Original subtitles

CUM AU ARATAT ELE CU ADEVARAT?

Cele 7 minuni ale lumii antice au devenit atit de admirate, subiecte de legenda,

imbogatite de imaginatie, incit pina in secolul al XIX-lea

omenirea nu era sigura daca toate cele 7 au existat cu adevarat.

Acum stim ca toate au existat dar arheologii mai sapa inca pamintul

in cautarea ruinelor care, odata, se inaltau semete deasupra capetelor.

Fiecare ciob gasit, fiecare fragment devine o particica dintr-o comoara

numita un puzzle al imaginilor reale ale celor 7 minuni.

Carturarii istoriei s-au intrebat adeseori unde a fost Edenul biblic.

Paradisul...

Au ajuns la concluzia ca a fost localizat in cornul fertil al Asiei Minor,

intre fluviile Tigru si Eufrat, in teritoriul denumit de greci Mesopotamia.

Pentru noi este vorba de Irak.

Impresiile noastre despre Mesopotamia de azi, cu greu pot evoca viziuni ale paradisului.

Cu toate astea, terenul acesta lovit de fierbinteala a ridicat doua din marile cetati ale antichitatii.

Ninive, capitala Imperiului Asirian si Babilonul.

Babilonul in epoca lui de glorie a fost intr-adevar o regina,

dar una de o moralitate dubioasa.

Babilonul a fost o cupa de aur, spune profetul Ieremia, care a imbatat tot pamintul.

E usor sa ti-i imaginezi pe babilonieni ca destrabalati, mai degraba decit ca ingineri.

Dar in intervalele dintre petreceri si razboaie, trebuie ca s-au dedicat si grelei munci

de construire a splendidului lor oras si a remarcabilelor lui gradini suspendate.

GRADINILE SUSPENDATE ALE BABILONULUI.

Parererile artistilor, formate pe baza descoperirilor arheologice, sunt destul de concordante.

Chiar si cind iau in consideratie locul Gradinilor suspendate in istorie,

gradinile sunt totusi gradini.

Ceea ce adesea nu sunt scoase in evidenta, sunt camerele regale,

legate de mici drumuri ascunse sub arcadele gradinii.

Multi istorici il crediteaza pe regele Nabucodonosor cu construirea gradinilor.

Daca e asa, atunci regele a avut gusturi foarte scumpe.

Fara sa se uite la costuri, a importat cedri de 18m inaltime,

flori exotice si plante care cresteau luxuriant pe terasele asezate una sub alta

pina la o inaltime de 100m.

Unii istorici cred ca Nabucodonosor a construit gradinile pentru regina sa

ca sa-i aminteasca de Medes, locul ei de bastina.

Altii spun ca nu au nimic de-a face cu Nabucodonosor.

Considera ca acestea sunt mai degraba gradinile legendarei Semiramis,

o regina a Asiriei.

Cu toata aceasta splendoare, Babilonul era un oras construit din caramida

pe un teren de nisip si aluviuni. A fost construit din caramizi.

Caramizi uscate la soare, caramizi arse, dar totusi caramizi.

Costurile unei constructii din piatra erau prohibitive chiar si pentru un rege.

Si totusi aceste gradini au fost construite pe o fundatie din piatra.

Cind arheologii au descoperit aceasta fundatie, au stiut ca gasisera pozitia exacta

a gradinilor suspendate ale Babilonului.

Udatul perpetuu al gradinilor intr-o regiune atit de arida

a fost fara indoiala o sarcina incredibila.

Si cu toate acestea, inginerii au rezolvat cu succes aceasta provocare.

Constructorii lumii antice au obligat aceste gradini sa inflorasca in desertul mesopotamian.

Gradini in desert.

Descriind gradinile suspendate, artistii au cazut de acord in general

asupra cum trebuie sa fi aratat minunea.

Nu acelasi lucru s-a intimplat insa cu cea mai mare statuie a antichitatii.

COLOSUL DIN RHODOS

Artistii au infatisat-o intr-o paleta larga de pozitii si atitudini.

Stim insa cum arata capul.

Exista monede din epoca respectiva care ni-l arata.

Colosul este prezentat cu o coroana de raze stralucitoare.

Ceva in genul statuii libertatii.

Despre cap suntem siguri. Dar unele din pozitiile corpului imaginate de artisti

ar fi putut fi un adevarat cosmar pentru inginerii pusi sa-l construiasca.

Exista versiuni care il prezinta cu mina dreapta streasina la ochi.

Sau poate ca saluta.

Pare ciudat ca, colosul care il reprezinta pe Helios, zeul soarelui,

sa-si fereasca ochii de soare.

Alteori il reprezinta cu bratul ridicat, purtind o torta.

In timpul renasterii, colosul a fost reprezentat stind pe 2 socluri.

Asta si-a imaginat Shakespeare cind a scris:

"De ce omul plasmuieste o lume ingustata, marginita ca de picioarele unui colos,

pe sub care,pedestrii, trecem aruncind priviri furise in sus.

Inginerii de azi spun ca daca ar fi fost construit astfel, s-ar fi prabusit.

Inca mai exista o mare cantitate de supozitii in incercarea de a determina

cum a aratat cu adevarat aceasta super statuie.

TEMPLUL ZEITEI ARTERMIS DIN EFES Cel care si-ar fi atintit privirea asupra sa

ar fi fost convins ca lumea zeilor nemuritori s-a mutat din Rai pe Pamint.

Philon Bizantinul care a completat lista celor sapte minuni asa cum le cunoastem azi,

a scris cuvintele urmatoare:

Efes a fost un oras minunat, bogat si puternic, cunoscut in toata lumea greaca

iar mai tirziu in imperiul roman nu pentru bunatatea sa, ci pentru zeita sa.

Cu toate astea, timp de secole, populatia locala nu a stiut

ca un templu maret fusese ridicat odata chiar pe pasunea lor.

Cind arheologul britanic J.T.Wood a sosit in 1863,

nu era nimic aici, doar o cimpie vasta, dezgolita.

A inceput sa sape bazindu-se pe calculele sale. A fost tenace.

Dupa 7 ani de sapat a inceput sa dezgroape ramasitele marelui templu.

Imagini ale fatadei templului au aparut pe monede romane batute pe cind mai exista cladirea.

Atit monedele cit si sapaturile lui Wood au permis artistilor sa creeze

reproduceri ale templului in diferite etape ale constructiei si reconstructiei sale,

care sunt destul de consistente.

Templul din Efes era o structura stralucitoare din marmura.

Cea mai mare a lumii antice grecesti.

Acoperisul din lemn era sprijinit de 126 de coloane de 20m inaltime.

Portile erau din arama. Treptele construite imprejurul intregii cladiri

ofereau acces spre o terasa de marmura.

Coloanele zvelte, frumos ornate sugerau cutele unui vesmint feminin.

Iar volutele capitoliilor ionice semanau cu buclele parului unei femei.

Imaginea sacra a zeitei Artemis din Efes a fost depusa intr-un altar sfint, numit Pastratorul.

Sau Cupa Zeitei.

De la efigiile luxoase alaturi de imbracamintea cea mai scumpa, impodobite cu imagini ale zeitei

pina la coloanele aliniate de-a lungul strazilor. Calea de marmura.

In cinstea divinei ei zile de nastere.

Imaginea ei: Mantia, decorata cu capete de fiare,

trunchiul ei, acoperit de sini imensi,

este o viziune bizara pentru niste tarani cu instincte neslefuite.

600 de ani dupa ce templul a fost construit,

apostolul Paul a facut o calatorie in Efes ca sa cistige adepti pentru crestinism.

Curind a fost inconjurat de o multime furioasa.

Era un comert infloritor cu copii de argint ale imaginii zeitei catre pelerini si turisti.

Predicile lui Paul au miniat negutatorii de argint.

Era un pericol pentru afacerile lor.

In cele din urma, noua religie a triumfat asupra cultului zeitei Artemis.

Hoarde barbare au pradat orasul si au profanat sanctuarul zeitei.

Cutremure au distrus coloanele.

Ruinele templului au fost treptat ingropate sub aluviunile fluviului.

Se spune ca secole dupa distrugerea sa, oamenii mai adunau pietre de la locul templului...

si le venerau.

STATUIA LUI ZEUS DIN OLIMPIA

Una din minunile antice a aparut pentru ca cei mai credinciosi supusi

sa poata avea o audienta la regele zeilor.

In salbaticia Peloponez-ului, muntele Olimp, se inalta pina la aproape 3300m.

Pentru grecii antici, era cel mai inalt munte din lume.

Crestele sale erau caminul zeilor si asa cum omenirea era supusa zeilor,

zeii insisi erau supusii lui Zeus.

Zeus este suveran.

Pentru pelerinul epuizat, inaltimea muntelui era inaccesibila.

Asa ca Olimpia, la 175 mile mai la sud de munte a fost construita ca un al doilea camin,

- un camin departe de casa - pentru Zeus suveranul.

Olimpia este un altar, nu un oras.

Majoritatea cladirilor sale sunt adaposturi pentru pelerini.

Olimpia era deja vestita.

Aici, eroul zeu Hercule a stabilit intrecerile atletice pe care lumea avea sa le cunoasca

sub numele de Jocuri Olimpice, in onoarea tatalui sau, Zeus.

Grecii antici au numarat anii de la inceputurile acestor Jocuri.

Pentru grecii antici, Olimpia este un amestec de Superball, Wimbledon,

Yankey Stadium si Mecca si Sfintul Petru.

Pentru ca aici se afla Altarul lui Zeus.

13 ani a durat constructia templului.

Si timp de 20 de ani a stat gol.

Construit ca sa adaposteasca pe regele zeilor,

statea fara chiriasul sau

deoarece maestrul care il realiza, sculptorul Fidias,

isi finaliza comenzile primite in Atena.

In cele din urma Fidias a ajuns in Olimpia si s-a organizat rapid.

Acest ulcior probabil a potolit setea sculptorului care muncea din greu.

A fost descoperit in apropierea templului.

Este inscriptionat: "ii apartin lui Fidias".

Cind Fidias a lasat uneltele din mina, a stiut cu siguranta

ca a creat capodopera vietii sale.

Se spune ca Fidias l-a intrebat pe Zeus daca ii place statuia.

Imediat, un traznet a lovit podeaua templului.

Fidias a interpretat asta ca un DA.

De la monezile grecesti stim cum arata statuia din profil.

Inscriptiile marcate de cei care le-au emis sunt foarte amanuntite.

Personajul sezind, este inalt cit o cladire de 4 etaje.

Pe cap purta o coroana de raze.

In mina dreapta tine o statuie a victoriei.

In stinga, un sceptru pe care sta un vultur.

Trupul sau e din fildes iar roba si sandalele din aur.

Tronul sau este batut cu pietre pretioase.

In ciuda faptului ca aceasta descriere lasa prea putin loc imaginatiei,

artistii nu sunt intotdeauna de acord in reprezentarile lor

asupra acestei marete statui olimpiene.

Poate pentru ca infatisarile lui Zeus sunt atit de multiple.

Il vedem pe Zeus, minunatul rege al zeilor,

ai carui ochi arunca fulgere si a carui voce e tunet?

Sau Zeus, rautaciosul vinator de femei

care isi lasa prada sotia, zeita Hera, crizelor de gelozie?

Nu vom sti niciodata sigur.

Cit despre Jocuri, inchinate placerilor batrinilor zei,

au continuat sute de ani.

stabilind idealul grec de dezvoltare a fiintei umane catre cele mai inalte niveluri

ale armoniei dintre minte si trup.

Sau poate... nu chiar mereu.

Boxul de exemplu era un eveniment olimpic popular.

In 388 i.Hr., un concurent pe nume Dupilus si-a mituit adversarul ca sa piarda meciul.

Au existat multe asemenea situatii.

Chiar si in acele vremuri ideale, lacomia putea denatura o victorie

sau sportivitatea.

Cit a fost in picioare, aceasta minune a lumii a fost uluitoare.

MAUSOLEUL DIN HALICARNAS

Atiti de mult incit a imbogatit limbile moderne cu un cuvint nou.

Ce a mai ramas din mormintul lui Mausollus, aici in oraselul turcesc, odinioara Halicarnas,

este taiat in piatra fundatiei.

O scara catre camera mortuara si stilpi sparti.

Timpul si o noapte de Sf. Ion a distrus maretul mormint

si a furnizat pietrele necesare la repararea vechiului castel ridicat de cruciati.

Cu toate astea, avem o imagine clara despre cum a aratat in plina glorie.

Pentru vremurile antice, a fost o structura mamut.

A fost alcatuit din 3 parti distincte.

Un podium semet la baza, placat cu marmura.

Deasupra sa, un templu cu coloane, alcatuit din 36 de coloane,

sustinind un acoperis piramidal.

Din punct de vedere arhitectural, este unic.

Imbina formele grecesti cu cele egiptene.

Aspectul exact al nivelului de jos al mormintului este un subiect

de disputa intre savanti.

Dar exista un acord general despre ceea ce era deasupra.

Monumentul inalt de 50m este incununat de o sculptura din marmura

inalta de 8m, reprezentind un car de lupta tras de 4 cai.

Conducatorul lui este insusi Mausollus, cu Artemisia, regina lui, linga el.

Regele Mausollus este o forta politica. Si totodata orgolios.

Conduita sa exprima: "Sunt un om frumos si puternic

Si feroce in lupta".

A inceput construirea mormintului sau in timpul vietii.

A murit inainte ca acesta sa fie terminat.

Artemisia, nu numai ca a preluat finalizarea mormintului,

dar a preluat si tronul.

Regina Artemisia este sotia lui Mausollus dar si sora sa.

Conform marturiilor ramase, ea l-a iubit foarte mult in ambele ipostaze.

Cind Mausollus a murit, a fost foarte nefericita.

I-a impachetat cenusa in stofe cusute cu aur,

Pe care le-a pus in siguranta intr-o cutie din aur

pe care a depus-o intr-un sarcofag din alabastru.

Se spune ca o parte din cenusa lui a transformat-o intr-o pulbere fina

pe care a amestecat-o cu parfum si a baut-o.

Atit de mare a fost dragostea ei.

Ca sa vedeti unele din fragmentele celebre ale mormintului,

trebuie sa vizitati British Museum in Londra.

Acest capitoliu ionic,

acest leu, amindoua sunt fragmente pretioase din mormintul lui Mausollus.

Aceasta friza splendida reprezentindu-i pe greci infringind amazoanele

si acesta, un cal din statuia de deasupra monumentului.

Se crede ca aceasta este figura lui Mausollus.

Iar aceasta, Artemisia, ramasa fara chip de-a lungul timpului.

Datorita lui Mausollus, avem cuvintul mausoleu in limba noastra.

Anticii au numit aceasta cladire simplu, Faros, dupa insula pe care a fost construita.

FARUL DIN ALEXANDRIA.

Functia dicteaza forma.

Aceasta este cu siguranta adevarat in ceea ce priveste farurile.

In toata lumea, in orice epoca, farurile au aratat aproximativ la fel.

Ca sa isi proiecteze razele si ca sa poata fi vazute de pe mare,

farurile trebuie sa fie inalte.

Faros a fost cea mai inalta cladire a lumii antice.

Ca sa poata fi vazut de vase in ceata, burnita, sau noptile cele mai intunecate.

trebuie sa fie de un alb reflectorizant.

Farul a fost placat cu marmura alba stralucitoare.

Majoritatea farurilor sunt construite pe o fundatie de piatra, stinca sau beton.

Farul din Alexandria a fost asezat pe o fundatie de sticla

deoarece constructorii au descoperit ca sticla rezista cel mai bine

la distrugerile provocate de mare.

Farurile sunt de obicei simple, austere.

Aici insa, Farul arata diferit.

Nu era numai functional dar si frumos.

Era dotat cu sute de ferestre si un dom cu sculpturi pline de gratie.

Acesta era prevazut cu o serie de gauri cilindrice

incununate de o statuie a lui Poseidon, zeul marii.

Restul trebuie sa-l completati din imaginatie.

Spre deosebire de alte minuni, scopul Farului nu era glorificarea zeilor

sau sa inradacineze ideea de nemurire.

Aceasta minune era o creatie binevenita pentru oamenii obisnuiti:

marinarii si capitanii lor.

Pentru cei rataciti pe mare. Pentru oameni obisnuiti,

la fel ca si pentru regi si regine.

MAREA PIRAMIDA DIN GIZEH

Nu e nevoie sa incerci sa-ti imaginezi marea piramida

pentru ca inca mai exista.

Sta "in picioare" de 50 de secole.

A fost deopotriva mormint si casa a comorilor

garantind o eternitate confortabila pentru faraonul Kufu.

Acum, cea mai veche dintre cele 7 minuni va invita in mod special.

Asa ca puteti face o calatorie din aglomeratul Cairo spre platoul Gizeh

si sa vedeti acest monument rezistent cu ochii vostri.

Cum stralucea in lumina soarelui dupa terminarea constructiei sale plina de eforturi.

De fapt, nu chiar...

Marea piramida, ca si clonele sale ceva mai mici,

piramidele lui Kefren si Mikerinos,

au fost acoperite complet cu calcar slefuit care stralucea ca sticla.

Asta probabil ca a fost un peisaj splendid in apusul soarelui.

Fragmente din tencuiala de calcar inca mai stralucesc din virful piramidei lui Kefren.

Admirind-o, s-ar putea sa va intrebati daca e plina pe dinauntru sau nu.

Pare solida dar dupa ce arabii au ocupat Egiptul,

un kalif lacom a fost obsedat de aceasta intrebare:

este plina sau nu pe dinauntru?

Cind si-a imaginat comorile faraonului adapostite de aceste pietre,

a poruncit sa se deschida o intrare.

Dupa ce au incercat sa deschida la intimplare o intrare

in blocurile de piatra aparent impenetrabile

sapatorii au ajuns la o retea de tunele.

Pasajele intunecoase erau atit de abrupte incit aproape ca par de doua ori mai lungi

in apropierea camerei mortuare.

In sfirsit, locul de odihna al faraonului Kufu.

Un sarcofag din piatra intr-o camera alcatuita parca dintr-un monolit de granit.

Mormintul e gol.

Camera a fost golita.

Banuielile kalifului cel lacom au fost corecte.

A existat o comoara ascunsa in piramida.

Dar altcineva a ajuns la ea inaintea lui.

ALEXANDRU SI CELE SAPTE MINUNI

Nici inainte si nici dupa, nu a mai fost altul ca el.

Cu toate ca viata lui a fost scurta, Alexandru cel Mare a "curentat" omenirea ca un fulger.

Alexandru este prototipul tuturor eroilor nostri.

Izbitor de frumos, era totodata inzestrat cu un curaj incredibil.

Prima data cind s-a dus la razboi avea 16 ani.

Soldatii care au urmat steaua lui Alexandru au fost rasplatiti cu un neasteptat sir de victorii.

Inainte sa moara, Alexandru cucerise mai mult teritoriu si in mai putin timp

decit oricare alt conducator militar din istorie.

Cuceririle sale se intindeau pe trei continente

de la muntele Olimp pina in Himalaya.

Teritoriul sau cuprindea toate cele 7 minuni ale lumii antice.

Cinci dintre ele mai existau in timpul vietii sale.

In secolul5 i.Hr., Herodot, "tatal" grec al istoriei

a scris despre marele edificii ale lumii asa cum le-a cunoscut el.

In timpul lui Alexandru, acestea au devenit "monumente care trebuiau neaparat vazute".

Alexandru simtea cva are o legatura de rudenie cu una din aceste minuni: statuia lui Zeus din Olimpia.

Mama lui, care era grecoaica, ii soptea adesea ca Zeus, regele zeilor, este tatal sau adevarat.

Zeul erou, Hercule, ii era si el ruda.

Hercule este creditat prin traditie ca ar fi inaugurat jocurile de la Olimpia.

Care pledau pentru unitate printre certaretele state grecesti.

Olimpia era capitala acestor competitii.

Si locul de nastere al tuturor sporturilor mari pe care le cunoastem azi.

Alexandru putea sa se apropie de acest templu ca un membru al familiei.

Si sa stea in picioare, totusi cu respect, in fata tatalui sau, Zeus

personificat de aceasta statuie de 4 etaje cu trupul din fildes si roba din aur pur.

Acolo putea cere binecuvintarea tatalui sau pentru expeditiile sale militare.

In cruciada sa impotriva imparatului persan Darius

Alexandru ataca Halicarnas, capitala unei satrapii persane, in 344 i.Hr..

Dupa o batalie crincena, il alunga pe rege din oras.

Acum Alexandru are ragazul sa investigheze un monument unic din marmura alba stralucitoare,

inaltindu-se la 47m deasupra orasului.

Arhitectura acestuia este foarte neobisnuita.

O sinteza intre stilurile asirian, grec si egiptean.

Alexandru este impresionat.

I se spune ca acesta este mormintul lui Mausollus, tatal regelui pe care il invinsese.

Mormintul a fost terminat de Artemisia, nevasta si sora lui Mausollus.

Dragostea ei pentru Mausollus, un om brutal si orgolios a fost cutremuratoare.

Alexandru o numeste guvernatoarea provinciei pe sotia regelui infrint,

care ii va deveni ca o mama.

Soarta mormintului lui Mausollus a fost lasata in miinile sale.

Cu 3.000 de ani in urma, splendidul oras Efes din provincia Lidia,

este cel mai bogat port maritim din Asia Minor.

Acum, prosperii si iubitorii de lux efesieni, s-au supus avansului lui Alexandru.

Templul sau cu multiplele coloane de marmura de 20m, este renumit.

Acesta atrage mai multi pelerini decit oricare alt templu din lume.

Zeita Artemis este patroana aici.

Dar nu Artemis cea familiara lui Alexandru.

Vinatorita sora geamana a lui Apollo.

Un fel de baietoaica divina care se dedica doar placerii vinatorii.

Aceasta Artemis din Templu este zeita fertilitatii.

Si mama Pamintului.

O patroana a nasterilor incinsa de un ciorchine de sini.

Chiar in ziua in care s-a nascut Alexandru cel Mare,

un maniac a dat foc templului.

Artemis era prea ocupata cu aducerea lui Alexandru pe lume, ca sa stinga focul.

Asa ca la 22 de ani, cind Alexandru s-a apropiat de templu,

acesta inca mai purta cicatricele focului.

Alexandru insista sa se reconstruiasca templul.

Ceea ce s-a si facut.

Templul reconstruit le intrece pe cele anterioare in marime si stralucire.

Abia atunci a fost nominalizat ca una din cele 7 minuni ale lumii antice.

Dupa ce Alexandru elibereaza Egiptul de stapinitorii persi,

alege un sat saracacios de pe malul Mediteranei ca loc pentru noua sa capitala.

Numit dupa intemeietorul sau, orasul Alexandria devine un centru cultural si comercial infloritor;

Cel mai aglomerat port al lumii antice;

O piata foarte activa unde Africa, Asia si Europa se intilneau

amestecindu-se, cumparind, vinzind, tirguindu-se.

Chiar si astazi se poate observa un amestec poliglot pe chipurile oamenilor.

Cind Alexandru moare, corpul sau este adus aici pentru inmormintare

de catre prietenul sau din copilarie, si unul dintre cei mai buni generali ai sai

cunoscut in Egipt ca Ptolemeu I-ul.

Ptolemeu pune bazele marii biblioteci din Alexandria.

care adapostea mostenirea literara a Greciei.

Si ai carei scribi fac prima transcriere a Bibliei evreiesti

in alta limba decit cea evreiasca.

Tot in timpul lui Ptolemeu I a inceput constructia Farului pe mica insula Pharos.

care fusese vizitata odinioara de Elena din Troia si de iubitul ei, Paris.

Acoperit cu marmura alba si ornata cu sculpturi superbe,

se ridica deasupra portului la peste 133m inaltime.

Lumina focurilor uriase era reflectata in largul marii de oglinzi din bronz.

Raza putea fi vazuta de vase de la 80km distanta.

A fost numit simplu, Pharos, dupa insula pe care a fost construit.

Si a fost operational timp de 900 de ani.

Bineinteles ca Alexandru cind a fost in Egipt a vizitat Marea Piramida.

care era deja o antichitate chiar si in zilele lui.

Bineinteles ca a cazut in admiratie in fata ei.

La fel va face si Julius Cezar mai tirziu.

Iar si mai tirziu, Napoleon.

Fara indoiala, ca multi din vremea sa,

Alexandru credea ca oamenii nu au putut crea singuri aceasta minune.

Zeii i-au ajutat.

Desigur, numai cu ajutorul zeilor putea lua nastere un monument atit de minunat.

De-a lungul secolelor, mii, poate milioane de oameni au stat in fata acestui monument.

Unul dintre cei mai atenti observatori a fost scriitorul si umoristul american Mark Twain.

Atita timp cit Marea Piramida a fost o atractie, ghizii locali au asaltat vizitatorii

cu informatii nedorite si falsuri arheologice.

In 1860, un asemenea ghid l-a urmarit pe Mark Twain atit de insistent, incit acesta

i-a oferit 100 $ daca se arunca din virful Piramidei cu capul inainte.

Babilonul este regina oraselor din Orientul apropiat.

Asa ca se intelege ca Alexandru l-a adaugat imperiului sau.

El intra in oras in postura de cuceritor

pe drumul procesiunii lui Murdoch si prin Poarta Ishtar.

cu leii si dragonii sai glazurati.

Simbolurile stralucitoare si fanfare de trompete.

Asta este pamintul pe care se inalta odata Ninive.

Cetatea regelui Sargon care i-a deportat pe izraeliti in Asiria.

A ziguratilor, celebrii constructori ai turnului Babel

care se ridica pina in inaltul cerului.

Iar acum, Babilonul. Orasul a carui faima ajunsa departe

patrunde lumea antica intocmai ca un parfum.

Dorinta de lux e la baza invidiei si a cruzimii oamenilor.

Dar nimic nu-l pregatise pe Alexandru pentru prima sa vizita la gradinile suspendate ale Babilonului.

Acolo, pe aceasta cimpie pirjolita, revarsari vegetale emanind parfum de flori,

se ridicau dumnezeieste incit pareau suspendate in aer deasupra capului.

O oaza zburatoare.

Dupa ce si-a extins imperiul spre India,

Alexandru se intoarce la Babilon.

Unde planuia sa-si stabileasca noua capitala.

Dar inainte sa apuce sa-si duca planul la indeplinire,

A cazut la pat cu febra, care s-a dovedit fatala.

A lasat instructiuni referitoare la moartea sa.

"Cind voi muri, lasati-mi miinile inafara sicriului.

Aceste miini au cucerit totul, dar vor parasi lumea goale.

Marele Alexandru a murit cind avea doar 32 de ani.

Remarcabila sa viata a fost energizata de minunile lumii sale.

De la altarul tatalui sau, Zeus,

si efesiana Artemis care i-a vegheat nasterea,

pina la marea piramida care ii adincea dorul de nemurire

Iar acum umbra unei alte minuni il invaluia ca un giulgiu.

Cui nu i-ar place sa stie ca ultimul lucru pe care il priveste

inainte de moarte sunt gradinile suspendate.

Dupa moartea lui Alexandru, doi din generalii sai, Ptolemeu si Antigonide au inceput

sa se certe pentru stapinirea imperiului.

Rodos, una din micile orase stat s-a aliat cu Ptolemeu.

Antigonide s-a infuriat.

L-a trimis pe fiul sau cu o armata imensa ca sa asedieze micul Rodos.

Dar Rodos a rezistat hotarit pina cind Ptolemeu, care nu i-a uitat loialitatea, a venit in ajutor.

In semn de multumire, cetatenii Rodos-ului au ridicat o statuie.

Mai mult decit o statuie. Un colos. O minune a lumii.

Este Helios. Zeul soare, aparatorul cetatii.

Inalt de 40m.

Corpul sau este cel al unui tinar.

Un brat este ridicat intr-un salut.

Iar fata lui... Fata lui este fata lui Alexandru cel Mare.

Un chip al lui Alexandru a fost portretizat pentru veacuri

dar niciodata atit de dinamic ca acest supererou pe ecran panoramic

in filmul atent documentat: ALEXANDRU CEL MARE

- Noua regina!

Si fie ca zeii sa-i dea viata lunga pentru Macedonia.

Un mostenitor legitim al tronului.

- Betivan nebun si prost!

Indraznesti sa vii aici?

Aici este lumea si timpul in care Alexandru Cel Mare

Alexandru, cuceritorul cuceritorilor,

A carui ambitie nu a cunoscut nici o opreliste.

Iata iubirile, gloriile si legenda unui om care a crezut ca este un zeu.

Richard Burton in rolul lui Alexandru Cel Mare.

Frederic March, Filip al Macedoniei.

Claire Bloom

Ti-e teama ca te voi parasi pentru o alta femeie?

Nici o alta femeie nu mi-e rivala cu exceptia mamei tale.

Si dorinta ta arzatoare de a-ti depasi tatal.

Danielle Darieux in rolul Olimpiei, al carei geniu rau a inspirat ura si crima.

Mai puteti vedea in Alexandru Cel Mare pe:

Roxanne, fiica lui Darius,

Eunice, regina tatalui sau,

- Esti foarte tinara... si foarte frumoasa.

- Tu te uiti la o femeie asa cum face tatal tau.

- Poate pentru ca sunt... gelos.

- Ba eu sunt. Pentru dragostea lui pentru tine.

- Atenieni!

COLOSUL CARE A CUCERIT LUMEA.

In zece ani el a cucerit lumea.

Si-a deschis drum prin lupta 3200km pina la Babilon.

Milet, Sidon, Tyr, toate aceste mari orase au cedat in fata sa.

A intrat in Egipt, a traversat Eufratul,

Babilon, Persopolis, Souza, toate sunt comorile sale,

L-a invins pe Darius si s-a incoronat regele regilor asupra tuturor domeniilor sale.

Stapinul a doua lumi, a realizat ceea ce nici un om nu a mai realizat in istorie.

Iar acum el traverseaza tinuturile Indiei.

A mers mai departe decit oricare zeu inaintea lui.

Este omul cuceririlor. Cel care i-a intrecut pe zei.

Provocarile dificile si istoria

Faptul ca tehnologia fertilizeaza semintele civilizatiei este evident in cele 7 minuni

ale lumii antice.

Antice sau contemporane, visurile marilor vizionari au putut fi realizate datorita

schitelor arhitectilor si inginerilor.

Marea piramida. In spatele ei este mister.

Puterea omului este cea care a construit-o.

Nu numai putere musculara ci si puterea mintii.

Cum poate o structura din piatra care acopera 7 hectare,

masurata, sa rezulte a fi o piramida perfecta.

cu o toleranta de ordinul centimetrilor.

Fara ajutorul uneltelor pe care noi le consideram indispensabile de secole,

egiptenii antici, cu o stapinire de netagaduit a geometriei,

au creat un patrat perfect folosind doar o sfoara.

Dupa ce au cintarit problema, savantii au ajuns la concluzia ca aceasta este o cale

prin care probabil ca egiptenii antici au construit piramida.

Exista un numar de teorii despre cum au facut-o.

Dar asta e o cale simpla prin care poti desena un unghi drept.

Nu ne trebuie decit simpla geometrie si o bucata de sfoara.

Vreau sa gasesc exact mijlocul sforii si sa-l marchez.

Vom folosi apoi sfoara ca sa construim un unghi drept

spre nord care e in spatele meu.

Aici este mijlocul. Il voi marca cu o bucata de sfoara verde

Cu ajutorul sforii, Scott formeaza un triunghi.

El leaga sfoara de doi tarusi si trage centrul sforii inafara marcind mijlocul.

Nu conteaza cit de tare trag deoarece tensiunea in fir este aceiasi de ambele parti.

El marcheaza punctul din mijloc cu un tarus.

Repeta apoi manevra de partea cealalta

marcind din nou mijlocul cu un tarus.

Unind aceste doua puncte cu o sfoara, Scott a creat un unghi de 90 de grade.

asta este linia initiala Nord-Sud iar asta este noua linie Est-Vest.

Frumusetea acestui sistem este ca nu e nevoie sa il aplici o singura data.

Se poate continua de unde m-am oprit, de jur imprejurul Piramidei.

O poti lua apoi in sens invers si iarasi in sens direct,

de fiecare data micsorind eroarea, inca putin, pina obtii precizia dorita.

Construirea piramidei a necesitat tractarea a 2.000.000 de blocuri de piatra

de la cariera pina la baza piramidei.

Pe masura ce constructia progresa, blocurile erau trase in sus pe o rampa.

Unii istorici cred ca rampa era o spirala

care inconjura structura.

Altii cred ca rampa era dreapta.

Eu as prefera varianta mai lunga a rampei deoarece o rampa inconjurind piramida

ar fi fost instabila pentru sarcini atit de grele care sa fie trase pe ea.

De asemenea e dificil de imaginat cum pot fi trase aceste blocuri grele dupa colturi

pe o astfel de rampa.

Aceasta optiune prezinta o problema uriasa.

Lungimea necesara acestei rampe depaseste cu mult amplasamentul carierei.

Colturile devin o problema daca e folosita o rampa in spirala.

Cilindri plasati sub pietre s-ar putea sa fi fost folositi la deplasarea lor.

Cu toate ca teoriile despre metodele de constructie difera,

dupa 23 de ani de munca, Marea Piramida a fost terminata.

A fost si inca mai este cea mai mare structura din piatra de pe Pamint

si cea mai veche minune a lumii antice.

Gradinile Babilonului, pat de trandafiri.

In mintea noastra, Gradinile suspendate emana o senzualitate perpetua.

Desertul infloreste! Dar cu ce specii de plante putea el inflori?

Si cum erau udate gradinile astea?

Gradinile sunt adesea controlate de cultura individuala a monarhului.

Iar acel monarh arata ca el sau ea, poate controla peisajul si

il poate face sa infloreasca intr-un mod in care Dumnezeu insusi nu a putut

pentru peisajul inconjurator.

Astazi Collin Crosby care ingrijeste Gradinile Regale Britanice, studiaza plante din

Orientul Mijlociu si cum s-au adaptat acestea mediului lor.

Plante provenind din regiuni calde adaptate aici sunt palmierii si chiar maslinii, dezvoltindu-se natural.

Ei pot supravietui datorita frunzelor mici care pot conserva umezeala.

Totusi, in Gradinile Regale, va asigur ca veti gasi plante mult mai interesante.

Citricele sunt un grup de plante de care puteti fi siguri ca au crescut acolo

in Gradinile suspendate, gradinile regale.

Portocalele si lamiile ofera prin culorile si prin florile lor un peisaj incintator.

Ele se puteau bucura de conditiile de caldura uscata de acolo si oferindu-le

suficienta umezeala adusa din Eufrat, se putea obtine o buna recolta de fructe.

Dar marea incercare nu consta in plantarea Gradinilor ci in aducerea apei in cantitati suficiente.

In zonele arabe, in desert, apa este atit de pretioasa, ca aurul.

Ei trebuiau sa se gindeasca foarte bine cum o folosesc.

Au adus apa in apropiere prin canale

si eliberau apa adunata care se raspindea, poate doar pentru 10 minute pe zi

dupa care inchideau din nou stavilarul

pastrind-o pentru a doua zi.

Pentru aducerea apei, savantii au investigat citeva metode cunoscute in vremea respectiva

inclusin spirala infinita a lui Arhimede.

Matematicianul grec Arhimede a vizitat Egiptul si a observat dispozitivul folosit de tarani

ca sa scoata apa din fluviu.

Singurul dispozitiv despre care avem dovezi din acea vreme este de fapt "shadouf",

un dispozitiv foarte simplu de varsare, cunoscut inca din mileniul 3 i.Hr..

Avea o contragreutate la un capat al unei fringhii si un cos sau un vas la celalalt

care urca apa sus.

Avem ilustratii ale dispozitivului din al doilea mileniu i.Hr.,

avem ilustratii in arta asiriana din timpul Gradinilor suspendate,

dar nici o ilustratie a altor dispozitive potrivite acestui scop.

Asa ca eu cred ca a fost singura solutie.

De un lucru putem fi siguri: aceste gradini suspendate aveau radacini adinci

in stiintele ingineriei si horticulturii.

Majoritatea statuilor erau pe masura unei nise. Dar Zeus din Olimpia

a avut nevoie de un intreg templu pentru sine.

Planul era sa se construiasca o statuie inalta de peste 4 etaje

si totusi sa aibe splendoarea fildesului pur.

Statuia era prea uriasa ca sa poata fi taiata din blocuri compacte de fildes.

Asa ca marele sculptor Fidias a dezvoltat o metoda de aplicare a fildesului

care nu a fost intrecuta niciodata.

Structura fildesului este de o asa natura incit poate fi "desfasurat".

Va puteti imagina ceva asemanator cu desfacerea unei cepe.

Sau ascutind un creion cu o ascutitoare manuala si obtinind o panglica ingusta si subtire.

Nimeni nu a incercat asa ceva inainte si asta este ceea ce a fost original cu adevarat.

Profesorul Kenneth Lapatton este primul care redescopera metoda radicala a lui Fidias

de subtiere a fildesului.

Unele metode par putin fantastice, cum ar fi impachetarea lui in piele de peste

ceea ce nu am incercat niciodata,

altii mi-au spus sa il fierb 3 zile cu fructe de matraguna,

ceea ce pare putin cam periculos ca sa incerc,

altii mi-au zis sa il moi in ulei, ceea ce nu a avut nici un efect,

Cineva mi-a spus sa il moi in otet, ceea ce am facut si astfel am obtinut rezultate,

S-a intimplat ca fildesul care este de fapt un dinte cu continut mare de calciu,

are unele componente chimice care s-au dizolvat si astfel a devenit moale si flexibil.

si astfel poate fi mulat in forme, uscat, iar el isi va mentine acea forma.

Cu geniul lui, Fidias, reunind aceste tehnici preluate de la diversi mesteri,

a creat aceasta minune a lumii.

Fidias a folosit cu grija aceasta tehnica pentru a realiza "pielea" statuii.

In cele din urma, statuia a fost asamblata in "colivia" templului.

Fidias avea o reputatie dar asta nu te pregatea totusi pentru socul pe care il aveai

cind intrai pe portile templului si vedeai imaginea aceea.

Spre deosebire de toate celelalte minuni, nu puteai vedea nimic de departe.

Trebuia sa patrunzi in templu si atunci te izbea dintr-o data.

Vai dar chiar ca este mare!

Mausollus s-a autodefinit drept o bruta chipesa.

Oare minunatul mormint din Halicarnas sa isi aibe originea in vanitatea sa?

A fost terminat in cele din urma datorita dragostei nemuritoare a sotiei sale.

Orice ar fi motivat construirea sa, mormintul lui Mausollus, a fost o minune arhitectonica.

Mausollus, a fost o figura puternica, dominanta,

Acum el si-a focalizat energiile ca sa-si imortalizeze numele.

Un arhitect grec pe nume Pythius a fost angajat sa construiasca un mormint enorm.

Nu stim cu exactitate de unde a venit dar el a fost un pionier al teoriei arhitecturii,

probabil cel mai important arhitect al secolului 4 i.Hr..

El avea opinii foarte puternice despre ce era potrivit in proiectarea arhitecturala si ce nu.

Mormintul a fost proiectat sa se ridice la o inaltime de 14 etaje.

Fiecare bloc era fixat de cele alaturate prin "cozi de porumbel" din fier.

Iar intre doua blocuri suprapuse erau folosite stifturi.

La baza fiecarei coloane era taiata o gaura de fixare cu bare de fier de urmatoarea.

Aceste blocuri au fost legate impreuna cu banda ca sa se sprijine unul de altul.

Si anticii si-au dat seama ca blocurile de piatra, ca sa isi imparta mai bine greutatea.

mai ales intr-o structura mare, trebuiesc fixate unele de altele.

Daca ar fi existat vreun punct slab in fundatie, de exemplu,

cladirea ar fi rezistat totusi mai bine.

In vremea in care a fost construit Mausoleul, s-au facut pasi mari in dezvoltarea macaralelor.

si a masinilor de asalt.

Constructii masive din lemn pe roti, capabile sa ridice greutati

la inaltimi de 35m.

Noi consideram de la sine inteles ca putem utiliza masini in realizarea constructiilor

Aceasta grinda cintareste cam 1,5 tone.

Datorita inventarii macaralei de catre antici putem acum sa ridicam greutati mari

pe cladiri la inaltime,

repede si cu mare precizie.

Rezistenta proiectului a fost testata de multe cladiri celebre in toata lumea,

unde arhitectii lor s-au inspirat din mormintul lui Mausollus.

Aceasta Artemis a fost o mama a Pamintului

modelata dupa modelul primar din Asia.

Discipolii ei erau ligieni.

Drept camin al sau, au ridicat cel mai mare templu din marmura construit vreodata.

Un lucru interesant despre temple precum cel al lui Artemis din Efes,

este ca ele sunt printre primele lucrari ale arhitecturii grecesti

la oricare scara reala.

Acest templu al lui Artemis a fost construit cu exceptia acoperisului,

in intregime din marmura.

A fost sarcina arhitectului Chersifron sa obtina blocuri de marmura uriase

cintarind 40 de tone, de la o cariera aflata la 11km distanta de templu.

Exista multe controverse despre cum au mutat anticii pietrele grele.

Noi nu am incercat, dar cind tragi un bloc de piatra,

trebuie sa invingi o frecare foarte mare

datorata greutatii blocului si suprafetei pe care se deplaseaza.

Asa ca daca dorim un sistem care sa nu implice tractiunea,

ar trebui sa le balansam sau chiar sa le rostogolim.

Acesta este un model al unui dispozitiv de rostogolire

in care blocul de piatra e prins intre doi semicilindri mari de piatra.

Acesta este un sistem foarte eficient de prevenire a frecarii.

Si puteti vedea cit este de usor sa misti chiar si un obiect greu

Poate fi manevrat, rasucit, tras in sus pe o rampa,

cu mult mai putini oameni decit daca ai incerca sa-l tragi.

Un cilindru tras de boi a fost dispozitivul folosit de Chersifron.

Elementele dreptunghiulare erau desigur mai dificil de deplasat iar unele din ele erau enorme.

Cea mai mare arcada era de aproape 9m lungime, ceea ce inseamna un bloc enorm din piatra.

Ca sa il deplaseze, el a introdus capetele in role din lemn

transformindu-le in roti la care a atasat animale de tractiune care sa le traga.

Una din cele mai mari probleme a fost ridicarea uriasilor buiandrugi deasupra coloanelor.

Blocuri ca acesta cintaresc intre 5 si 10 tone fiecare.

Asadar cum au ridicat grecii antici asemenea greutati enorme in virful templului?

Stim ca in Egiptul antic se utiliza un fel de macara cu contragreutate numita "shadouf"

cu care se ridica apa.

Mai stim si ca grecii antici au folosit acelasi principiu, la o scara mult mai mare,

ca sa ridice greutati de marimea incarcaturii unui vas sau chiar vase intregi.

Asa ca ne putem inchipui ca a fost posibil sa fi folosit acest tip de macara

cu contragreutate in interiorul templului,

asamblata pe o movila de pamint si piatra

astfel incit au putut monta o platforma la jumatatea inaltimii templului,

ca sa le dea nivelul necesar ajungerii in virf.

Chersifron trebuia sa fie sigur ca buiandrugii de 40 de tone din marmura

erau amplasati exact in pozitia corecta

altfel intreg templul s-ar fi prabusit.

Una din tehnicile folosite de Chersifron a fost folosirea unui maldar de saci de nisip

drept contragreutate ca sa puna arhitrava pe pozitie si apoi, golind treptat sacii,

baza arhitravei alunecind astfel incet in pozitia exacta.

Bineinteles ca manevrarea trebuia facuta cu grija.

Cind in sfirsit templul a fost terminat,

altarul inchinat zeitei Artemis din Efes, avea sa mai dureze 15 ani pina sa fie construit.

Ce care au vazut colosul, zeul Helios venerat de locuitorii insulei Rodos,

au simtit ca este cea mai frumoasa reprezentare a corpului uman facuta vreodata.

Colosul era un memorial inchinat lor insisi,

victoriei lor, libertatii lor.

Libertatii lor continue.

Chares din Lindos a fost maestrul sculptor al colosului.

Era minunat de calificat pentru aceasta sarcina.

Trebuia sa fie o statuie din bronz si piesele din bronz

care probabil erau pregatite in apropiere,

au fost asamblate impreuna.

La sfirsit statuia avea sa fie ridicata

chiar pe locul unde avea sa ramina.

Pe masuta ce sectiunile din bronz erau fixate de un schelet,

conceptul Colosului incepea sa prinda contur.

Cind Chares a proiectat statuia, nu putea sa-si dea seama

cum va arata lucrarea

pina cind lucrarea nu a fost terminata.

Acest lucru a creat probabil greutati deoarece nu poti in primele etape ale procesului

sa pui fragmentele laolalta si apoi sa le iei iarasi deoparte.

Trebuie sa astepti pina ce totul terminat ca sa ai o prima imagine despre cum va arata.

Chares cu siguranta aflase cum sa ridice o statuie atit de mare alcatuita din multe bucati.

Ceea ce trecuse aparent cu vederea, a fost sa invete cum sa o faca sa stea in picioare.

Cind proiectezi o structura, trebuie sa te gindesti foarte bine

cum sa faci ca sa reziste propriei greutati.

Solutii care functioneaza la scara mica, pot sa nu fie viabile la scara mare.

Cind proiectezi de exemplu o sculptura goala in interior,

greutatea carcasei s-ar putea sa fie prea mare.

Orice structura sau sculptura inalta si subtire va fi mult mai vulnerabila la vint decit la cutremure.

Artistii renasterii au reprezentat Colosul stind deasupra portului cu picioarele departate.

Imposibil. Dar pe masura ce povestea este repetata mereu, statuia creste tot mai mare

pina cind un vas poate trece pe sub ea.

Cind o statuie este in picioare si este vorba de un corp gol asa cum era traditia

reprezentarii zeilor si a eroilor,

picioarele trebuie sa ramina apropiate ca sa-i dea rezistenta necesara.

Daca picioarele statuii ar fi alaturate, ar avea o stabilitate mai mare

deoarece greutatea partii de sus ar apasa vertical pe picioare

si daca fundatia este suficient de rezistenta, ar trebui sa rezulte o structura relativ stabila.

Colosul ar fi fost instabil daca ar fi stat cu picioarele indepartate.

Eroarea principala referitoare la Colos este cum se sprijinita greutatea pe cele doua picioare

cind acestea sunt departate.

O actiune mai puternica a vintului asupra acestei structuri care prezinta zone de slaba rezistenta

in jurul gleznelor de exemplu.

Slabiciunile structurii aveau sa se arate cu certitudine.

Cind au facut-o, a fost catastrofal.

Un cutremur a darimat statuia sfarimind-o de pamint.

Aceasta a rezistat in picioare doar 56 de ani.

Pharos. Farul din Alexandria a fost mai mult decit o calauza pentru corabii si marinarii lor.

A fost un simbol al gloriei orasului.

O lumina a invataturii.

Si a rezistat timp de 900 de ani.

A fost de asemenea o capodopera a proiectarii.

Farul este impartit in forme distincte.

Un turn de 80m ridicindu-se de pe o baza patrata.

Sectiunea urmatoare este octogonala, cu cuptorul de iluminare deasupra

la care animale de povara carau combustibilul pe o scara interioara in spirala.

sau cel putin asa se presupune teoretic.

Stim ca avea rampe in interior, pe care magarii puteau de exemplu sa urce pina sus,

toate aceste rampe suportind greutati, dar este oarecum nelamurit cum a functionat.

Sursa razei de lumina era un furnal cu flacara deschisa.

Lumina era indreptata spre mare de reflectoare uriase din bronz.

Una din problemele unui far, mai ales amplasat intr-o locatie cum este Egiptul

care este sarac in copaci si lemn, ar fi ce se poate folosi pentru alimentarea flacarilor?

Materia prima era cu siguranta obtenabila

de vreme ce Alexandria era portul cel mai mare din Mediterana.

Farul a fost construit din blocuri solide din granit si calcar.

Ca la toate cladirile inalte de azi, zidurile sale trebuiau sa suporte toata greutatea

constructiei de deasupra.

Cladirile moderne au un strat exterior foarte subtire, uneori in intregime din sticla.

iar peretii insusi, foarte usori.

Asta se obtine utilizind un schelet. Tocmai ma sprijin aici de o astfel de grinda din otel.

astfel incit pardoseala interioara poate fi libera in intregime.

Tehnologia cadrelor de rezistenta a fost inventata doar recent

avind avantajul materialelor moderne cum ar fi otelul si betonul.

Deoarece anticii trebuiau sa se limiteze la piatra, ei au trebuit sa construiasca

ziduri foarte groase si grele

ca sa poata atinge inaltimea dorita.

A fost cea de a saptea, ultima dintre cele 7 minuni.

Ne-a transmis o mostenire dainuitoare.

In multe limbi moderne, cuvintul "pharos" inseamna far.

In franceza se spune phare;

In spaniola, faro;

Si deloc surprinzator, faros in greaca.

Faros... Sopteste despre a saptea minune a lumii antice.

CELE SAPTE MINUNI ALTERNATIVE.

Cautatorii de minuni care au hotarit care din ele sa fie cuprinsa in

lista celor sapte minuni ale lumii antice au trecut cu vederea un miracol arhitectonic.

din propria ograda. PARTENON ATENA. GRECIA

Partenonul.

Construit in secolul 5 i.Hr.si incununind Acropolis-ul Atenei antice

aceasta este cucerirea suprema a arhitecturii grecesti.

Odata aceasta capodopera dorica gazduia o statuie a sculptorului Fidias.

care trebuie ca a rivalizat cu celebra statuie a lui Zeus din Olimpia.

Atena Partenos, insemnind "Fecioara" cu coif, sulita si avind 13m inaltime

ea era protectoarea orasului.

Grecii construiau bine. Nu timpul a transformat aceasta structura in ruine ci praful de pusca.

Dupa ce a fost folosit si ca biserica si ca moschee, a devenit depozit

de praf de pusca in timpul razboiului turco-venetian la sfirsitul secolului XVII.

Praful de pusca a explodat lasind doar ceea ce se vede si azi.

Nu tot ce a mai ramas poate fi vazut in Atena.

La inceputul secolului XIX sculpturi de marmura din decoratiile templului

au fost cerute de al saptelea conte de Algon si expediate la British Museum in Londra.

au fost una din marile atractii ale muzeului pina in prezent.

Daca cronicarii ar fi facut o calatorie aventuroasa pe atunci, nu mai departe de Marea Rosie,

o distanta nu prea mare pentru timpurile noastre,

ar fi consemnat un oras sapat in piatra: Petra.

pe teritoriul Iordaniei de azi.

Daca l-ar fi vazut, probabil ar fi ridicat lista minunilor la 8.

Ivindu-se dintre stincile din care a fost sculptat, Petra a fost numit

"orasul rosu ca trandafirul, vechi ca insusi timpul".

In celebrul poem al lui John William Burgen.

Pomenit ca "Pivnita" in Cartea a doua a Regilor din Biblie,

Petra controla drumuri comerciale vitale dinspre est.

A devenit atit cetate cit si pastratoare de comori pentru un popor arab numit Nabateeni.

In oras se poate intra pe calea cautarii, o poteca ingusta si intortocheata

strajuita de pereti uriasi care timp de secole au tinut departe legiuni inamice.

Teatrul, coloanele, sculpturile orasului sunt scobite precum canioanele in piatra roz.

Iubitorii de film isi amintesc de scena palpitanta de la Petra

din filmul Indiana Jones si ultima Cruciada.

IERUSALIM IZRAEL.

Daca vesnic curiosii greci ar fi calatorit la nord de Petra, ar fi putut descoperi

un oras si mai mare. Ierusalimul.

O minune a lumii atunci ca si acum.

Aerul de deasupra orasului este ingrosat de rugaciuni

in araba, ebraica,

greaca, latina,

armeana si aramaica.

Ierusalimul era o minune inainte ca Philon si ceilalti sa-si fi facut listele.

Pe vremea cind Isus intra triumfal, orasul era centrul vietii evreiesti

de mai bine de 1000 de ani.

O citadela naturala veghind deasupra riului Iordan, era o fortificatie cananeeana

cind David, regele pastor a cucerit-o.

El a proclamat Ierusalimul, capitala sa.

In timpul domniei sale, si-a extins regatul de la Marea Rosie la sud

pina la fluviul Eufrat la Nord.

30 de secole dupa regele David, Ierusalimul inca mai este o minune monumentala.

Daca cautatorii de minuni s-ar fi intors si catre vest, un teritoriu in care

Alexandru cel Mare nu s-a aventurat niciodata,

ar fi intilnit inginerii cei mai buni ai lumii antice din noul oras infloritor: Roma.

Coloseumul acestuia, un exemplu extraordinar de constructie, ar fi rivalizat cu oricare

din cele sapte minuni ale lumii antice.

Este enorm si totodata mostenirea arhitecturala cea mai importanta din Roma antica.

Colosseumul este o capodopera de proiectare, inaugurata in anul 80 d.Hr.,

cu un spectacol grandios de 100 de zile de vinatoare de fiare si lupte de gladiatori.

Intre civilizatiile antice, Roma era o aparitie intirziata.

Pentru Herodot, istoricul grec din secolul V i.Hr.,

Colosseumul Romei ar fi parut la fel de futurist ca tehnologia din Razboiul Stelelor pentru noi.

Si cu toate acestea, este una din cele mai impresionante structuri ramasa din antichitate.

Exteriorul avea 60m inaltime.

Inauntru, arena avea aproape 90m lungime.

Acesta era cel mai mare stadion sportiv al Romei si al intregii lumi.

Intre 50.000 si 73.000 de persoane aveau loc la inaltimea celor 4 etaje.

Primele 3 etaje erau decorate cu coloane dorice, ionice si corintice.

Al patrulea etaj era format din ferestre

incadrate de pilastri corintici.

Un inel imens umbrea spectatorii intr-un mod ingenios lasind soarele sa inunde

doar spectacolele din arena.

Erau numeroase pasaje de trecere spre si dinspre tribune.

Podeaua pe care luptau gladiatorii cu fiarele sau intre ei, era construita din lemn

si acoperita cu nisip fin adus din Egipt.

Dedesubt se aflau pasaje labirintice intre numeroase depozite, platforme si custi.

Astazi Colosseum-ul este o ruina.

Dar aceasta minune arhitectonica ce a influentat modelul aproape tuturor stadioanelor din lume,

nu a fost egalat niciodata.

Pentru anticii greci, lumea se termina la granita cuceririlor lui Alexandru cel Mare.

Dincolo de acestea, era intuneric, vid.

Mai mult de 1500 de ani au trecut pina cind un om din vest sa se aventureze

in acea lume necartografiata si sa descopere China pentru europeni.

cit despre chinezi, ei au stiut dintotdeauna ca au fost acolo.

Grecii ar fi fost uimiti de Marele Zid.

Asta daca si-ar fi putut crede ochilor. MARELE ZID CHINEZESC. BEIJING. CHINA.

Inceput in 1221 i.Hr., zidul strabate China de la est la vest pe o lungime de 5800km.

Structura sa strabate in zig-zag dealuri si munti, de la Marea Galbena pina in Desertul Gobi.

Bastioanele acestuia sunt uimitor de sus.

Zidul este gros si larg.

25.000 de turnuri de supraveghere au fost construite pentru fortificarea sa.

Marele Zid nu este numai cea mai mare bariera construita de om,

dar este cel mai mare proiect de constructie realizat vreodata de fiinte umane.

Imparatii Chinei au construit un zid ca sa-i tina la distanta pe mongoli.

In ciuda imensului cost al ridicarii lui, in vieti, un milion de oameni, se spune,

cit si in bani, nu si-a atins scopul pentru care a fost construit.

Ginghis Han si calaretii sai infricosatori au reusit sa-l depaseasca.

Nepotul lui Genghis, Kubla Han a fondat prima dinastie mongola care a condus China.

Si i-a urat bun venit cutezatorului Marco Polo,

China, cea mai veche civilizatie de pe Pamint,

ar putea oferi mai multe minuni pentru creatorii de liste.

ARMATA DIN TERACOTA. SHIANXI - CHINA

Qin Shiuangdi a fost primul imparat al Chinei unificate.

Capitala sa a fost orasul Shianxi

capatul estic al legendarului drum al matasii.

Imparatul a murit in 210 i.Hr. si a fost ingropat inafara orasului.

Locatia mormintului sau a fost necunoscuta timp de secole.

Apoi, in 1974, niste fermieri care sapau o fintina, au facut o descoperire istorica.

Soldati din teracota in marime naturala, si bunurile acestora, ingropati de 2000 de ani.

Primul imparat al Chinei a dorit sa ia o armata cu el cind moare.

Aceste legiuni, mai mult de 8ooo de soldati in formatie de lupta pe 38 de coloane

asteptind sa il insoteasca in viata de apoi.

Aceasta armata din teracota a fost numita a opta minune a lumii.

Britania era o necunoscuta intunecata pentru greci.

Asa ca creatorii listei nu aveau cunostinta de Stonehenge.

Iar daca ar fi vazut-o, e putin probabil sa o considere o minune a lumii.

STONEHENGE - ANGLIA

Astazi avem alta parere. Stonehenge se numara printre cele mai vechi minuni antice

si e invaluita de mister.

Momentul ideal de vizitat Stonehenge este la rasarit in ziua solstitiului de vara.

Pentru ca atunci soarele apare direct deasupra pietrelor.

dind argumente teoriei ca Stonehenge a fost un observator astronomic.

-Druizii contemporani fac pelerinaje pagine la cimpia Salisburry

ca sa implineasca ritualul sacru la O'Nere, pe pamintul sacru de la Stonehenge.

Ei pretind ca druizii au fost aceia care au construit monumentul.

Savantii ii contrazic. Arheologia moderna a aratat ca Stonehenge a existat anterior druizilor cu 1000 de ani.

Aceasta structura megalitica dateaza de acum 30 - 40 de secole

Este cel mai extraordinar monument preistoric din lume.

Este clar ca lista canonica a celor 7 minuni ale lumii a fost selectata dintr-o lume

ale carei granite nu depaseau teritoriul cucerit de Alexandru Macedon.

Alegerile prezentate aici sunt alternative apartinind altor culturi, altor imperii

si altor oameni.

Au fost construite de antici in timpuri dinainte de Hristos, la dimensiuni de neimaginat.

Ele au indemnat creatorii lor sa impinga inginerii catre noi inaltimi care ne uimesc si astazi.

Arhitectura si sculptura au continuat sa reziste in umbra geniului lor.

Astazi, descoperind secretele trecutului lor, putem dezlega misterul construirii lor

care le confera inalta distinctie de a fi numite "Cele sapte minuni ale lumii antice".

CELE SAPTE MINUNI ALE LUMII ANTICE

Povestitor: Pierce Brosnan

Marea piramida este singura supravietuitoare a celor 7 minuni antice.

Cel mai frumos monument al tuturor timpurilor.

Celelalte s-au prabusit, luind cu ele secretele istoriei si construirii lor.

Ele au pus bazele realizarilor umane, devenind blocuri alcatuitoare ale arhitecturii si sculpturii moderne.

De la cea mai mare piramida a lumii pina la primul zgirie nori,

cele sapte minuni ale lumii au fost, toate, proiecte ale unor constructii masive.

Ele i-au provocat pe creatorii lor sa-si cucereasca scara propriilor ambitii.

Ca sa rezolve problemele de constructie aproape insurmontabile,arhitectii vizionari au fost obligati

sa cucereasca necunoscutul, cu rezultate extraordinare.

Prin felul in care gradinile suspendate ale Babilonului, construite mult deasupra pamintului,

isi expuneau culorile in mijlocul desertului exotice si misterioase,

ne-au fermecat de dincolo de veacuri.

Inaltindu-se deasupra unei cimpii aride, cum oare au reusit babilonienii sa le conceapa?

Gradinarii antici au avut cunostiinte solide de fitocultura.

Dar ce plante au putut cultiva gradinile suspendate?

Primele macarale au fost folosite la construirea primului templu urias din marmura.

Acesta se sprijinea pe o padure de coloane canelate de 20m inaltime.

Cum au putut anticii sa realizeze asemenea detalii lucrind la o scara atit de mare?

Folosind tehnici simple, au rezolvat cele mai dificile probleme.

Buiandrugi de marmura cintarind 40 de tone

au fost asezate cu precizia grosimii firului de par.

O tehnica ingenioasa a fost folosita

la realizarea celei mai celebre sculpturi a tuturor timpurilor:

Uriasa statuie a lui Zeus, vie parca in toate detaliile ei.

Cum a fost posibila crearea unei statui din fildes, mai inalta decit o cladire cu 4 etaje?

Sculptorul care a creat-o a folosit o metoda secreta de prelucrare a fildesului.

Dar cum a realizat el un asemenea realism?

Originalitatea proiectului a inspirat artistii si sculptorii sa il copieze de-a lungul secolelor.

Farul. A fost primul zgirie nori al omenirii, inaltat la peste 140 de metri.

Cum au putut anticii sa construiasca la o asemenea inaltime, fara echipamente moderne?

Farul isi trimitea lumina aurie la 50 mile distanta pe mare.

Ce mecanism putea proiecta o raza atit de departe?

De-a lungul secolelor, secretul constructiei sale a zacut sub mare.

In prezent, un arheolog marin cu echipa sa recupereaza ramasitele farului de pe fundul marii

Incercind sa descopere cum a putut rezista odata.

Cele sapte minuni ale lumii au creat tehnologiile de constructie de azi.

Anticii au indraznit sa construiasca in inaltime.

Pina ceva mai mult de 100 de ani in urma, Marea Piramida a fost cea mai inalta constructie pe Pamint.

Doar cu ajutorul tehnologiilor moderne am stapinit metodele de a construi mai inalt,

ridicind faimosii zgirie nori, sau chiar constructii din sticla.

Constructorii antici si-au asumat riscuri incercind sa atinga imposibilul.

Astazi, nimic nu e lasat la voia intimplarii.

Creatiile de astazi se intind catre cer dar fundatiile lor sunt ingropate adinc in trecut.

Ele se odihnesc pe cele sapte minuni ale lumii antice care inca ne provoaca

si ne minuneaza dupa mii de ani.

Originile lor se trag din antichitatea greaca.

Cele sapte minuni ale lumii au fost ridicate in granitele imperiului grec,

creat de Alexandru Macedon.

El a cucerit toate tarile spre est pina in India

si Egipt la sud.

Alexandru a transformat lumea greaca prin felul in care cuceririle lui

au introdus-o in veacul de aur al stralucirii si rafinamentului.

Alexandria... Orasul numit dupa generalul grec.

A devenit cel mai frumos oras din lume si centrul tuturor cunostiintelor.

Aici, in secolul al treilea i.Hr.a fost alcatuita prima lista a celor 7 minuni.

Alexandria era cel mai puternic centru de invatamint din zilele acelea.

Cu cea mai celebra biblioteca si cu una din cele mai celebre scoli pe linga biblioteca,

a fost cea a lui Calimachus. Calimachus a scris o carte despre minunile lumii

si astfel a fost posibil ca prin aceasta carte sa avem o lista a celor 7 minuni ale lumii.

Cartea lui Calimachus a fost distrusa.

Dar lista celor sapte minuni antice a supravietuit gasita intr-un poem

sau epigrama din secolul al doilea i.Hr.

A fost scrisa de un grec, Antipiter din Cython.

S-au adunat pe zidurile inexpugnabilului Babilon.

De-a lungul carora se puteau intrece carele de lupta.

Printre ele, Zeus, ???

Am vazut gradinile suspendate si colosul Helios.

Marele munte creat de om - Marea piramida

si giganticul mormint al lui Mausollus.

Dar cind am vazut casa sacra a lui Artemis,

turnurile acelea indreptate spre nori,

celelalte au ramas in umbra.

Pentru ca Soarele insusi nu i-a gasit egal inafara Olimpului.

Dar de ce au fost doar 7 minuni?

Simbolismul cifrei 7 probabil vine din Babilonia,

de unde avem originea saptaminii de 7 zile, de exemplu.

Si asta pare legat de ideea ca exista o evolutie a Lunii de 28 de zile

si ar avea 4 faze, una la fiecare 7 zile.

Grecii credeau ca exista 7 planete, inclusiv Luna si Soarele.

Asa ca exista o baza naturala a ideii ca cifra 7 este un numar important.

Dupa Antipiter lista celor 7 minuni s-a modificat de-a lungul secolelor.

Civilizatii succesive au inclus propriile lor realizari.

Romanii au adaugat Colosseum-ul.

Scriitorii crestini au adaugat Arca lui Noe si Templul lui Solomon din Ierusalim.

Astazi, lista acceptata a celor 7 minuni ale lumii antice este cea alcatuita in perioada Renasterii.

Cind artistul olandez Maerteen Van Heemskerck a sosit la Roma in secolul al XVI-lea,

a fost atit de impresionat de comorile clasice ale orasului, incit a facut

citeva gravuri reprezentind cele 7 minuni antice.

Gravurile sale semanau prea putin cu adevaratele minuni.

Sase din ele fusesera deja distruse si el nu a vazut nici o dovada a existentei lor.

Dar lucrarile sale definesc lista acceptata pe care o recunoastem si astazi.

Ele erau: Farul din Alexandria, cel mai inalt far;

Colosul din Rhodos, o statuie gigantica din bronz;

Templul lui Artemis, cel mai mare templu din marmura;

Mausoleul din Halicarnas, cel mai perfectionat mormint;

Statuia lui Zeus, aievea unui model viu pina la detalii;

Gradinile suspendate din Babilon: verdeata in desert:

Si fundatia tuturor: Marea Piramida.

Aceasta structura incredibila a stabilit jaloanele celorlalte minuni care au urmat.

Orasul Cairo. Capitala Egiptului.

Caminul celei mai vechi minuni ale lumii.

Marea Piramida sta inca in inima culturii egiptene.

La marginea orasului se intinge platoul Gizeh.

Locul unui complex vast de piramide.

Piramidele sunt mormintele faraonilor.

Indreptate catre ceruri, ele asigura faraonilor protectie in calatoria catre lumea urmatoare.

Faraonul a fost ingropat adinc inauntru, intr-o camera mortuara secreta.

In moarte, ca si in viata, era venerat, temut si respectat.

Printre cele 80 de piramide ale Egiptului antic, Marea Piramida este cea mai mare.

A fost construita in 2500 i.Hr., pentru faraonul Kufu.

Ca toti faraonii, Kufu a fost mai mult decit un rege.

Egiptenii credeau ca el era imaginea vie a lui Dumnezeu coborita pe pamint.

Marea Piramida este cea mai mare structura din piatra din lume.

Depaseste orice comparatie.

Aproape la fel de inalta ca monumentul din Washington.

5 catedrale pot fi cuprinse in ea.

Cu toate astea, a fost construita fara masini sau unelte din otel.

Cum au putut egiptenii antici sa o construiasca?

In secolul al 5-lea i.Hr., istoricul grec Herodot,

a incercat sa afle raspunsul.

A strins informatiile de la ??? preotilor locali.

Rezultatul pe care ni l-a lasat nu este insa de incredere.

Faraonul Kufu si-a obligat supusii sa lucreze ca sclavi in propriul sau folos.

Au reusit cumva sa traga blocuri de piatra extrase din cariere din dealurile Arabiei

pina la malul Nilului.

Lucrau in schimburi de 3 luni, cite 100.000 de oameni intr-un schimb.

Inexactitatile lui Herodot au fost exagerate de-a lungul epocii crestine.

Iar mai tirziu, popularizate de Hollywood.

Garantarea trecerii cu succes a faraonului in lumea urmatoare era datoria fiecarui egiptean.

Egiptenii aveau experienta in constructiile de piramide.

Linia lor de productie lucra cu eficienta.

In locul celor 100.000 de sclavi pomeniti de Herodot,

au fost folositi doar 20.000 de lucratori.

In locul soldatilor cu bice, existau ajutoare pentru bolnavi si raniti.

Platoul Gizeh a fost ales datorita cantitatii si calitatii pietrei de constructie.

Oamenii traiau aici in tabere de munca.

Se radeau in cap ca sa evite paduchii.

Lucrind in echipe, ei trageau blocurile de piatra din carierele din apropiere, pe sanii

In inscriptiile din mormintul unui nobil sunt aratate aceste procese la o scara mare.

Colosul este reprezentat fiind tras.

Saboti sau poduri erau adesea montate in pamint ca sa reduca frecarea.

Dar nu existau roti sub sanii.

La partea de la baza Marii Piramide au fost folosite blocurile cele mai mari,

cintarind peste 5 tone.

La fiecare doua minute, un alt bloc de piatra era asezat la locul lui.

Constructia Marii Piramide a durat 23 de ani.

Astazi, aparenta nefinisare a Marii Piramide ascunde precizia construirii ei.

Stratul exterior de calcar a fost dat jos cu secole in urma

si folosit la reconstructia orasului Cairo.

Dar Piramida ramine structura din piatra construita cu cea mai mare precizie de pe Pamint.

Ea acopera 7 hectare, echivalentul a 9 terenuri de fotbal.

Cu toate astea, fiecare latura a sa are o precizie de citiva centimetri.

Egiptenii antici au asezat baza ca pe o busola.

O latura, aliniata dupa stele, este orientata Nord - Sud.

Folosind ca instrument geometric o simpla sfoara, este uimitor

cum au putut sa creeze un patrat perfect.

Pietrele au fost tirite de la cariera la o rampa scurta si apoi fixate pe baza.

Dupa ce pietrele erau aduse pe baza, erau mutate in sus folosindu-se o rampa spiralata.

Aceasta se infasura in jurul piramidei pe la exterior si era facuta din lut si pietris.

Rampa spiralata crestea o data cu piramida.

Nimeni nu cunoaste proiectul exact al rampei.

Alti arheologi cred ca rampa era una dreapta...

Dar o rampa directa spre virf ar fi ajuns lunga de o mila, trecind mult dincolo de cariera.

Ca sa pastreze o inclinare acceptabila, lungimea si inaltimea ei ar fi necesitat ajustari continue.

Pe de alta parte, rampa spiralata ar fi ridicat probleme la colturi.

Pe masura ce Marea Piramida se inalta, pietrele au devenit mai mici.

S-ar putea ca aici sa fi fost folositi pentru deplasare, cilindri introdusi sub pietre.

Constructorii au folosit doar tehnicile cele mai simple.

Fara vreo scula sofisticata, pietrele au fost asamblate cu o precizie uluitoare

la o inaltime de 160m.

Pina acum mai putin de 150 de ani, Marea Piramida a ramas cea mai inalta structura de pe Pamint.

Constructia seamana cu o serie de trepte care au fost acoperite cu calcar de prima calitate.

Dupa 23 de ani, mormintul lui Kufu, cea mai mare piramida construita vreodata, a fost terminat.

Piramidele sunt cele mai rezistente structuri antice de pe Pamint.

Iar Marea Piramida este singura minune antica in picioare si azi.

A fost imitata de multe ori.

Formele ei stabile l-au inspirat pe unul dintre cei mai celebri

arhitecti contemporani: I. M. Pei.

El a proiectat Piramida de la Luvru, Paris, din sticla.

Piramidele opace, din piatra, sunt pentru morti si sper ca piramida transparenta,

din sticla e pentru cei vii.

Dar un lucru pe care am invatat sa-l respect de la egipteni este proportia

acelei piramide din Gizeh. Este unica solutie la care am putut ajunge

care sa satisfaca din ambele directii: daca o privesti din fata,

sau o privesti dintr-un unghi de 45 de grade.

Nu e nici prea turtita, nici prea ascutita.

Asta cred ca demonstreaza, cel putin mie, ca egiptenii au avut dreptate

cu 4.000 de ani in urma.

Piramida lui Kufu a fost atit de admirata incit fiul si nepotul sau l-au imitat

construindu-si mormintele linga al sau, pe platoul Gizeh.

Dar Marea Piramida ramine tatal tuturor constructiilor antice.

Tehnicile folosite la construirea Marii Piramide au netezit drumul

celorlalte sase minuni care au urmat.

Marea Piramida, fundatia celorlalte minuni, a fost construita in 2560i.Hr.

si au trecut inca 2.000 de ani pina cind a fost creata urmatoarea minune a lumii.

Dincolo de desertul dinspre est, gradinile suspendate au decorat

cel mai spectaculos oras de pe pamint: Babilonul.

Cu toate ca gradinile regale au fost construite 2.000 de ani dupa Marea Piramida,

au disparut fara nici o urma.

Fragmente din orasul antic au supravietuit dar gradinile suspendate s-au pierdut pentru totdeauna.

Unii oameni de stiinta se indoiesc ca ar fi putut exista aici.

Cum a fost posibil sa fie construite gradini terasate

intr-o regiune fara piatra de constructie?

Babilonul a fost construit pe o cimpie mare, plata, alcatuita din aluviuni,

in vecinatatea careia nu exista piatra, asa ca au trebuit sa foloseasca lutul.

Asa ca au sapat lutul de la malul fluviului

creind un fel de sant in jurul orasului iar lutul a fost transformat in caramizi.

Uscind caramizile la soare, se obtine un produs destul de rezistent.

Atita timp cit vrei sa construiesti cu ele un zid masiv, sunt un material foarte rezistent.

Babilonul era situat pe Eufrat, in Irak-ul de azi.

In secolul 6i.Hr. regele Nabucodonosor l-a reconstruit.

Zidurile erau atit de frumoase incit poetul grec Antipiter l-a inclus printre cele 7 minuni ale lumii.

Si Herodot a fost impresionat de ele.

Formau un patrat deasupra caruia existau drumuri suficient de late ca sa poata trece 2 care.

Existau 100 de porti de bronz in zidurile de aparare.

Zidul avea o lungime de 56 mile imprejurul intregului oras.

In spatele portii Ishtag, in interiorul cetatii, strazile erau construite

dupa un plan prestabilit.

Babilonul era cel mai splendid oras din lume.

Un amestec de sofisticare si ordine.

Regele Nabucodonosor conducea Babilonul din palatul sau.

El s-a casatorit cu printesa Amatis din Media.

Casatoria lor a simbolizat uniunea prospera dintre tarile lor.

Babilonienii asteptau acum o perioada de pace si belsug.

Deasupra palatului, Nabucodonosor a construit cea mai mare celebrare a acestei ere noi:

Gradinile suspendate.

Ele au fost o surpriza spectaculoasa pentru regina lui.

Prima mentionare a gradinilor vine de la Berossus, un preot care a scris la 200 de ani dupa construirea lor.

"Iar in interiorul acestui palat, Nabucodonosor a ridicat asa numitele Gradini Suspendate

deoarece sotia sa, adusa din tinutul Media, avea o pasiune pentru tinuturile muntoase."

In orientul mijlociu, gradinaritul era o profesie respectata.

Plantele erau cultivate pentru medicina si pentru industria parfumului.

Importanta miresmei ar putea explica de ce a consemnat ca unele gradini erau ascunse iar altele libere.

Gradinarul lui Nabucodonosor se presupune ca a fost un expert din Iudeea.

Consemnarea arata ca i-au fost acordate atentii speciale de la palat.

Babilonienii aveau cunostinte bogate despre plante.

Stejarul, salcia, cedrul, liliacul alaturi de palmieri.

Listele copacilor si a plantelor din Gradinile Suspendate sunt nesfirsite.

Ele au fost alcatuite de istorici, secole mai tirziu, adesea aproximativ.

Se credea ca Gradinile contineau multe plante si copaci din tinutul Media,

tara de bastina a reginei lui Nabucodonosor.

Oricum, gradinile odata plantate, aveau nevoie de apa.

Scriitori antici au consemnat ca existau masinarii ascunse, folosite pentru irigare.

Savantii au investigat solutiile galetilor trase pe fringhie,

rotii de apa, ba chiar si spirala infinita a lui Arhimede.

Acest dispozitiv este atribuit marelui matematician si inventator grec.

Se presupune ca Arhimede l-a creat cind era in Egipt,

vazind cum pompau taranii apa din Nil.

Dar Gradinile Suspendate au fost construite cu 2 secole inaintea lui.

Astazi rezolvam problemele de inginerie cu ajutorul masinilor.

Anticii foloseau adesea munca umana

iar in Babilon aceasta era o resursa inepuizabila.

Perceptia vestului asupra Gradinilor Suspendate a fost idealizata mult.

Gradini terasate, cu apa abundenta, chiar si cascade.

Apa ar fi putut fi luata din Eufrat,

carata sau ridicata pina la un sistem al terasei superioare.

De acolo, apa ar fi fost distribuita in jos la diferite nivele ale gradinii.

Irigarea Gradinilor Suspendate era doar o parte a enigmei

care ii framinta pe arheologi.

Cea mai incitanta problema a fost gasirea locatiei lor exacte.

Orasul Babilon era cunoscut in toata lumea Antica.

Dar consemnarile despre Gradinile Suspendate sunt greu de gasit

chiar si in vremea construirii lor.

Este foarte probabil ca au fost distruse o data cu constructia.

Dupa Nabucodonosor, Babilonul a devenit un pion in razboiul dintre persi si macedonieni

si a fost deteriorat grav.

In ciuda vietii lor scurte, Gradinile si-au cistigat statutul de legenda.

Au ramas unica din cele 7 minuni ale lumii care afiseaza frumusetea naturii

si au ramas ca cea mai celebra gradina care a existat vreodata.

Echilibrul puterilor din Orientul mijlociu s-a schimbat si odata cu el si soarta Babilonului.

Armata persana sub Cirus cel Mare a cotropit imperiul Babilonian.

Intimpinind o rezistenta scazuta, persii au inaintat spre Grecia.

Pe la 480 i.Hr., au cucerit Atena, distrugind mare parte din oras.

Dar grecii au ripostat si i-au invins pe persi.

In zece ani, omul de stat Pericle a venit la putere.

Atena s-a imbogatit din prada de razboi.

Monumentele lui Pericle glorifica victoria lui inclusiv noul templu al zeitei Atena:

Partenon-ul.

A fost decorat cu frize din belsug, cele mai cunoscute astazi fiind din marmura.

La Partenon au lucrat cei mai buni sculptori greci.

Pericle a fost impresionat de unul anume, Fidias

si l-a numit proiectant sef.

Fidias a devenit Michelangelo al epocii grecesti.

Lui Fidias i s-a cerut sa faca o statuie a zeitei Atena care sa stea in interiorul Partenon-ului.

Realizata din fildes si aur, trebuia sa aibe o inaltime de 13m.

In toata tara au fost comandate statui si monumente

iar rivalitatea artistica era intensa.

Fidias era hotarit ca Atena lui sa depaseasca in stralucire orica alta statuie din Grecia.

Fidias a fost considerat un geniu dar numele sau a fost patat de un scandal.

Neterminind-o pe Atena, nu a putut explica folosirea cantitatilor de aur avute la dispozitie.

Fidias a fost acuzat de delapidare de catre cei dornici sa-i doboare puternicul patron.

Din fericire pentru Fidias, vestile despre Atena lui cea spectaculoasa au ajuns in Olimpia.

Acum i s-a comandat sa construiasca o statuie a lui Zeus care sa stea in interiorul templului de acolo.

Astfel, ca sa scape de scandalul din Atena, Fidias a plecat in Olimpia in anul 438i.Hr.

Locul de desfasurare a Jocurilor Olimpice era dominat de un templu.

Acesta astepta capodopera lui Fidias.

Jocurile Olimpice au atras competitori din toata lumea greaca.

Razboaiele erau intrerupte cind se tineau jocurile in onoarea lui Zeus, zeul suprem.

Fidias a ajuns in Olimpia ca sa inceapa lucrul la noua comanda.

Fiindu-i in joc reputatia, a studiat cu atentie marele templu.

Pina la Fidias, sculptura in fildes fusese practicata doar la dimensiuni mici.

Fidias l-a proiectat pe Zeus sa fie mai inalt decit o cladire cu 4 etaje.

Trebuia sa umple toata inaltimea templului.

Era prea mare ca sa fie sculptata din blocuri de fildes,

asa ca a dezvoltat o tehnica nemaiintilnita de atunci incoace.

Fidias a dezvoltat o metoda secreta de inmuiere a fildesului.

Numai citeva retete antice au supravietuit.

Fidias si asistentii lui au aplicat cu rabdare aceasta tehnica de modelare a fiecarui detaliu.

Fiecare sectiune de fildes a fost facuta sa se potriveasca exact.

Zeus a fost la inceput un schelet de lemn.

Sectiunile prelucrate din fildes au fost atasate la acesta.

Statuia a fost astfel construita bucata cu bucata pina la o inaltime de 15m.

Au fost necesari 7 ani pina cind Fidias a considerat ca totul este perfect.

Zeus a fost asamblat apoi in interiorul Templului.

Pelerinajul scriitorilor in primul secol d.Hr. a fost crucial pentru compozitia sa revolutionara.

Sculptura ar fi putut fi criticata ca nu au fost respectate proportiile corecte

Ea il reprezinta pe Zeus sezind, creind impresia ca daca Zeus s-ar ridica, ar trece prin acoperis.

Zeus sade. Cu toate acestea, el tine in miini simbolurile puterii:

victoria in mina dreapta si sceptrul in cea stinga.

Dar el nu face nimic. Nemiscarea zeului ii confera o mai mare putere pentru ca

sugereaza potentialul actiunii. E foarte constient de asta

iar calmul sau este cel care devine o marca a stilului clasic.

Caracteristicile acestei minuni a lumii au influentat arta occidentala.

De la imaginile Bizantine ale lui Hristos

pina la statuile presedintilor americani din secolul XX.

In 1914, Daniel Chester French a inceput sa lucreze la statuia Memorialului Lincoln.

Folosind aceiasi compozitie ca la Zeus, Daniel French a construit statuia lui Lincoln

din 28 de bucati de marmura.

Fidias a studiat lumina cu meticulozitate.

Daniel French a descoperit ca intr-o zi neinsorita sculptura sa pare plata.

A trebuit sa instaleze un sistem de iluminat elaborat.

Scara sculpturii sale a fost criticata de asemeni.

De data asta pentru ca era prea mica.

Daniel French a trebuit sa-i dubleze dimensiunile ca sa-si satisfaca clientii.

Chiar si asa, statuia lui Lincoln avea doar jumatate din inaltimea lui Zeus.

La 450 de ani de la conceperea minunii lui Fidias,

soldati si muncitori romani au venit cu porunci speciale de la imparatul Caligula

Au fost instruiti sa aduca statuia la Roma

pentru ca el sa-si puna imaginea propriului cap pe ea.

Legendele spun ca statuia a scos un hohot de ris atit de puternic

incit schelele s-au prabusit iar muncitorii au fugit.

Spre norocul lor, nesabuitul imparat a fost asasinat inainte ca ei sa se intoarca la Roma...

cu miinile goale.

Pe la 391d.Hr. biserica crestina a condamnat cultele pagine

si a inchis templele.

Jocurile olimpice au incetat iar marele sanctuar din Olimpia a cazut in paragina.

Cind Zeus a implinit 800 de ani, a fost cumparat de Luassis,

un sambelan imperial de la Constantinopole si instalat in colectia de arta a palatului sau.

Minunea lui Fidias nu a mai supravietuit mult.

Focul a distrus palatul si colectia mistuind cea mai frumoasa statuie a tuturor timpurilor.

Influenta artei grecesti in arhitectura s-a raspindit in Persia, un inamic al Greciei.

La marginea de vest a imperiului Persan se afla un oras odata maret, Halicarnas.

Pe acel loc se afla mica statiune, Bodrum, in Turcia de azi.

La prima vedere, pare un loc improbabil pentru o minune a lumii.

Dar in secolul 4 i.Hr. aici a fost capitala puternicului imperiu asirian.

Mai in interior fata de port, se afla ruinele unui mormint.

Cea mai extraordinara cladire construita vreodata.

Avea inaltimea unei cladiri cu 14 etaje,

De la ea ne-a ramas cuvintul mausoleu

folosit de atunci la denumirea mormintelor monumentale.

Stilul sau a fost copiat in toata lumea.

De la Freemason's Lodge din Washington D.C.

Pina la altarul aducerii aminte din Melbourn, Australia.

Crearea acestei structuri incredibile a fost datorata viziunii unuia dintre

personajele mai putin cunoscute si totusi extraordinare ale istoriei: regele Mausoleus.

Un guvernator persan, "satrap" a devenit rege in regiunea asta, cunoscuta sub numele de Caria.

Comportamentul neobisnuit al lui Mausoleus, include si casatoria cu sora sa, Artemisia.

Puternic si hotarit,a fondat o dinastie bazata pe o conducere tiranica.

Din ziua cind a devenit rege, in 377 i.Hr., Mausoleus si-a protejat regatul cu neinfricare.

Ruinele de la Poarta Mindas sunt tot ce a mai ramas din marile ziduri defensive

care se intindeau pe o lungime de 12 km in jurul orasului.

A mai construit de asemeni o flota de 100 de vase.

In traditia persana, si-a faurit un palat fortareata

care se presupune ca ocupa locul unde se afla acum castelul,

indicind ca Mausoleus era evident foarte puternic,

figura dominanta, cu succes politic

si victorios in razboaie.

Fortele sale stateau de straja impotriva oricarui atac grecesc.

Cu toate acestea, Mausoleus a fost deschis la cultura greaca.

Amagit de visele propriei grandori, a planuit construirea unui mormint urias.

A ales un arhitect grec ca sa-l proiecteze.

Numele lui era Pithias.

Era necunoscut si neconventional.

Persii au o traditie in construirea mormintelor.

Mausoleusa urmat exemplu regelui persan Cirus Cel Mare.

Dar mormintul lui Mausoleus avea sa fie mult mai mare.

Pithias i-a proiectat o cladire extraordinara.

El a sfidat stilurile conventionale ale timpului.

O parte din marea piramida se ridica de doua ori mai sus decit oricare cladire

cunoscuta in occident. Inalt de 14 etaje

mormintul va fi unic.

Va incorpora stiluri diferite din tari diferite.

In virf, niciodata incercat pina atunci in arhitectura, era pozitionata o statuie imensa.

Dedesubt, un acoperis in trepte, inspirat de piramidele egiptene.

Dedesubt, erau coloane grecesti inspirate din arhitectura templelor.

Sub acestea, statui gigantice, asemanatoare frizelor, o alta inovatie arhitecturala.

La baza se afla o camera mortuara.

Numai pentru ea s-au folosit mai mult de 12.000 tone de piatra.

Mausoleusa poruncit ca acest mormint sa se construiasca deasupra

mormintelor regale deja existente.

Spre deosebire de marea piramida, construita pe piatra solida,

locul de inaltare a Mausoleului prezenta probleme.

Mausoleul avea nevoie de o fundatie sapata la o adincime de 7m.

Foarte curind, aceasta s-a inundat.

Dupa drenare, Pithias a marit stabilitatea unind blocurile intre ele.

Scoabe de otel sau "cozi de porumbel" erau folosite la fixarea blocurilor unul de altul.

Pe verticala blocurile erau fixate cu stifturi.

Pentru asamblarea coloanelor s-a taiat cite o gaura in baza fiecarei parti.

Bare de otel dreptunghiulare legau fiecare fragment de sectiunea urmatoare.

Aceasta tehnica inca mai este folosita si astazi.

Mausoleul a devenit o minune a lumii datorita statuilor care il impodobeau.

Aveau de peste doua ori marimea naturala.

Aceste figuri eroice erau amplasate la mare inaltime si cintareau multe tone.

Cea mai grea statuie statea chiar in virful Mausoleului.

Era o sculptura enorma a lui Mausoleussi Artemisia intr-un car de lupta

tras de 4 cai.

Aceasta idee revolutionara, de a amplasa o statuie in virful unei cladiri

a fost copiata de atunci in arcuri de triumf si in monumente.

Mausollus nu a apucat sa-si vada mormintul gata.

A murit in 352 i.Hr.

Corpul sau a fost depus inauntru, ca un faraon egiptean.

Dar Artemisia, sora si vaduva sa, i-a mostenit coroana

si s-a dovedit a fi mai formidabila decit Mausollus insusi.

Dupa moartea lui Mausolus, Artemisia a devenit regina.

Venirea ei la putere era fara precedent in lumea occidentala.

Ea a continuat sa supravegheze construirea mormintului.

In scurta sa domnie si-a demonstrat puterea.

Curajul ei in lupta l-a determinat pe regele persan Xerxes sa exclame:

"Barbatii lui au devenit femei iar femeile, barbati".

Exista o povestire celebra cum ca regele din Rhodos a hotarit sa atace Halicarnas

dupa moartea lui Mausolus, cind Artemisia era la putere, crezind ca

probabil vor infringe usor o femeie slaba.

Dar ea i-a infrint si capturat si s-a dus la Rhodos cu flota Halicarnas-ului

si a cucerit Rhodos-ul.

Cu toate ca parea invincibila, moartea fratelui ei i-a slabit spiritul.

Declinul ei a fost atit de tragic incit a fost romantat mai tirziu de artistii renasterii.

Artemisia a domnit doar 2 ani inainte sa moara.

A fost inmormintata linga Mausollus, fratele si sotul ei.

Ca si faraonii egipteni, au fost dusi catre lumea de apoi in acel car de lupta.

Mausoleul a fost finalizat dupa moartea Artemisiei.

Fratele si sora mai mici s-au casatorit si ei inainte ca dinastia sa se sfirseasca.

Mausoleu a ramas un obiect de admiratie pina in secolul al XV-lea

cind un cutremur l-a distrus in mare parte.

Blocurile de piatra au fost folosite la construirea castelului cruciat al Sfintului Ion in port.

Majoritatea statuilor care au facut din Mausoleu o minune a lumii

au fost prefacute in ciment.

La 160 de km nord de Halicarnas, de-a lungul coastei persane a marii Egee

a existat cel mai mare templu de marmura construit vreodata.

A fost construit la Efes, cel mai bogat oras din Asia Minor

si cel mai mare port la Marea Egee.

Templul, dedicat zeitei Artemis, a atras pelerini care veneau aici sa-i viziteze altarul de cult.

Artemis era o zeita mama.

Si avea multi sini, simbolizind fertilitatea femeii.

Regele, Croesus renumit pentru bogatia sa, a finantat construirea templului in cinstea ei in 550 i.Hr..

Arhitectul ales sa il construiasca a fost Chersiphron.

Cu toate ca era bine pregatit in construirea templelor,

aceasta comanda era de o marime nemaincercata pina atunci.

Chersiphron se poate sa fi vizitat templul Tebei din Egipt.

Si a fost inspirat de padurea de coloane de acolo.

Templul zeitei Artemis va fi construit in intregime din marmura.

Si avea sa aibe 126 de coloane gigantice.

Prima problema a lui Chersiphron a fost aprovizionarea constanta cu blocuri enorme de marmura.

Carierele erau la 12km de locul constructiei

iar unele din blocurile de marmura cintareau si 40 tone.

Metodele lui Chersiphron de deplasare a blocurilor erau mult mai avansate decit

ale egiptenilor cu 2.000 de ani in urma.

El a inventat un cilindru ingenios tras de boi.

Templul masura 90m latime pe 120m lungime.

Aproape de doua ori cit Partenonul.

era inconjurat de doua siruri de coloane inalte de 20m

Una din cele mai mari probleme era ridicarea uriasilor buiandrugi deasupra coloanelor.

Blocuri ca acesta, cintarind intre 5 si 10 tone bucata.

Asadar cum au reusit grecii antici sa ridice asemenea greutati enorme in virful templului?

Stim ca in Egiptul antic au folosit un fel de macarale cu contragreutate numite shadouf,

ca sa ridice apa.

Mai stim si ca grecii antici au folosit acelasi principiu dar la o scara mult mai mare.

ca sa ridice greutati de dimensiunea unui doc sau chiar vase marine.

Asadar ne imaginam ca e posibil sa fi folosit acelasi tip de macara cu contragreutate

in interiorul templului, montata probabil pe o movila de pamint si stinca

pe care au putut construi o platforma la jumatatea inaltimii templului

care sa ofere spatiul necesar ridicarii pina in virf.

Spre deosebire de constructorii Piramidei cu 2.000 de ani inaintea lor,

mesterii lui Chersiphron aveau unelte de fier.

Asta a permis canelarea coloanelor de marmura

si decorarea lor

dar presupunea o grija mult mai mare la minuirea lor.

Chersiphron trebuia sa asigure buiandrugii de 40 tone

punindu-i exact pe pozitia lor,

altfel intreg templul s-ar fi prabusit ca un castel din carti de joc.

El a fost la un pas de sinucidere cind a avut de amplasat sectiunea finala.

Cu o problema similara s-au confruntat odata egiptenii antici.

Cind au avut de coborit sarcofagul de 60 tone prin putul de 30m.

Solutia lor a fost simpla.

Au umplut putul cu nisip si au pus sarcofagul deasupra nisipului.

Au taiat un put paralel, au scos nisipul prin putul paralel

si astfel sarcofagul a fost coborit.

Chersiphron a adaptat tehnologia egipteana ca sa rezolve problema.

Nisipul a fost scos din saci treptat, lasind piatra in jos incet

pina s-a asezat pe pozitie.

Constructia Templului lui Artemis a durat 50 de ani

si Chersiphron nu a apucat sa il vada terminat.

Fiul sau l-a urmat terminind constructia.

Templul a devenit o puternica atractie turistica.

Dar chiar in noaptea in care s-a nascut Alexandru cel Mare,

a lovit tragedia.

Legenda spune ca zeita Artemis a parasit templul ca sa fie linga el.

In timp ce ea era plecata, un piroman care voia ca numele lui sa ramina memorat in veci,

A dat foc templului care a ars pina in temelii.

Templul avea acoperis si scari din lemn.

Dupa caderea primei birne din virful coloanelor, prabusirea a fost inevitabila.

Cu toate ca numele piromanului a fost sters din toate documentele datorita crimei sale,

numele Herostraton a ramas sa descrie infamia.

Dar Templul lui Artemis a mai avut o a doua viata.

In citeva zeci de ani a fost reconstruit devenind una din cele 7 minuni ale lumii antice.

In timpul reconstructiei sale, Alexandru Cel Mare a cucerit toate tarile din jurul estului Mediteranei

aducind Babilonul si Egiptul in Imperiul Grec.

Dupa moartea sa in 323 i.Hr., imperiul a fost impartit intre generalii sai.

Ptolemeu a luat Egiptul iar Antigonide a preluat Asia Minor.

Intre aceste doua teritorii puternice exista o insula mica: Rhodos.

Insula era aliata cu Ptolemeu din Egipt.

Infuriat, Antigonide din Asia Minor a atacat Rhodosul cu o flota imensa.

In ciuda sanselor mici, Rhodosienii i-au invins

si in cinstea victoriei au construit un imens colos din bronz

dedicata salvatorului lor: fiul soarelui, Helios.

Erau multe statui de bronz pe insula.

Dar Colosul era de departe cea mai mare.

Construirea ei a costat 300 de talanti, echivalentul a 300 de nave de razboi.

Sculptura din bronz era o activitate importanta pe insula.

Statuile erau produse in masa si exportate in Grecia si Roma.

Sculptorul care a creat colosul s-a numit Chares din Lindos.

Intr-o relatare se spune ca proiectul initial avea 20m inaltime.

Dar insularii au insistat ca statuia sa fie de doua ori mai mare: 40m.

Chares a dublat dimensiunile si s-a apucat de lucru.

Nici o statuie de bronz nu s-a apropiat vreodata de inaltimea de 40m.

Chares a trebuit sa fabrice totul la locul destinat statuii.

Organizarea santierului trebuia sa fie aproape de locul fauririi statuii,

probabil o serie intreaga de gropi unde au fost turnate partile componente.

Acele bucati au fost montate impreuna si statuia a fost ridicata pe locul ei.

Colosul a prins forma treptat.

Piesa cu piesa, fiecare sectiune a fost atasata la un schelet din lemn si otel.

Mentinerea stabilitatii statuii a fost o problema.

Au fost aruncate pietre in interiorul picioarelor ca sa ingreuneze baza.

Pe masura ce uriasul fiu al soarelui crestea tot mai inalt,

Muncitorii aveau nevoie de acces de jur imprejurul statuii.

Solutia gasita de Chares a fost sa ridice o movila de pamint in jurul statuii

cu un drum in spirala, asemanator cu rampa folosita la constructia Marii Piramide.

Cind Chares a ajuns la capul colosului, movila de pamint era de 33m inaltime.

In total au fost utilizate 220 tone de bronz.

In coroana sa au fost prinse raze de aur indreptate catre soare.

Dupa 12 ani de munca epuizanta, muntele de pamint a fost dat la o parte.

In picioare, magnificul colos al fiului soarelui, Helios, de 40m inaltime

a fost lasat de straja la marginea portului.

Cind proiectezi o structura, trebuie sa te gindesti foarte bine

cum sa faci ca sa reziste propriei greutati.

Solutii care functioneaza la scara mica, pot sa nu fie viabile la scara mare.

Cind proiectezi de exemplu o sculptura goala in interior,

greutatea carcasei s-ar putea sa fie prea mare.

Orice structura sau sculptura inalta si subtire va fi mult mai vulnerabila la vint decit la cutremure.

Colosul a rezistat doar 56 de ani.

In anul 220 i.Hr., un cutremur l-a doborit la pamint zdrobindu-l

si ingropind citeva case sub el.

Cu timpul, oamenii au uitat cum arata el odata in picioare.

In timpul renasterii, Martin van Himskirk, primul artist care a desenat cele 7 minuni ale lumii,

l-a reprezentat strajuind portul.

Daca colosul ar fi stat cu picioarele departate, ar fi fost slabit considerabil.

Dar ideea colosului strajuind in fata portului a ramas totusi populara.

Inginerul Gavin Davis evalueaza posibilitatea acestei versiuni.

Daca picioarele ar fi fost alaturate, sculptura ar fi fost mult mai stabila

deoarece fiecare jumatate din greutatea corpului ar fi avut doar o componenta verticala, prin picioare.

Problema care se pune este cum se sprijina greutatea pe cele doua picioare

cind ele sunt departate.

O actiune mai puternica a vintului asupra acestei structuri care prezinta zone de slaba rezistenta

in jurul gleznelor de exemplu.

La mai mult de 2000 de ani dupa Colos, Frederic-Auguste Bartholdi a proiectat Statuia Libertatii.

El l-a angajat pe cel mai mare inginer al timpului, francezul Alexandre Gustave Eiffel

Statuia Libertatii a fost o inovatie inginereasca.

Eiffel a proiectat un schelet de otel care sa formeze un sprijin interior.

Statuia, o carcasa din cupru, a fost legata de acest schelet.

Spre deosebire de Colosul din Rhodos, carcasa exterioara nu suporta nici un fel de greutate.

Alcatuita din 300 de placi de cupru in greutate de 80 de tone,

greutatea ei este transferata prin bare de armatura catre scheletul central al lui Eiffel.

Evitind greselile facute la Colos, Eiffel a introdus o tehnologie revolutionara.

ca sa asigure vesnicia statuii.

In secolul al 3-lea i.Hr., colosul prabusit a ramas o minune a lumii

Turistii veneau de pe tot cuprinsul Mediteranei ca sa admire uriasele ramasite.

Un oracol a prevazut ca Rhodos va suferi mari nenorociri daca statuia va fi reconstruita.

Asa ca a fost lasata in paragina timp de 900 de ani.

Chares, ca si Colosul pe care l-a creat a devenit un om infrint.

O poveste ne spune cum a gresit calculul costului dublarii dimensiunilor statuii,

lasindu-l falit.

Amenintat de datorii, s-a sinucis.

Ultima din cele sapte minuni antice a fost construita intr-un oras care le-a dat nastere tuturor.

Alexandria.

Orasul a fost prima metropola a lumii.

iar minunea lui a fost primul zgirie nori al lumii.

Cunoscut sub numele de "Pharos", era un far inalt de peste 140m.

Faruri au fost construite in jurul Mediteranei inca din secolul 7 i.Hr..

Dar Pharos a fost mai mult decit o sursa de lumina.

Construit sub domnia lui Ptolemeu al II lea, Farul anunta lumii grandoarea Alexandriei.

Proiectat de arhitectul Sostratus din Cnidas, construirea lui a durat 12 ani.

In virf, un furnal imens ardea incontinuu.

Razele sale aurii erau aruncate la 80km in largul marii.

Unele rapoarte mentioneaza uriase oglinzi solare folosite la aprinderea vaselor inamice

Farul a fost construit in 3 sectiuni.

La baza se afla un turn patrat inalt de 80m.

Sectiunea a doua era un octogon iar deasupra era aparatul de iluminare.

Se presupune ca o rampa spiralata interioara permitea

urcarea combustibilului cu ajutorul magarilor.

Lumina din virf era creata de un furnal.

Era directionata spre mare de reflectoare mari din bronz.

Alexandria era cel mai mare port din lumea greaca

si e posibil ca orasul sa fi avut acces la numeroase materiale neprelucrate.

Au fost sugerati diversi combustibili; incepind cu lemnul si petrolul

pina la grasimi si rasini.

Farul a fost construit din blocuri solide din granit si calcar.

Spre deosebire de cladirile inalte de azi,

zidurile sale trebuiau sa suporte toata greutatea, pina sus.

Construit integral din piatra, nu e clar cum a putut farul sa reziste la o asemenea inaltime.

Cu toate acestea sunt multe relatari antice despre acesta.

Farul din Alexandria este una din cele mai bine documentate minuni dintre cele sapte.

A incetat de am mai fi un far la sfirsitul perioadei clasice

dar a continuat sa fie folosit drept moschee.

De fapt, au nivelat virful unde era lanterna, asemanator moscheilor.

Exista istorici arabi ai timpului care dau descrieri detalii foarte precise, inclusiv dimensiuni.

Asa ca putem sa fim siguri ca Farul a existat asa cum a fost descris.

Astazi pe locul Farului se inalta un castel medieval.

Farul a rezistat pina in 1303.

Numit dupa mica insula pe care a fost construit,

Farul a devenit nume generic pentru toate cladirile cu aceasta functie.

Ca si Mausoleul sau Colosul, Farul a fost distrus de un cutremur.

De 700 de ani, ramasitele sale zac sub mare.

Dar de curind, un arheolog marin a inceput sa aduca la suprafata

minunea lumii care a fost ascunsa de secole.

Cind Farul s-a rasturnat in mare,

blocurile masive de piatra au fost imprastiate de-a lungul portului.

Arheologul marin Jean Yves Empereur, a excavat fundul marii.

El inca nu poate intelege dimensiunile descoperirii sale.

Prima data cind ne-am scufundat, nu ne-am inchipuit o atit de haotica si uriasa

colectie subacvatica de mii si mii de coloane,

de baze de coloane, capitolii, sfincsi, obeliscuri, etc.

Si de fiecare data cind ne scufundam, chiar si acum dupa mii de scufundari,

ne intoarcem la suprafata cu un sentiment ciudat.

Printre descoperirile sale a fost si un imens buiandrug din granit

cintarind 75 de tone care se presupune ca era suportul cuptorului farului.

Aici, in acest loc, sub apa.

De aici am facut scufundarile in apa.

Jean Yves face scufundari aici din 1991.

Aria subacvatica cercetata acopera 5 pogoane.

Echipa sa continua sa noteze pozitia si dimensiunea fiecarui bloc.

Ei spera sa stabileasca intr-o zi cum a fost construit Farul.

Cel mai inalt Far al lumii a fost doborit de un cutremur.

Astazi, minunile arhitecturii sunt ridicate in limitele de siguranta date de

stiinta si tehnologie.

Cele 7 minuni au devenit icoane ale lumii antice.

Ele au rezistat nu numai datorita legilor stiintei

ci si vointei unor epoci hotarite sa construiasca imposibilul.

Arhitectura si sculptura sunt inca tributare excelentei acestor constructii.

Inca exista aceasta notiune ca in antichitate

au existat 7 structuri care au reprezentat titanismul

maretiei realizarilor.

Cele sapte minuni ale lumii au provocat cele mai ascutite minti.

Chiar si acum ne intrebam cum ne putem compara cu ei.

Daca am incerca sa facem o lista a minunilor de astazi,

am putea gasi sapte? Sau vom gasi 200 ?

Inaltele lor idealuri au trecut testul timpului.

Au ramas termenele de comparatie ale celor mai minunate constructii de azi.

Arhitectura trebuie sa serveasca unui scop.

Si cred ca simbolismul piramidei este la fel de valabil in opinia mea si azi

cum a fost si atunci.

Cele sapte minuni ale lumii antice au definit standardul suprem

si au pastrat vii visele anticilor.

Subtitrarea: alzar56@yahoo.com