Original subtitles

"DOAMNA L"

Traducere: ===== iancu49 =====

Sir Percy, uita-te acolo.

Este cam rau. Haideti, domnilor.

Acesta a fost doar anul înaintea ultimei descinderi a politiei...

Multumesc, ai condus frumos. Daca cineva va spune altfel,

nu-l credeti. E clar?

Sincer, Louise.

Nu pot suporta sa fi suparat, asa ca ne intoarcem.

- Sofer valoros... - Nu, nu... Sofer valoros.

Nu sunt suparat pe tine, draga Louise.

Cine ar putea fi vre-odata suparat pe tine? Trebuie sa-ti reamintesc de ziua ta?

- Nu stiu, Percy. Trebuie? - Optzeci... Optzeci de ani.

Este magnific. Toate urarile de bine de ziua ta.

- Si asta o spunem noi toti, ce? - La multi ani, mama draga.

- Cine e asta? - Gilbert.

- Gilbert cine? - Fiul tau, Gilbert.

Da, nu te-am recunoscut.

Sunt si ceilalti fii ai mei sunt aici?

- Sunt toti în inauntru. - Îmi pare rau ca nu te-am recunoscut.

Te-am vazut, dar nu te-am observat.

Ce doamna in varsta minunata este.

Da.

Vesti bune. editorul meu e extaziat. Am început biografia dumneavoastra acum.

"Lady L: Portretul unei Mare Doamne" este titlul ales deja pentru acesta.

Sunt mândru ca talentul meu umil e la dispozitia dumneavoastra.

Draga mea Louise.

Pentru ca ea este un om simpatic...

Si spunem acest lucru noi toti.

- De ce te uiti asa mâhnit? - Îmi place muzica.

Si acum, putina liniste, va rog?

Acesta a fost temeiul prezentei in dom, chiar în aceasta rotonda...

a lui Edwin Garland Daubony Fitzmaurice Dane-Brown...

... al-9-lea Duce Lendale...

... Confruntat cu Roundheads în anul de gratie 1648.

- Rostea glorios... - Vreau niste tort.

- Rostea glorios... - Vreau niste tort.

Vezi? Vrea o prajitura. Nu va grabiti.

Aici o avem pe Louise, o frantuzoaica.

Sunt sigur ca-mi va ierta exprimarea. Dar ea, aceasta femeie...

Cu un trecut diferit, si alte obiceiuri,

in casatoria cu un Lendale, a devenit dedicata cauzei adoptate,

ca orice membru bastinas al acestui neam vechi!

Am în mâna mea o telegrama de la Palatul Buckingham.

Chiar si acesta i se adreseaza iubitei, cu porecla

pe care toata Anglia o stie de, "Lady L."

- Draga mea familie si prieteni. - Stati putin, asa.

Doar un zâmbet, nu râdeti. V-am spus, pentru a evita gâtul.

Exista doar un singur lucru Eu sunt incapabil de a nega

in magulitarea adresa a lui Percy. Asa este, eu sunt frantuzoaica.

Bineînteles, eu sunt foarte multumita cu familia mea. În timp ce vorbea Percy,

am numarat patru generali, un amiral, un episcop, -

- Un ministru al Coroanei, un guvernator al Bancii Angliei.

Si câteva oi negre. Fara ele, nici o familie respectabila nu este completa.

Uitati-va direct la aparatul de fotografiat.

Obraznic, obraznic.

Dar, desigur, cel care îmi da cel mai mare de confort este tanarul Alfred.

Cel putin Alfred stie ce vrea, la fel ca bunica lui.

Si mie imi place tortul, Alfred. Alfred si cu mine vrem tort.

Ei au facut sa fiti mândra. Dar o meriti.

Nu e Tatler, Field, seful în Horse si Hound.

- The Times. - Nu am vazut Times.

Nu e nimic în el. Aceasta este modul lor de a fi.

- Bine facut, tinere. Bine facut. - Tu iubesti Anglia, nu-i asa, Percy?

Este o stare de spirit, stii? O stare de suflet.

"Acest dulce intangibil. Ca cel mai drag lucru, întotdeauna...

... o stea la îndemâna. " Asa cum am scris o data.

Ati scris mai mult decat o data. De aceea te vor face cavaler.

Ma astept la acest lucru.

Aici este, Nanny. Du-te!

Va multumesc foarte mult, Sir Percy. Nu trebuie uitat ca este doar un joc.

Aparente... mai mult, ea vrea sa câstige,

mai mult ea se preface ca nu-si pierde mintea. Asta e Anglia.

Sunteti rea. Acesta este unul dintre cele mai bine pastrate secrete.

Nu pot sa spun ca imi displac aparentele. Societatea nu poate exista fara ele.

Ma bucur ca gandesti asa. Vino.

- Unde? - La casa mea de vara.

Nu ati invitat pe nimeni acolo, de cand...

De cand Dicky a murit, stiu. Vreau sa fi primul.

- Ma iubesti, Percy? - Stii ca da.

Nu o înlocuiesc pe mama ta?

Asta a fost crud. Mi-am pierdut mama doar anul trecut.

La vârsta de 98. Ea a facut aproape un secol.

Sunt un pic mai tinara ca o înlocuitoare, dar voi face tot ce pot. Intra.

De ce... Abia îndraznesc.

Pentru a scrie biografia mea, trebuie.

Te voi învata ceva despre aparente.

Închide usa, Percy.

Nu pot trage draperiile. Pacat, într-o zi asa însorita...

Aprinde lumina.

Dumnezeule. Tu nu dormi aici, nu?

- Cu cine? - Incorigibila...

Te rog, iarta-ma. Ce e asta?

O bomba.

Se ne apucam de lucru, ma faci nervos.

Nu e exact o bomba.

Doar lumina rosie... Eu nu ma folosesc de ea.

Lasa asta. Este ieftina si vulgara.

Sa nu refuzi daca vrei sa inveti despre aparente. Aparente Reale.

- Esti gata? - Da.

M-am nascut ca Louise Baldinucci Bianca, în Pietra, insula Corsica.

Esti corsicanca? Ca Bonaparte? Nu am stiut.

Napoleon a venit dintr-un sat vecin.

Am facut mai bine decât el.

Am invadat Anglia si am cucerit-o. Singura.

Înainte de a cucerii Anglia, am facut ca el: am cucerit Franta.

De ce lumina rosie, ai întrebat.

Voi încerca sa explic.

Familia mea a venit la Paris când eram un copil. Erau foarte saraci.

In tineretea mea, am spalat rufe. Mare parte a acestora, unei case.

- Aceasta nu a fost chiar o casa, dar o casa. - Nu inteleg.

Plina de fete, de toate marimile si formele.

- Si de fiecare nationalitate. - O scoala de instruire?

Asa se numesc aici?

Ei bine, intr-o zi, clientii nu sosisera înca...

Clienti? Doamne dumnezeule!

Spui ca ai lucrat în a..? Nu, nu pot sa cred.

- Nu fumati. - Aveti dreptate doamna, e camera d-voastra.

- Nu tu, Louise. Tu stai aici. - De ce? Este doar o spalatoreasa aici.

Am motivele mele.

Vom fi victime pâna când vom organiza un sindicat.

- Destul. Mergeti în camerele voastre! - Traiasca dragostea socializata!

Dragostea socializata? Ce urmeaza?

Vot pentru femei? Nu as fi surprins.

Louise, ai noroc. Nu spionati!

Excelenta Sa, Gérôme, ministrul de Interne,te place.

- Nu e minunat? - Da.

Puteti iesi, Excelenta Voastra. Discretia este asigurata.

Mademoiselle.

Te felicit pentru frumusetea ta. Dar eu felicit natura chiar mai mult.

Louise, îti dai seama..?

Trebuie sa înteleg ca ma gasiti amuzant?

Poate ca modul meu este putin excesiv.

Dar asta este doar din cauza educatiei fine pe care am primit-o.

- Excelenta... - Spune-mi pe numele.

Nu intelegeti,eu nu sunt de aici.

Eu doar spal rufele. Lacoeur mereu ma face sa astept.

El ma încurajeaza sa ma alatur casei prin introducerea mea la domnii batrani.

- De ce fugi de mine? - Nu vreau sa iau raceala.

Cele mai bune vinuri au nevoie de rabdare. Este un pacat sa le bei prea repede.

- Dar atunci când sunt gata... - Eu nu stiu ce urmariti.

Asta ma surprinde cu greu. M-am luptat in duel dimineata asta.

Pentru ca iubitul sotiei mele mi-a insultat amanta, care este sotia lui.

Vedeti ca nu ma va opri nimic pentru a-mi satisface onoarea.

În cazul în care Lacoeur iti schimba opinia dupa ce am plecat,

nu ezita sa-mi comunici la aceasta adresa.

De fapt, nu ezita, chiar daca Lacoeur, nu reuseste sa iti schimbe sentimentele.

Ei bine, am sa plec deoarece eu sunt incognito.

Excelenta...

- Ce mai astepti? - Dreptul meu.

Vedeti, doamnelor? Asta e ceea ce eu numesc solidaritate.

Louise, tu ne esti un camarad.

Daca stau aici, as fi. Ei numesc aceasta, o casa a bucuriei.

Unde-i bucuria? Este trist, sinistru.

Esti foarte tinara, Louise. Tu înca mai crezi în omul potrivit.

Nu exista nici un om drept. Numai barbati si femei care gresesc.

Pot spune ca ti-a fost frica sa astepti.

Stiu ca el se va arata.

El nu ar fi prea mic, pentru ca astfel l-as batea.

Sau prea înalt, asa incat, pe langa el,

sa nu intru in ridicol.

El nu se va înjosi la nimicuri..

Spre deosebire de tatal meu, nu va bea sau fuma. Va fi minunat si sanatos.

V-ati gândit la toate. Credeti ca el va fi extrem de bogat?

Nu-mi pasa de avere, dar stiu ca va fi curat si ordonat,

pentru ca va fi casatorit cu o spalatoreasa. Va atrage atentia oriunde ar fi.

Si alti barbati vor fi gelosi.

Acum. Repet, acum.

Mesaj primit. Terminat.

- Multumesc. - Multumesc.

- El este? - Vrei sa mearga la banca ca un functionar?

Pachetul asta de hârtie a cazut nu prea departe de ceilalti.

Bomba! Bomba!

Fluiera.

Atacanti! Sa mergem la banca.

- Haide, sa mergem! - Capcana veche, l-am prins.

Unde-i seful? Tu esti seful? Vreau cu seful.

A plecat. 65000 de franci cu care Buisset trebuia sa-si plateasca jockey-i.

- Jockey-i lui? - Un pic de liniste, va rog. Sefule?

El este, Armand! Sa mergem. Dupa el!

Repede!

- Banii tai, si nu te mai întoarce. - Ne va fi atât de greu fara ea.

Ea viseaza un Fat-Frumos, dar va opta pentru un milionar...

Politia.

Politia? Haide, hai sa mergem.

- Cred ca faceti o greseala. - Putem rectifica întotdeauna o greseala.

- Du-te in pat. - Nu.

Este încarcat. Nu voi ezita sa-l folosesc.

- Nu esti genul. - Sunt disperat.

- Îmi pare rau. - Vrei sa te rog sa te urci în pat?

- Asta-i diferit. Ai spus te rog. - Da? Am un pistol în mana mea.

Mai bine te-ai grabi. Te rog, grabeste-te.

- Haide. - Sunteti foarte politicos.

- Mi sa spus sa fiu ca o fetita. - Faci tot ce ti se spune?

- Fat-Frumos... - Fat-Frumos? Care-i problema acum?

Bine, Armand...

Pardon, Excelenta. Acesta nu se va întâmpla din nou.

Toate iluzie pierdute!

Bine... iertare!

- Belleceour! De ce esti aici? - Sunt pentru taxe speciale.

Taxe speciale? Sa vi la mine în birou dupa masa de prânz. Continuati, domnisoara.

Bine, Armand. Jocul s-a sfarsit.

Buna dimineata, domnisoara.

- Cum îndraznesti sa intri fara sa bati? - Politia. Noi batem dupa intrarea.

Armand, iesi din pat.

Te sfatuiesc sa minti în continuare. El poate fi înarmat.

- Cine esti tu? Ai de lucru aici? - Eu sunt doar la început.

Nu am nici o alegere. Trebuie sa-i spun.

Excelenta, veti fi împuscat din greseala.

- Excelenta Voastra? - Gérôme, ministru de interne.

Seful tau. Ai îndrazni sa umbli prin buzunarele ministrului?

Daca esti cu adevarat ministru, de ce miroase a fum arma dvs.?

- A avut un duel, în aceasta dimineata. - Primul-ministru, în padure.

- Din nou? - În fiecare saptamâna.

Este un guvern de coalitie.

Excelenta Voastra, vreti sa raspundeti la câteva întrebari?

Pleaca. Ia-ti oamenii cu tine.

Aveti o voce surprinzator de aspra în aceasta dimineata, Excelenta Voastra.

A racit la duel. Nu-i asa, Ambroise, Mon Cheri?

I-am adus o aspirina.

Si un pahar cu apa.

Am fost doar in numele datoriei noastra. Puteti conta pe discretia noastra.

- Armand Denis. - Louise Baldinucci.

- Ce placere! - Fii atent, sunt cu ochii pe tine.

- Si eu sunt cu ochii pe tine. - Opreste-te sa te mai uiti dupa mine.

- Oriunde vei merge oamenii mei, te urmaresc. - Întoarce-te, si te voi urma.

As dori sa nu ma urmezi unde marg eu.

- Acum ceri prea mult. - Nu atenta niciodata la demnitatea mea.

Un politist este la fel de sensibil la demnitate ca si un escroc la onoare.

Am facut-o. 65000 de franci în plina zi.

Chiar sub nasul lui Mercier. Eu nu-i vreau.

Nu, nu, Helga.

- Haide, mergeti sus. - Retrageti-va toate acum.

- Nu vezi ce faci? - Haideti sa-i luam.

Sampanie pentru toata lumea.

Nu imi multumiti, multumiti-i lui Lacoeur.

Pentru a sarbatori norocul, în seara asta va fi un concert.

Krajewski va canta.

Am sa vin cu un prieten. Am sa-l invit înapoi aici.

Planul Opt.

Asteptati aplauzele. Nu vrem sa fim acuzati de întreruperea muzicii.

Planul Opt.

Spune-i.

Acum voi canta o alta lucrare...

... a marelui noastru compozitor national polonez, Frčdčric Chopin.

O lucrare ce exprima durerea...

... fata de ocuparea iubitei noastre tari de catre o putere cruda, straina.

Aceasta este o insulta.

"Studiu revolutionar".

Asta este prea mult.

Traiasca Polonia libera si independenta.

Blestem!

Cine esti, ce vrei de la mine?

Va invit la o mica receptie în onoarea dvs.

Este frumos din partea ta, dar nu sunt în masura sa accept.

Dar trebuie.

Sunteti agenti ai guvernului rus.

Fa-o repede, daca ai mila. Traiasca Polonia.

La ce hotel stati?

Fa-o aici. Este un respectabil hotel unde urasc zgomotele.

Valetul tau va merge la hotel. Il vom lua în siguranta de acolo mai târziu.

- Dar cine sunteti voi, atunci? - Iubitori de muzica. Vino.

- Cine-i asta? - Costumierul lui Krajewski.

Vorbeste numai limba polona.

- Va pot traduce, daca doriti. - Esti în masura sa taci din gura.

Te rog, da-i drumul.

Un barbat si o femeie l-au rapit pe Krajewski.

O femeie frumoasa?

Ledoux, du-te la Moulin Bleu. Aresteaza-l pe Armand Denis si pe fata.

Voi fi si eu acolo mai tarziu.

Dublaron!

- Ce e asta? - E corsetul meu.

Asta? Niciodata nu stau fara el.

Il am de când eram un copil. El sta în cosul meu de rufe.

Nimeni nu misca!

- Ai cautat in casa? - Liniste. Va rog.

- Da? - Nu înca.

De ce naiba nu?

Tu ne-ai spus sa nu actionam pâna la aplauze.

Este "Preludiu numarul 15 în do bemol major" de Frčdčric Chopin.

Placut sa stii ca esti bine.

Asa-i? Nu am fost niciodata atât de fericit în viata mea.

Ultima audienta demna de geniul meu.

- Dar ati fost rapit. - Aiurea.

Am primit o invitatie cordiala, si am fost cel mai fericit sa accept.

El a spus ca a-ti fost amenintat.

Il credeti pe valet si nu pe mine?

Si acum, dragi prieteni, dragi doamne, Eu chiar trebuie sa zbor la Barcelona -

si Beethoven.

- Scuza-ma. Pot avea un taxi? - Masina politiei este la dispozitia dvs.

- Va rog sa ma urmati. - Sunteti dragut, la fel ca ceilalti.

Asta e tot, asta e tot.

- Unde este Armand? - Nu l-am vazut toata seara.

Unde te duci? Inspectore?

Te asigur...

Scuzati-ma.

Care-i problema, inspectore?

Uita remarca mea, si amintiti-va doar acest lucru.

În Franta, un om nu poate fi arestat acasa dupa lasarea întunericului.

Articolul 76 din Constitutie!

Dar la 6 a.m. aceasta problema înceteaza. Ai timp pana atunci sa pleci la Paris.

Am mandate de arestare pentru Armand Denis, Baldinucci si pentru tine.

- De ce eu? - Asteapta si vei afla.

Vom inconjura aceasta casa si poti spune ce vrei!

Am primit întariri, si am unitati ale armatei la dispozitia mea.

Daca stii ce e bun pentru tine, pleaca!

Mercier. Inspectore.

Pentru informarea dumneavoastra, ceasul este in urma cu un minut.

Sefule, acest domn doreste sa treaca spre casa.

In regula, daca el insista.

Ledoux, da semnal la trupele alpine ca mai sunt sapte minute.

Ce faci acolo?

- Buna dimineata, inspectore. - Excelenta Voastra.

Aceasta este casa?

Am fost trezit devreme, în orice caz, probleme în Bois de Boulogne.

Sunt în siguranta aici?

M-as da putin înapoi, Excelenta. Acestia sunt oameni disperati.

Nu vreau sa faceti ceva fetelor. E clar? La nici una dintre ele.

Da. Louise Baldinucci...

Mai ales, nu aici. E gresit.

O voi examina personal în biroul meu.

De ce soldatii...

... Peste tot?

Vreau sa-mi cer scuze pentru ca ati venit aici atât de devreme.

Preda-te, Armand. Evita varsarea de sânge.

Am vrut sa va spun la revedere. Mama m-a învatat sa fiu politicos.

Adio Excelenta, inspectore. Esti nimic daca nu aprofundezi...

Incredibil, ce impertinenta. Esti sigur ca-l avem?

Desigur. Nu exista nici o posibilitate de a scapa.

Avem oameni chiar si în canalizare.

Dublaron.

Va multumim pentru vagoanele fara cai, daca ar trece prin inelul noastru

nu ar merge mai departe decât...

Si acum, cred ca vreti sa va intreb despre masinile zburatoare?

Baloane! Baloane!

HOTEL DE VILLE

Este frumos, dar mi-e dor de casa.

Vom fi în curând înapoi. Te iau la un loc de munca mai mare.

Multumesc mult.

Între timp, mi-e foame.

Vino aici. Când ai la îndemâna ceva concret.

- Voi închide fereastra. - Nu, îmi place ploaia.

- Mi-e frig. - Vino aici.

- Muta-te, acoperisul este gaurit. - Nu pot sa ma mut.

Suntem în contact cu natura. Vom muri de foame împreuna.

Copiii vor citi tragica poveste a lui Armand si Louise.

- Bine. Dar, sa inversam locurile. - Tu vrei sa ma ud.

Armand.

- Te urasc atunci când esti practica. - Eu nu sunt practica, mi-e foame.

- Vrei sa ai un loc de munca adecvat? - As putea avea o spalatorie.

Sa ma umilesti cu ea? Vino aici, spalatoreaso.

La revedere. Nu-ti uita pastilele.

Inchide usa.

Inchide usa.

- Du-te în cafenea. - Vreau sa vorbesc cu tine.

Asteapta putin, intra si pastreaza liniste.

Ridicati mana stânga.

Si promit sa respect deciziile Comitetului Central.

Si promit sa respecte deciziile Comitetului Central.

De aceea ai vrut sa ma duc la cafenea.

Bine ati venit in fratia noastra. Sunteti acum "Bobkowitz Brother."

Vom trage la sorti ca de obicei,

entru a vedea cine va ucide pe Printul Otto de Bavaria in Nisa.

- Nu e de mirare ei imi spun ghinionist. - Bernard.

Maica Domnului! Rusine!

Asta înseamna ca, Brother Bobkowitz, unul dintre noi este norocos.

Uitam dezamagirile rapid. Asta e puterea libertatii.

Aici sunt ordinele sigilate.

A nu fi deschis pâna vineri, în zori.

- Bomba. - Desigur, bomba.

Bomba, noul tip "K", perfectionat de catre un frate prusac.

Este de doua ori mai usoara ca tipul "Q", si de patru ori puterea ei exploziva.

- Lasa, ma descurc... - Lasa-ma, de vreme ce o folosesc eu.

E prea grea.

Comitetul Central nu este de acord.

Ei bine, va spun ca e prea grea.

E o nebunie. O bomba de marimea asta poate face mai multe daune.

Scuteste-ma de povestea modului cum a explodat la banca.

Nu ai nimic cu ce sa te lauzi. Niciodata n-ai reusit sa omori pe nimeni.

De ce trebuie ca fiecare discutie sa devina personala?

Mai târziu. Cina... Louise?

- Vrei sa..? - Am împrumutat niste spaghete.

Da-ti palaria jos. Mirosi a tutun, unghiile tale sunt murdare.

- Toate false valori. Burgheze! - Am doar doua lucruri de spus.

Armand nu poate merge în Franta, el este cautat acolo de politie.

Politia ne cauta pe noi peste tot.

Si in al doilea rand, vreau sa va spun, este valabil si pentru tine, Armand...

Vom avea un copil. Nu-mi vine sa cred!

Vorbiti sa luati viata, atunci când eu dau nastere la una.

De ce sa ai un copil într-o lume nedreapta?

Taci din gura! Nu ai fost îndragostit niciodata. Vad asta dupa fata ta.

Ai fost îndragostit, dar eu nu te mai recunosc.

te-ai folosit de zâmbet. Apoi, am stiut ca va fi bine.

Acum stai acolo cu perspective sumbre, respectând normele acestor clovni.

- Am de gând sa fac o încercare. - Juramântul tau te-a leagat pe viata. - Ai vazut?

- Lasa-ne. Du-te pe hol. - N-o putem lasa când este întuneric.

Bine, voi merge. Dar te-am avertizat. Te-ai schimbat. În felul asta,

nu va mai fi bun pentru libertatea ta. El va esua, si va va lua cu el.

N-am esuat niciodata.

Ai început acum. Vei esua ca asasin si ca tata.

- Stii ce spui? - Exact. Sunt la fel de încapatânata ca tine.

- Eu nu pot trai visul altcuiva. - Nici eu.

- Asteapta-ma în cafenea. - Nu.

Da Armand, dragostea mea, ai gasit in el, un frate, indiferent cum ii spui.

Spaghetele se fac in doar 10 minute, sau le veti strica la fel de bine.

Ai treaba, frate. Aminteste-ti juramântul.

Biletele sunt vândute la bord.

Permiteti pasagerilor care sosesc pentru a va alinia în primul rând, va rog.

Hai, copii.

Buna ziua, doamna.

- Unde te duci? - Nu va fie teama.

Aici este Elvetia.

- De ce esti aici? - Sunt în vacanta.

Singur?

Sunt burlac.

Nu va întoarceti in Franta. Asta ar fi riscant.

Nu.

Pot sa va oferim un pahar de vin?

Îmi pare rau.

Dar poti sa-mi oferi ceva de mâncare.

Lacoeur spunea ca erai gelos.

Orice politist este gelos pe cei care sunt liberi sa nu se supuna.

Sa jefuiesti bogatii pentru a da la saraci este încântator.

Dar nu-l lasa pe Armand sa faca crime, ar deveni urât. Pentru binele tuturor.

- Domnisoara. - Da, domnule.

Politia elvetiana stie ca se incearca uciderea printului Otto.

Când viziteaza Nisa, vinerea viitoare.

Am nevoie de o bomba.

- Pentru uzul personal? - Una goala. Am nevoie in seara asta.

- De tip "Q"? - De tip "K".

De tip "K", esti sigura? Sunt deja folosite?

Nu stiu daca colegii mei elvetieni poseda una, dar voi face tot posibilul.

Cum te gasesc? Nu vreau sa stiu adresa.

Mi-as putea aminti.

Va spun ce facem, o voi lasa lui Krajewski.

- E aici? - El canta la cazino, în seara asta.

- Ce minunat. - Nu-mi place muzica.

Dar concertele sale sunt incitante.

Si acum, ca un bis...

... pentru dvs înca o lucrare...

... a marelui nostru compozitor polonez, Frčdčric Chopin.

"Etude revolutionare."

Draga domnisoara. Sa nu pierdem timpul. Trebuie sa prind trenul.

Dar, în primul rând, asta e pentru tine. La care as dori sa adaug acest plic.

- Ce este? - Ai fost impresarul meu in Paris.

Si dau întotdeauna impresarului meu 10% din partea mea.

Cinci sute de franci?

- Sunt un artist platit bine. - Cine ti-a spus ca am nevoie de bani?

Seful politiei din Paris, un iubitor de muzica, m-a informat,

ca daca nu-mi platesc datoria, s-ar putea sa am dificultati în a reintra in Franta.

Am sa ti-i rambursez într-o zi. Multumesc.

- As dori o camera. - Mi-e teama ca hotelul este plin.

Scuzati-ma.

Înteleg.

Da, Alteta Voastra. Foarte bine.

Am putea avea una din stânga. O neasteptata anulare.

Un apartament mic, cu budoar, baie, si cu vederea balconului in strada?

Sper ca nu prea mica.

Cred ca veti gasi ca micul nostru apartament este considerabil mai mare

decât apartamentele din alte hoteluri. Numele dumneavoastra pentru înregistrare?

Contesa de Camoens.

Desigur. Îmi cer iertare Doamnei. Imaginea ei este în paginile mondene.

Nationalitate?

Profesie? Nici unul, desigur.

Vaduva.

Îmi pare rau. Un eveniment tragic, într-adevar.

Baiete, ia bagajul dnei Contese.

Nu, pe asta nu.

E cenusa sotului meu, contele. Daca ma întelegi?

Un gând frumos.

Aici este apartamentul dvs., contesa.

Arunca-l.

Lasa-l si du-te.

- Buna ziua. - Sper ca nu te-am speriat.

- Când? - Adineauri, cand am tipat.

Unele femei nu au nici o alte forma de auto-exprimare.

Am fost casatorit cu o tiganca spaniola. A spart un vas cu sânge tipând.

Ce e în geanta? O bomba?

Balconul cu vedere spre locul unde Printul Otto primeste cheile orasului.

El va fi o tinta si va statea acolo.

Asta e ceea ce pictez acum. Asasinarea lui Otto.

Otto si asasinul ii voi pune mai târziu. Dificil, asasinatul.

Subiectii nu statu linistiti.

- Esti un pictor profesionist? - Sunt un duce profesionist.

Si un amator, la orice altceva. Lendale, Dicky Lendale este numele meu.

- Sunt Contesa de Camoens. - Portugheza poeta?

- A fost sotul meu. - Il plângi înca? A murit în 1580.

- El a fost bunicul sotului meu. - Chiar ca este destul de remarcabil.

Camoens, s-au schimbat mai tarziu. În ciuda durerii tale, prânzeste cu mine.

Sau iei masa de prânz cu altcineva?

Pot sa va arat câteva piese din colectia mea.

- Acesta e pictat de tine? - Nu, este un Rembrandt.

Nu unul foarte bun, astfel greseala ta este de înteles.

Acum, aceasta este un Boucher.

Un maestru minor din pictura, dar un maestru mare in erotica.

Am avut multe astfel de picturi la Paris.

As fi dori sa stie si Contele.

- Contele, mai târziu. - Da, mai târziu.

Acestia sunt scarabei egipteni, al treilea mileniu.

Decedatul meu tata, i-a furat la eliberarea Egiptului de sub turci.

Dimensiunea lor ii face usor de furat.

- De ce spui asta? - Pentru ca tatal meu i-a furat.

Fiecare este evaluat la peste 100.000 de de lire sterline. Ridicol, nu?

Zece familii ar putea trai în comfort pentru totdeauna, daca ar avea unul dintre ei.

Este imoral.

Am sperat ca o vei spune.

Masa de prânz?

Mi-au spus, ca hotelul este plin.

- Este plin. - Ce vrei sa spui? - Este plin cu noi.

In afara de apartamentul tau, le am pe toate celelalte.

- Eu nu am nevoie de vecini. - Cum poti sa-ti permiti?

Am mijloace independente.

- Fara sotie? N-ai spus...? - Am avut o sotie.

O femeie magnifica, dar nu am putut-o lua acasa.

Regina nu aproba tiganii. Anglia ar fi ucis-o pe Dolores.

Cu tot sapunul si apa clorurata. Nici un ritm, numai sforaitul in cluburi

Sper ca am facut ceea ce trebuie.

- Ce ai facut? - I-am amenajat o pestera in Granada.

- Sper ca e fericita. - Vrei sa-mi spui adevarul?

Vrei sa-ti dau cuvantul?

- Cred ca nu esti un duce adevarat. - Ce crezi ca sunt eu?

- Un mare criminal. - Interesant. Ce caut eu aici?

Banii nu te intereseaza. Ai facut avere... dar,esti singur.

- Inteligent si corect. - Acum tu vrei o amanta.

- Cu totul gresit, vreau o sotie. - O sotie?

- Un mod ciudat de a propune, nu-i asa? - Imi propui mie?

Majoritatea barbatilor termina cu un compromis. De ce nu-l fac de la început?

Ce romantic.

Sunt doar cinstit. Nu am spus o minciuna înca.

- In plus, gândeste-te. - Nu am la ce sa ma gandesc, in plus.

- Sunt îndragostita de altcineva. - La scurt timp dupa ce sotul tau moare?

Nu l-ai omorât tu?

- Singur ai spus ca a murit în 1580. - Vad. Nu esti o contesa adevarata.

N-ai crezut niciun moment ca sunt.

Cred ca esti ceea ce am crezut: o mincinoasa, o jongleora, o hoata.

Cum îndraznesti! Oh, Doamne.

Nu esti însarcinata, nu? Draga mea contesa, trebuie sa se marite cu mine.

Baiete, du-o pe Contesa în camera ei.

Voi schimba geanta pentru scarabeu.

Ma întreb pe care l-ai ales. Acela? Asta e cel mai mic.

De asemenea, si cel mai valoros. Altii intra pentru cel mai mare.

Alte vaduve sunt ocupate de ele insele. Unele dintre ele...

Unele au vrut sa se marite cu mine macar o data, dar nu a fost ceea ce voiam.

Ce faci cu mine? Vrei sa ucizi, asa este?

Nu exista nici un sport în crima. Vei vedea, vom viziona un asasinat.

- Vreau sa plec. - Daca doresti.

Nu pot sa te împiedic. Dar imi va parea teribil de rau daca pleci.

Nu te simtii vinovata cu scarabeul. Te-am ispitit în mod deliberat.

Dar, la urma urmei, eu sunt un Duce.

Stii ce înseamna asta. Familia mea a început mai devreme decât multi sa fure.

Înainte sa uit: ar trebui sa te decizi sa accepti propunerea mea,

poate ar fi trebuit sa stii,

nu mai am prea mult timp de trait. Deci, este o oferta destul de buna.

Nu închide fereastra.

Acolo! Pun pariu ca e criminalul.

Acolo, în costum gri. Cu palarie alba.

Asta e Mercier, seful politiei din Paris.

Ei bine, am fost al naibii de aproape, nu spuneam eu?

Dicky, de ce încearci sa-ti gasesti o sotie în acest mod extraordinar?

Poate parea curios, dar eu nu am încredere în propriile mele sentimente.

De peste 1.500 de ani, Lendalii s-au casatorit numai din datorie.

Ocazional, se casatoresc unii cu altii.

Cum va puteti astepta sa va iubesc?

Sunt sigur ca poti, si o vei face.

Surorii mele îi place sa incendieze cladiri, mai ales atunci când sunt oameni în ele.

Ea a încercat la Palatul Buckingham o singura data. Din fericire ploua în acea zi.

Eu nu am încredere în copii.

Am fost suparatori de generatii, dar nimeni nu o spune. Suntem prea bogati.

Sunt ultimul Lendale. Din pacate, nu-mi place sa nu ramana nimeni dupa mine.

Vrei un fiu, nu o nevasta.

În societatea noastra, vrei sau nu, trebuie sa ai urmasi. Eu vreau o sotie.

Sper sa gasesc pe cineva cu o memorie a dragostei mai mare decât pot da eu.

Ce-ti pot oferi este confort, prietenie. Cred ca sunt un om bun.

Tatal fiului meu are de gând sa ucida pe Otto astazi.

Asculta, procesiunea este deja pe drum.

Voi negocia cu tine. Daca-l salvez de politie, te casatoresti cu mine.

Trebuie sa-l gasim primii. Trenul meu privat asteapta.

Daca totul merge bine, vom merge în Italia. Servitorii mei se vor amesteca cu multimea.

- Ce zici de afacere mea? - Chiar esti un sportiv.

- Gaseste-l. - Multumesc.

- Ala pare probabil. Un tânar preot. - Asta nu este el.

El nu este tuns. Pun pariu ca el este.

- Un politist a trecut de el. - Asta arata ca el.

E langa doamna voinica, cu baiatul în costum de marinar.

Sunt de acord cu afacerea dvs..

Domnilor, hai sa mergem la pescuit.

Armand!

Nu uita juramântul tau.

Bomba.

Vorbesti în timpul "Marseillaisei"? Asta e ca bârfa la masa.

- Ce mai astepti? - Fa-o.

- Nu vreau sa-mi pierd calmul. - Du-te, arunca bomba.

Arunca-o.

Toata lumea, capetele jos!

Ce noroc, scopul a fost perfect, de asemenea.

Nu e niciun moment de pierdut. Nu uitati bomba de data asta.

Unde este bomba?

Acolo!

Dupa ei! Dupa ei!

Nu trage, te rog. Vino înauntru, este mult mai confortabil.

Opriti focul! Nu trageti, va spun.

M. de la gare. Telefoneaza la frontiera. Sa o închida.

- Este deschisa doar pentru Duce. - Ei bine, spune-le s-o inchida!

Îmi cer scuze pentru Yamamoto si Ishii. Acestia te vor tine,

pâna când suntem în siguranta în Italia.

- Care-i problema? - Capul meu.

- Nu veni lânga mine. - Suntem aproape de frontiera.

Ar putea ajuta daca-mi arat fata la fereastra.

Pentru "Fondul de pensii al Ofiterilor vamali francezi".

Pentru "Fondul de pensii al Ofiterilor vamali italieni".

- Ordine de la Paris, inchideti frontiera. - Ce mai astepti?

Calea libera, idiotilor. Asigurati-va.

Calea libera, tu imbecilule.

Cine ti-a facut rochia, sa arati ca o vaduva?

Mi-am pierdut sotul pentru Anarhistii internationali.

Si haine frumoase si bijuterii? Mângâierile salvatorului, eroul nostru?

Krajewski mi-a dat banii.

- Nu cred un cuvânt din ce spui tu. - Eu da. Asta este diferenta.

Vrei sa taci din gura? Vorbesc cu sotia mea.

Eu am tot dreptul sa vorbesc. Am cerut-o de nevasta.

Si ea a acceptat, cu conditia sa te salvez de politie.

Tipic. Cred ca a uitat sa spune ca poarta copilul meu.

Nu. Am crezut ca ea avea nevoie de un tata, nu de un elev de scoala.

Viata poate fi exclusivista în alegerea de pedepse.

- Fiul tau va fi intr-o zi duce. - Un duce? Niciodata!

- E o cariera buna pentru un baiat. - Toate acestea pentru bani.

Tu spui ca banii corup. Ii corupe pe cei care nu-i au, asa ca tine.

Am s-o dovedesc. De ce ati adoptat aceasta deghizare prosteasca?

- Ordin. - Orice metoda justifica sfarsitul.

Orice deghizare este permisa în realizarea obiectivelor noastre.

Articolul 22 din "Manifestul Anarhistilor".

- De unde stii? - Studiez domeniul.

- Acest articol te va distruge. - Pot sa întreb cum?

- Da, cum? - Din cauza banilor.

Mergem la casa mea în Rapallo. Este acolo o cabana de vânatoare.

Puteti sa stati, cu mese incluse. Planificati-va urmatoarea lovitura în liniste.

- Ce zici de asta? - Nu.

Un membru al claselor conducatoare vrea sa ne ajute.

- Cine suntem noi sa-l refuzam? - Nu face asta!

- Nu ai putea arunca bomba chiar tu. - Nu era a mea, a fost bomba ei!

- Acceptam. - Armand, nu ai drept de vot.

Ca si marii oameni de stiinta si artistii, anarhistii au mare nevoie de un patron.

Prânzul.

Sper ca ti-e foame dupa ziua de astazi.

Avem supa de broasca testoasa, sturion afumat, friptura de vita, si,

destul de nedelicat, inghetata Bomba.

Apropo, care dintre voi domnilor va spune rugaciunea?

Inginerul Vegliotti a construit o bomba,

in acord cu cea mai buna traditie a stiintei balistice italiene.

Primul lucru pe care il observi, este faptul ca bomba nu e rotunda, ci ovala.

Vine femeia. Ascunde bomba.

Ti-am adus astea.

- Le-am furat. - De la el?

Da. Valoreza 4 milioane de franci.

- Cel putin. - Felicitari, draga mea.

Putem face multe bombe cu banii din aceste pietre.

Trebuie sa luam banii, înainte ca furtul sa fie descoperit.

Le ducem la Mariacci, cel mai reputat pentru pietrele pretioase furate.

- Voi veni cu tine. - Si eu.

- Eu la fel,... vorbesc italiana. - Vom merge pe cai diferite.

Vom merge toti impreuna.

- Nu esti suparat pe mine, nu? - Da.

Nu.

Oh Louise, Louise, am fost un prost. Am fost nebun sa cred în acesti prosti.

Am fost nebun sa permit vreodata sa ma parasesti.

- Mi-era teama ca te-ar ucide cineva. - Si mie mi-a fost.

Arati minunat. Nu vrei sa ma iei?

Îmi pare rau, ti-am promis. Astept cu nerabdare sa te iau.

- Merge vreun monarh la opera? - Nici unul pe care sa-l stiu.

- Lui Armand ii place muzica? - O adora.

- Lucrurile s-au schimbat. Asteptati... - Am întârziat deja.

Trasura mea te asteapta. Lasa colierul si cerceii.

Dar tu mi le-ai dat.

Deoarece este o ocazie speciala, as vrea sa porti ceva special.

Acum, ti le dau tie.

Stii ca din ce am poti sa imi ceri orice.

- Nu pot sa le accept. - Insist.

Nu pretind sa obtin ceva în viitor.

- Este o astfel de pierdere de timp. - Cum le-ai gasit?

Ca toti colectionarii, am contact cu anticarii si bijutierii.

Mariacci mi-a spus ca are unele smaralde si diamante noi.

Nu am fost foarte interesat, pâna când am vazutut ca ale mele lipseau.

- Îmi pare rau. - Credeai ca ai fost atât de desteapta.

- Dicky, saruta-ma. - Desigur ca nu.

Eu nu aprob recunostinta, ca un sentiment. Vad prea mult din el.

Nu stiu ce sa fac. Exista momente cand nu pot trai fara el.

- Cred ca mereu va fi asa. - Nu te pot ajuta, Louise.

- Eu nu ma pot ajuta, nici pe mine. - Nu poti?

Oamenii nu s-au întelespe pe ei pâna când nu a fost prea târziu sa mai faca ceva.

Ma întreb: As fi atât de atasat de tine

daca nu ai fi fost atât de atasata de altcineva?

Haide, vei pierde uvertura.

- Ce porti? - E acelasi colier.

El l-a rascumparat si mi l-a dat mie.

Putem sa-l vindem din nou! il vom duce la Tagliacorte.

- O sa ne dea un pret mai bun. - Nu poti. Acum e al meu.

Al tau? Si tu a acceptat? Opreste trasura.

Iesi. Pleaca de acolo.

Va rog, domnule. Va implor.

Sunt o batrana, saraca. Va rog.

Acest lucru nu este adevarat.

Asta lucru nu este adevarat.

Felicitari, Armand, eroul meu.

Ati facut ceea ce întotdeauna ai vrut sa faci: sa ucizi pe cineva.

Louise. Louise.

Louise.

Permiteti-mi sa ma prezint. Frederic Mercier, seful politiei din Paris.

Oh, da...

Acesta este prietenul si colegul meu, Col. Feruccio Peracca, de la carabinieri.

Va rog sa va asezati, domnilor.

- Ce pot face pentru tine? - Am recuperat bijuteriile dvs.

De la un cadavru.

- De la un cadavru? - De la o batrana cersetoare.

- Vrem sa-i punem lui Louise câteva întrebari. - Imposibil. Nu se simte prea bine.

Atunci, trebuie sa o arestam si o întrebam în spitalul închisorii.

Nu puteti.

Vedeti, Alteta Voastra. Stim ca Louise purta bijuteriile dvs.

Stim exact ce sa întâmplat. Avem depunerea vizitiului dumneavoastra.

Este cuvântul lui împotriva mea. Louise si-a petrecut seara cu mine.

- Sunteti sigur? - Ma acuzi ca mint?

Un duce este incapabil de minciuna.

El are... lacune de memorie. Sunteti sigur ca ea a fost cu dvs?

Ar trebui sa stiu unde se duce, am de gând sa ma casatoresc cu ea.

Va casatoriti cu ea? Dar am înteles ca asteapta un copil.

Ei bine? Serios, Inspectore. Si sunteti seful politiei din Paris.

- Pot sa va mai ofer ceva? - Cu placere. Armand Denis.

Unde se ascunde? Armand Denis?

- Nu am nici cea mai vaga idee. - Inspectore Mercier.

Nu ar trebui sa fi aici, în starea ta.

Stiu de ce sunt aici, Dicky. Nu e nimic de protejat acum. Doar...

- Il vrei pe Armand Denis? - Am spus deja.

Este la Chilerio Villa pe drumul spre Genova.

- Vila Chilerio... - Nu trebuie sa repeti.

Am înteles de prima data.

Louise.

Dicky... Dicky, gentlemanul perfect.

Tu chiar nu vei permite sa am ceva pe constiinta.

Mercier.

Bine ati venit la Their Graces. De trei ori ura pentru Their Graces.

Hip-hip-Ura! Mai bine decât asta. Hip-hip-Ura!

Iata-ne. Nu chiar intim, dar e acasa.

- Bine ai venit acasa, înaltimea voastra. - Multumesc. Este bine sa te întorci.

Slujnicile va asteapta. Cu permisiunea dumneavoastra,...

Cu permisiunea dumneavoastra, înaltimea voastra...

Miss Heatherstone, bona sefa.

Miss Wheelwright, bona de noapte.

Miss Godalming, ajutor de bona.

Domnisoara Bell, asistenta medicala.

- Presupun ca trebuie sa aleg una? - Nu. Le luam pe toate.

Vreau sa am grija de copil singura.

De dragul aparentelor, trebuie sa avem cel putin patru. Eu am avut opt.

Hai sa te vedem. Miss Godalming, o baie, te rog. Sa fie calduta.

Sa nu te faci o fetita, My Lord.

Sa mergem sa o întâlnim pe mama.

Ducesa Dowager va asteapta în camera Wellington,

camera Wellington, este pe aici. Este o plimbare destul de lunga.

- Inaltimile lor, înaltimea voastra. - Mama.

Mama?

Mama, as dori sa ti-o prezint pe sotia mea, Louise.

Louise, mama mea, Dowager Duchess of Lendale.

Matusa mea, Ernestine, Lady Bott.

Alta matusa a mea, marchiza de Pittlochrey, si a treia matusa,

Honoria, Lady Poke.

De cât timp nu ai mai vazut-o pe mama ta?

- De 18 ani. - Si tu n-o saruti?

- E timpul de baie. - Asteapta cinci minute, dadaca.

Daca nu vom respecta rutina, ii poate afecta mai târziu viata Domniei Sale.

- Nu va avea muschii bine dezvoltati. - Nu-i faci baie prea des?

De apa rece se întareste baiatul. Noi nu vrem ca el sa aiba o inima slaba, nu?

În Franta, nu facem baie în fiecare zi.

Asa se explica multe, daca intelegeti.

- Ce vrei sa spui? - India, Africa, Canada.

Haide, My Lord.

Mintea asupra materiei. Zîmbeste si mergi.

Dicky.

Dicky.

- Nu te-am vazut de patru zile. - Exagerezi.

- Ne-am întâlnit ieri dimineata. - Ne-am întâlnit din întâmplare, într-un coridor.

Louise, lumea nu se împarte în bogati si saraci,

doar în ajutoare si ajutati. Noi suntem amandoi niste ajutati.

- Nu ne pierdem vremea niciunul. - Într-un fel, asta e adevarat.

El poate reveni singur, un aratos, incompetent, incurca-lume, natarau.

Daca nu, nu va avea o casa. Prietenii lui sunt prea zgomotosi.

Draga mea, am de gând sa iti construiesc o casa de vara, acolo.

Apoi, amândoi vom sti întotdeauna, unde sa te gasim.

Cred ca este un loc bun. Sau acolo, pe lac.

Ai facut aceasta camera fermecatoare, Louise.

Nu stiu de ce, dar îmi aduce aminte de o camera la Roma, sau Paris.

Cred ca are nevoie de un pat dublu în loc de acestea doua separate.

Hai, Giles. Vizitam locul unde fac baie cailor.

- Nanny nu se va uita în grajduri. - Asa e, domnule.

Sa nu-mi spui "domnule" în fata servitorilor. Dicky!

Nu crezi ca semanam? Vino, sa mergem.

Maestro.

Nu aplaudati pâna sfârsitul piesei, madame.

Ce faci aici? Haina ta este acoperita cu noroi.

- Cum ai intrat? - Am urcat pe perete.

- De ce? - Am sa va aduc un mesaj.

- Armand? - Exact.

El vrea ca sa dai un bal mascat, pe 07 martie.

- Asta e ziua în care ne-am întâlnit. - Invita toate celebritatile din Anglia.

- Armand este în închisoare. - Franta are un nou presedinte.

Este dornic sa fie popular.

El a decretat o amnistie generala pentru toti prizonierii politici.

- Armand este liber? - Da.

- Cina. - Dragul meu.

Vreau sa te prezint presedintelui din Franta si primului ministru.

- Ce e cu tine? - Este o petrecere frumoasa, nu-i asa Dicky?

Domnule Prim-ministrul, va prezint pe sotia mea.

Ce mai faci? Am auzit atât de multe despre tine.

Si M. Gérôme, Presedintele Republicii Franceze.

Bine ati venit la acest...

... in aceasta casa, M. Gérôme.

Imi pare rau, Dick. Nu ma simt bine.

Nu se simte bine în seara asta.

Toata lumea stie ca nu vorbesc de rau pe oricine. Dar am auzit ca ea...

Armand?

Armand.

M-am uitat dupa tine.

- Am venit sa te iau. - Saruta-ma. Tine-ma în bratele tale.

Ciudat... Timpul. Nu te-ai schimbat deloc.

- Nu ma lasa sa plec. Saruta-ma din nou. - Nu, nu înca.

- Care-i problema? - Scoate acest colier.

Îmi pare rau, dragul meu. L-am avut pe constiinta atât de mult timp.

Tu nu aveai de unde sa sti ca cersetoarea va muri din caza socului.

- Ce am facut a fost de neiertat. - Dar înca il porti.

Ce ii voi spune lui Dick? El va vedea ca am plecat.

Nu te duce înapoi la bal, vino cu mine, asa cum esti.

Nu mai esti bogata...

... Nici ducesa.

La Paris, vreau sa ma ajuti la cea mai mare lovitura de stat din cariera mea.

Dinamitarea arhivei politiei. Toate probele vor fi sus in cer.

Si nici un criminal din Franta nu va mai avea cazier.

- Ii vom lovi acolo unde ii doare. - Voi ascunde dinamita.

Ii voi spune lui Mercier ca am informatii despre anarhisti.

- Am o idee mai buna. - Zambeste, nu poate merge prost.

Armand Denis?

Louise Baldinucci?

- De ce sunt Sapper si Lecoeur aici? - Stii de ce.

Si acum, domnilor si doamnelor, va rugam, alegeti-va artenerii pentru "Gallop".

Colierul meu...

Bijuteriile mele! S-au dus!

Mi-au furat tiara!

- Stai aici. - Ce ai de gând sa faci?

Liniste! Liniste, toata lumea.

Nimeni sa nu plece. Sunt hoti de bijuterii printre voi.

Nu intrati în panica. Sunt Mercier, politia din Paris.

Aceasta este o minciuna! Armand Denis, stabileste arma ta!

- David... - Nu misca nimeni.

- Aceasta este din caza amnistiilor. - Fa ceva, Mercier.

Ce mai astepti? Gladiatori?

- Uita-te. Uite ce am. - Mai târziu. Daca ma urmariti, voi trage.

Imi cer scuze. E vina mea.

Gardieni! Nu vor ajunge departe. Haide, urmariti-i.

Ploua.

Umbrelele! Repede! Umbrelele! Nu va faceti griji, ii vom prinde.

Stapleton! Stapleton!

Înainte!

Dublaron! Asteptati! Dublaron! Haide!

Amuzant. M-am gândit Am auzit pe cineva venind.

- Ei bine, ceea ce sa întâmplat? - Nu l-au gasit.

- Unde a plecat? - Aici. L-am inchis aici.

- Aici? - În acest dulap.

- În acest dulap? - Deschide-l.

Du-te. Nu-ti fie teama.

- A plecat. - Sigur ca da.

Asta a fost acum 50 de ani. Vino, masina va fi aici pentru a ne lua la Londra.

Mergem la un nou joc despre complotul prafului de pusca.

Criticii ar spune ca sunt "explozivi".

Este, asta este bomba?

Da. N-am putut scapa de ea. Nu se poate pune pur si simplu într-o cutie.

- Ploua. - Uluitor.

Doar un dus, o toana a climei noastre. Agricultori vor fi fericiti.

Nu e masina.

- Cei opt copii, vreau sa spun, cine? - Cine este mama lor? Eu sunt, Percy.

- Îmi dau seama de asta. - Si tatal lor este Armand.

Tatal tuturor? Nici unul nu este un Lendale?

Nici unul dintre ei. Atunci când Dicky a murit în 1924,

Ultimele sale cuvinte au fost pentru mine: "Ceea ce regret cel mai mult la moarte

Este ca va trebui sa te opresti de a face copii. "

Jeremy s-a nascut la un an dupa moartea lui Dicky, dar nu a existat nici o bârfa.

Englezii nu sunt niciodata surprinsi de întarziere.

Acest lucru este scandalos. Nu pot scrie asta, voi fi cenzurat.

Dimpotriva. Nu a fost nimic între Dicky si mine.

El a avut un respect mare pentru institutia casatoriei.

Ce vrei sa spui?

M-am casatorit cu Armand în Elvetia cu cincizeci de ani în urma.

- Chiar nu esti Lady L? - Nu am fost niciodata.

Nu puteti scrie povestea mea, Percy.

Este prea imorala pentru a fi acceptata de societate.

Dar licenta de casatorie? Certificatele de nastere ale copiilor dvs?

Unele dintre cele mai bune falsuri lui Armand.

Chiar Dicky a fost plin de admiratie pentru ele.

Dar, în cazul asta, unde este..? Pot cu greu sa spun cuvântul...

- Unde este sotul tau? - Armand? Ajuta-l pe Sir Percy, draga.

Armand mi-a fost "Sofer valoros" mult timp, nici nu-mi mai amintesc.

El considera ca este dificil din moment ce eu nu am învatat sa conduc.

Deoarece a fost întotdeauna un anarhist, el uraste pur si simplu semnalele.

Ale naibii lumini rosii! Ele tin apasat pe clasele muncitoare!

Bomba, asta a fost ultima!

La Londra, Armand. La drum, daca este posibil.

Traducere: ===== iancu49 =====