Original subtitles

IUBIRE ŞI RĂZBUNARE Episodul 61

Traducerea şi adaptarea ZULLY MUSTAFA

Mâncarea va fi gata în curând. Să pun masa ?

Nu. Nu mi-e foame.

Poftim atmosferă ! Zici că e o înmormântare.

Nici nu-mi mai vine să dau pe acasă.

Unde e Sühan ?

A trecut azi şi şi-a luat câteva lucruri.

A ținut-o pe a ei că vrea să plece. Unde s-a dus ? Ți-a spus ?

Nu. Nu ştiu. Nu a spus.

Dacă ar pleca din țară, cred că şi-ar anunța tatăl. Nu ?

Dle Tahsin ! Dle Tahsin, sunteți căutat !

- Cine e ? - De la închisoare.

Alo !

Adalet, scumpa mea, ce faci ? Ți-e bine ? S-a întâmplat ceva ?

Da. Mă simt bine.

Am sunat doar aşa, să vă aud vocea.

Foarte bine ai făcut ! Dar ştiu eu mai bine...

Nu vrei să te dai de gol, ca să nu mă întristez.

Cine ştie cât suferi într-un astfel de loc îngrozitor ?

Nu vă faceți griji pentru mine, dle Tahsin.

Până la urmă, o merit. Îmi ispăşesc pedeapsa.

Nu vorbi aşa ! Tu nu ai nicio vină.

Bărbații aceia sunt de vină.

În fine, nu mai contează.

Mă supără doar că sunt despărțită de dv.

Aşa e şi la mine.

Viața e greu de suportat fără tine, Adalet.

Nu am fost niciodată singur, în 30 de ani.

De când ai intrat în viața mea, nu am fost niciodată singur.

Toți au venit şi au plecat, tu mi-ai fost mereu alături.

Sunt în continuare. Mă gândesc mereu la dv.

Inima mea, oricum, vă aparține.

O să mă faci să plâng, femeie. Taci !

Nu mai pot dormi, de grijă că o să vi se întâmple ceva.

Ce ați făcut ? L-ați găsit pe individul acela ?

A fost prins cel care l-a ajutat pe Riza ?

Încă nu, dar îl voi găsi cu siguranță. Salih e pe urmele lui Riza.

Riza se va întâlni cu siguranță cu ticălosul ăla.

O să mă năpustesc atunci la gâtul lor.

Doamne fereşte ! Sper să fie prinşi fără să pățiți ceva.

- Altceva nu îmi mai doresc. - Nu-ți face griji pentru mine !

Mai rezistă puțin ! Voi aranja totul ca să te scot de acolo.

Riza !

Îți cer scuze, am bătut la uşă, dar nu ai auzit.

- Ce-i ? - Te cheamă Cesur.

- Bine. Spune-i că vin acum. - Bine.

- Intră ! - M-ai chemat.

Vino, Riza ! Vino !

Riza, te urmăreşte cineva.

Tahsin Korludag... A pus să fii urmărit.

Mi-am dat seama. Oriunde mă întorc, văd acelaşi tip.

Mi-am zis că sigur Tahsin l-a pus pe idiotul ăla pe urmele mele.

- De ce nu mi-ai spus ? - Nu mi-a păsat.

Dacă voia să mă omoare, o făcea până acum.

Oricum, e clar că e un ageamiu.

Mă urmăreşte fără să se dea de gol, cică...

Mori de râs dacă-l vezi.

Se ascunde prin tufişuri şi mă urmăreşte de acolo.

Apoi mă pierde din ochi şi iese imediat din ascunziş.

Se suceşte, se învârte. Mă caută peste tot.

Când mă vede, îşi râde în barbă. Idiotul !

- Nu şi-a dat seama că te-ai prins ? - Nu. Nu i-am dat eu de înțeles.

Mi-am zis: "Să se plimbe bietul om !"

Îşi face şi el treaba. Nu vreau să-l las fără slujbă.

Mă distrează şi pe mine.

Acel "biet om" despre care vorbeşti este Salih.

E administratorul treburilor murdare ale lui Tahsin Korludag.

Zău ? E omul lui de încredere deci.

Îi e alături de mai bine de 30 de ani. E mâna lui dreaptă.

Nu mai spune ! A rezistat bine cu un aşa incompetent.

Nu-l subestima ! E un tip alunecos şi viclean.

Îți arată dreapta şi te loveşte cu stânga.

Fii cu ochii-n patru !

Aşteaptă momentul potrivit să mă omoare ?

Nu ştiu. Tu doar ai grijă !

E posibil ca Tahsin Korludag să plănuiască evadarea lui Adalet.

- Nu m-ar surprinde. - Nu se va întâmpla !

Dacă ea l-a ucis pe tata, nu voi permite aşa ceva.

- Ce putem face ? - Îl putem opri.

- Cum ? - Mai întâi, aşteptăm.

Dacă omul lui Korludag intră în acțiune,

ne gândim ce vom face mai departe.

Mâine e zi de vizite.

Dacă vrei, pot să mă duc s-o vizitez pe sora mea.

Încerc s-o trag de limbă.

Vai, dragă ! Noi n-avem voie să intrăm în camera aia,

dar Riza are ?

- Cesur ştie ce face. - Nu, dragă !

Nu sunt deloc curioasă ce vorbesc în spatele uşilor închise.

- Riza ăsta e destul de ciudat. - Văd că ai ajuns la vorba mea.

Kemal, m-am gândit şi eu. E normal.

Ai zis tu de celula aia strâmtă, cât o toaletă.

30 de ani, acolo... Oricine ar înnebuni.

Bietul de el ! Nu a văzut nimic. Nu a trăit nimic.

O viață distrusă. În plus, fără nicio vină.

Ce lipsită de scrupule e dna Adalet !

Cum i-ar putea face un om aşa ceva propriului frate ?

- Kemal ! De ce taci ? - N-am nimic.

Ai tu ceva. Nu ai spune degeaba că e ciudat.

Zi !

Am fost mai devreme în camera lui Riza.

Am deschis uşa şi avea un dosar în mână.

Când am intrat, l-a închis repede, ca şi cum fusese prins cu ceva.

- S-a răstit la mine. - Nu mai spune !

- Ce o fi în dosarul ăla ? - Şirin ! Te rog frumos !

Nu te apuca să cotrobăi aiurea !

Cine ? Eu ? Nici poveste ! Kemal, ce ne pasă nouă ?

În plus, chiar mă crezi prea curioasă. Zău !

- Dă-mi-le ! - Poftim !

Frățioare, de ce nu mă suni ? Îmi fac griji pentru tine.

În plus, am ceva de vorbit cu tine. Nu ştiu ce să fac.

Te rog, sună-mă de cum primeşti acest mesaj. Te-am pupat !

Alo ! Mătuşică ? Bună dimineața ! Scrisoare ? De la Korhan ?

Nu am vorbit cu el de ieri. Nu reuşesc să dau de el.

Foarte ciudat... Nu, nu e nevoie să mi-o aduci tu.

Vin eu, da ? Pe curând ! Ies acum.

Orice ar fi, îți iubeşti sora. Nu poți să-i faci rău.

Îmi pare rău pentru tine.

De ce ai venit ? Ce mai vrei de la mine ?

Ce mai vreau ?

Ce am vrut eu de la tine până acum ?

Riza, nu am chef de jocuri. Vorbesc serios !

Stai jos !

Am vrut un singur lucru de la tine. Să fii liberă.

Ai vrut să îl trădez pe dl Tahsin.

Ca să fii liberă, trebuia să îl trădezi.

Dar tu ai ales captivitatea în schimbul libertății.

Am ales adevărul, nu minciuna. De aceea sunt aici.

Adevărul de care pomeneşti este unul incomplet, distorsionat.

Măcar m-am eliberat... Nu mai trăiesc cu teamă.

Pentru că nici nu trăieşti, iubita mea soră.

Aici nu se trăieşte, se moare.

Mi-am petrecut toată viața aici. Nu am trăit deloc.

Acum sunt liber. Vreau să trăiesc, dar nu ştiu cum.

Voi m-ați omorât.

Ai venit aici să-ți verşi ura ?

Dacă încerci să mă întorci din nou împotriva dlui Tahsin,

nu te obosi.

Te sacrifici doar ca să-l protejezi pe călăul fratelui tău.

Îți urăşti fratele, care este doar o altă victimă.

De ce ? Ce ți-am făcut eu ție, Adalet ?

Mă mai şi întrebi fără pic de ruşine ?

De fapt, eu ar trebui să te urăsc pe tine.

Nu ai scos un sunet când m-a trimis la închisoare.

Nu ai venit nici măcar o dată în 30 de ani să mă vizitezi.

M-ai lăsat aici singur... Ai vrut să mor.

Ai fost singurul om apropiat din viața mea.

Încă eşti.

În schimb, tu eşti un străin pentru mine.

Într-o zi, Tahsin Korludag te va uita şi pe tine,

aşa cum m-a uitat pe mine aici.

Poate că atunci îți vei aminti de fratele tău.

- Când au venit ? - Doar ce au venit în dimineața asta.

Una, pentru tine şi una, pentru dl Tahsin.

Sühan, scumpa mea ! Frumoasa mea soră !

Orice s-ar întâmpla, oriunde aş fi, nu uita !

Vei fi mereu sora mea. Nu ne vom despărți niciodată.

Ce s-a întâmplat ? Ce zice ?

Ştiu că te vei supăra pe mine. Te vei întrista.

Poate chiar mă vei urî. Dar apoi vei înțelege

cât de insuportabil este să fii Korhan Korludag.

Vei înțelege cât de obosit sunt să fiu zdrobit, disprețuit, înşelat,

să fiu mereu lăsat pe dinafară,

să fiu copilul neiubit, orice-aş face,

să mă simt mereu incomplet, mereu defect.

În afară de tine, nimeni nu mă iubeşte.

Până şi soției mele îi e milă de mine.

Pentru tata nu valorez nici cât un gândac.

Nu pot să-ți spun cât de slab, cât de neputincios,

cât de lipsit de valoare mă simt. Sufăr prea mult ca să trăiesc aşa.

Nu mai suport.

Fac ce mi-am dorit să fac de când a plecat mama.

Mă duc la ea. De aceea sunt fericit.

Te rog...

Te rog, iartă-mă, surioară.

Fratele tău care te iubeşte enorm. Korhan

Sühan, vorbeşte ! Ce a scris Korhan ?

- O să se sinucidă. - Ce spui ? Doamne fereşte !

Se poate aşa ceva ? Sühan, te simți bine ?

Trebuie să-l găsim pe Korhan. Trebuie să-l oprim !

- Trebuie să-l opresc ! - Vin şi eu cu tine !

Nu ! Rămâi aici ! Sună la poliție !

Mă duc la casa din Nişantaşi. Ar putea fi acolo.

Ce faci ? Mă grăbesc. Dă-ți maşina la o parte !

- Ce ai ? Unde te duci ? - Nu am timp de explicații.

Mă grăbesc. Dă-te din drum !

O clipă ! Nu arăți deloc bine. Ce ai ?

Trebuie să-l găsesc pe Korhan. E posibil să-şi fi făcut ceva rău.

- Bine. Hai, vino ! Te duc eu ! - Nu e nevoie !

Ascultă-mă, nu poți conduce în starea asta.

În plus, nu te las singură. Ascultă-mă !

Asigură-te că nu mai iese nimeni.

Trebuie să-i intimidăm pe cei care rămân,

astfel încât nimeni să nu ne mai încurce.

Bine.

- Dle Tahsin, încercam să dau de dv. - Ce s-a întâmplat ?

M-a sunat Reyhan. Plângea.

Korhan a lăsat o scrisoare pentru dv. şi una pentru sora lui şi a dispărut.

Cum adică a dispărut ?

Vrea să se sinucidă. Aşa mi-a zis Reyhan.

- Poftim ? - Nu va face nimic !

Aşa a fost de mic.

Când era de vină cu ceva, fugea imediat şi se ascundea.

Nu ieşea până nu era mama lui înnebunită de grijă.

S-a făcut om în toată firea, şi tot cu aceleaşi trucuri umblă.

Vrea să mă supere, iar eu să îl iert. Nu există aşa ceva !

Nu merg la mine dramoletele lui !

- Dă-mi mie cheile ! - Ia !

Korhan ! Frățioare !

Korhan !

Sühan ! Vino ! E aici !

Frate ! Korhan !

Frate, ridică-te ! Korhan, deschide ochii !

Korhan, priveşte-mă ! Korhan, deschide ochii ! Korhan !

Haide, să îl ducem la spital ! Vino !

- Cine e ? - Cahide, sunt eu, Bülent.

Vin acum.

Ce este ? Ai venit să mă dai afară şi de aici ?

Pot intra ?

Ce s-a întâmplat ?

Ai mai vorbit cu Korhan de aseară ? Sau ai veşti de la el ?

M-am dus la el cu o seară înainte şi l-am rugat să îmi mai dea o şansă.

Dar nici măcar nu s-a uitat la mine. Ce s-a întâmplat ? Ți-a zis ceva ?

Nu, dar i-a scris lui Sühan o scrisoare.

- Ce scrisoare ? - O scrisoare de adio.

Ce vrei să spui ?

De când a venit, nu s-a mişcat. Stă şi se uită țintă la scrisoare.

Nu înțeleg de ce nu s-a dus la el. Era mai bine decât să stea aici.

Nu s-ar duce. Îi cad galoanele. Doamne fereşte !

Moare de frică să nu facă vreun bine cuiva.

Nu l-a mângâiat niciodată pe cap. A urlat şi a zbierat.

Dar cine seamănă vânt culege furtună.

Pierderea unui copil poate nenoroci un om.

Mamă, te rog, încetează ! L-au dus la spital !

Doamne-ajută să primim veşti bune ! Gata, scumpa mea ! Gata...

Nu mai contează pentru mine. Ştii de ce ?

Pentru că eşti tatăl meu !

Şi tu ai fost un copil nedorit. De ce nu m-ai iubit, tată ?

De ce nu mă iubeşti, tată ?

Te simți bine ?

Tremuri toată.

Nu pot să nu mă gândesc la el. Era alb ca varul.

Nu arăți bine. Ți-e foame ? Vrei ceva ?

Vreau să îl mai văd o dată pe fratele meu.

- Sunteți rudele lui Korhan Korludag ? - Da. Sunt sora lui.

S-a intoxicat foarte grav. I s-au făcut spălături gastrice.

Va dura ceva timp până va elimina toxinele din organism,

dar nu vor fi daune permanente.

- Îşi va reveni, nu ? - Da.

Slavă Domnului !

Vă recomand ca, după ce îşi revine,

să primească ajutor de la un specialist.

Şi ar fi bine să nu rămână singur.

Nu îl vom mai lăsa niciodată singur.

Colegii mei vă vor anunța când îl veți putea vizita.

- Însănătoşire grabnică ! - Mulțumim, domnule doctor !

Mulțumim !

Pe cine suni ? Îl suni pe tatăl tău ?

Nu, dacă îl îngrijora fiul lui, era aici.

Sună Sühan.

- Doamne, dă-ne o veste bună ! - Doamne-ajută !

Sühan ! Doamne-ajută ! Bine, scumpo ! Se va face bine.

Bine, draga mea. Mai vorbim ! Să trecem cu bine peste necaz !

- Te-am pupat ! La revedere ! - Să ne fie de bine !

Slavă Domnului că am trecut şi peste asta !

- Slavă Ție, Doamne ! - Ți-am spus eu ție !

Cahide, când îşi va reveni Korhan, o vor chema pe Sühan înăuntru.

Tu nu îl vei vedea. Haide, să mergem !

Nu, dragă. Eu sunt soția lui ! E dreptul meu să îmi văd soțul.

Cum adică ?

De unde ştii că el vrea să te vadă pe tine ?

- Ce cauți tu aici ? - Nu îngreuna lucrurile.

Nu e nimic. Ne-am făcut griji pentru Korhan.

- Dar se pare că starea lui e bună. - Da, se va face bine.

Minunat ! Să mergem !

Nu plec nicăieri până nu îl văd pe Korhan.

Nu mă face să râd, Cahide !

Nimeni nu va avea puterea să ne despartă. Ne iubim !

Ne vom rezolva problemele. Ne vom creşte copilul împreună.

Vom fi o familie.

Nu mă poți împiedica să îmi văd soțul. Ai înțeles ?

- Ce faci ? Sühan ! - Asta a fost ca să îți vii în fire !

Trezeşte-te din visul tău !

Tu şi Korhan nu mai aveți niciun viitor.

Ai distrus acel viitor cu minciunile şi ambiția ta.

Nu te voi mai lăsa să îl superi.

Nu îi vei mai putea face rău, Cahide !

Korhan ! Îl duc pe Korhan.

Gata...

Dle Tahsin ! Ne-a sunat Sühan adineauri.

Korhan a fost salvat.

O vreme însă, îl vor ține sub observație.

Bine. S-a liniştit toată lumea. Şi-a atins scopul.

V-a speriat pe toți.

M-am gândit că ați vrea să ştiți.

Să ne fie de bine !

S-a trezit. Puteți intra la el.

- Frate... - Surioara mea frumoasă...

Te-ai supărat rău pe mine ?

M-am întristat foarte tare. Foarte tare !

- O să mă poți ierta ? - Te rog, nu vorbi aşa !

Nu aş fi vrut să mă vezi aşa.

Dar nu am vrut să plec fără să-mi iau rămas-bun de la tine.

De acum încolo, nici nu ne mai luăm rămas-bun, nici nu renunțăm.

Copiii lui Tahsin Korludag rezistă. Nu renunță.

Tu nu eşti doar fiul tatei. În tine e şi spiritul mamei.

Nu îți aminteşti ce ne-a spus ?

"Nu accept dezamăgirea decât într-un singur mod."

"Să nu trăieşti când poți trăi."

Avem un drum lung în față, frate. Avem drum lung împreună.

Te rog să nu mă mai părăseşti ! Nu mă părăsi...

Sühan !

Încă niciun semn, de la tata.

Probabil caută o cale să mă facă să regret că sunt în viață.

Nu te gândi acum la asta !

Dacă sunteți disponibili, aveți musafiri.

- Korhan ! Fiule ! Slavă Domnului ! - Însănătoşire grabnică !

De ce v-ați deranjat ? Azi mă externează, oricum.

Ia uită-te la mine !

Ți s-a dus strălucirea din ochi, dar eşti teafăr ! Slavă Domnului !

Dacă era după mama, trebuia să ne instalăm de aseară tabăra aici.

Abia am convins-o. Acum am reuşit să venim.

Sühan nu m-a lăsat nici cinci minute singur. Mulțumesc.

Cesur ne-a fost mereu alături.

Ce s-ar fi întâmplat dacă nu ați fi fost voi ?

Nici nu vreau să mă gândesc.

Gata, mamă. Să mergem până nu dai apă la şoareci !

- Haide, mamă ! - Bine, gata.

Am lăsat maşina dnei Sühan la fermă. Cum ne întoarcem acasă, frate ?

Duceți-vă voi. Îi duc eu acasă pe Sühan şi pe Korhan.

- Eu nu mă întorc acasă. - Băiete, nu te încăpățâna !

Mătuşă !

Nu am de gând să gust încă una dintre victoriile lui Tahsin Korludag.

- Rămân la casa din Nişantaşi. - Bine.

Mamă, mergem înainte şi facem puțină ordine, gătim ceva acolo.

Nu e nevoie. Duceți-vă ! Mă ocup eu.

Nu se poate ! Nu vă pot lăsa singuri acolo.

O să mă gândesc numai la voi. Vreți să mă omorâți cu zile ?

Mătuşă ! Promit să stau cuminte. Mi-e bine.

Uite cum facem, dacă vrei...

Poți rămâne la mine, la fermă, până te faci bine.

Poți să stai departe de tatăl tău, dar să fii şi în Korludag.

În plus, dna Reyhan va fi liniştită.

Mulțumim, eşti foarte amabil, dar nu e nevoie. Ne descurcăm.

De fapt, Cesur are o datorie la noi. După incendiu, a rămas el la noi.

De aceea, pot rămâne şi eu la ferma ta o vreme.

Ai venit singură ?

Voiam să te întreb unde e Reyhan. Când nu e ea, nimeni nu lucrează aici.

Cred că a venit de mult. O fi în bucătărie.

Eu am întârziat, pentru că l-am lăsat pe Korhan acasă la Cesur.

L-ai lăsat acasă la Cesur ? A intrat sub protecția lui acum ?

Korhan nu vrea să se mai întoarcă, pe bună dreptate.

Şi, dacă te vei purta aşa, nu se va mai întoarce niciodată.

Acum, tot eu sunt de vină ? El a fost înşelat.

Luni de zile, l-a jucat nevastă-sa pe degete.

Ne-a făcut de râs în fața oamenilor, dar vinovatul e Tahsin Korludag !

Nu se poate !

Fiecare trebuie să îşi ducă propria povară. Ai înțeles ?

Uneori, nu se poate. Uneori, oamenii nu pot să o ducă.

Uneori, li se pare totul prea greu. Nimeni nu merită să rămână singur.

Nici măcar tu.

Dacă e aşa, de ce m-ai lăsat singur aici ?

Ba chiar aveai de gând să te muți de tot.

Acum sunt aici. Nu vreau să îl las singur pe Korhan.

Suntem o familie. Te rog, dă-ți seama de asta !

- A aşteptat toată ziua să îl suni. - El a plecat de acasă.

I-am zis că se poate întoarce oricând. Nu vă aşteptați la mai mult.

Mă duc să mă odihnesc puțin.

Să nu fie singur nimeni... Dar voi ce mi-ați făcut mie ?

- Cum e ? Te simți bine ? - M-am săturat de stat în pat.

Dacă eşti în stare să te ridici, vreau să îți arăt ceva.

Desigur.

Uită-te la monitor !

- E casa noastră. - Da.

Ne urmăreşti ?

Ce încerci să faci ?

Tatăl tău nu mi-a făcut doar mie familia să sufere.

A făcut şi alți oameni să sufere.

Ştii şi tu ce fel de om e, cât e de tiranic şi de impulsiv.

Ştii şi tu asta. Nu ? Suntem împreună, pe acelaşi front.

Poate că îți dai seama, poate nu, dar vreau să ştii doar atât.

Tatăl tău mi-a luat şi mie mama, dar şi ție.

Bună ! Ce e cu tine ? Eşti albă ca varul !

Iar ai vomitat ?

Nu am nimic. Cred că am răcit. Îmi va trece.

Sühan, e ceva cu tine. Te cunosc foarte bine.

Îmi ascunzi ceva, dar nu spui ce.

Ce să-ți ascund ? Ce legătură are ?

Eşti cumva bolnavă ? Da, da, eşti bolnavă.

Ai o boală gravă, şi nu îmi spui nimic, Sühan !

Şirin, de unde le scoți ? Mi-e bine. Nu am nimic.

Nu e nicio problemă. Mi-e foarte bine.

Mă minți ! Ascultă, e ceva grav ? Sigur e ceva grav.

Trebuie să te operezi ? Eşti pe moarte ?

- Sunt gravidă. - Doamne, asta mai lipsea !

- Ce ai spus ? - Sunt gravidă, Şirin.

- Vorbeşti serios ? - Din păcate...

Ştiam eu ! Voi fi mătuşă ! Doamne ! Sunt mătuşă !

E posibil să nu fii.

Cum adică ? Nu eşti sigură ? Nu ai făcut testul ?

- Nu despre asta vorbesc, Şirin ! - Nu i-ai spus, nu ?

Nu.

Nu crezi că Cesur are dreptul să ştie ?

Nu vrei să-l păstrezi ?

Nu ştiu ! E totul atât de confuz ! Nu ştiu ce voi face ! Nu ştiu !

E în regulă, scumpa mea. Poate că acest copil e un miracol.

Un miracol ce poate pune lucrurile în ordine.

Uită-te !

Cei ca noi pot să se uite doar de departe.

Iar tu ? De unde ai apărut aşa, ca un diavol ?

De intrat, poți să intri,

dar doar ca să speli rufe sau să mături.

Şi, atunci, nu eşti nici înăuntru, nici afară.

Dar îi recunosc pe cei asupriți de la o poştă.

Nu e cazul tău.

Redactor CRISTINA DEDIU

SFÂRŞITUL EPISODULUI 61