Original subtitles

IUBIRE ŞI RĂZBUNARE Episodul 52

Producția de ulei de floarea-soarelui e subdezvoltată la noi în țară,

aşa că investiția dv. e foarte importantă pentru noi.

Haide, dragule !

Mihriban !

Condoleanțe ! Dumnezeu să-i dea o viață lungă fiului tău.

Amin ! Intră în maşină, fiule.

Soțul tău, Selçuk Aydinbaş a fost un om remarcabil.

Nu vreau să te simți singură acum, după moartea sa. Bine ?

- Ce tot spui ? - Îți propun un parteneriat, atâta tot.

Fiul tău este încă mic. Trebuie să îşi termine studiile.

Mai e mult până va putea conduce afacerile.

M-am gândit să-ți propun o asociere, ca să nu-ți fie prea greu.

Crezi că o să accept vreun ajutor din partea ta ?

Faci cum doreşti !

Dacă nu înțelegi, îți trimit avocatul, să-ți explice.

Vreau să-ți fac un bine şi îți propun un parteneriat.

Care-i motivul ? Tu nu ajuți pe nimeni dacă n-ai de câştigat.

Pentru că mor după măslinele tale mici cât bobul de năut ! Auzi ce zice !

Mai bine nu discutăm acum.

Prefer să discutăm când vei fi cu mintea limpede.

Şi acum am mintea limpede, Tahsin !

N-avem nevoie de nimeni. De tine, cu atât mai puțin !

- Dnă Mihriban ! - Da ?

Ieri am fost la dl Tahsin. Mi-a zis că v-a trimis un mesaj.

Se întreba dacă ați primit mesajul.

Da ! A ajuns la mine.

Iar acum a ajuns unde trebuia, adică în coşul de gunoi !

Dnă Mihriban, nu ştiu ce scrie în acel mesaj, dar...

Vă implor să faceți ce v-a cerut !

Să accept declarația lui de dragoste ? Asta mă rogi, Adalet ?

Eşti foarte amuzantă, să ştii !

Maho !

A mai rămas plăcintă de aseară ?

- Mor de foame ! - Imediat, domnule.

Fasolea a fost foarte sărată. Mi-a fost sete toată noaptea !

Cred că doamna nu prea ştie câtă sare să pună în mâncare.

Mă gândeam să-i dăm o lecție.

Ascultă, ticălosule ! Ai grijă ce spui, să nu-ți dau eu ție o lecție !

Auziți-l pe moşulică ! Ei, poftim !

Într-o lună ne-a învățat apucăturile.

E doar bănuiala mea, dar...

Tu crezi că nevastă-ta găteşte ? Găteşte ?

E stăpână moşiei ! Cum să intre în bucătărie ? Nu intră !

Probabil Tahsin Korludag are multe slugi.

Se ocupă ele de toate !

"Aşa e bine, dle Tahsin ? Oare aşa vă place, domnule ?"

Se agită toate, ca să-i facă lui pe plac.

Încetează cu glumele astea proaste. Ajunge ! Gura !

Ştiți ce nu înțeleg, prieteni ?

Dacă ai atâția oameni, de ce ai luat vina asupra ta ?

Te-ai gândit că e o femeie în vârstă şi îi poți veni de hac ?

Ajunge, ticălosule !

- Ajunge ! - Ce faci ?

Ascultă, ticălosule ! Nu am omorât pe nimeni. Ai înțeles ?

Nu am omorât pe nimeni !

Nici nu m-am atins de femeia aia ! Ai înțeles ?

Dacă-mi mai vorbeşti de rău familia şi soția,

te tai în două ! Ai înțeles ?

- Ce faci, omule ? - Despărțiți-vă !

Plecați de aici ! Nu ştiți de ce sunt în stare !

Aveți grijă ce faceți ! Ați înțeles ? Fiți cu băgare de seamă !

- Bună ziua ! - Bună ziua !

Îmi pare rău pentru mama dv. Sincere condoleanțe !

Vă mulțumesc !

Plătiți şi duceți totul în maşină ! Mă mai uit la ceva şi vin şi eu.

Un moment, revin imediat.

Bună ziua !

Văd că încă te plimbi nestingherit pe aici.

Aşa e ?

I-ați convins pe toți că Tahsin a făcut-o de unul singur.

V-am mai spus, dle Cesur. Eu nici măcar nu eram în sat.

Dar n-ai putut dovedi unde te aflai în timpul ăla.

Stai ! Unde te duci ?

Stai !

I-ai zis procurorului că erai la Istanbul,

când el ne urmărea pe noi, prin pădure.

Unde ai fost, Salih ? Spune !

Ştim unde ți-era şeful. Dar tu unde erai, musiu Salih ?

- Eu asta vreau să ştiu. - Înțeleg că suferiți, dle Cesur.

Scuteşte-mă ! De unde să ştii tu cât sufăr eu ?

- Eşti marioneta lui Tahsin Korludag ! - Veniți aici, vă rog !

Tu mi-ai dat foc la casă ! Ştiai că o să-ți salvez şeful.

Pe urmă, ca să-l salvezi pe ucigaşul ăla,

ai încercat să mă convingi că tata s-a sinucis !

De asemenea, te-ai întors ca să-l ajuți pe ucigaşul mamei mele.

- Ce e întâmplă aici ? - Stăm de vorbă. Dați-ne voie !

Mai întâi, mi-ai stricat maşina, apoi ai încercat să mă omori,

apoi l-ai ajutat pe ucigaşul mamei mele !

Ascultă ! Individul ăla nu este în stare de nimic.

O să vină şi rândul tău !

- Ajunge, domnule ! Nu e frumos ! - Nu ne deranja ! Stăm de vorbă.

O să vină şi rândul tău !

- Te-am luat în vizor, dle Salih. - Domnule !

- Vă rog ! - Ia mâna de pe mine !

Te-am trecut pe listă, nu uita ! Eşti pe lista neagră !

Aşteaptă-ți rândul ! Te-am luat în vizor, Salih.

Nu-ți face griji !

N-am venit să te întreb de ce l-ai amenințat pe tata.

Foarte bine ! Mă bucur.

Te-aş fi chemat la bâlci, dar ştiu că n-ai veni.

Aşa e, nu vin !

I-am zis lui Sühan că te pot aduce la bâlci, ea a zis că nu voi reuşi.

- Am pus pariu. - Ea a câştigat.

De fapt, a pierdut...

Noi toți am pierdut.

Ce ne facem ? Adică voi... Ce se va întâmpla cu voi ?

Încă nu-i nimic sigur.

Dle Cesur ! Cesur !

Nu se compară cu ce simți tu, dar pe toți i-a afectat moartea lui Fügen.

Nu ne părăsi şi tu !

Am stat la aceeaşi masă de nenumărate ori.

De multe ori am râs şi am plâns împreună.

Am trăit clipe fericite şi triste împreună.

Am intrat pe acea uşă în rochie de mireasă.

Din acea clipă am devenit o familie !

- Familia lui Fü. - Bine. Ajunge !

Nu e bine ! Ceva lipseşte...

Şi va lipsi mereu, o ştim cu toții.

Suntem uniți de durerea asta, Cesur.

Îți suntem mereu alături ! Să nu uiți asta niciodată. Bine ?

Sună-ne, dacă ai nevoie de noi. Vom veni imediat.

- Mai rămân puțin aici. Bine ? - În regulă.

Cesur...

Cesur...

Vrei să bem ceva ?

Nu, Kemal !

Nu merge aşa...

Ştiu, dar...

Voiam să te relaxezi şi să te linişeşti puțin.

Se inundă tot satul Korludag, dacă încep să mă plâng...

Lasă-mă aşa cum sunt !

Acum am înțeles.

De fapt, tu simți nevoia să vorbeşti, nu ?

Îmi pare rău ! Sunt mai dărâmat decât toți...

Îmi e ruşine de asta.

Haide, adu de băut ! O să bem împreună.

Haide, băiete, nu mai sta !

"Sticletele i-a auzit vocea şi s-a dus degrabă la ea."

"Şi, brusc, a strigat:"

"Repede ! Veniți aici"

"Florea a înflorit. A venit primăvara !"

- Au venit şi celelalte ? - Încă o dată !

Încă o dată !

Încă o dată ? Primăvara a venit şi povestea s-a terminat.

- Final fericit ! - Nu !

- Ce, nu ? - Încă o dată !

Ştiți ce ? Acolo, vata de zahăr e foarte bună.

Primul venit, primul servit. Primul venit câştigă !

Uite cine a venit ! Cum ți s-a părut ? Îți place ?

Mă revezi după câteva săptămâni, într-un costum de invidiat.

Încerci să atragi simpatia oamenilor după cele întâmplate recent ?

Nu ! N-o fac dinadins.

358 de zile din an suntem stăpâni.

O săptămână din an încercăm să-i înveselim pe copiii angajaților.

E tradiția firmei Korludag.

Se pare că funcționează. Toată lumea e fericită.

Să fi fost Tahsin Korludag aici, ai fi văzut spectacol adevărat !

Sunt mulțumită să-l ştiu pe Tahsin unde e acum.

Ai venit cu Cesur ?

Nu ! Chiar îl căutam, dar nu cred că a venit.

Ar fi fost cu Sühan, dacă ar fi venit.

- Bună seara ! - Vă mulțumesc.

Dimpotrivă. Cred că Cesur o evită pe Sühan.

E aici o femeie care face delicioase gogoşi cu sirop. Vrei ?

- Nu mai spune ! - Aşa e.

- Fac eu cinste. - Bine. Haide !

- Încă n-ați vorbit ? - Nu !

Nu cred că vrea să vorbească nici cu mine. Nu-mi răspunde.

Pentru că nu vrea să audă o altă voce decât pe cea din capul lui.

Se pare că azi a fost la prăpastia în care a murit tatăl lui.

- Unde-i fratele meu ? - Nu ştiu !

L-am văzut eu. Este la grătare.

Scumpo ! Am spălat verdețurile cu apă din sticla mea.

Carnea este bine făcută, exact pe gustul tău. Poftă bună !

Ce e cu tine ? Toată ziua te-ai uitat ciudat la mine.

- De ce ai scris scrisorile acelea ? - Ce scrisori ?

Încetează cu prostiile, Korhan ! Ştii la ce scrisori mă refer.

Tu le-ai scris ! Sunt sigură. Totuşi, nu înțeleg motivul.

Voiai să-l sperii pe tatăl tău

sau ai făcut-o pentru că ştiai că el l-a răpit pe Riza

şi voiai să te asiguri că lumea nu e cu ochii pe el ?

- Nu înțeleg ! De ce le-ai scris ? - Ce tot spui acolo, Cahide ?

Să nu te mai audă altcineva, că riscă să te creadă !

Bine. Am înțeles deja. Nu mai am întrebări.

Stai puțin ! Ce anume ai înțeles ?

Dragule, ştiu foarte bine când minți. Ai înțeles ?

Iar ai început să te bâlbâi.

Tu ai fost ! Ştiu asta. Sunt sigură.

Nu-ți face griji. N-o să spun nimănui. Să ştii că n-o fac pentru tine ! Nu !

Nu vreau să mai sufere tatăl tău.

- Dar... - Doar pentru asta !

Cahide ! Chiar nu am înțeles la ce te referi.

Cum poți să mă suspectezi de aşa ceva ?

Pentru că te-am văzut când ai intrat pe ascuns în birou.

Ai înțeles ?

Tu le-ai scris !

Korhan !

Voiam să discutăm ceva, dacă tot suntem toți aici.

Nu vreau să discut nimic !

O vezi pe Cahide ? Crede că eu am scris scrisorile !

E posibil aşa ceva ?

Au aruncat o bombă şi au reuşit să ne dezbine !

Era o glumă, Korhan ! Am făcut şi eu o glumă, atâta tot !

Ştiu doar din auzite despre viața dv., doar ce spun oamenii din sat.

Pleacă de aici, Adalet !

Dar ştiu că povestea e diferită de cea pe care o spun oamenii.

În ziua aceea, la spital...

Ți-a rostit numele când credea că e pe moarte.

Probabil a văzut unde va ajunge după moarte, de asta mi-a spus numele.

Nu-ți face griji, Adalet.

Ştiu şi eu, ştii şi dumneata ! Ştie şi el...

Te rog, Mihriban ! Te implor, nu te lăsa orbită de furie !

Tahsin nu a omorât-o pe femeia aceea.

Asta-i bună ! Se pare că amândoi ştiți cum să implorați pe cineva.

Foarte bine !

E o dovadă că sunteți totuşi oameni.

Văd că închisoarea v-a priit. Amândurora, Adalet ! Mă bucur nespus.

Te rog să pleci !

M-a luat cu fiori când Hülya a apărut lângă mine, în timp ce vorbeam cu tine.

Cahide m-a sunat şi mi-a explicat de ce era Hülya cu ea.

Dosarele bebeluşului erau la ea. Nu i le-a dat nici lui Bülent.

Probabil de asta erau în aceeaşi maşină.

Şi Bülent mi-a trimis nenumărat mesaje cerându-mi să-l sun.

Să ştiți că îmi pare foarte rău ! E numai vina mea.

Se vede că eşti foarte importantă pentru el.

Înseamnă că mai am o şansă.

Bülent, nu cred că e cazul să complicăm situația şi mai mult.

Nu-mi pasă.

Nu-mi pasă deloc !

Asta-i bună !

Nu mai înțeleg nimic. Ce încurcătură ! Tu ştiai ceva despre asta ?

Vino să ne plimbăm puțin !

Conduc eu ?

Vino aici ! Nu luăm cu maşina. O să ne plimbăm pe acolo.

Ia-mă de braț !

- Ce să fac ? - Ia-mă de braț !

Nici vorbă !

Aşa mai merge...

Mi-a prins bine !

- Stai puțin ! - Ce s-a întâmplat ?

M-ai adus intenționat aici ?

Am ajuns la bâlci fără să ne dăm seama !

Nu te preface. Şirin te-a pus să faci asta ?

Nici măcar nu m-am gândit la asta. Crede-mă pe cuvânt !

Bine. Du-te tu singur, eu o iau încet spre casă, că e vreme frumoasă. Pa !

Cesur !

Nu mai insista, Kemal ! Nu vreau să merg.

Măcar stai s-o asculți pe Şirin când cântă.

O să înceapă în curând. Anul ăsta reprezentăm ferma noastră.

Familia Alemdaroglu. O să cânte pentru noi toți.

Nu mă refuza !

Haide ! Ştiu că vrei. Nici măcar nu poți să stai în picioare.

- Poate îți dau o palmă ! - Haide !

Bună seara ! Am mari emoții.

Nu sunt obişnuită să cânt în public. Numai la bucătărie.

Uneori, mai era şi prietena mea...

Ea e enciclopedia mea, cartea mea de poezii...

Pentru ea mai obişnuiam să cânt...

Era cea mai frumoasă îndrăgostită pe care am văzut-o...

Era întruchiparea iubirii.

Aşa... Acum e rândul meu.

Stai aici. Mă duc să-ți aduc nişte pastile.

Nu pleca !

Rămâi cu mine ! Ia loc aici.

Mâine, la proces, un judecător va pronunța sentința.

Însă, în relația noastră, sentința o dai tu.

De aceea, aleg să nu închei cu "Te iubesc".

A doua înfățişare la procesul crimei din Korludag

Îmi tremură mâinile...

Mi-au înghețat mâinile !

Gata, calmează-te, iubito. Totul va fi bine.

O să spui doar ce ai văzut şi ce ştii.

Mă simt de parcă aş retrăi ziua aceea blestemată.

Unde e dna Adalet ?

Probabil aşteaptă să vină tata.

Cesur !

Nu am mai putut discuta în acea zi, Cesur.

Da... Nu îmi amintesc mare lucru de atunci...

Bună ziua !

Rămâne de văzut cât e de bună...

- Vreți să ieşim puțin afară la aer ? - În regulă.

Ne puteți spune ceva despre crimă, dle Tahsin ?

Nu mă mai filmați ! E ceva interesant de văzut ?

- V-am zis să nu mă mai filmați ! - Dle Tahsin !

- Sunteți vinovat de crimă ? - Nu mă mai filmați, oameni buni !

- Ce ne puteți spune despre crimă ? - Nu mă mai filmați !

Nu am omorât pe nimeni. Jur pe copiii mei că n-am făcut-o !

Bine, tată. Haide !

Dle Tahsin Korludag,

vă mențineți declarația pe care ați dat-o la tribunal şi la poliție ?

Mai aveți ceva de adăugat ?

Nu, domnule judecător. Sunt nevinovat ! N-am omorât-o pe Fügen Alemdaroglu.

Acuzatul a fost întrebat şi şi-a menținut declarația.

Acum să-i ascultăm pe martori.

- Martora Şirin Turhan Bozlu ! - Haide, să te vedem !

Haide, scumpo !

Doamne...

Cesur, nu te îngrijora, dragule.

Asta n-o aduce pe mama ta înapoi,

dar poate îți va alina suferința ce îți pârjoleşte sufletul.

În acea zi, ca de obicei, eu şi Fü...

Adică, dna Fügen. Am ieşit la plimbare.

Era şi asistenta ei cu noi, dna Elif.

Dna Fügen era neliniştită în acea perioadă.

Prefera să iasă la plimbare cu fiul ei, dar...

În acea dimineață, dl Cesur a avut ceva important de făcut.

Am ieşit noi cu ea la plimbare.

De ce nu era Cesur Alemdaroglu acasă ?

Împreună cu procurorul Serhat Savaştürk şi cu poliția,

avea un plan prin care să-l demaşte pe Tahsin Korludag.

Dv. ce legătură aveați cu asta ?

Onorată instanță, eu susțin de mai mulți ani,

că Tahsin Korludag dă mită ca să-i aibă la mâna sa pe polițiştii,

dar şi pe magistrații din sat.

Cesur gândeşte la fel.

Avea dovezi în privința asta, aşa că am decis să îl ajut.

Obiectez, domnule judecător ! Asta nu are legătură cu procesul.

A găsit o ocazie şi profită de ea !

Vă rog să acceptați declarația,

deoarece explică disputa dintre acuzat şi fiul victimei.

Obiecția dv. a fost respinsă !

De cât timp îl cunoaşteți pe Tahsin Korludag ?

Lucrez pentru Tahsin Korludag de 35 de ani, domnule.

Eu şi soția mea.

Şi fiica mea Şirin a lucrat la ferma dlui Tahsin.

Conform declarațiilor, nu sunteți doar şoferul lui Tahsin Korludag.

Sunteți şi omul lui de încredere, mâna sa dreaptă.

Aşa este !

De ce nu erați cu el în acea dimineață ?

Dl Tahsin mă trimisese cu treburi la Istanbul.

Ce anume ?

Mi-a cerut să o urmăresc pe fiica lui Sühan, domnule judecător.

Ştia de cabană ?

Eu v-am spus doar ție şi lui Cesur despre ea.

De ce ?

Ca să nu vină acasă şi să-i pună bețe-n roate ! De ce să fie ?

Nu ştiu motivul, domnule judecător. Mi-a zis că o să mă sune.

Voiam să vină aici, ca să vadă ce face soțul ei !

Linişte !

Dar Tahsin Korludag n-a venit în pădure. Nu-i aşa ?

Aşa e, n-a venit.

Au venit doar acoliții lui, procurorul şi fostul şef al poliție. El n-a venit.

Mi-am dat seama că a intuit că e o capcană.

N-am intuit nimic, domnule judecător ! Spune numai prostii.

M-a oprit un vagabond să-mi spună că mi-au răpit soția. M-am dus s-o salvez.

Ajunge, dle Tahsin ! Vă rog să nu ne mai întrerupeți.

Până acum, a făcut în aşa fel încât să scape de toate acuzațiile.

După ce a evadat Riza Çirpici iar el a fost acuzat că l-a ajutat,

în momentul în care a fost eliberat,

mi-a declarat război în fața tuturor.

Toată lumea de aici e martoră.

Aveți vreo dovadă că victima a fost răpită de acuzat ?

Am văzut cu ochii mei.

Obiectez ! Nu a văzut momentul în care a fost urcată în maşină.

N-am văzut, dar era chiar lângă noi şi apoi, într-o clipă, a dispărut !

Singura maşină din zonă...

... era maşina lui Tahsin Korludag. Am văzut-o când se îndepărta de noi.

I-am strigat !

I-am rugat să se oprească, am alergat după ei, dar nu s-au oprit.

Chiar dacă m-au văzut, nu s-au oprit.

Ați anunțat dispariția la poliție ?

Ştiți, mama... Când mama a fost răpită,

noul şef al poliției era cu noi când am primit vestea.

Îndată ce a primit informația, şeful poliției s-a dus să ancheteze,

iar noi ne-am grăbit către vechea fabrică.

Eram mai aproape de acea zonă decât alte echipaje de poliție.

Am ajuns înaintea celorlalți.

Ştiam că fiecare secundă e importantă pentru găsirea mamei mele,

aşa că am luat-o înaintea poliției.

Mama dv. suferea de Alzheimer. Nu-i aşa ?

Da ! Mama mea suferea de Alzheimer.

Ştiam cum o s-o afecteze,

pentru că a mai trecut prin aşa ceva cu ceva timp în urmă.

Da ! S-a mai pierdut o dată. Atunci am salvat-o eu pe mama lui.

S-a aruncat în fața maşinii. Am luat-o în maşină şi am dus-o acasă.

Spune adevărul. În acea zi, da, a adus-o pe mama acasă.

Continuați !

Am luat-o înaintea polițiştilor şi am intrat în fabrică...

Când am intrat pe uşă...

Nu mi-am dat seama imediat... N-am înțeles ce se întâmplase...

Vreți un pahar cu apă ?

Putem face o pauză dacă ați obosit.

Mama mea...

Am văzut-o pe mama prăbuşindu-se...

Acuzatul era acolo în acel moment ?

Da ! Era sus.

Nu am făcut-o eu. Vă jur ! Era deja acolo când am ajuns eu.

Când am ajuns eu, trapa s-a deschis brusc.

Ajunge, dle Tahsin ! Vă rog să nu ne mai întrerupeți.

E adevărat că l-ați văzut pe acuzatul Tahsin Korludag,

aruncând-o în gol pe Fügen Alemdaroglu, mama dv. ?

Nu !

Dle Cesur, vreți să repete întrebarea ?

Nu l-am văzut pe Tahsin Korludag împingând-o.

Totul s-a petrecut foarte repede.

Era deja prea târziu când eu am intrat pe uşă.

N-aş fi putut să văd ce se petrecuse la etaj.

Nimeni n-ar fi putut vedea.

Redactor CRISTINA EREMIA

SFÂRŞITUL EPISODULUI 52