shadouf",

un dispozitiv foarte simplu de varsare,
cunoscut inca din mileniul 3 i.Hr..

Avea o contragreutate la un capat al unei
fringhii si un cos sau un vas la celalalt

care urca apa sus.

Avem ilustratii ale dispozitivului
din al doilea mileniu i.Hr.,

avem ilustratii in arta asiriana din
timpul Gradinilor suspendate,

dar nici o ilustratie a altor dispozitive
potrivite acestui scop.

Asa ca eu cred ca a fost singura solutie.

De un lucru putem fi siguri:
aceste gradini suspendate aveau radacini adinci

in stiintele ingineriei si horticulturii.

Majoritatea statuilor erau pe masura
unei nise. Dar Zeus din Olimpia

a avut nevoie de un intreg templu
pentru sine.

Planul era sa se construiasca o statuie
inalta de peste 4 etaje

si totusi sa aibe splendoarea fildesului pur.

Statuia era prea uriasa ca sa poata fi
taiata din blocuri compacte de fildes.

Asa ca marele sculptor Fidias a dezvoltat
o metoda de aplicare a fildesului

care nu a fost intrecuta niciodata.

Structura fildesului este de o asa natura
incit poate fi "desfasurat".

Va puteti imagina ceva asemanator
cu desfacerea unei cepe.

Sau ascutind un creion cu o ascutitoare
manuala si obtinind o panglica ingusta si subtire.

Nimeni nu a incercat asa ceva inainte si
asta este ceea ce a fost original cu adevarat.

Profesorul Kenneth Lapatton este primul care
redescopera metoda radicala a lui Fidias

de subtiere a fildesului.

Unele metode par putin fantastice, cum ar fi
impachetarea lui in piele de peste

ceea ce nu am incercat niciodata,

altii mi-au spus sa il fierb 3 zile
cu fructe de matraguna,

ceea ce pare putin cam periculos
ca sa incerc,

altii mi-au zis sa il moi in ulei,
ceea ce nu a avut nici un efect,

Cineva mi-a spus sa il moi in otet, ceea
ce am facut si astfel am obtinut rezultate,

S-a intimplat ca fildesul care este de fapt
un dinte cu continut mare de calciu,

are unele componente chimice care s-au
dizolvat si astfel a devenit moale si flexibil.

si astfel poate fi mulat in forme,
uscat, iar el isi va mentine acea forma.

Cu geniul lui, Fidias, reunind aceste tehnici
preluate de la diversi mesteri,

a creat aceasta minune a lumii.

Fidias a folosit cu grija aceasta tehnica
pentru a realiza "pielea" statuii.

In cele din urma, statuia a fost asamblata
in "colivia" templului.

Fidias avea o reputatie dar asta nu te
pregatea totusi pentru socul pe care il aveai

cind intrai pe portile templului si
vedeai imaginea aceea.

Spre deosebire de toate celelalte minuni,
nu puteai vedea nimic de departe.

Trebuia sa patrunzi in templu si
atunci te izbea dintr-o data.

Vai dar chiar ca este mare!

Mausollus s-a autodefinit drept
o bruta chipesa.

Oare minunatul mormint din Halicarnas
sa isi aibe originea in vanitatea sa?

A fost terminat in cele din urma datorita
dragostei nemuritoare a sotiei sale.

Orice ar fi motivat construirea sa, mormintul
lui Mausollus, a fost o minune arhitectonica.

Mausollus, a fost o figura puternica, dominanta,

Acum el si-a focalizat energiile
ca sa-si imortalizeze numele.

Un arhitect grec pe nume Pythius a fost
angajat sa construiasca un mormint enorm.

Nu stim cu exactitate de unde a venit dar el
a fost un pionier al teoriei arhitecturii,

probabil cel mai important arhitect
al secolului 4 i.Hr..

El avea opinii foarte puternice despre ce era
potrivit in proiectarea arhitecturala si ce nu.

Mormintul a fost proiectat sa se ridice la o
inaltime de 14 etaje.

Fiecare bloc era fixat de cele alaturate prin "cozi de porumbel" din fier.

Iar intre doua blocuri suprapuse erau
folosite stifturi.

La baza fiecarei coloane era taiata o gaura
de fixare cu bare de fier de urmatoarea.

Aceste blocuri au fost legate impreuna cu banda
ca sa se sprijine unul de altul.

Si anticii si-au dat seama ca blocurile de piatra,
ca sa isi imparta mai bine greutatea.

mai ales intr-o structura mare,
trebuiesc fixate unele de altele.

Daca ar fi existat vreun punct slab
in fundatie, de exemplu,

cladirea ar fi rezistat totusi mai bine.

In vremea in care a fost construit Mausoleul,
s-au facut pasi mari in dezvoltarea macaralelor.

si a masinilor de asalt.

Constructii masive din lemn pe roti,
capabile sa ridice greutati

la inaltimi de 35m.

Noi consideram de la sine inteles ca putem
utiliza masini in realizarea constructiilor

Aceasta grinda cintareste cam 1,5 tone.

Datorita inventarii macaralei de catre antici
putem acum sa ridicam greutati mari

pe cladiri la inaltime,

repede si cu mare precizie.

Rezistenta proiectului a fost testata de multe
cladiri celebre in toata lumea,

unde arhitectii lor s-au inspirat
din mormintul lui Mausollus.

Aceasta Artemis a fost o mama a Pamintului

modelata dupa modelul primar din Asia.

Discipolii ei erau ligieni.

Drept camin al sau, au ridicat cel mai
mare templu din marmura construit vreodata.

Un lucru interesant despre temple precum
cel al lui Artemis din Efes,

este ca ele sunt printre primele lucrari
ale arhitecturii grecesti

la oricare scara reala.

Acest templu al lui Artemis a fost construit
cu exceptia acoperisului,

in intregime din marmura.

A fost sarcina arhitectului Chersifron
sa obtina blocuri de marmura uriase

cintarind 40 de tone, de la o cariera
aflata la 11km distanta de templu.

Exista multe controverse despre cum
au mutat anticii pietrele grele.

Noi nu am incercat, dar cind tragi
un bloc de piatra,

trebuie sa invingi o frecare foarte mare

datorata greutatii blocului si suprafetei
pe care se deplaseaza.

Asa ca daca dorim un sistem care sa nu
implice tractiunea,

ar trebui sa le balansam sau chiar
sa le rostogolim.

Acesta este un model al unui
dispozitiv de rostogolire

in care blocul de piatra e prins intre
doi semicilindri mari de piatra.

Acesta este un sistem foarte eficient
de prevenire a frecarii.

Si puteti vedea cit este de usor
sa misti chiar si un obiect greu

Poate fi manevrat, rasucit, tras
in sus pe o rampa,

cu mult mai putini oameni decit
daca ai incerca sa-l tragi.

Un cilindru tras de boi a fost
dispozitivul folosit de Chersifron.

Elementele dreptunghiulare erau desigur mai
dificil de deplasat iar unele din ele erau enorme.

Cea mai mare arcada era de aproape 9m
lungime, ceea ce inseamna un bloc enorm din piatra.

Ca sa il deplaseze, el a introdus
capetele in role din lemn

transformindu-le in roti la care a
atasat animale de tractiune care sa le traga.

Una din cele mai mari probleme a fost
ridicarea uriasilor buiandrugi deasupra coloanelor.

Blocuri ca acesta cintaresc intre
5 si 10 tone fiecare.

Asadar cum au ridicat grecii antici
asemenea greutati enorme in virful templului?

Stim ca in Egiptul antic se utiliza un fel
de macara cu contragreutate numita "shadouf"

cu care se ridica apa.

Mai stim si ca grecii antici au folosit
acelasi principiu, la o scara mult mai mare,

ca sa ridice greutati de marimea incarcaturii
unui vas sau chiar vase intregi.

Asa ca ne putem inchipui ca a fost posibil
sa fi folosit acest tip de macara

cu contragreutate in interiorul templului,

asamblata pe o movila de pamint si piatra

astfel incit au putut monta o platforma
la jumatatea inaltimii templului,

ca sa le dea nivelul necesar ajungerii in virf.

Chersifron trebuia sa fie sigur ca
buiandrugii de 40 de tone din marmura

erau amplasati exact in pozitia corecta

altfel intreg templul s-ar fi prabusit.

Una din tehnicile folosite de Chersifron a fost
folosirea unui maldar de saci de nisip

drept contragreutate ca sa puna arhitrava pe pozitie
si apoi, golind treptat sacii,

baza arhitravei alunecind astfel incet
in pozitia exacta.

Bineinteles ca manevrarea trebuia facuta cu grija.

Cind in sfirsit templul a fost terminat,

altarul inchinat zeitei Artemis din Efes,
avea sa mai dureze 15 ani pina sa fie construit.

Ce care au vazut colosul, zeul Helios
venerat de locuitorii insulei Rodos,

au simtit ca este cea mai frumoasa
reprezentare a corpului uman facuta vreodata.

Colosul era un memorial inchinat lor insisi,

victoriei lor, libertatii lor.

Libertatii lor continue.

Chares din Lindos a fost maestrul
sculptor al colosului.

Era minunat de calificat pentru aceasta sarcina.

Trebuia sa fie o statuie din bronz si
piesele din bronz

care probabil erau pregatite in apropiere,

au fost asamblate impreuna.

La sfirsit statuia avea sa fie ridicata

chiar pe locul unde avea sa ramina.

Pe masuta ce sectiunile din bronz
erau fixate de un schelet,

conceptul Colosului incepea sa prinda contur.

Cind Chares a proiectat statuia, nu putea
sa-si dea seama

cum va arata lucrarea

pina cind lucrarea nu a fost terminata.

Acest lucru a creat probabil greutati deoarece
nu poti in primele etape ale procesului

sa pui fragmentele laolalta si apoi
sa le iei iarasi deoparte.

Trebuie sa astepti pina ce totul terminat ca
sa ai o prima imagine despre cum va arata.

Chares cu siguranta aflase cum sa ridice o
statuie atit de mare alcatuita din multe bucati.

Ceea ce trecuse aparent cu vederea, a fost
sa invete cum sa o faca sa stea in picioare.

Cind proiectezi o structura,
trebuie sa te gindesti foarte bine

cum sa faci ca sa reziste propriei greutati.

Solutii care functioneaza la scara mica,
pot sa nu fie viabile la scara mare.

Cind proiectezi de exemplu o sculptura goala in interior,

greutatea carcasei s-ar putea
sa fie prea mare.

Orice structura sau sculptura inalta si subtire
va fi mult mai vulnerabila la vint decit la cutremure.

Artistii renasterii au reprezentat Colosul
stind deasupra portului cu picioarele departate.

Imposibil. Dar pe masura ce povestea este
repetata mereu, statuia creste tot mai mare

pina cind un vas poate trece pe sub ea.

Cind o statuie este in picioare si este
vorba de un corp gol asa cum era traditia

reprezentarii zeilor si a eroilor,

picioarele trebuie sa ramina apropiate ca
sa-i dea rezistenta necesara.

Daca picioarele statuii ar fi alaturate,
ar avea o stabilitate mai mare

deoarece greutatea partii de sus ar apasa
vertical pe picioare

si daca fundatia este suficient de rezistenta,
ar trebui sa rezulte o structura relativ stabila.

Colosul ar fi fost instabil daca ar fi
stat cu picioarele indepartate.

Eroarea principala referitoare la Colos este cum
se sprijinita greutatea pe cele doua picioare

cind acestea sunt departate.

O actiune mai puternica a vintului asupra acestei
structuri care prezinta zone de slaba rezistenta

in jurul gleznelor de exemplu.

Slabiciunile structurii aveau
sa se arate cu certitudine.

Cind au facut-o, a fost catastrofal.

Un cutremur a darimat statuia
sfarimind-o de pamint.

Aceasta a rezistat in picioare doar 56 de ani.

Pharos. Farul din Alexandria a fost mai mult
decit o calauza pentru corabii si marinarii lor.

A fost un simbol al gloriei orasului.

O lumina a invataturii.

Si a rezistat timp de 900 de ani.

A fost de asemenea o capodopera a proiectarii.

Farul este impartit in forme distincte.

Un turn de 80m ridicindu-se
de pe o baza patrata.

Sectiunea urmatoare este octogonala,
cu cuptorul de iluminare deasupra

la care animale de povara carau combustibilul
pe o scara interioara in spirala.

sau cel putin asa se presupune teoretic.

Stim ca avea rampe in interior,
pe care magarii puteau de exemplu sa urce pina sus,

toate aceste rampe suportind greutati,
dar este oarecum nelamurit cum a functionat.

Sursa razei de lumina era un furnal
cu flacara deschisa.

Lumina era indreptata spre mare
de reflectoare uriase din bronz.

Una din problemele unui far, mai ales
amplasat intr-o locatie cum este Egiptul

care este sarac in copaci si lemn,
ar fi ce se poate folosi pentru alimentarea flacarilor?

Materia prima era cu siguranta obtenabila

de vreme ce Alexandria era portul
cel mai mare din Mediterana.

Farul a fost construit din blocuri solide
din granit si calcar.

Ca la toate cladirile inalte de azi,
zidurile sale trebuiau sa suporte toata greutatea

constructiei de deasupra.

Cladirile moderne au un strat exterior
foarte subtire, uneori in intregime din sticla.

iar peretii insusi, foarte usori.

Asta se obtine utilizind un schelet.
Tocmai ma sprijin aici de o astfel de grinda din otel.

astfel incit pardoseala interioara poate
fi libera in intregime.

Tehnologia cadrelor de rezistenta a fost
inventata doar recent

avind avantajul materialelor moderne cum
ar fi otelul si betonul.

Deoarece anticii trebuiau sa se limiteze
la piatra, ei au trebuit sa construiasca

ziduri foarte groase si grele

ca sa poata atinge inaltimea dorita.

A fost cea de a saptea, ultima
dintre cele 7 minuni.

Ne-a transmis o mostenire dainuitoare.

In multe limbi moderne, cuvintul
"pharos" inseamna far.

In franceza se spune phare;

In spaniola, faro;

Si deloc surprinzator, faros in greaca.

Faros... Sopteste despre a saptea
minune a lumii antice.

CELE SAPTE MINUNI ALTERNATIVE.

Cautatorii de minuni care au hotarit
care din ele sa fie cuprinsa in

lista celor sapte minuni ale lumii antice
au trecut cu vederea un miracol arhitectonic.

din propria ograda.
PARTENON ATENA. GRECIA

Partenonul.

Construit in secolul 5 i.Hr.si incununind
Acropolis-ul Atenei antice

aceasta este cucerirea suprema a
arhitecturii grecesti.

Odata aceasta capodopera dorica gazduia
o statuie a sculptorului Fidias.

care trebuie ca a rivalizat cu celebra statuie
a lui Zeus din Olimpia.

Atena Partenos, insemnind "Fecioara"
cu coif, sulita si avind 13m inaltime

ea era protectoarea orasului.

Grecii construiau bine. Nu timpul a transformat
aceasta structura in ruine ci praful de pusca.

Dupa ce a fost folosit si ca biserica
si ca moschee, a devenit depozit

de praf de pusca in timpul razboiului
turco-venetian la sfirsitul secolului XVII.

Praful de pusca a explodat lasind doar
ceea ce se vede si azi.

Nu tot ce a mai ramas poate fi vazut in Atena.

La inceputul secolului XIX sculpturi de
marmura din decoratiile templului

au fost cerute de al saptelea conte de Algon
si expediate la British Museum in Londra.

au fost una din marile atractii ale
muzeului pina in prezent.

Daca cronicarii ar fi facut o calatorie
aventuroasa pe atunci, nu mai departe de Marea Rosie,

o distanta nu prea mare pentru
timpurile noastre,

ar fi consemnat un oras sapat
in piatra: Petra.

pe teritoriul Iordaniei de azi.

Daca l-ar fi vazut, probabil ar fi
ridicat lista minunilor la 8.

Ivindu-se dintre stincile din care
a fost sculptat, Petra a fost numit

"orasul rosu ca trandafirul, vechi
ca insusi timpul".

In celebrul poem al lui John William Burgen.

Pomenit ca "Pivnita" in Cartea a doua
a Regilor din Biblie,

Petra controla drumuri comerciale
vitale dinspre est.

A devenit atit cetate cit si pastratoare
de comori pentru un popor arab numit Nabateeni.

In oras se poate intra pe calea cautarii,
o poteca ingusta si intortocheata

strajuita de pereti uriasi care timp de
secole au tinut departe legiuni inamice.

Teatrul, coloanele, sculpturile orasului sunt
scobite precum canioanele in piatra roz.

Iubitorii de film isi amintesc de
scena palpitanta de la Petra

din filmul Indiana Jones si ultima Cruciada.

IERUSALIM IZRAEL.

Daca vesnic curiosii greci ar fi calatorit
la nord de Petra, ar fi putut descoperi

un oras si mai mare. Ierusalimul.

O minune a lumii atunci ca si acum.

Aerul de deasupra orasului este
ingrosat de rugaciuni

in araba, ebraica,

greaca, latina,

armeana si aramaica.

Ierusalimul era o minune inainte ca Philon
si ceilalti sa-si fi facut listele.

Pe vremea cind Isus intra triumfal,
orasul era centrul vietii evreiesti

de mai bine de 1000 de ani.

O citadela naturala veghind deasupra
riului Iordan, era o fortificatie cananeeana

cind David, regele pastor a cucerit-o.

El a proclamat Ierusalimul, capitala sa.

In timpul domniei sale, si-a extins
regatul de la Marea Rosie la sud

pina la fluviul Eufrat la Nord.

30 de secole dupa regele David,
Ierusalimul inca mai este o minune monumentala.

Daca cautatorii de minuni s-ar fi intors
si catre vest, un teritoriu in care

Alexandru cel Mare nu s-a aventurat niciodata,

ar fi intilnit inginerii cei mai buni ai lumii
antice din noul oras infloritor: Roma.

Coloseumul acestuia, un exemplu extraordinar de
constructie, ar fi rivalizat cu oricare

din cele sapte minuni ale lumii antice.

Este enorm si totodata mostenirea arhitecturala
cea mai importanta din Roma antica.

Colosseumul este o capodopera de proiectare,
inaugurata in anul 80 d.Hr.,

cu un spectacol grandios de 100 de zile
de vinatoare de fiare si lupte de gladiatori.

Intre civilizatiile antice, Roma era o
aparitie intirziata.

Pentru Herodot, istoricul grec din
secolul V i.Hr.,

Colosseumul Romei ar fi parut la fel de futurist
ca tehnologia din Razboiul Stelelor pentru noi.

Si cu toate acestea, este una din cele mai
impresionante structuri ramasa din antichitate.

Exteriorul avea 60m inaltime.

Inauntru, arena avea aproape 90m lungime.

Acesta era cel mai mare stadion sportiv
al Romei si al intregii lumi.

Intre 50.000 si 73.000 de persoane
aveau loc la inaltimea celor 4 etaje.

Primele 3 etaje erau decorate cu
coloane dorice, ionice si corintice.

Al patrulea etaj era format din ferestre

incadrate de pilastri corintici.

Un inel imens umbrea spectatorii intr-un
mod ingenios lasind soarele sa inunde

doar spectacolele din arena.

Erau numeroase pasaje de trecere spre si
dinspre tribune.

Podeaua pe care luptau gladiatorii cu
fiarele sau intre ei, era construita din lemn

si acoperita cu nisip fin adus din Egipt.

Dedesubt se aflau pasaje labirintice intre
numeroase depozite, platforme si custi.

Astazi Colosseum-ul este o ruina.

Dar aceasta minune arhitectonica ce a influentat
modelul aproape tuturor stadioanelor din lume,

nu a fost egalat niciodata.

Pentru anticii greci, lumea se termina la
granita cuceririlor lui Alexandru cel Mare.

Dincolo de acestea, era intuneric, vid.

Mai mult de 1500 de ani au trecut pina cind
un om din vest sa se aventureze

in acea lume necartografiata si sa
descopere China pentru europeni.

cit despre chinezi, ei au stiut
dintotdeauna ca au fost acolo.

Grecii ar fi fost uimiti de Marele Zid.

Asta daca si-ar fi putut crede ochilor.
MARELE ZID CHINEZESC. BEIJING. CHINA.

Inceput in 1221 i.Hr., zidul strabate China
de la est la vest pe o lungime de 5800km.

Structura sa strabate in zig-zag dealuri si munti,
de la Marea Galbena pina in Desertul Gobi.

Bastioanele acestuia sunt uimitor de sus.

Zidul este gros si larg.

25.000 de turnuri de supraveghere au fost
construite pentru fortificarea sa.

Marele Zid nu este numai cea mai mare
bariera construita de om,

dar este cel mai mare proiect de constructie
realizat vreodata de fiinte umane.

Imparatii Chinei au construit un zid
ca sa-i tina la distanta pe mongoli.

In ciuda imensului cost al ridicarii lui,
in vieti, un milion de oameni, se spune,

cit si in bani, nu si-a atins scopul
pentru care a fost construit.

Ginghis Han si calaretii sai infricosatori
au reusit sa-l depaseasca.

Nepotul lui Genghis, Kubla Han a fondat prima
dinastie mongola care a condus China.

Si i-a urat bun venit cutezatorului
Marco Polo,

China, cea mai veche civilizatie de pe Pamint,

ar putea oferi mai multe minuni
pentru creatorii de liste.

ARMATA DIN TERACOTA. SHIANXI - CHINA

Qin Shiuangdi a fost primul imparat al
Chinei unificate.

Capitala sa a fost orasul Shianxi

capatul estic al legendarului drum al matasii.

Imparatul a murit in 210 i.Hr. si a fost
ingropat inafara orasului.

Locatia mormintului sau a fost
necunoscuta timp de secole.

Apoi, in 1974, niste fermieri care sapau
o fintina, au facut o descoperire istorica.

Soldati din teracota in marime naturala, si
bunurile acestora, ingropati de 2000 de ani.

Primul imparat al Chinei a dorit sa ia
o armata cu el cind moare.

Aceste legiuni, mai mult de 8ooo de soldati
in formatie de lupta pe 38 de coloane

asteptind sa il insoteasca in viata de apoi.

Aceasta armata din teracota a fost numita
a opta minune a lumii.

Britania era o necunoscuta intunecata
pentru greci.

Asa ca creatorii listei nu aveau
cunostinta de Stonehenge.

Iar daca ar fi vazut-o, e putin probabil
sa o considere o minune a lumii.

STONEHENGE - ANGLIA

Astazi avem alta parere. Stonehenge se
numara printre cele mai vechi minuni antice

si e invaluita de mister.

Momentul ideal de vizitat Stonehenge este
la rasarit in ziua solstitiului de vara.

Pentru ca atunci soarele apare direct
deasupra pietrelor.

dind argumente teoriei ca Stonehenge a fost
un observator astronomic.

-Druizii contemporani fac pelerinaje
pagine la cimpia Salisburry

ca sa implineasca ritualul sacru la O'Nere,
pe pamintul sacru de la Stonehenge.

Ei pretind ca druizii au fost aceia
care au construit monumentul.

Savantii ii contrazic. Arheologia moderna a aratat ca
Stonehenge a existat anterior druizilor cu 1000 de ani.

Aceasta structura megalitica dateaza
de acum 30 - 40 de secole

Este cel mai extraordinar monument
preistoric din lume.

Este clar ca lista canonica a celor 7 minuni
ale lumii a fost selectata dintr-o lume

ale carei granite nu depaseau teritoriul
cucerit de Alexandru Macedon.

Alegerile prezentate aici sunt alternative
apartinind altor culturi, altor imperii

si altor oameni.

Au fost construite de antici in timpuri
dinainte de Hristos, la dimensiuni de neimaginat.

Ele au indemnat creatorii lor sa impinga inginerii
catre noi inaltimi care ne uimesc si astazi.

Arhitectura si sculptura au continuat
sa reziste in umbra geniului lor.

Astazi, descoperind secretele trecutului lor,
putem dezlega misterul construirii lor

care le confera inalta distinctie de a fi numite
"Cele sapte minuni ale lumii antice".

CELE SAPTE MINUNI ALE LUMII ANTICE

Povestitor: Pierce Brosnan

Marea piramida este singura supravietuitoare
a celor 7 minuni antice.

Cel mai frumos monument al tuturor timpurilor.

Celelalte s-au prabusit, luind cu ele
secretele istoriei si construirii lor.

Ele au pus bazele realizarilor umane, devenind
blocuri alcatuitoare ale arhitecturii si sculpturii moderne.

De la cea mai mare piramida a lumii
pina la primul zgirie nori,

cele sapte minuni ale lumii au fost,
toate, proiecte ale unor constructii masive.

Ele i-au provocat pe creatorii lor sa-si
cucereasca scara propriilor ambitii.

Ca sa rezolve problemele de constructie aproape
insurmontabile,arhitectii vizionari au fost obligati

sa cucereasca necunoscutul,
cu rezultate extraordinare.

Prin felul in care gradinile suspendate ale Babilonului,
construite mult deasupra pamintului,

isi expuneau culorile in mijlocul desertului
exotice si misterioase,

ne-au fermecat de dincolo de veacuri.

Inaltindu-se deasupra unei cimpii aride,
cum oare au reusit babilonienii sa le conceapa?

Gradinarii antici au avut cunostiinte
solide de fitocultura.

Dar ce plante au putut cultiva
gradinile suspendate?

Primele macarale au fost folosite la construirea
primului templu urias din marmura.

Acesta se sprijinea pe o padure de coloane
canelate de 20m inaltime.

Cum au putut anticii sa realizeze asemenea
detalii lucrind la o scara atit de mare?

Folosind tehnici simple, au rezolvat
cele mai dificile probleme.

Buiandrugi de marmura cintarind 40 de tone

au fost asezate cu precizia grosimii
firului de par.

O tehnica ingenioasa a fost folosita

la realizarea celei mai celebre
sculpturi a tuturor timpurilor:

Uriasa statuie a lui Zeus,
vie parca in toate detaliile ei.

Cum a fost posibila crearea unei statui din fildes,
mai inalta decit o cladire cu 4 etaje?

Sculptorul care a creat-o a folosit o metoda
secreta de prelucrare a fildesului.

Dar cum a realizat el un asemenea realism?

Originalitatea proiectului a inspirat artistii
si sculptorii sa il copieze de-a lungul secolelor.

Farul. A fost primul zgirie nori al omenirii,
inaltat la peste 140 de metri.

Cum au putut anticii sa construiasca la o
asemenea inaltime, fara echipamente moderne?

Farul isi trimitea lumina aurie
la 50 mile distanta pe mare.

Ce mecanism putea proiecta o raza atit de departe?

De-a lungul secolelor, secretul constructiei
sale a zacut sub mare.

In prezent, un arheolog marin cu echipa sa
recupereaza ramasitele farului de pe fundul marii

Incercind sa descopere cum a putut rezista odata.

Cele sapte minuni ale lumii au creat
tehnologiile de constructie de azi.

Anticii au indraznit sa construiasca in inaltime.

Pina ceva mai mult de 100 de ani in urma, Marea
Piramida a fost cea mai inalta constructie pe Pamint.

Doar cu ajutorul tehnologiilor moderne
am stapinit metodele de a construi mai inalt,

ridicind faimosii zgirie nori,
sau chiar constructii din sticla.

Constructorii antici si-au asumat riscuri
incercind sa atinga imposibilul.

Astazi, nimic nu e lasat la voia intimplarii.

Creatiile de astazi se intind catre cer
dar fundatiile lor sunt ingropate adinc in trecut.

Ele se odihnesc pe cele sapte minuni
ale lumii antice care inca ne provoaca

si ne minuneaza dupa mii de ani.

Originile lor se trag din antichitatea greaca.

Cele sapte minuni ale lumii au fost ridicate
in granitele imperiului grec,

creat de Alexandru Macedon.

El a cucerit toate tarile spre est pina in India

si Egipt la sud.

Alexandru a transformat lumea greaca
prin felul in care cuceririle lui

au introdus-o in veacul de aur
al stralucirii si rafinamentului.

Alexandria... Orasul numit dupa generalul grec.

A devenit cel mai frumos oras din lume
si centrul tuturor cunostiintelor.

Aici, in secolul al treilea i.Hr.a fost
alcatuita prima lista a celor 7 minuni.

Alexandria era cel mai puternic centru
de invatamint din zilele acelea.

Cu cea mai celebra biblioteca si cu una
din cele mai celebre scoli pe linga biblioteca,

a fost cea a lui Calimachus.
Calimachus a scris o carte despre minunile lumii

si astfel a fost posibil ca prin aceasta carte
sa avem o lista a celor 7 minuni ale lumii.

Cartea lui Calimachus a fost distrusa.

Dar lista celor sapte minuni antice
a supravietuit gasita intr-un poem

sau epigrama din secolul al doilea i.Hr.

A fost scrisa de un grec, Antipiter
din Cython.

S-au adunat pe zidurile inexpugnabilului Babilon.

De-a lungul carora se puteau intrece carele de lupta.

Printre ele, Zeus, ???

Am vazut gradinile suspendate si colosul Helios.

Marele munte creat de om - Marea piramida

si giganticul mormint al lui Mausollus.

Dar cind am vazut casa sacra a lui Artemis,

turnurile acelea indreptate spre nori,

celelalte au ramas in umbra.

Pentru ca Soarele insusi
nu i-a gasit egal inafara Olimpului.

Dar de ce au fost doar 7 minuni?

Simbolismul cifrei 7 probabil vine din Babilonia,

de unde avem originea saptaminii
de 7 zile, de exemplu.

Si asta pare legat de ideea ca
exista o evolutie a Lunii de 28 de zile

si ar avea 4 faze, una la fiecare 7 zile.

Grecii credeau ca exista 7 planete,
inclusiv Luna si Soarele.

Asa ca exista o baza naturala a ideii
ca cifra 7 este un numar important.

Dupa Antipiter lista celor 7 minuni
s-a modificat de-a lungul secolelor.

Civilizatii succesive au inclus
propriile lor realizari.

Romanii au adaugat Colosseum-ul.

Scriitorii crestini au adaugat Arca
lui Noe si Templul lui Solomon din Ierusalim.

Astazi, lista acceptata a celor 7 minuni ale lumii
antice este cea alcatuita in perioada Renasterii.

Cind artistul olandez Maerteen Van Heemskerck
a sosit la Roma in secolul al XVI-lea,

a fost atit de impresionat de comorile
clasice ale orasului, incit a facut

citeva gravuri reprezentind cele 7 minuni antice.

Gravurile sale semanau prea putin cu adevaratele minuni.

Sase din ele fusesera deja distruse si
el nu a vazut nici o dovada a existentei lor.

Dar lucrarile sale definesc lista acceptata
pe care o recunoastem si astazi.

Ele erau: Farul din Alexandria,
cel mai inalt far;

Colosul din Rhodos, o statuie
gigantica din bronz;

Templul lui Artemis,
cel mai mare templu din marmura;

Mausoleul din Halicarnas,
cel mai perfectionat mormint;

Statuia lui Zeus, aievea
unui model viu pina la detalii;

Gradinile suspendate din Babilon:
verdeata in desert:

Si fundatia tuturor: Marea Piramida.

Aceasta structura incredibila a stabilit
jaloanele celorlalte minuni care au urmat.

Orasul Cairo. Capitala Egiptului.

Caminul celei mai vechi minuni ale lumii.

Marea Piramida sta inca in inima culturii egiptene.

La marginea orasului se intinge platoul Gizeh.

Locul unui complex vast de piramide.

Piramidele sunt mormintele faraonilor.

Indreptate catre ceruri, ele asigura faraonilor
protectie in calatoria catre lumea urmatoare.

Faraonul a fost ingropat adinc inauntru,
intr-o camera mortuara secreta.

In moarte, ca si in viata,
era venerat, temut si respectat.

Printre cele 80 de piramide ale Egiptului antic,
Marea Piramida este cea mai mare.

A fost construita in 2500 i.Hr.,
pentru faraonul Kufu.

Ca toti faraonii,
Kufu a fost mai mult decit un rege.

Egiptenii credeau ca el era imaginea
vie a lui Dumnezeu coborita pe pamint.

Marea Piramida este cea mai mare
structura din piatra din lume.

Depaseste orice comparatie.

Aproape la fel de inalta ca monumentul
din Washington.

5 catedrale pot fi cuprinse in ea.

Cu toate astea, a fost construita
fara masini sau unelte din otel.

Cum au putut egiptenii antici sa o construiasca?

In secolul al 5-lea i.Hr., istoricul grec Herodot,

a incercat sa afle raspunsul.

A strins informatiile de la ???
preotilor locali.

Rezultatul pe care ni l-a lasat
nu este insa de incredere.

Faraonul Kufu si-a obligat supusii sa
lucreze ca sclavi in propriul sau folos.

Au reusit cumva sa traga blocuri de piatra
extrase din cariere din dealurile Arabiei

pina la malul Nilului.

Lucrau in schimburi de 3 luni,
cite 100.000 de oameni intr-un schimb.

Inexactitatile lui Herodot au fost exagerate
de-a lungul epocii crestine.

Iar mai tirziu, popularizate de Hollywood.

Garantarea trecerii cu succes a faraonului
in lumea urmatoare era datoria fiecarui egiptean.

Egiptenii aveau experienta in constructiile
de piramide.

Linia lor de productie lucra cu eficienta.

In locul celor 100.000 de sclavi
pomeniti de Herodot,

au fost folositi doar 20.000 de lucratori.

In locul soldatilor cu bice,
existau ajutoare pentru bolnavi si raniti.

Platoul Gizeh a fost ales datorita cantitatii
si calitatii pietrei de constructie.

Oamenii traiau aici in tabere de munca.

Se radeau in cap ca sa evite paduchii.

Lucrind in echipe, ei trageau blocurile
de piatra din carierele din apropiere, pe sanii

In inscriptiile din mormintul unui nobil
sunt aratate aceste procese la o scara mare.

Colosul este reprezentat fiind tras.

Saboti sau poduri erau adesea montate
in pamint ca sa reduca frecarea.

Dar nu existau roti sub sanii.

La partea de la baza Marii Piramide
au fost folosite blocurile cele mai mari,

cintarind peste 5 tone.

La fiecare doua minute, un alt bloc de piatra
era asezat la locul lui.

Constructia Marii Piramide a durat 23 de ani.

Astazi, aparenta nefinisare a Marii Piramide
ascunde precizia construirii ei.

Stratul exterior de calcar a fost dat jos
cu secole in urma

si folosit la reconstructia orasului Cairo.

Dar Piramida ramine structura din piatra construita
cu cea mai mare precizie de pe Pamint.

Ea acopera 7 hectare, echivalentul
a 9 terenuri de fotbal.

Cu toate astea, fiecare latura a sa
are o precizie de citiva centimetri.

Egiptenii antici au asezat baza ca pe o busola.

O latura, aliniata dupa stele,
este orientata Nord - Sud.

Folosind ca instrument geometric
o simpla sfoara, este uimitor

cum au putut sa creeze un patrat perfect.

Pietrele au fost tirite de la cariera
la o rampa scurta si apoi fixate pe baza.

Dupa ce pietrele erau aduse pe baza,
erau mutate in sus folosindu-se o rampa spiralata.

Aceasta se infasura in jurul piramidei
pe la exterior si era facuta din lut si pietris.

Rampa spiralata crestea o data cu piramida.

Nimeni nu cunoaste proiectul exact al rampei.

Alti arheologi cred ca rampa era una dreapta...

Dar o rampa directa spre virf ar fi ajuns lunga
de o mila, trecind mult dincolo de cariera.

Ca sa pastreze o inclinare acceptabila, lungimea
si inaltimea ei ar fi necesitat ajustari continue.

Pe de alta parte, rampa spiralata
ar fi ridicat probleme la colturi.

Pe masura ce Marea Piramida se inalta,
pietrele au devenit mai mici.

S-ar putea ca aici sa fi fost folositi
pentru deplasare, cilindri introdusi sub pietre.

Constructorii au folosit doar tehnicile
cele mai simple.

Fara vreo scula sofisticata, pietrele
au fost asamblate cu o precizie uluitoare

la o inaltime de 160m.

Pina acum mai putin de 150 de ani, Marea
Piramida a ramas cea mai inalta structura de pe Pamint.

Constructia seamana cu o serie de trepte care
au fost acoperite cu calcar de prima calitate.

Dupa 23 de ani, mormintul lui Kufu, cea mai mare
piramida construita vreodata, a fost terminat.

Piramidele sunt cele mai rezistente
structuri antice de pe Pamint.

Iar Marea Piramida este singura minune
antica in picioare si azi.

A fost imitata de multe ori.

Formele ei stabile l-au inspirat
pe unul dintre cei mai celebri

arhitecti contemporani: I. M. Pei.

El a proiectat Piramida de la Luvru,
Paris, din sticla.

Piramidele opace, din piatra, sunt pentru morti
si sper ca piramida transparenta,

din sticla e pentru cei vii.

Dar un lucru pe care am invatat
sa-l respect de la egipteni este proportia

acelei piramide din Gizeh.
Este unica solutie la care am putut ajunge

care sa satisfaca din ambele directii:
daca o privesti din fata,

sau o privesti dintr-un unghi de 45 de grade.

Nu e nici prea turtita, nici prea ascutita.

Asta cred ca demonstreaza, cel putin mie,
ca egiptenii au avut dreptate

cu 4.000 de ani in urma.

Piramida lui Kufu a fost atit de admirata
incit fiul si nepotul sau l-au imitat

construindu-si mormintele linga al sau,
pe platoul Gizeh.

Dar Marea Piramida ramine tatal
tuturor constructiilor antice.

Tehnicile folosite la construirea
Marii Piramide au netezit drumul

celorlalte sase minuni care au urmat.

Marea Piramida, fundatia celorlalte minuni,
a fost construita in 2560i.Hr.

si au trecut inca 2.000 de ani pina
cind a fost creata urmatoarea minune a lumii.

Dincolo de desertul dinspre est,
gradinile suspendate au decorat

cel mai spectaculos oras de pe pamint: Babilonul.

Cu toate ca gradinile regale au fost
construite 2.000 de ani dupa Marea Piramida,

au disparut fara nici o urma.

Fragmente din orasul antic au supravietuit dar
gradinile suspendate s-au pierdut pentru totdeauna.

Unii oameni de stiinta se indoiesc
ca ar fi putut exista aici.

Cum a fost posibil sa fie construite gradini terasate

intr-o regiune fara piatra de constructie?

Babilonul a fost construit pe o cimpie mare,
plata, alcatuita din aluviuni,

in vecinatatea careia nu exista piatra,
asa ca au trebuit sa foloseasca lutul.

Asa ca au sapat lutul de la malul fluviului

creind un fel de sant in jurul orasului
iar lutul a fost transformat in caramizi.

Uscind caramizile la soare, se obtine un
produs destul de rezistent.

Atita timp cit vrei sa construiesti cu ele
un zid masiv, sunt un material foarte rezistent.

Babilonul era situat pe Eufrat, in Irak-ul de azi.

In secolul 6i.Hr. regele Nabucodonosor l-a reconstruit.

Zidurile erau atit de frumoase incit poetul grec
Antipiter l-a inclus printre cele 7 minuni ale lumii.

Si Herodot a fost impresionat de ele.

Formau un patrat deasupra caruia existau drumuri
suficient de late ca sa poata trece 2 care.

Existau 100 de porti de bronz in zidurile de aparare.

Zidul avea o lungime de 56 mile
imprejurul intregului oras.

In spatele portii Ishtag, in interiorul cetatii,
strazile erau construite

dupa un plan prestabilit.

Babilonul era cel mai splendid oras din lume.

Un amestec de sofisticare si ordine.

Regele Nabucodonosor conducea Babilonul
din palatul sau.

El s-a casatorit cu printesa Amatis din Media.

Casatoria lor a simbolizat uniunea
prospera dintre tarile lor.

Babilonienii asteptau acum o perioada
de pace si belsug.

Deasupra palatului, Nabucodonosor a construit
cea mai mare celebrare a acestei ere noi:

Gradinile suspendate.

Ele au fost o surpriza spectaculoasa pentru regina lui.

Prima mentionare a gradinilor vine de la Berossus, un preot
care a scris la 200 de ani dupa construirea lor.

"Iar in interiorul acestui palat, Nabucodonosor a
ridicat asa numitele Gradini Suspendate

deoarece sotia sa, adusa din tinutul Media,
avea o pasiune pentru tinuturile muntoase."

In orientul mijlociu, gradinaritul
era o profesie respectata.

Plantele erau cultivate pentru medicina
si pentru industria parfumului.

Importanta miresmei ar putea explica de ce a consemnat
ca unele gradini erau ascunse iar altele libere.

Gradinarul lui Nabucodonosor se presupune
ca a fost un expert din Iudeea.

Consemnarea arata ca i-au fost acordate
atentii speciale de la palat.

Babilonienii aveau cunostinte bogate despre plante.

Stejarul, salcia, cedrul, liliacul
alaturi de palmieri.

Listele copacilor si a plantelor din Gradinile
Suspendate sunt nesfirsite.

Ele au fost alcatuite de istorici,
secole mai tirziu, adesea aproximativ.

Se credea ca Gradinile contineau multe
plante si copaci din tinutul Media,

tara de bastina a reginei lui Nabucodonosor.

Oricum, gradinile odata plantate,
aveau nevoie de apa.

Scriitori antici au consemnat ca existau
masinarii ascunse, folosite pentru irigare.

Savantii au investigat solutiile galetilor trase pe fringhie,

rotii de apa, ba chiar si spirala
infinita a lui Arhimede.

Acest dispozitiv este atribuit marelui
matematician si inventator grec.

Se presupune ca Arhimede l-a creat
cind era in Egipt,

vazind cum pompau taranii apa din Nil.

Dar Gradinile Suspendate au fost construite
cu 2 secole inaintea lui.

Astazi rezolvam problemele de inginerie
cu ajutorul masinilor.

Anticii foloseau adesea munca umana

iar in Babilon aceasta era o resursa inepuizabila.

Perceptia vestului asupra Gradinilor
Suspendate a fost idealizata mult.

Gradini terasate, cu apa abundenta, chiar si cascade.

Apa ar fi putut fi luata din Eufrat,

carata sau ridicata pina la
un sistem al terasei superioare.

De acolo, apa ar fi fost distribuita
in jos la diferite nivele ale gradinii.

Irigarea Gradinilor Suspendate era doar
o parte a enigmei

care ii framinta pe arheologi.

Cea mai incitanta problema a fost
gasirea locatiei lor exacte.

Orasul Babilon era cunoscut in toata lumea Antica.

Dar consemnarile despre Gradinile
Suspendate sunt greu de gasit

chiar si in vremea construirii lor.

Este foarte probabil ca au fost distruse
o data cu constructia.

Dupa Nabucodonosor, Babilonul a devenit
un pion in razboiul dintre persi si macedonieni

si a fost deteriorat grav.

In ciuda vietii lor scurte, Gradinile
si-au cistigat statutul de legenda.

Au ramas unica din cele 7 minuni ale lumii
care afiseaza frumusetea naturii

si au ramas ca cea mai celebra gradina
care a existat vreodata.

Echilibrul puterilor din Orientul mijlociu s-a
schimbat si odata cu el si soarta Babilonului.

Armata persana sub Cirus cel Mare
a cotropit imperiul Babilonian.

Intimpinind o rezistenta scazuta,
persii au inaintat spre Grecia.

Pe la 480 i.Hr., au cucerit Atena,
distrugind mare parte din oras.

Dar grecii au ripostat si i-au invins pe persi.

In zece ani, omul de stat Pericle
a venit la putere.

Atena s-a imbogatit din prada de razboi.

Monumentele lui Pericle glorifica victoria lui
inclusiv noul templu al zeitei Atena:

Partenon-ul.

A fost decorat cu frize din belsug, cele
mai cunoscute astazi fiind din marmura.

La Partenon au lucrat cei mai buni sculptori greci.

Pericle a fost impresionat de unul anume, Fidias

si l-a numit proiectant sef.

Fidias a devenit Michelangelo al epocii grecesti.

Lui Fidias i s-a cerut sa faca o statuie a zeitei
Atena care sa stea in interiorul Partenon-ului.

Realizata din fildes si aur, trebuia
sa aibe o inaltime de 13m.

In toata tara au fost comandate
statui si monumente

iar rivalitatea artistica era intensa.

Fidias era hotarit ca Atena lui sa depaseasca
in stralucire orica alta statuie din Grecia.

Fidias a fost considerat un geniu dar
numele sau a fost patat de un scandal.

Neterminind-o pe Atena, nu a putut explica
folosirea cantitatilor de aur avute la dispozitie.

Fidias a fost acuzat de delapidare de catre
cei dornici sa-i doboare puternicul patron.

Din fericire pentru Fidias, vestile despre Atena
lui cea spectaculoasa au ajuns in Olimpia.

Acum i s-a comandat sa construiasca o statuie a lui
Zeus care sa stea in interiorul templului de acolo.

Astfel, ca sa scape de scandalul din Atena,
Fidias a plecat in Olimpia in anul 438i.Hr.

Locul de desfasurare a Jocurilor Olimpice
era dominat de un templu.

Acesta astepta capodopera lui Fidias.

Jocurile Olimpice au atras competitori din
toata lumea greaca.

Razboaiele erau intrerupte cind se tineau
jocurile in onoarea lui Zeus, zeul suprem.

Fidias a ajuns in Olimpia ca sa inceapa
lucrul la noua comanda.

Fiindu-i in joc reputatia, a studiat cu atentie
marele templu.

Pina la Fidias, sculptura in fildes
fusese practicata doar la dimensiuni mici.

Fidias l-a proiectat pe Zeus sa fie mai inalt
decit o cladire cu 4 etaje.

Trebuia sa umple toata inaltimea templului.

Era prea mare ca sa fie sculptata din
blocuri de fildes,

asa ca a dezvoltat o tehnica nemaiintilnita
de atunci incoace.

Fidias a dezvoltat o metoda secreta de
inmuiere a fildesului.

Numai citeva retete antice au supravietuit.

Fidias si asistentii lui au aplicat cu rabdare
aceasta tehnica de modelare a fiecarui detaliu.

Fiecare sectiune de fildes a fost facuta
sa se potriveasca exact.

Zeus a fost la inceput un schelet de lemn.

Sectiunile prelucrate din fildes au fost
atasate la acesta.

Statuia a fost astfel construita bucata
cu bucata pina la o inaltime de 15m.

Au fost necesari 7 ani pina cind Fidias
a considerat ca totul este perfect.

Zeus a fost asamblat apoi in interiorul Templului.

Pelerinajul scriitorilor in primul secol d.Hr.
a fost crucial pentru compozitia sa revolutionara.

Sculptura ar fi putut fi criticata ca nu
au fost respectate proportiile corecte

Ea il reprezinta pe Zeus sezind, creind impresia
ca daca Zeus s-ar ridica, ar trece prin acoperis.

Zeus sade. Cu toate acestea, el tine
in miini simbolurile puterii:

victoria in mina dreapta si sceptrul in cea stinga.

Dar el nu face nimic. Nemiscarea zeului
ii confera o mai mare putere pentru ca

sugereaza potentialul actiunii.
E foarte constient de asta

iar calmul sau este cel care devine
o marca a stilului clasic.

Caracteristicile acestei minuni a lumii
au influentat arta occidentala.

De la imaginile Bizantine ale lui Hristos

pina la statuile presedintilor americani
din secolul XX.

In 1914, Daniel Chester French a inceput
sa lucreze la statuia Memorialului Lincoln.

Folosind aceiasi compozitie ca la Zeus,
Daniel French a construit statuia lui Lincoln

din 28 de bucati de marmura.

Fidias a studiat lumina cu meticulozitate.

Daniel French a descoperit ca intr-o zi
neinsorita sculptura sa pare plata.

A trebuit sa instaleze un sistem de iluminat elaborat.

Scara sculpturii sale a fost criticata de asemeni.

De data asta pentru ca era prea mica.

Daniel French a trebuit sa-i dubleze
dimensiunile ca sa-si satisfaca clientii.

Chiar si asa, statuia lui Lincoln avea doar
jumatate din inaltimea lui Zeus.

La 450 de ani de la conceperea minunii lui Fidias,

soldati si muncitori romani au venit cu
porunci speciale de la imparatul Caligula

Au fost instruiti sa aduca statuia la Roma

pentru ca el sa-si puna imaginea
propriului cap pe ea.

Legendele spun ca statuia a scos
un hohot de ris atit de puternic

incit schelele s-au prabusit iar
muncitorii au fugit.

Spre norocul lor, nesabuitul imparat a fost
asasinat inainte ca ei sa se intoarca la Roma...

cu miinile goale.

Pe la 391d.Hr. biserica crestina
a condamnat cultele pagine

si a inchis templele.

Jocurile olimpice au incetat iar marele
sanctuar din Olimpia a cazut in paragina.

Cind Zeus a implinit 800 de ani, a fost
cumparat de Luassis,

un sambelan imperial de la Constantinopole
si instalat in colectia de arta a palatului sau.

Minunea lui Fidias nu a mai supravietuit mult.

Focul a distrus palatul si colectia mistuind
cea mai frumoasa statuie a tuturor timpurilor.

Influenta artei grecesti in arhitectura
s-a raspindit in Persia, un inamic al Greciei.

La marginea de vest a imperiului Persan
se afla un oras odata maret, Halicarnas.

Pe acel loc se afla mica statiune, Bodrum,
in Turcia de azi.

La prima vedere, pare un loc improbabil
pentru o minune a lumii.

Dar in secolul 4 i.Hr. aici a fost
capitala puternicului imperiu asirian.

Mai in interior fata de port,
se afla ruinele unui mormint.

Cea mai extraordinara cladire construita vreodata.

Avea inaltimea unei cladiri cu 14 etaje,

De la ea ne-a ramas cuvintul mausoleu

folosit de atunci la denumirea mormintelor monumentale.

Stilul sau a fost copiat in toata lumea.

De la Freemason's Lodge din Washington D.C.

Pina la altarul aducerii aminte din Melbourn, Australia.

Crearea acestei structuri incredibile
a fost datorata viziunii unuia dintre

personajele mai putin cunoscute si totusi
extraordinare ale istoriei: regele Mausoleus.

Un guvernator persan, "satrap" a devenit rege
in regiunea asta, cunoscuta sub numele de Caria.

Comportamentul neobisnuit al lui Mausoleus,
include si casatoria cu sora sa, Artemisia.

Puternic si hotarit,a fondat o dinastie
bazata pe o conducere tiranica.

Din ziua cind a devenit rege, in 377 i.Hr.,
Mausoleus si-a protejat regatul cu neinfricare.

Ruinele de la Poarta Mindas sunt tot ce a mai ramas
din marile ziduri defensive

care se intindeau pe o lungime de 12 km
in jurul orasului.

A mai construit de asemeni o flota de 100 de vase.

In traditia persana, si-a faurit un palat fortareata

care se presupune ca ocupa locul
unde se afla acum castelul,

indicind ca Mausoleus era evident foarte puternic,

figura dominanta, cu succes politic

si victorios in razboaie.

Fortele sale stateau de straja
impotriva oricarui atac grecesc.

Cu toate acestea, Mausoleus
a fost deschis la cultura greaca.

Amagit de visele propriei grandori,
a planuit construirea unui mormint urias.

A ales un arhitect grec ca sa-l proiecteze.

Numele lui era Pithias.

Era necunoscut si neconventional.

Persii au o traditie in construirea mormintelor.

Mausoleusa urmat exemplu regelui persan Cirus Cel Mare.

Dar mormintul lui Mausoleus avea sa fie mult mai mare.

Pithias i-a proiectat o cladire extraordinara.

El a sfidat stilurile conventionale ale timpului.

O parte din marea piramida se ridica de doua ori
mai sus decit oricare cladire

cunoscuta in occident.
Inalt de 14 etaje

mormintul va fi unic.

Va incorpora stiluri diferite din tari diferite.

In virf, niciodata incercat pina atunci
in arhitectura, era pozitionata o statuie imensa.

Dedesubt, un acoperis in trepte,
inspirat de piramidele egiptene.

Dedesubt, erau coloane grecesti inspirate
din arhitectura templelor.

Sub acestea, statui gigantice, asemanatoare
frizelor, o alta inovatie arhitecturala.

La baza se afla o camera mortuara.

Numai pentru ea s-au folosit mai mult
de 12.000 tone de piatra.

Mausoleusa poruncit ca acest mormint
sa se construiasca deasupra

mormintelor regale deja existente.

Spre deosebire de marea piramida,
construita pe piatra solida,

locul de inaltare a Mausoleului prezenta probleme.

Mausoleul avea nevoie de o fundatie
sapata la o adincime de 7m.

Foarte curind, aceasta s-a inundat.

Dupa drenare, Pithias a marit stabilitatea
unind blocurile intre ele.

Scoabe de otel sau "cozi de porumbel" erau
folosite la fixarea blocurilor unul de altul.

Pe verticala blocurile erau fixate cu stifturi.

Pentru asamblarea coloanelor s-a taiat
cite o gaura in baza fiecarei parti.

Bare de otel dreptunghiulare legau fiecare
fragment de sectiunea urmatoare.

Aceasta tehnica inca mai este folosita si astazi.

Mausoleul a devenit o minune a lumii
datorita statuilor care il impodobeau.

Aveau de peste doua ori marimea naturala.

Aceste figuri eroice erau amplasate
la mare inaltime si cintareau multe tone.

Cea mai grea statuie statea chiar
in virful Mausoleului.

Era o sculptura enorma a lui
Mausoleussi Artemisia intr-un car de lupta

tras de 4 cai.

Aceasta idee revolutionara, de a amplasa
o statuie in virful unei cladiri

a fost copiata de atunci in arcuri
de triumf si in monumente.

Mausollus nu a apucat sa-si vada mormintul gata.

A murit in 352 i.Hr.

Corpul sau a fost depus inauntru,
ca un faraon egiptean.

Dar Artemisia, sora si vaduva sa,
i-a mostenit coroana

si s-a dovedit a fi mai formidabila
decit Mausollus insusi.

Dupa moartea lui Mausolus, Artemisia
a devenit regina.

Venirea ei la putere era fara precedent
in lumea occidentala.

Ea a continuat sa supravegheze construirea mormintului.

In scurta sa domnie si-a demonstrat puterea.

Curajul ei in lupta l-a determinat
pe regele persan Xerxes sa exclame:

"Barbatii lui au devenit femei
iar femeile, barbati".

Exista o povestire celebra cum ca
regele din Rhodos a hotarit sa atace Halicarnas

dupa moartea lui Mausolus, cind
Artemisia era la putere, crezind ca

probabil vor infringe usor o femeie slaba.

Dar ea i-a infrint si capturat si
s-a dus la Rhodos cu flota Halicarnas-ului

si a cucerit Rhodos-ul.

Cu toate ca parea invincibila, moartea
fratelui ei i-a slabit spiritul.

Declinul ei a fost atit de tragic incit a fost
romantat mai tirziu de artistii renasterii.

Artemisia a domnit doar 2 ani inainte sa moara.

A fost inmormintata linga Mausollus,
fratele si sotul ei.

Ca si faraonii egipteni, au fost dusi catre
lumea de apoi in acel car de lupta.

Mausoleul a fost finalizat dupa moartea Artemisiei.

Fratele si sora mai mici s-au casatorit
si ei inainte ca dinastia sa se sfirseasca.

Mausoleu a ramas un obiect de admiratie
pina in secolul al XV-lea

cind un cutremur l-a distrus in mare parte.

Blocurile de piatra au fost folosite la
construirea castelului cruciat al Sfintului Ion in port.

Majoritatea statuilor care au facut din Mausoleu
o minune a lumii

au fost prefacute in ciment.

La 160 de km nord de Halicarnas,
de-a lungul coastei persane a marii Egee

a existat cel mai mare templu
de marmura construit vreodata.

A fost construit la Efes,
cel mai bogat oras din Asia Minor

si cel mai mare port la Marea Egee.

Templul, dedicat zeitei Artemis, a atras pelerini
care veneau aici sa-i viziteze altarul de cult.

Artemis era o zeita mama.

Si avea multi sini, simbolizind fertilitatea femeii.

Regele, Croesus renumit pentru bogatia sa, a finantat
construirea templului in cinstea ei in 550 i.Hr..

Arhitectul ales sa il construiasca a fost Chersiphron.

Cu toate ca era bine pregatit in construirea templelor,

aceasta comanda era de o marime
nemaincercata pina atunci.

Chersiphron se poate sa fi vizitat templul
Tebei din Egipt.

Si a fost inspirat de padurea de coloane de acolo.

Templul zeitei Artemis va fi construit
in intregime din marmura.

Si avea sa aibe 126 de coloane gigantice.

Prima problema a lui Chersiphron a fost aprovizionarea
constanta cu blocuri enorme de marmura.

Carierele erau la 12km de locul constructiei

iar unele din blocurile de marmura cintareau si 40 tone.

Metodele lui Chersiphron de deplasare
a blocurilor erau mult mai avansate decit

ale egiptenilor cu 2.000 de ani in urma.

El a inventat un cilindru ingenios tras de boi.

Templul masura 90m latime pe 120m lungime.

Aproape de doua ori cit Partenonul.

era inconjurat de doua siruri
de coloane inalte de 20m

Una din cele mai mari probleme era ridicarea
uriasilor buiandrugi deasupra coloanelor.

Blocuri ca acesta, cintarind intre
5 si 10 tone bucata.

Asadar cum au reusit grecii antici sa ridice
asemenea greutati enorme in virful templului?

Stim ca in Egiptul antic au folosit un fel de
macarale cu contragreutate numite shadouf,

ca sa ridice apa.

Mai stim si ca grecii antici au folosit
acelasi principiu dar la o scara mult mai mare.

ca sa ridice greutati de dimensiunea
unui doc sau chiar vase marine.

Asadar ne imaginam ca e posibil sa fi
folosit acelasi tip de macara cu contragreutate

in interiorul templului, montata probabil
pe o movila de pamint si stinca

pe care au putut construi o platforma
la jumatatea inaltimii templului

care sa ofere spatiul necesar ridicarii pina in virf.

Spre deosebire de constructorii Piramidei
cu 2.000 de ani inaintea lor,

mesterii lui Chersiphron aveau unelte de fier.

Asta a permis canelarea coloanelor de marmura

si decorarea lor

dar presupunea o grija mult mai mare la minuirea lor.

Chersiphron trebuia sa asigure buiandrugii de 40 tone

punindu-i exact pe pozitia lor,

altfel intreg templul s-ar fi prabusit
ca un castel din carti de joc.

El a fost la un pas de sinucidere cind
a avut de amplasat sectiunea finala.

Cu o problema similara s-au confruntat
odata egiptenii antici.

Cind au avut de coborit sarcofagul de 60 tone prin putul de 30m.

Solutia lor a fost simpla.

Au umplut putul cu nisip si au pus
sarcofagul deasupra nisipului.

Au taiat un put paralel, au scos nisipul
prin putul paralel

si astfel sarcofagul a fost coborit.

Chersiphron a adaptat tehnologia egipteana
ca sa rezolve problema.

Nisipul a fost scos din saci treptat,
lasind piatra in jos incet

pina s-a asezat pe pozitie.

Constructia Templului lui Artemis a durat 50 de ani

si Chersiphron nu a apucat sa il vada terminat.

Fiul sau l-a urmat terminind constructia.

Templul a devenit o puternica atractie turistica.

Dar chiar in noaptea in care s-a nascut
Alexandru cel Mare,

a lovit tragedia.

Legenda spune ca zeita Artemis
a parasit templul ca sa fie linga el.

In timp ce ea era plecata, un piroman care
voia ca numele lui sa ramina memorat in veci,

A dat foc templului care a ars pina in temelii.

Templul avea acoperis si scari din lemn.

Dupa caderea primei birne din virful coloanelor,
prabusirea a fost inevitabila.

Cu toate ca numele piromanului a fost sters
din toate documentele datorita crimei sale,

numele Herostraton a ramas sa descrie infamia.

Dar Templul lui Artemis a mai avut o a doua viata.

In citeva zeci de ani a fost reconstruit devenind
una din cele 7 minuni ale lumii antice.

In timpul reconstructiei sale, Alexandru Cel Mare
a cucerit toate tarile din jurul estului Mediteranei

aducind Babilonul si Egiptul in Imperiul Grec.

Dupa moartea sa in 323 i.Hr., imperiul
a fost impartit intre generalii sai.

Ptolemeu a luat Egiptul iar Antigonide
a preluat Asia Minor.

Intre aceste doua teritorii puternice exista
o insula mica: Rhodos.

Insula era aliata cu Ptolemeu din Egipt.

Infuriat, Antigonide din Asia Minor a atacat
Rhodosul cu o flota imensa.

In ciuda sanselor mici, Rhodosienii i-au invins

si in cinstea victoriei au construit
un imens colos din bronz

dedicata salvatorului lor:
fiul soarelui, Helios.

Erau multe statui de bronz pe insula.

Dar Colosul era de departe cea mai mare.

Construirea ei a costat 300 de talanti,
echivalentul a 300 de nave de razboi.

Sculptura din bronz era o activitate
importanta pe insula.

Statuile erau produse in masa si exportate
in Grecia si Roma.

Sculptorul care a creat colosul s-a numit
Chares din Lindos.

Intr-o relatare se spune ca proiectul
initial avea 20m inaltime.

Dar insularii au insistat ca statuia
sa fie de doua ori mai mare: 40m.

Chares a dublat dimensiunile si
s-a apucat de lucru.

Nici o statuie de bronz nu s-a apropiat
vreodata de inaltimea de 40m.

Chares a trebuit sa fabrice totul la locul destinat statuii.

Organizarea santierului trebuia sa fie
aproape de locul fauririi statuii,

probabil o serie intreaga de gropi
unde au fost turnate partile componente.

Acele bucati au fost montate impreuna
si statuia a fost ridicata pe locul ei.

Colosul a prins forma treptat.

Piesa cu piesa, fiecare sectiune a fost atasata
la un schelet din lemn si otel.

Mentinerea stabilitatii statuii a fost o problema.

Au fost aruncate pietre in interiorul picioarelor
ca sa ingreuneze baza.

Pe masura ce uriasul fiu al soarelui
crestea tot mai inalt,

Muncitorii aveau nevoie de acces
de jur imprejurul statuii.

Solutia gasita de Chares a fost sa ridice
o movila de pamint in jurul statuii

cu un drum in spirala, asemanator cu
rampa folosita la constructia Marii Piramide.

Cind Chares a ajuns la capul colosului,
movila de pamint era de 33m inaltime.

In total au fost utilizate 220 tone de bronz.

In coroana sa au fost prinse raze de aur
indreptate catre soare.

Dupa 12 ani de munca epuizanta,
muntele de pamint a fost dat la o parte.

In picioare, magnificul colos al fiului soarelui,
Helios, de 40m inaltime

a fost lasat de straja la marginea portului.

Cind proiectezi o structura,
trebuie sa te gindesti foarte bine

cum sa faci ca sa reziste propriei greutati.

Solutii care functioneaza la scara mica,
pot sa nu fie viabile la scara mare.

Cind proiectezi de exemplu o sculptura goala in interior,

greutatea carcasei s-ar putea sa fie prea mare.

Orice structura sau sculptura inalta si subtire
va fi mult mai vulnerabila la vint decit la cutremure.

Colosul a rezistat doar 56 de ani.

In anul 220 i.Hr., un cutremur l-a doborit
la pamint zdrobindu-l

si ingropind citeva case sub el.

Cu timpul, oamenii au uitat cum arata
el odata in picioare.

In timpul renasterii, Martin van Himskirk, primul
artist care a desenat cele 7 minuni ale lumii,

l-a reprezentat strajuind portul.

Daca colosul ar fi stat cu picioarele departate, ar fi fost slabit considerabil.

Dar ideea colosului strajuind in fata
portului a ramas totusi populara.

Inginerul Gavin Davis evalueaza posibilitatea
acestei versiuni.

Daca picioarele ar fi fost alaturate,
sculptura ar fi fost mult mai stabila

deoarece fiecare jumatate din greutatea corpului ar fi
avut doar o componenta verticala, prin picioare.

Problema care se pune este cum se sprijina
greutatea pe cele doua picioare

cind ele sunt departate.

O actiune mai puternica a vintului asupra acestei
structuri care prezinta zone de slaba rezistenta

in jurul gleznelor de exemplu.

La mai mult de 2000 de ani dupa Colos,
Frederic-Auguste Bartholdi a proiectat Statuia Libertatii.

El l-a angajat pe cel mai mare inginer al timpului,
francezul Alexandre Gustave Eiffel

Statuia Libertatii a fost o inovatie inginereasca.

Eiffel a proiectat un schelet de otel
care sa formeze un sprijin interior.

Statuia, o carcasa din cupru, a fost legata de acest schelet.

Spre deosebire de Colosul din Rhodos, carcasa
exterioara nu suporta nici un fel de greutate.

Alcatuita din 300 de placi de cupru in greutate
de 80 de tone,

greutatea ei este transferata prin bare de
armatura catre scheletul central al lui Eiffel.

Evitind greselile facute la Colos,
Eiffel a introdus o tehnologie revolutionara.

ca sa asigure vesnicia statuii.

In secolul al 3-lea i.Hr., colosul prabusit
a ramas o minune a lumii

Turistii veneau de pe tot cuprinsul Mediteranei
ca sa admire uriasele ramasite.

Un oracol a prevazut ca Rhodos va suferi
mari nenorociri daca statuia va fi reconstruita.

Asa ca a fost lasata in paragina timp de 900 de ani.

Chares, ca si Colosul pe care l-a creat
a devenit un om infrint.

O poveste ne spune cum a gresit calculul
costului dublarii dimensiunilor statuii,

lasindu-l falit.

Amenintat de datorii, s-a sinucis.

Ultima din cele sapte minuni antice a fost construita
intr-un oras care le-a dat nastere tuturor.

Alexandria.

Orasul a fost prima metropola a lumii.

iar minunea lui a fost primul zgirie nori al lumii.

Cunoscut sub numele de "Pharos",
era un far inalt de peste 140m.

Faruri au fost construite in jurul
Mediteranei inca din secolul 7 i.Hr..

Dar Pharos a fost mai mult decit
o sursa de lumina.

Construit sub domnia lui Ptolemeu al II lea,
Farul anunta lumii grandoarea Alexandriei.

Proiectat de arhitectul Sostratus din Cnidas,
construirea lui a durat 12 ani.

In virf, un furnal imens ardea incontinuu.

Razele sale aurii erau aruncate la 80km
in largul marii.

Unele rapoarte mentioneaza uriase oglinzi solare
folosite la aprinderea vaselor inamice

Farul a fost construit in 3 sectiuni.

La baza se afla un turn patrat inalt de 80m.

Sectiunea a doua era un octogon iar deasupra
era aparatul de iluminare.

Se presupune ca o rampa spiralata interioara permitea

urcarea combustibilului cu ajutorul magarilor.

Lumina din virf era creata de un furnal.

Era directionata spre mare de reflectoare
mari din bronz.

Alexandria era cel mai mare port din lumea greaca

si e posibil ca orasul sa fi avut acces
la numeroase materiale neprelucrate.

Au fost sugerati diversi combustibili;
incepind cu lemnul si petrolul

pina la grasimi si rasini.

Farul a fost construit din blocuri solide
din granit si calcar.

Spre deosebire de cladirile inalte de azi,

zidurile sale trebuiau sa suporte toata greutatea,
pina sus.

Construit integral din piatra, nu e clar cum
a putut farul sa reziste la o asemenea inaltime.

Cu toate acestea sunt multe relatari antice despre acesta.

Farul din Alexandria este una din cele mai bine
documentate minuni dintre cele sapte.

A incetat de am mai fi un far
la sfirsitul perioadei clasice

dar a continuat sa fie folosit drept moschee.

De fapt, au nivelat virful unde era lanterna,
asemanator moscheilor.

Exista istorici arabi ai timpului care
dau descrieri detalii foarte precise, inclusiv dimensiuni.

Asa ca putem sa fim siguri ca Farul
a existat asa cum a fost descris.

Astazi pe locul Farului se inalta un castel medieval.

Farul a rezistat pina in 1303.

Numit dupa mica insula pe care a fost construit,

Farul a devenit nume generic pentru
toate cladirile cu aceasta functie.

Ca si Mausoleul sau Colosul,
Farul a fost distrus de un cutremur.

De 700 de ani, ramasitele sale zac sub mare.

Dar de curind, un arheolog marin
a inceput sa aduca la suprafata

minunea lumii care a fost ascunsa de secole.

Cind Farul s-a rasturnat in mare,

blocurile masive de piatra au fost imprastiate
de-a lungul portului.

Arheologul marin Jean Yves Empereur,
a excavat fundul marii.

El inca nu poate intelege dimensiunile
descoperirii sale.

Prima data cind ne-am scufundat, nu ne-am
inchipuit o atit de haotica si uriasa

colectie subacvatica de mii si mii de coloane,

de baze de coloane, capitolii, sfincsi, obeliscuri, etc.

Si de fiecare data cind ne scufundam,
chiar si acum dupa mii de scufundari,

ne intoarcem la suprafata cu un sentiment ciudat.

Printre descoperirile sale a fost si
un imens buiandrug din granit

cintarind 75 de tone care se presupune
ca era suportul cuptorului farului.

Aici, in acest loc, sub apa.

De aici am facut scufundarile in apa.

Jean Yves face scufundari aici din 1991.

Aria subacvatica cercetata acopera 5 pogoane.

Echipa sa continua sa noteze pozitia
si dimensiunea fiecarui bloc.

Ei spera sa stabileasca intr-o zi
cum a fost construit Farul.

Cel mai inalt Far al lumii a fost
doborit de un cutremur.

Astazi, minunile arhitecturii sunt ridicate
in limitele de siguranta date de

stiinta si tehnologie.

Cele 7 minuni au devenit icoane ale lumii antice.

Ele au rezistat nu numai datorita legilor stiintei

ci si vointei unor epoci hotarite
sa construiasca imposibilul.

Arhitectura si sculptura sunt inca tributare
excelentei acestor constructii.

Inca exista aceasta notiune ca in antichitate

au existat 7 structuri care au reprezentat titanismul

maretiei realizarilor.

Cele sapte minuni ale lumii au provocat
cele mai ascutite minti.

Chiar si acum ne intrebam cum
ne putem compara cu ei.

Daca am incerca sa facem o lista a minunilor de astazi,

am putea gasi sapte? Sau vom gasi 200 ?

Inaltele lor idealuri au trecut testul timpului.

Au ramas termenele de comparatie ale
celor mai minunate constructii de azi.

Arhitectura trebuie sa serveasca unui scop.

Si cred ca simbolismul piramidei este
la fel de valabil in opinia mea si azi

cum a fost si atunci.

Cele sapte minuni ale lumii antice
au definit standardul suprem

si au pastrat vii visele anticilor.

Subtitrarea: alzar56@yahoo.com