Original subtitles

IUBIRE ŞI RĂZBUNARE Episodul 13

Traducerea şi adaptarea IOANA LALA

Nu vezi cât sufăr ?

Mincinosule ! Ajunge ! E imposibil să suferi. Eşti o brută.

Eşti un mincinos. Mincinosule ! Cum ai putut să ne minți ?

Pleacă de-aici, Tahsin ! Nu te mai uita la mine...

Nu mai ai voie să mă priveşti după ce m-ai mințit.

- O urăsc pe mama. L-a lovit pe tata. - Vino cu mine. Gata.

Pleacă ! Nu vreau să te mai văd, nu vreau să te mai ascult.

Nu vreau să mai aud minciuni.

Sühan, să nu spui nimănui ce ai văzut !

Nici mamei, nici tatei. Ai înțeles ?

- Ai ajuns ? Nu te-am văzut. - Abia am ajuns.

Fir-ar să fie !

Am muncit acest teren centimetru cu centimetru.

Eu l-am adus în stadiul ăsta.

Era plin de aur, şi tu habar n-ai avut, Tahsin !

Mihriban, o să mori într-o zi tot râzând aşa de mine.

O să am o moarte frumoasă, vorbesc serios.

- Bună ziua ! - Bine ai venit !

Ce-am pierdut ?

Petrecerea a început după ce ai venit tu.

Eşti drăguț, ca de obicei.

Unde-ai fost, drăguțo ?

Draga mea !

A venit şi gândăcelul meu !

Tată, cred că mă ia o răceală.

Să stai departe de mine. N-am cum să iau pastile.

Poate te ajută cineva. Zi-i lui Şirin să-ți dea o pastilă.

- Am luat deja, tată. - Eşti cam palidă.

Mă odihnesc, şi o să-mi treacă.

Şi ? Ce ați făcut ?

Ai auzit că Cesur a avut dreptate ?

Am dat cu piciorul norocului.

Taci, nu-mi mai aduce aminte, că mă enervez iar.

Stați puțin. Toți am simțit că ceva nu e în regulă

în legătură cu investiția asta, nu doar eu. Greşesc ?

Data viitoare vă sfătuiesc

să nu mai amestecați afacerile cu sentimentele.

Data viitoare.

Încă nu le-ați dat vestea ?

Cred că am ajuns înainte să primeşti inelul.

Inelul ? Ce inel ?

Banu mi-a spus că aveți o veste extraordinară

şi m-am gândit că vă căsătoriți.

Sühan, eşti haioasă rău.

Am stat împreună cu Banu la masa căsătoriilor o singură dată,

atunci când ea s-a căsătorit, iar eu şi tatăl ei am fost martori.

Atât. Eu şi Banu ne ştim de foarte mult timp,

dar altceva e imposibil între noi.

Da, sigur.

Şi, atunci, care a fost vestea cea mare ?

A găsit aur ! Aur !

Tot ce atinge omul ăsta se transformă în aur !

Nici chiar aşa.

Să zicem că ştiu să fiu la locul şi la momentul potrivit.

Mă scuzați.

Uite, le-am spus şi lor.

Să nu-mi mai umflați capul cu toate prostiile ! Bine ?

De acum facem cum spun eu.

Ăştia sunt fricoşi ca nişte iepuri.

Eu am nevoie de un om curajos ca tine lângă mine.

- Şi tu eşti din familia Korludag ? - Sunt fata lui Tahsin Korludag.

Nu mă pricep doar la investiții la Bursă.

Am planuri şi mai mari.

Hai, spune-ne ce ai de gând !

Când am cumpărat terenul, i-am făcut o propunere dlui Tahsin.

Te referi la propunerea de parteneriat în afaceri ?

Sunt un om priceput.

Pot să vă fac terenurile să valoreze şi mai mult.

O să semene aur !

V-am spus că o să le fac să valoreze mai mult decât aurul.

Dar numai dacă devenim parteneri de afaceri.

- Şi tu ce ne oferi la schimb ? - Terenul meu plin de aur.

Medicul mi-a zis că voi lua cel mult opt kilograme în greutate,

dar eu am luat deja trei kilograme de când sunt însărcinată.

Nu se vede deloc.

- Sühan, unde pleci ? - Plec fără să observe cineva.

Nu mai pot sta în picioare. Mă duc să dorm.

Bine, du-te.

- Mă scuzați. - Nu-i nimic.

Chiar nu se vede ?

Nu trebuie să-mi răspundeți imediat la propunere.

Gândiți-vă şi vorbim mai târziu.

Eu plec mâine în străinătate.

Ne vom gândi la propunere după ce mă întorc.

Noi pentru ce suntem aici ?

Dle Tahsin, nu evaluăm împreună propunerea ?

Tu lipseai ! Nu-i destul că fiul tău e împotrivă.

Tată, nu discutăm împreună despre propunere ?

Chiar aşa.

- Unde a plecat ? - Conduce un musafir.

De fapt, şi eu aş vrea să vă mai analizez puțin compania.

Investiția e mare. Nu-l las pe Cesur să facă vreun pas greşit.

Ce avocată curajoasă !

Sühan !

De ce fugi ?

Nu fug. Am venit din politețe. Şi acum plec.

Azi eşti foarte tăcută.

Sunt obosită.

Şi eu care credeam că ți-e jenă de mine.

Mă gândeam că poate regreți că m-ai acuzat pe nedrept,

că m-ai făcut "escroc" şi "afemeiat".

Îți cer scuze.

Te-am judecat prea repede.

Voi încerca să nu mai fac această greşeală.

Mă bucur.

O să merg puțin pe jos. Îmi aduce Kemal maşina mai târziu.

Te simți bine ?

Da. Am alergat mult prin Istanbul. Vreau să iau o gură de aer.

Unchiul Hasan, tatăl lui Cesur, venise să muncească la Istanbul.

Din păcate, şi-a pierdut viața în urma unui infarct.

Au găsit cadavrul bărbatului în pădurea din Korludag.

- În noaptea de 5 martie 1987. - Noaptea în care tata a fost ucis.

Nu mai e înregistrat din 1995. Iar al nostru, din 1987.

Eşti un mincinos ! Cum ai putut să ne minți aşa ?

Eşti o brută, un mincinos. Mincinosule ! Ajunge !

Tu n-ai cum să suferi. Eşti o brută ! Mincinosule !

Mincinosule !

Aici a crescut Tahsin Korludag ?

Mincinosule !

Sühan, eşti bine ? Ai pățit ceva ?

Am văzut negru în fața ochilor.

E frig afară. Vino. Urcă în maşină.

- Lasă-mă, vreau să merg pe jos. - Nu. Urcă în maşină.

Ce ai ? Nu te simți bine.

Nu-mi place să mă controleze cineva.

Te-a supărat ceva în Istanbul ?

- Are legătură cu munca ? - Era bine să fi fost aşa.

Şi ?

Prietenul tău, Rifat Ilbey,

în noaptea în care mi-au intrat hoții în casa din Nişantaşi.

Are în spate aceeaşi cutie, uite ! Avea cutia cilindrică în spate

şi în noaptea în care l-am prins la fermă.

De ce râzi ?

Crezi că Rifat v-a furat din casă ?

Adică e tot o coincidență ?

Iartă-mă, m-ai scos din pepeni.

De ce râzi ?

De-aia te-ai dus şi ai dat buzna în garajul lui Rifat ?

Da ! Pentru că împreună puneți ceva la cale.

Termină cu prostiile ! De-aia îmi cereai scuze adineauri ?

Uite, spune-mi mie dacă ai o problemă.

Nu te mai lua de cei din jurul meu. N-au nicio vină. E ruşine ce faci.

Ştiai că Rifat, prietenul tău nevinovat,

a fost dat afară din poliție pentru furt ?

Nu ştiai, nu ?

Ba ştiu foarte bine că şi-a pierdut locul de muncă

pentru că a fost acuzat pe nedrept.

- Îmi răcesc gura de pomană. - Stai puțin !

Da. Apoi, familia lui s-a destrămat. S-a despărțit de soție

şi n-a putut să-şi mai vadă fiul decât o dată pe săptămână.

De-aia continuă să fure ?

Fosta soție a lui Rifat locuieşte în cartierul Kurtuluş.

În seara aia s-o fi dus să-şi vadă fiul.

La întoarcere o fi vrut să se plimbe pe jos

şi probabil că a trecut prin fața casei voastre.

- Asta e tot. - Aşa presupui tu...

Măcar e mai logic aşa decât acuzația ta...

Uite...

Alo, dle Rifat ? Ai grijă. Sühan te cercetează.

Da. S-a uitat pe camerele de supraveghere din fața casei.

Să ne gândim la ceva. La revedere !

Bine ați venit, dnă Sühan !

Dle Salih, ai auzit de Hasan Karahasanoglu ?

- Aud pentru prima oară. - Eşti sigur ?

De 30 de ani încoace îl cunoşti pe tata cel mai bine.

- Da, dar n-am auzit acest nume. - Bine.

- Uită că te-am întrebat, te rog. - De ce m-ați întrebat ?

Nu-i nimic important.

Bine ați venit ! Ceaiul e proaspăt. Vă aduc imediat.

Nu vreau.

- Alo ? - Toți sunt încă la petrecere, da ?

Da, aşa credeam. Ce ai pățit ? Ai plecat, cumva ?

Da. Să mă suni când se întorc ai mei acasă.

De ce ?

Nu mă întreba. Anunță-mă când vin ai mei acasă.

Sühan, ce s-a întâmplat ? Cesur e cumva cu tine ? Alo ?

Zâmbiți, vă rog !

Zâmbeşte, băiete !

Tahsin Korludag !

Hasan...

Mă doare ! Mai uşor !

Ce frumos tablou al unei familii fericite !

Bună ziua, doamnă !

Eu sunt Hasan Karahasanoglu, creatorul acestui tablou fericit.

Tată ?

Eşti beat ? Ieşi, să vorbim afară.

Tahsin ?

Nu sunt beat. Din contră, azi mi s-a limpezit mintea.

Am înțeles cum am fost tras pe sfoară.

Să ieşim, te rog.

Ți-am spus ce planuri aveam şi mi-ai furat absolut tot.

Ce se întâmplă ?

- Tu eşti vinovat ! - Vino să discutăm.

- Tahsin ? - Tu rămâi aici.

Tablourile furate de la familia mea sunt pe pereții casei tale !

Am crezut că tablourile au ars, s-au făcut scrum odată cu casa mea !

Termină cu prostiile ! Astea sunt reproduceri.

Da, sunt reproduceri. Ce caută reproducerile mele în casa ta ?

Aveți de gând să-mi spuneți ce se întâmplă ?

Nurhan...

Tu ai provocat incendiul. Mi-ai ars casa. Mi-ai ucis familia !

- Ba nu ! Vino să discutăm. - Tahsin !

Vei da socoteală pentru tot ! Vei plăti pentru tot, ai auzit ?

Mă duc acum la poliție. Acum ! Se va afla adevărul !

- Da, Bülent. - Unde ai dispărut ?

Am venit acasă, vreau să dorm.

N-am vrut să stau să le dau explicații tuturor.

Eşti bolnavă ? Să vin la tine ?

Nu. Am doar nişte amețeli. O să mă culc. Ne vedem mâine, da ?

Mâine ? Mâine plec în Austria.

Aş fi vrut să luăm cina împreună în seara asta.

Bine. Vreau să dorm puțin. Te sun, dacă mă simt mai bine, da ?

- Bine. - Bülent !

Dacă nu ne mai vedem, îți urez călătorie plăcută. Te pup !

Şi eu...

Nu te mai supăra degeaba ! Şi tu ai contribuit la succesul lui.

Am făcut tot ce am putut ca să te ajut,

dar tu îți tai mereu creanga de sub picioare.

Ce pot eu să fac ?

Din cauza ta n-au investit bani în ce le-a spus brokerul Cesur, nu ?

Am văzut cu ochii mei numele lui în registrul firmei.

Înseamnă că n-ai văzut bine.

Ai săpat groapa altuia şi ai căzut chiar tu în ea.

Tu nu ştii că Tahsin Korludag nu iartă asemenea greşeli ?

Să nu ierte, dacă nu vrea.

Eu nu sunt angajatul lui, suntem parteneri de afaceri.

În curând, veți mai avea un partener.

Tu să-ți faci griji.

- De ce o fi întrebat asta ? - Nu ştiu.

De unde o fi auzit numele ăsta ?

Poate că dna Mihriban a vrut să spună ceva rău despre dna Adalet.

Ce legătură are cu dna Adalet ?

În fine, să nu-i zici nimic tatei. Să nu-i creezi degeaba emoții.

Nu-i spun.

- Korhan ? Ce se întâmplă ? - Nimic, iubito.

Mi-a zis că aveau nevoie de pahare şi de farfurii şi au adus de la noi.

Vino...

De ce nu există nimic scris înainte de 1972 ?

A fost minunat ! Mulțumim pentru invitație.

- Mă bucur că v-a plăcut la noi. - Vă aşteptăm şi pe la noi.

- La revedere ! - La revedere !

Doamne, am crezut că e eclipsă de Lună,

dar se pare că era doar capul lui Mihriban.

A urlat cumva un lup ? Bülent ? Era vocea lui Tahsin Korludag.

Să mă visezi !

Te visez. O să dorm cu usturoi la cap diseară.

- Noapte bună ! - Mulțumim !

Cu plăcere. Noapte bună !

- Gata, s-a terminat. - Eu şi Kemal strângem imediat.

Bine.

- Vin ? - Da, s-a spart petrecerea.

Bine.

Se duce să sape în groapa de gunoi. Du-te, Korludag !

Ia o tavă rotundă din bucătărie şi adu paharele !

Separă furculițele mari de cele mici,

să fie mai uşor de băgat la maşina de spălat.

I s-au înroşit ochii lui Korludag când i-a văzut.

Planul merge ca uns !

O să-şi dorească şi mai mult să aibă terenul ăsta.

Nu-i dau ocazia să se gândească prea mult.

Trebuie să-i pun pe masă raportul de expertiză

şi, aşa, am garanția că voi fi partener.

Diseară o să ai raportul în versiunea cosmetizată.

Nu-ți face griji.

Ascultă... Îți mulțumesc mult. Îți promit că nu-ți fac probleme.

Nu mai vreau decât să-l facem pe Korludag să muşte momeala.

Am plătit personalul şi le-am dat mâncarea care a rămas.

Foarte bine ai făcut !

A sosit timpul să plec.

De ce nu mai stai ? Puteai să pleci mâine-dimineață.

Nu vreau să te încurc. Să nu mai creez şi alte neplăceri.

Nu te-ai supărat pe mine că le-am explicat în acel fel, nu ?

Nu vreau să aibă vreo bănuială legată de mine.

Cred că Sühan a priceput clar că nu e nimic între noi.

Nu-ți face griji.

Banu, noi am pornit împreună pe un drum foarte lung.

Nu vreau să fie în zadar tot efortul nostru.

Bine, dragule, n-am spus nimic.

La revedere, copii ! Să aveți grijă de Cesur !

Bună seara !

Veniți la nuntă, nu ? E vinerea următoare.

Cum să faceți nunta fără mine ? Sigur că vin. Pa !

La revedere !

E prima oară când am primit musafiri la noi acasă.

Da... Kemal, să-ți zic ceva ? Îmi place aici.

Aici nu e totul rece, ca la Korludag.

Nu-i aşa ?

Mâine încep să investighez crima directorului de la orfelinat.

Te sun, dacă aflu ceva.

Să conduci cu grijă !

- Ce faci ? - Mă uitam la pozele vechi.

De ce țineai uşa încuiată ?

Era încuiată ? Nu mi-am dat seama că am încuiat-o.

Cum te mai simți, dragă ? Ne-am făcut griji pentru tine.

- Sunt mai bine. Am luat vitamine. - Bine.

Mama...

Ar trebui să punem pozele astea pe un CD, să nu le pierdem.

Da.

Korhan, ți-am urcat în pod albumele vechi.

Bine ai făcut, iubito !

Să nu vadă copilul în ce hal a ajuns părul meu.

Bine, dragule, cum vrei...

De fapt, am căutat fotografiile cu bunicul şi cu bunica.

De ce ? Au ars toate în incendiu.

Am vrut să-i fac tatei un alt tablou

în locul celui care a fost furat.

M-am gândit că poate mai există vreo fotografie.

Ce idee bună ! Ar fi o surpriză minunată !

Da, a suferit mult.

Dar n-am găsit altă poză.

Mâine mă duc la casa din Nişantaşi. Mă văd cu asistenta Ayşe.

Vă caut eu o fotografie, dacă vreți.

E o idee bună. Să mergem şi noi !

Ne petrecem acolo împreună sfârşitul de săptămână.

- Ar fi super. Vrei, Cahide ? - Da. Facem şi cumpărături.

Minunat !

Mă duc să pregătesc gențile.

- Mi-o pregătesc singur pe a mea. - Bine.

Frate !

Tu îți aminteşti de cineva pe nume Hasan Karahasanoglu ?

Eu sunt Hasan Karahasanoglu.

O să dai socoteală pentru tot. Ai auzit ?

Hasan Karahasanoglu ? Nu. De unde să-mi amintesc de el ?

Nu ştiu. Îți aminteşte de ceva din trecut acest nume ?

Korhan ?

Vin acum ! Ce ți-a venit ?

L-am auzit pe tata când vorbea cu directorul secției de poliție.

- Vorbeau în prezența ta ? - Nu. Am auzit din întâmplare.

De ce ? Nu trebuie să spună nimic în prezența mea ?

Nu, am zis şi eu aşa. Mă miram de unde ai auzit.

Mă dusesem la poliție să aflu ceva,

am intrat la arhivă şi am auzit din întâmplare.

Vorbeau despre Hasan Karahasanoglu.

A murit în 1987.

În 1987 ? Hasan Karahasanoglu ? Îmi amintesc vag despre un accident.

Accident ?

Da, un nebun s-a aruncat cu maşina într-un hău şi a explodat.

Am fost cu tata să ne uităm şi noi. Oare îl chema Hasan Karahasanoglu ?

- Dar ce legătura avea cu tata ? - Nicio legătură. De ce ?

De ce a spus "al nostru" când vorbeau despre el ?

Aşa a spus ? Poate a vrut să spună că era din oraşul Korludag.

Să ştii că a fost zarvă mare atunci. Eu aşa-mi amintesc.

În aceeaşi noapte, a avut loc şi o crimă.

Nu mai spune ! Serios ?

Korhan ! Vă zic ceva, dar să nu râdeți de mine.

- Mie iar mi-e foame. - Ce ?

- Adică nouă ne e foame. Nouă. - Nouă ne e foame...

Vino cu mine !

- Mă scuzi, Sühan. - Să nu-i zici tatei.

Normal că nu. Scuză-mă.

Oricum, nu e important. Am întrebat şi eu aşa.

Frumoasei mele i s-a făcut foame ?

Ai mâncat întruna, şi tot nu te-ai săturat ?

Oare să mănânc sirop de struguri pe pâine prăjită ?

Da, iubita mea !

Da.

O duc pe Şirin şi mă întorc. Mai ai nevoie de ceva ?

Nu, mulțumesc.

Şirin ! Îți mulțumesc pentru tot.

Pentru puțin. De acum e şi casa mea aici.

Iau cu mine şi cartea pe care mi-ați dat-o.

O citesc până vine dna Figen, ca să fiu pregătită.

Fügen, nu Figen. Asta o enervează cel mai tare.

Vorbesc serios, să-i spui corect numele.

Bine, scuze, Fügen.

Dle Cesur, stați liniştit,

o vom face pe mama dv. să se simtă bine în această casă.

Nu mă îndoiesc.

Şirin a început deja pregătirile. Vorbeşte cu îngrijitoarea,

ştie deja ce-i place şi ce nu, ce mâncăruri preferă.

Sühan mi-a spus că-i plac mult crinii albi.

Aşa ?

O să-i trimită zilnic din seră crini albi.

Mama s-ar bucura mult. Şi eu, desigur.

N-ar fi bine să veniți cu noi ? Mama a făcut salep.

Să-l lăsăm în pace.

N-ar fi frumos să bem salep fierbinte, cu scorțişoară ?

- Şi lui Sühan îi place salepul. - Şi mie !

- Da ? Atunci, să mergem ! - Bine.

Kemal, doar nu vrei s-o supărăm pe domnişoara mireasă...

Da, frate, ai dreptate.

Mai aveam puțin şi adormeam. Ce se întâmplă ?

Nu se doarme la ora asta. Avem musafiri.

Ce musafiri ?

Ce caută aici ?

Ce s-a întâmplat ?

Mă inviți să beau salep şi dispari din peisaj ? Nu-i frumos.

Cred că ai visat.

Beți-l cât e fierbinte. E destul salep.

Mersi frumos, Şirin dragă. Miroase extraordinar.

Să-l beți cu plăcere !

Miroase foarte bine.

Am adus înapoi tot ce am împrumutat pentru seara asta.

Şirin mi-a făcut cinste cu salep.

- Scorțişoară ? - Nu vreau.

- Te simți mai bine ? - Da. Tocmai voiam să plec.

Trebuie să-l văd pe Bülent înainte să plece, mâine-dimineață.

Bine. Am văzut cu ochii mei că te simți mai bine.

M-am liniştit.

Nu-mi prea place să mă dădăcească cineva.

Iar eu n-aş face ceva ce nu simt din suflet.

Cu timpul, ne vom cunoaşte mai bine.

La urma urmei, o să ne tot vedem mulți ani de acum înainte.

Noapte bună !

Sühan, am o singură rugăminte la tine.

Uite, nu da fuga la Bülent

doar ca să stai departe de mine.

Iar întreci măsura.

Dacă tot ai pus cea mai mare piedică între noi,

pentru că ai zis că tu mă vei împiedica să fiu cu tine,

nicio problemă, n-o să depăşesc limita asta.

Dar te rog să nu faci nici tu greşeala asta din cauza mea.

Nu-i mai da speranțe acelui tip.

Asta-i singura ta grijă ? Sühan, Cesur, Bülent ?

Nu te mai gândeşti la nimic altceva ? Sau încerci să schimbi subiectul ?

De fapt, mai urmăreşti şi altceva, dar încerci să-mi distragi atenția.

Îți distrag atenția ?

Da, mai urmăresc şi altceva. Vrei să ştii ce anume ?

Vrei să ştii care e adevăratul meu țel, Sühan ?

Da.

Să-mi respect promisiunea pe care i-am făcut-o mamei mele.

De-aia am venit aici.

Mi s-a spus că, în Korludag, vremea e minunată şi vara, şi iarna.

Aici ne vom simți bine.

Iarna e rece în Korludag. Ar fi bine să vă pregătiți.

Bine.

Te-ai supărat tare pe mine ?

Să nu cumva să mă mai pui vreodată în fața faptului împlinit !

Bine, îmi pare rău.

Când am pomenit de tine, a fost aşa de drăguț, de prietenos.

Îi jucau ochii-n cap de fericire şi n-am mai rezistat.

Am zis să batem fierul cât e cald şi l-am adus.

Termină !

Aş fi vrut ca Cesur să fie aşa cum am crezut noi, dar nu e.

Sühan, o ții întruna cu asta !

Cu cât stăm mai departe de el, cu atât mai bine, ai înțeles ?

Bine, gata.

Noapte bună !

Somn uşor !

- E bine ? - Da, e bine. Aşa !

- Minunat ! - Salih !

Bărbatul ăla a murit !

Ăla care a făcut scandal la circumcizia băiatului.

- Şi ce ne interesează pe noi ? - Crezi că dl Tahsin l-a omorât ?

De ce vorbeşti aiurea ?

Korhan ? De ce nu dormi ? La ce te gândeşti ?

Scuză-mă, iubito. Mi-a picat greu la stomac mâncarea.

Hai, dormi...

Nimeni n-o să-şi dea seama că nu e raportul adevărat.

De acum, va fi pus în valoare în mâinile lui Tahsin Korludag.

Cahide, de ce eşti aşa de tăcută ?

Am pornit cu noaptea-n cap la drum, dar bine am făcut !

Avem toată ziua la dispoziție.

La ce oră ai programată întâlnirea cu moaşa ?

Dimineață, dar n-am stabilit ora.

Ce bine ! Mergem întâi să luăm împreună micul-dejun.

Bine, de acord.

Eu trebuie să rezolv ceva întâi.

Iar eşti pusă pe fapte mari ? N-ai zis că ne petrecem ziua împreună ?

Nu durează decât o jumătate de oră. Mă întorc imediat.

Vă las pe malul mării, rezolv în 30 de minute şi vin.

Atunci, Cahide, nu vrei să rezolvăm şi noi cu întâlnirea ta ?

Korhan, nu-mi strica programul. Facem cum am stabilit.

Voiam s-o cunosc şi eu pe asistentă.

Ce să cauți tu între atâtea femei, dragule ?

Lasă, că te anunț eu când vii.

Las-o pe Cahide în pace să-şi vadă de ale ei,

iar noi ne vom petrece împreună toată ziua, ca frații.

Da !

Bine, facem cum vreți voi. Mereu facem aşa.

- Bună dimineața ! - Bine ați venit !

- Bună dimineața ! - Bună dimineața !

V-am adus plăcinte calde.

Ce drăguț sunteți ! Comand ceai imediat şi vin.

Poftiți !

O voi aduce pe mama acasă şi vreau să mă pregătesc.

Asta e rețeta mamei mele.

Acestea sunt medicamentele pe care nu le avem.

În regulă. Rezolvăm imediat.

Dar pe acestea nu le avem.

Le comandăm imediat şi le veți primi luni.

Vă mulțumesc mult.

Nu mai aştept ceaiul. Mă scuzați.

Când vine mama dv. ?

O aduc înainte de nunta lui Şirin şi a lui Kemal. Casa e gata, de fapt,

dar am vrut s-o aduc după ce terminăm cu gălăgia.

Desigur. Aglomerația nu e bună pentru bolnavii de alzheimer.

Dar nici la clinica aia nu mai e bine pentru mama.

Aşa m-am gândit eu, mai ales după ce a murit mama dv., Belkis...

Mi-am pierdut liniştea.

Ce legătură are cu dna Belkis ?

Biata femeie murise, iar îngrijitoarea ei dormea dusă.

Când a venit la vizită dimineață asistenta-şefă,

şi-a dat seama că murise femeia. Vi se pare normal ?

Da, aşa s-a întâmplat,

dar îngrijitoarea a adormit din cauza pastilelor pe care le lua

şi n-a auzit nimic. Biata de ea...

Îngrijitoarea nu lua pastilele alea în fiecare zi ?

De ce a dormit buştean în noaptea aia ?

Şi nici n-au funcționat camerele în salonul ăla.

Şi, în noaptea aia, au fost oprite şi camerele de pe hol.

Adică ?

Adică m-a cam deranjat.

Am ales clinica aia fiindcă e cea mai bună din Istanbul.

Probabil că şi dv., la fel. M-a neliniştit acest incident,

aşa că am decis s-o iau pe mama de acolo.

Dna Belkis era foarte bine îngrijită în clinica aia de ani de zile.

Dar era bătrână, respira cu ajutorul aparatelor.

A murit de insuficiență respiratorie.

Nu m-am gândit nici măcar o clipă că cei din clinică au fost neglijenți.

Serios ?

SFÂRŞITUL EPISODULUI 13