Original subtitles

INCENDIUL DIN ROMA

Traducerea și adaptarea: Cristian82

Sincronizare, diacritice, corecție: okid

Salvați-vă viețile ! Salvați-vă viețile !

Să mergem ! Am înconjurat întreaga piață. Căutați-i !

Aduceți-i pe toți !

Ce mai așteptați ? Mișcați-vă !

Mișcă !

- Lasă-mă în pace ! - Aveți grijă la rătăciți !

Fiul meu ! Fiul meu !

Nu-ți face griji femeie, poți să-i ții companie în drum spre cruce.

Nu-l luați, e doar un băiat.

Aveți milă !

Cine ești tu să întrerupi parada triumfală a unui general roman ?

Sunt în slujba Împăratului.

Divinul Nero !

Nu avem timp de pierdut la parade.

Mai bine ți-ai lua oamenii din drum, Menecrates,

sau o să trec peste ei.

Înainte !

- L-ai văzut pe Caius Cestius ? - Nu, nu l-am văzut !

E același.

Același ca acum șapte ani când am plecat în Galia.

Puteți să le oferiți ceva de băut la trei bieți soldați ?

Marcus !

- Fiule ! - Mamă !

Lasă-mă să te privesc. Nu te-ai schimbat deloc.

Mi-e teamă că mă flatezi. La urma urmei, au trecut șapte ani lungi.

- Suara, servește-i cu vin. - Poftim ?

Vrei să spui că ea e Suara ?

- Am crescut, stăpâne. - Văd !

Și ești și frumoasă.

Am o nouă togă pentru tine, Marcus.

Desigur, îți stă bine în uniformă,

după cum am știut mereu de când te-am văzut la paradă,

dar prefer să te văd îmbrăcat în civil.

Marcus, ce e cu cicatricea asta ?

Ai fost rănit !

Fulvius, credeam că ai spus

că o să ai grijă de el pe câmpul de luptă.

Nu e ușor să fii cu ochii pe el.

E mereu cu un pas în fața celorlalți.

- Marcus ! - Seneca !

Plecăm, Marcus Valerius !

- Dacă ai nevoie de noi suntem în tabără. - Bine.

Deci, în cele din urmă te-ai întors din război.

Cum ești ?

- Ne vedem mai târziu ! - La revedere !

Seneca, faima ta a ajuns chiar și până-n Galia.

Am auzit că ești cel mai mare filozof al Romei.

Se pare că e cel mai înțelept lucru în vremuri despotice.

Despotice ?

A, da, am uitat că nu-l cunoști pe Nero.

Ești un om curajos, Seneca.

Câți ar îndrăzni să vorbească atât de sincer ?

Din păcate, foarte puțini.

Singurii care pot sunt senatorii,

părinții fondatori ai țării lor.

O șleahtă de lingăi și lași,

care sunt mereu pregătiți să-și schimbe Împăratul

de parcă ar fi togile lor.

Nu o să găsești un senator la Roma

care să nu fie putred până-n măduva oaselor.

Dacă Senatul ar da un exemplu și ar aplica legea

ar putea scăpa Roma de nelegiuiri și i-ar reda gloria.

- Și Nero ? - Divinul Împărat ?

Omul ăla e un megaloman, a cărei singură ambiție e

să compună poezii și să le cânte la liră,

să audă ovații și lingușeli

și să ucidă creștini.

A, da, creștinii. Am auzit despre ei în Galia

și am văzut câțiva la Roma.

Dar ce sunt, de fapt ?

Într-o zi o să afli.

Asta e o zi fericită pentru noi toți.

Roma îți este îndatorată pentru victoriile glorioase

care au ridicat prestigiul Imperiului

pe parcursul celor șapte ani de campanie în Galia.

Multele bătălii însângerate purtate la cele mai îndepărtate granițe ale noastre,

ne-au salvat de numeroase invazii.

Mai presus de toate e Senatul, pe care eu, Flavius Crassus,

am marea onoare să-l conduc,

și care dorește să-și exprime recunoștința.

Cunoscându-ți marile fapte din trecut,

o să deschidem calea unui viitor și mai triumfător

pentru cel mai puternic Imperiu văzut de om.

Ceea ce au decretat zeii e aplicat de un nemuritor

Nero, divinul nostru Împărat,

a cărei lumină strălucește deasupra noastră a tuturor.

A fost scurt și la obiect, nu-i așa ?

Urăsc discursurile lungi.

Sunt sigur că ești nerăbdător să vezi din nou orașul

după o absență atât de mare.

Mi-e greu să cred că sunt din nou acasă.

O să vezi că Roma e foarte schimbată.

Totul se datorează spiritului magnific al divinului Nero.

Nu ești de acord ?

Tu ești ?

Ești un om inteligent, Marcus, nu doar un soldat.

Și dacă ai avea puțină minte, ai ajunge foarte departe.

Treci pe la mine într-o zi.

Locuiesc la Palatine.

Mi s-a spus că ai cel mai frumos palat din Roma.

E foarte adevărat.

Ai fi foarte uimit să afli câți bani am făcut,

din furnizarea de arme și provizii pentru campaniile tale,

care nu au salvat doar Roma,

ci mi-au sporit și averea.

Isteț.

Data viitoare vrei să faci mai puțin profit și să-mi trimiți materiale mai de calitate ?

Promit că o să țin minte asta.

Totuși, cred că am putea aranja o afacere care să fie în avantajul tău.

Te interesează ?

Beți un vin de calitate.

E excelent ! E din Salerno.

Dă-mi voie mie !

Cine sunteți, dacă pot să vă întreb ?

Vorbești serios ! Chiar nu știi cine sunt ?

- Am fost plecat mult timp. - Da, știu totul despre tine.

De când ne jucam în grădina mea.

- Ești Giulia. - Da.

Crezi că m-am schimbat atât de mult ?

- Dar știam că ești slabă. - Cu pistrui.

Sincer să fiu, nu te-aș fi recunoscut niciodată.

Ai crescut și ai devenit o femeie frumoasă.

Mă faci să roșesc când vorbești așa.

Să roșești ?

Romanii mai pot roși ?

Cred că ai trecut prin niște experiențe groaznice, Marcus.

Soldații, de obicei, trec prin așa ceva.

Când ai plecat, erai așa de grijuliu și de fericit.

Pare că doar ieri ai trecut să-ți iei rămas bun

și mi-ai spus: "Cu ideile tale, când o să mă întorc eu, "

"o să fii căsătorită cu vreun patrician bogat."

Nu poți să-ți dai seama cât de tristă am fost fără tine.

- Ți-ai schimbat ideile ? - Da.

Marcus Valerius !

Am primit ordine să te însoțesc la Tigellinus. Vrea să vorbească cu tine.

Cine e ? Și despre ce vrea să vorbească cu mine ?

E sfătuitorul principal al lui Nero.

- Ești mulțumit acum ? - Momentan.

- Rămas bun, Giulia ! - Sper să ne revedem în curând.

- O să mă cauți ? - Categoric !

Deci, ai refuzat să execuți ordinele lui Nero ?

Nu asta am spus.

Atunci ce e ?

Încep să regret că am părăsit Galia.

Sunt un consul și sunt comandantul celei mai puternice legiuni a Romei.

Postul meu e la granițele Imperiului,

nu să caut dușmani imaginari prin canalizare.

Deci, tu consideri creștinii dușmani imaginari ?

Nu sunt interesat de ei sau de problemele lor religioase.

Sunt un soldat, nu un pretorian.

Menecrates poate cutreiera orașul

atacându-i pe fanaticii ăia lipsiți de apărare, însă nu eu.

Divinul Nero e preamăritul Împărat,

consilierul suprem Pontifex Maximus, părintele fondator al țării.

Iar dușmanii lui, Marcus Valerius,

ei sunt adevărații dușmani ai Imperiului.

Și oricine refuză să lupte împotriva lor e considerat un trădător.

Îndrăznești să-mi pui la îndoială loialitatea ?

Nu am făcut-o până acum,

dar nu cred că ai înțeles situația.

Creștinii cred în egalitate între oameni.

Vor să elibereze sclavii.

O să accepte orice fel de umilință pentru credința lor.

Nu vor ridica armele.

Urăsc războiul și orice fel de violență.

Detestă cuceririle și tot ce se adaugă puterii și prestigiului Romei.

Sunt ca un acid care corodează cadrul de fier al Imperiului.

Ca alții, refuzi să vezi pericolul.

Nu uita ce ți-am spus:

"Aceste idei o să ducă la căderea Romei."

Nu crezi că sunt de ajuns Menecrates și pretorienii lui să-i stârpească ?

Nu.

De asta te-a ales Împăratul pentru această misiune,

care a devenit dificilă.

De fapt, creștinii par să fi dispărut.

Nu mai pot fi găsiți în vechile locuri de întâlnire,

unde i-am luat prin surprindere.

Pare că au renunțat la locul obișnuit de rugăciune.

Dar nu se mai pot ascunde de noi.

Le-am descoperit refugiul. Catacombele !

Sunt niște peșteri ample sub Drumul Appian.

Am descoperit intrarea în aceste peșteri.

În această noapte, tu și oamenii tăi, Menecrates și pretorienii lui,

o să înconjurați întreaga zonă.

Nu trebuie să scape niciunul din trădătorii ăia.

Niciunul.

Puteți să o luați prin oricare din aceste pasaje către catacombe.

Lucius Fulvius, tu și oamenii tăi o să mergeți prin tunelul din dreapta.

Claudius și ceilalți, urmați-mă !

Să mergem !

Și noi ?

Tu și pretorienii tăi o să rămâneți aici.

Nu vreau să fiu atacat din spate.

Crezi că creștinii o să riposteze ?

E evident că nu-i cunoști deloc.

Poate că e adevărat ce spui,

dar prefer să rămâneți aici.

Adevărat grăiesc

că El este Împăratul împăraților, singurul Domn Atotputernic

care, din Ceruri, ne conduce mintea și sufletul

prin puterea destinului. Amin !

- Amin ! - Amin !

- Bine ai venit, Petru. - Cine sunt oamenii ăia ?

Apostolii Petru și Paul.

Petru, tu ai fost prezent la martiriul lui Iisus în Iudeea.

Spune-le adepților noștri credincioși cum s-a întâmplat asta.

L-au dus pe Iisus la arhiereu.

Și s-au adunat toți preoții, scribii și bătrânii.

Și tot consiliul a căutat dovezi împotriva lui Iisus

și au fost și niște martori falși.

Și arhiereul I-a spus lui Iisus

să răspundă la acuzațiile aduse de acei oameni,

dar El Și-a păstrat cumpătul și nu a spus nimic.

Arhiereul L-a mai întrebat încă o dată:

"Chiar ești Hristos, Fiul binecuvântatului Dumnezeu ?"

Atunci Iisus i-a răspuns: "Da, sunt."

Și Îl veți vedea pe Fiul omului stând la dreapta puterii lui Dumnezeu

și venind pe norii cerului.

Atunci arhiereul s-a întors spre El și a spus:

"De ce martori mai e nevoie ? I-ați auzit blasfemia. Ce credeți ?"

Și L-au condamnat cu toții la moarte.

Și unii au început să-L scuipe...

I-au acoperit capul, L-au lovit și I-au spus: "Prorocește cine Te-a lovit !"

Și slujitorul Îl lovea cu palmele.

Privește !

E Publius Rufus și fiica lui, Giulia.

Când eu eram la curte, a venit o servitoare de-a arhiereului

și când m-a văzut,

m-a privit și mi-a spus:

"Și tu ai fost cu Iisus din Nazaret."

Dar eu am negat, spunând că nu știam nimic și că nu înțeleg ce spune.

Cocoșul a cântat, iar servitoarea a spus încă o dată: "Acesta e unul din ei."

Dar eu am tăgăduit din nou.

Și cei ce stăteau acolo au spus: "Sigur tu ești unul dintre ei".

Dar eu am spus: "Nu-L cunosc pe acest Om despre care vorbiți".

Și a cântat din nou cocoșul,

iar eu mi-am adus aminte de vorbele pe care mi le spusese Iisus:

"Înainte să cânte cocoșul de două ori, "

"te vei lepăda de Mine de trei ori."

Și eu am început să plâng.

Ce tot așteptăm aici ? Cât așteptăm aici, pot să scape.

Poate Marcus Valerius a întâmpinat niște greutăți.

O să mai așteptăm puțin !

Apoi o să mergem să vedem.

Nu, nu putem face asta. Pierdem vremea.

Bine, îi anunț pe ceilalți.

În regulă ! Gărzi, urmați-mă !

Și Pilat din Pont i-a întrebat din nou:

"Ce vreți să fac cu regele Iudeilor ?"

Dar au strigat din nou: "Crucificați-L !"

Pe aici !

Și Pilat i-a întrebat: "De ce; ce rău a făcut ?"

Dar au strigat cu toții: "Crucificați-L !"

Și Pilat, voind să mulțumească poporul,

li l-a eliberat pe Baraba

și L-a reținut pe Iisus să fie crucificat.

Pretorienii !

Trebuie s-o salvez. Veniți !

În numele Domnului, opriți-vă !

Să mergem !

Opriți-vă ! Nu ucideți ! Nu ucideți !

Opriți-i !

Să nu scape niciunul !

Aici !

Nu vă mânjiți pe mâini cu sângele fraților voștri.

Petru !

Scoate-o de aici !

Marcus, salvează-te ! Marcus...

Opriți-i pe idioții ăia ! Opriți-i !

Haide, grăbiți-vă !

Urmați-mă !

Eroii Galiei ! Hmm !

În sfârșit, o să se afle adevărul despre voi.

I-am spus lui Tigellinus că sunteți niște trădători mizerabili.

Nu mișca !

O să trebuiască să-i explici divinului Nero de ce ai vrut să-i salvezi pe creștini.

Mișcați-vă ! Dă-i drumul !

Varis, du-i pe oamenii ăștia la adăpost.

Haideți, nu rămâneți în urmă ! Haideți !

Clodius, numele meu e Simon.

Dacă tu și Marcus Valerius o să aveți nevoie de mine într-o zi,

nu uita că ușa mea e mereu deschisă pentru tine și prietenii tăi.

Să nu mai pierdem timpul aici. O să ne prindă pretorienii.

Toată lumea să meargă acasă.

O să hotărâm mai târziu unde să ne întâlnim data viitoare.

Clodius, vreau să-ți mulțumesc pentru tot ce-ai făcut pentru noi.

Dacă-mi acceptați sfatul, o să părăsiți Roma imediat.

Prea târziu !

Repede ! Urmați-mă !

Publius Rufus !

- Plecați ! - Tată !

- Trebuie să plecăm ! - O să-i rețin eu !

- Tată, nu te pot părăsi ! - Să mergem !

Pe cine căutați ?

L-am găsit pe cel pe care-l căutam.

E un trădător mizerabil numit Publius Rufus.

Nu am trădat pe nimeni.

Arcași, trageți !

Sunteți liberi !

Așteptați jos în curte !

În regulă. Tu, mișcă !

Fii atent !

Ascultă-mă, Zenone !

Nu uita,

aici trebuie să construim templul zeiței Ceres.

Ce minunăție ! Ce splendoare !

Și acolo, după cum văd eu, e noua arenă de circ.

Vreau să fie cea mai mare din lume.

Divinule Nero, Menecrates e aici.

Am dat ordine să nu mă deranjeze nimeni. Sunt prea ocupat.

Trimite-l de aici !

E și consulul Marcus Valerius aici.

Mai întâi o să trebuiască să scăpăm de mahala.

Acolo se ascund creștinii mizerabili,

iar eu o să nimicesc tot locul.

Da, o să distrug întregul cartier al orașului.

Și, în locul lui, tu, Zenone, o să-mi construiești noul Palat Imperial.

Casa de aur a lui Nero trebuie să fie

impunătoare, mai presus de orice imaginație,

o construcție care să ateste măreția lui Nero.

Toate astea sunt pentru tine, Poppaea,

pentru ca frumusețea ta să fie scoasă în evidență.

- Ești mulțumită ? - Pot să-i propun ceva lui Zenone ?

Nu ți-ar plăcea ca noul palat să fie aranjat la fel ca cel din Atena ?

Ba da.

Ai dreptate !

Merită întotdeauna să folosim exemplul nemuritorilor greci, nu-i așa, Petronius ?

Cu nedepășitul lor rafinament și o eleganță

într-un grad atât de înalt încât nici măcar eu n-o pot atinge.

A, Grecia !

Cu harul natural pentru statui divine și opere de arte supreme.

O să merg la Atena, iar acolo o să-mi cânt versetele și o să-mi recit tragediile,

iar la întoarcerea mea în Roma o să fiu întâmpinat triumfător...

Cu cadouri valoroase pe care o să le primesc drept premii.

Da, niciun Împărat nu o să mai aibă o asemenea onoare și glorie ca Nero,

pentru cântecele și versetele sale.

- Cred că tu ești Marcus Valerius. - Comandant al legiunii a X-a.

Ți-am ordonat să-i iei prin surprindere pe creștini și să-i reții pe toți.

Totuși, Menecrates îndrăznește să spună

că tu i-ai ajutat pe acei creștini să scape.

Ce absurd !

Nimeni nu mă poate face să cred că un consul

l-ar putea nesocoti pe Nero.

O să se întâmple de fiecare dată când veți încerca să vă reduceți unul din comandanți

la nivelul unui asasin vulgar.

Ce "asasin vulgar" ?

Mă refer la Menecrates.

Asta e o acuzație pripită.

L-a ucis mișelește pe unul din oamenii mei: Labienus,

cel mai bun centurion pe care l-a avut vreodată Roma.

Și-a ridicat sabia împotriva noastră,

care de mulți ani luptăm să aducem glorie numelui tău.

Îți făceai datoria și doar datoria.

Întrebarea este dacă mi-ai nesocotit sau nu ordinele și le-ai permis creștinilor

să scape din catacombe.

Am făcut-o.

Chiar și tu !? Chiar și tu ești unul din creștinii ăia.

Tigellinus,

legiunile mele sunt un loc de înmulțire pentru acești viermi ?

Nu, te înșeli, Nero !

Orice ai crede, nu sunt un creștin.

Dar m-am săturat de cruzimea și nedreptatea cu care îi tratezi.

Imperiului nu are de ce să-i fie teamă de creștini,

cu condiția să fii dispus să-i tratezi pe toți ca egali.

Încerci cumva să mă înveți pe mine - Împăratul tău -

cum să-mi tratez supușii ?

Nu avea încredere în el, Nero.

E un creștin.

Am văzut cu ochii mei cum a luptat pentru ei.

Da, ai dreptate, Menecrates. Ai absolută dreptate.

Acum îmi dau seama.

Dar adevărata vină e a voastră, a tuturor,

că nu i-ați ucis pe creștini până la ultimul om.

Acum își fac adepți printre soldații mei.

Există un singur zeu pe acest pământ...

Un singur zeu care trebuie venerat de toți.

De toți.

Și zeul ăla e Nero.

Nero este venerat de întreaga Romă.

Cu excepția legiunii a X-a, din câte se pare.

Așa că n-ar fi o idee bună să insistăm

să-și dovedească loialitatea, divinule Nero ?

Da, e o idee bună.

E o propunere nemaipomenită, Menecrates.

Sunt dispus să-ți mai dau o șansă să-mi intri iar în grații.

Cu o singură condiție.

Să promiți că vei ucide fiecare creștin pe care-l găsești la Roma.

Ce spui ?

Îmi predau sabia și rangul de consul.

Menecrates,

legiunea a X-a să fie demobilizată și toți trădătorii executați.

În ceea ce te privește pe tine, Marcus Valerius,

o să împărtășești aceeași soartă ca a creștinilor.

Vei fi sfâșiat de lei.

Nu, crucificat !

Ars de viu ! Acum, plecați !

Spune-ne, Poppaea, cine este zeul tău, adevăratul zeu al romanilor ?

Cine altul în afară de tine, divinule Nero ?

Mânia... întotdeauna mă inspiră.

S-a dezlănțuit geniul meu. Aud cuvinte.

Ascultați-mă !

Ascultați-mă !

Atotputernici sunt zeii, care soarta muritorilor prezic

bucurându-se de jertfele aduse, în cer și în infern.

Să mergem !

Clodius !

Ai vești despre fiul meu ?

La ordinele lui Nero, a fost trimis la închisoarea Mamertine.

Închisoarea Mamertine ?

Nimeni nu e dus acolo decât dacă o să moară în arenă.

O să încerc să adun niște oameni de-ai lui.

Legiunea a fost demobilizată, dar mulți dintre ei încă sunt loiali.

Dar din păcate l-am pierdut pe Fulvius.

A fost luat împreună cu Marcus.

Ai o inimă generoasă, Clodius,

și ne ești drag tuturor,

dar nu mai pot aștepta ca tu și camarazii tăi

să vă asumați riscuri atât de mari, nici măcar pentru a-mi salva fiul.

O să apelez la Nero.

Dacă vede lacrimile unei mame, s-ar putea să fie mișcat.

Sunt Giulia, fiica lui Publius Rufus.

Giulia ! Biata de tine !

Sper că vei considera această casă ca pe a ta proprie.

Tatăl ei a fost ucis azi-noapte de pretorieni.

Tiranul ăla ne ucide unul câte unul...

După ce ne-a distrus spiritele din inimi

și, mai rău de atât, demnitatea,

Roma a devenit un Imperiu de sclavi.

Abia mai ai motive să trăiești,

acum că ne-a furat și libertatea.

Luați-i ! Haide !

Mai cu viață !

Garda sus !

De câte ori să vă spun ?

Haideți, luptați !

Așteptați ! Așteptați ! Asta-i o sabie, nu o bâtă.

Bine, încă o dată.

Petronius !

Cred că mi-ai adus obișnuiții molâi.

Uită-te la ei !

Cum vrei să facem spectacol cu molâii pe care mi-i trimiți ?

Gladiatorii mei i-ar putea ucide cu mâinile goale.

Trebuie să faci doar ceva minim.

De data asta ți-am adus ceva special.

Consulule, o să vezi că nu poți să nesocotești ordinele Împăratului

fără să plătești pentru asta.

Să mergem !

Bine ! Să vedem !

O să începem cu tine.

- Nu sunt un luptător. - O să fii, o să fii.

Nu o să fiu. Sunt un creștin.

Ia sabia !

Ucide-l, Dhakal !

- Să mergem ! - Opriți-vă, altfel veți muri !

Nu interveni ! Nimeni nu l-a mai înfruntat pe Dhakal.

Vreau să văd cum se termină asta.

Deschideți porțile !

Haideți ! Grăbiți-vă !

Fraților, vă implor, nu ucideți !

Haideți ! Grăbiți-vă !

O să trebuiască să sărim !

Să nu subestimăm amenințarea

pe care o reprezintă creștinii pentru Imperiu.

Au propovăduit doctrina iertării.

Roma trebuie să acționeze cu mare severitate

pentru a menține legea și ordinea.

Au propovăduit egalitate și frăție,

două principii care ne-au corupt puterea națională

și ne-au slăbit dominația asupra altor popoare.

Au propovăduit despre existența unui singur Dumnezeu,

și se referă la Dumnezeul lor,

deși venerăm deja un zeu străvechi, pe divinul Nero.

Propovăduiesc împotriva folosirii armelor.

Doar prin devotamentul față de zeul războiului Marte

am putut să construim acest mare Imperiu și să ne folosim de tineretul nostru.

Cine poate nega asta ?

Și totuși, doctrina creștină perfidă

a pătruns în legiunile noastre și ne-a corupt oamenii.

Chiar și comandanții au fost atinși.

Acest fapt indică sfârșitul inevitabil al civilizației noastre,

dar trădătorii dintre noi o să refuze să recunoască asta.

Această subminare este menită să distrugă întreaga bază a societății noastre.

Și, dacă permitem acestei subminări să continue,

atunci o să fie inutil să restabilim acele legi

care au făcut odată Roma mare și puternică.

Și, ca romanii din trecut,

trebuie să scăpăm de sentimentele slabe

și să ne ocupăm în mod necruțător și definitiv

de această sectă de fanatici religioși.

Sunt de acord fără nicio reținere cu propunerea divinului Nero.

Și vorbesc și în numele Senatului

când ordon exterminarea fără milă a creștinilor.

Fac apel la tine, Nero.

- Te rog, ascultă-mă ! - Tigellinus !

- Cine-i femeia aia ? - E mama lui Marcus Valerius.

Apropie-te !

Ai ordonat arestarea fiului meu și ai decretat că trebuie să moară,

fără nicio acuzație împotriva lui, în afară

de acuzațiile celor care l-au invidiat mereu

și care au sperat să-i ia locul.

E posibil ca tu, preamăritul nostru Împărat, și voi toți, domnilor senatori,

părinții fondatori ai țării noastre,

să fi uitat atât de ușor ce a făcut consulul Marcus Valerius pentru Roma ?

Și ce a făcut și pentru tine ?

Uiți că a nesocotit ordinele lui Nero.

Nu sunt convinsă de asta.

E ușor să dai ordine care să fie nesocotite.

Ordine pe care conștiința unui soldat loial și curajos

nu i-ar permite niciodată să le urmeze.

Dar știa că acele ordine veneau de la mine...

- ... Împăratul Nero. - Nu !

Nu contează ce fapte ar fi comis,

nu merită pedeapsa pe care i-ai hotărât-o.

Trebuie să-l salvezi, Nero.

Cu un singur ordin i-ai putea reda viața. Și lui, și mie.

A comis o infracțiune cumplită.

Cea de a fi creștin.

Asta încă nu a fost dovedit, Nero.

Comportamentul lui a dovedit asta.

Tigellinus, ai uitat că, în fața ta, Marcus Valerius a negat că ar fi creștin ?

Seneca, ești un filozof bun și te admir,

așa că, dacă ai fi inteligent, nu ai încerca să-mi schimbi părerea despre tine.

Divinule Nero ! Marcus Valerius a evadat !

Ai încercat să mă iei de prost.

Ai venit aici cu un teatru ieftin, cerând îndurare pentru fiul tău.

Ai făcut toate astea știind că a scăpat din închisoare.

A scăpat ? Slăviți fie zeii !

Atunci tu o să fii ostatica noastră. Arestați-o !

E o patriciană ! Nu merită asta.

Adună-ți oamenii !

Dacă nu-l prindem pe Marcus Valerius, o să ne pierdem capetele cu toții. Du-te !

Toți complotează împotriva mea.

Toți.

Fiți atenți cu toții !

Fiți atenți !

Clodius ! Clodius !

Marcus !

Marcus, ești bine !

Am vrut să mor când am auzit că ai fost arestat.

Să nu mai vorbim despre asta.

Ești tot ce mi-a mai rămas pe lumea asta.

Nu pot trăi fără tine.

N-am mai iubit pe nimeni în afară de tine.

Din păcate, senatorii nu se pot înțelege între ei.

Deci, în sfârșit, ai ajuns, Menecrates.

A fost nevoie de toată influența mea să te protejez de mânia lui Nero.

S-ar părea că ai căzut în dizgrație.

Nu-i așa ?

Dar știți că n-a fost vina mea.

Nu-mi pasă de scuzele tale și sigur nu te-aș fi ajutat

dacă nu aș fi considerat că înclinația ta pentru violență este foarte utilă.

În aceste împrejurări există o singură cale ca să intri din nou în grațiile lui Nero.

Înainte de ivirea zorilor, ar fi bine să-l prinzi pe Marcus Valerius.

Dar de unde o să începi căutările, Menecrates ?

- Roma este un oraș imens. - Da.

Recunosc că este aproape o misiune imposibilă,

dar, în loc să încercăm să-l prindem, poate-l obligăm să vină el la noi.

- Spune-mi, cum ? - Am un plan Tigellinus.

Nu poate eșua.

În această noapte, la ordinul lui Nero,

creștinii o să fie crucificați și arși de vii

în fața templului Ara Pacis.

Ce oroare.

Mirosul de carne arsă îmi provoacă disconfort.

Cred că o să trebuiască să renunț la spectacol.

Continuă.

Așa că, dacă decretăm ca și mama lui să fie crucificată

și anunțăm în întregul oraș că ea o să fie acolo,

crezi că Marcus Valerius o să stea ascuns în timp ce mama lui arde pe cruce ?

Sigur o să vină s-o salveze.

Și eu o să-l aștept, împreună cu pretorienii mei.

Ești de acord ?

Trebuie să recunosc că e o idee infailibilă.

Da, și e demnă de tine.

- Și dacă Marcus Valerius nu intervine ? - Asta e exclus.

E imposibil ca un fiu să nu intervină când

mama lui e pe cale să fie transformată într-o torță umană.

Seneca !

Ce fel de oameni suntem, Petronius ?

Unde am ajuns, de ascultăm cuvintele astea fără ca conștiința noastră

să se revolte și să ne spună: "Faceți dreptate, cu prețul sângelui tiranului."

Trebuie să-l ucidem,

dacă vrem ca Roma să-și împlinească

idealurile de libertate și motivul existenței.

Vrei să spui că creștinii nu sunt o amenințare pentru Roma ?

Mai bine creștinii decât tirania asta cumplită și plină de crime și violență.

Seneca, asta-i încrederea ta în Roma ?

Roma ?

Dacă nu ați iubi atât de mult acest oraș corupt,

aș cere să fie distrus de fulgerul lui Jupiter... sau al lui Hristos.

Seneca, ai înnebunit de vorbești așa ?

De ce nu terminăm odată cu asta ?

O să mai așteptăm puțin.

De unde știi că o să vină, Menecrates ?

O să vină, nu-ți face griji.

Îl cunosc prea bine încât să fiu sigur de asta.

Și a sosit momentul ca Iisus, Domnul nostru,

să meargă pe un munte să Se roage

împreună cu discipolii Săi și o mare mulțime din popor.

Și Iisus a spus:

"Iubiți-vă dușmanul și faceți-le bine celor care vă urăsc."

"Binecuvântați-i pe cei ce vă blestemă, rugați-vă pentru cei ce vă înjosesc."

"Și dacă cineva vă dă o palmă peste obrazul drept, "

"întoarceți-i și celălalt obraz."

"Și cui vă cere să-i dați tunica, dați-i și haina."

"Și dacă cineva vă obligă să mergeți cu el o milă, mergeți două."

"Celui care vă cere, dați-i, "

"iar celui ce vrea să se împrumute de la voi, nu-i întoarceți spatele."

Doamne, vin la Tine cu bucurie-n suflet,

cerându-Ți să-i ierți

pentru că ei nu știu ce fac. Amin.

Ăsta-i un semn rău, Menecrates.

- Mai bine ați aprinde crucile. - Pe toate ?

Da.

- În afară de crucea Liviei. - Am înțeles !

Aprindeți toate crucile în afară de aia.

- Bine. - Dați-i drumul !

Doamne, dă-mi putere să scap de aceste chinuri.

"Nu-i judecați pe alții, și nu veți fi judecați."

"Nu-i condamnați pe alții, și nu veți fi condamnați."

"Iertați, și veți fi iertați."

"Dați, și o să primiți."

Au dat foc crucilor din fața templului.

Marcus Valerius,

au spus că o să-ți crucifice mama.

Clodius, adună-ți oamenii și ne vedem pe drumul Flavia.

- Am înțeles ! - Poate e un truc.

Poate, dar nu avem altă alternativă.

Rămas bun, Giulia !

Marcus, de ce cei din poporul tău sunt atât de cruzi unii cu alții ?

Poate într-o zi nu vor mai fi.

Marcus Valerius,

o să te ajutăm cu toții.

Ascultați-mă, fraților !

Nu mai vărsați sânge.

Nu puteți lupta împotriva răului cu răul.

Suntem nevoiți s-o facem.

Dacă Dumnezeul tău...

Dacă Dumnezeul tău există, o să mă ierte.

Cu vântul ăsta, nu mai putem aștepta.

Du-te și aprinde crucea Liviei.

Ordinele ți-au fost îndeplinite, Nero.

Urmați-mă, prieteni !

O să vă ofer o priveliște de neuitat.

Roma luminată de creștini. Distrați-vă !

Distrați-vă, dragi oaspeți, fiind martorii celui mai frumos spectacol dintre toate...

Arderea creștinilor.

Câți creștini crezi că mai trebuie să ardem ?

Mulți, Nero ! Prea mulți !

Să bem, prieteni !

Să bem în cinstea frumuseții și plăcerilor vieții.

Beți cu mine și ascultați-mi versurile:

"Prieteni, beți cu mine, "

"pentru că o să mor în curând."

"Iadul nu oferă nici apă, nici măcar vin."

Minunat !

Dumnezeu al creștinilor,

nu m-am rugat niciodată la Tine,

dar acum sunt aici printre credincioșii Tăi.

Te implor, arată îndurare !

Dacă chiar exiști,

permite-mi să mor repede.

Mulțumesc, Lucius !

Vă mulțumesc tuturor.

Acum, să mergem !

Veniți cu mine !

Menecrates, uită-te acolo !

E Marcus Valerius ! Trebuie să-l ajutăm !

Prindeți-l pe omul ăla !

Prindeți-i pe toți !

Ucideți-i !

La atac !

Să-i oprim cu trupurile noastre !

Focul se răspândește !

Mamă !

Marcus !

Mamă !

Marcus, ai grijă în spate !

Ucideți-i pe toți !

Roma e în flăcări !

Opriți-vă ! Unde vă duceți ?

Trebuie să-l prindem pe Marcus Valerius.

Opriți-vă !

Orașul e în flăcări ! Ne incendiază casele !

Opriți-vă ! Întoarceți-vă !

Tocmai au arestat-o pe Giulia și pe ceilalți creștini

care au venit să se roage la casa lui Simon.

Am văzut cum i-au luat pe Petru și pe Paul.

Unde i-au dus ?

- La închisoarea Mamertine. - Să mergem !

Pe aici ! Să ne grăbim !

Repede ! Putem scăpa prin partea asta !

- L-ai văzut pe Marcus Valerius ? - Nu.

Voi luați-o în partea aia !

Să mergem !

Prieteni, Roma e-n flăcări ! Focul se extinde repede în tot orașul.

Flăcările aproape au ajuns la palat.

Orașul e în flăcări ! Incendiul se întinde peste tot.

Flăcările nu o să ajungă niciodată până la palat. Nu pot ajunge până aici.

Așa că îți promit, Crassus, că suntem în siguranță dacă rămânem aici.

Așteptați ! De ce fugiți ?

Vă ordon să vă opriți !

Lașilor ! Mizerabili nenorociți !

Fug cu toții și mă lasă singur.

M-au abandonat !

Și tu pleci, Seneca ?

Chiar și tu o să-ți abandonezi Împăratul ?

O să vină vremea când o să regreți această trădare.

Tu ești cel care ne-a abandonat, Nero.

Pe toți ! Ai abandonat tot poporul roman.

Ceea ce se întâmplă în această seară

e avertismentul destinului tău.

Dar e un avertisment inutil.

Ești prea orb să-l vezi.

Poppaea, rămâi lângă mine !

Iubita mea, tu ești singura care mi-a rămas loială.

Nu te-aș părăsi niciodată.

Crezi că e sigur să rămânem aici ?

Nu e nevoie să ne facem griji.

Oamenii de rangul nostru sunt indestructibili.

Da, așa e !

Zeii și marile genii sunt nemuritori.

Focul nu ne poate atinge Poppaea,

dar o să-i termine pe creștinii ăia care s-au răzvrătit împotriva Împăratului lor.

Fie ca ei să continue să ardă în iad.

De unde a început focul ?

Din fața templului Ara Pacis,

locul în care ai ordonat crucificarea în masă a tuturor condamnaților creștini.

Înțeleg !

Știu că a fost vina lor.

Pentru mine e evident.

Creștinii au stârnit incendiul care distruge Roma,

pentru că mă urăsc ca pe o otravă și vor să-mi distrugă Imperiul.

Cred că sunt nebuni. Sunt niște nebuni.

Ce altceva ar putea să fie ?

Nu ești de acord, Poppaea ? Nu ești ?

Ba da, e o adevărată nebunie, Nero.

A sosit momentul să creez. O să compun o poezie.

O poezie care să fie amintită pe vecie.

Și știi ce va spune ea, Poppaea ?

Va spune întregii lumi cum au încercat creștinii să distrugă Roma.

Cum au încercat să slăvească un zeu fals și mincinos.

"Urcați până-n cele mai înalte văzduhuri, "

"O, flăcări nemuritoare, inspirate de geniul meu."

"Întreaga Romă să-l venereze pe divinul Nero, "

"La splendidul său altar în flăcări"

"Unde Nero și-a făcut Capitoliul."

"Crezând..."

Nebunilor ! De ce fugiți ?

Întoarceți-vă ! Am spus să vă întoarceți !

O să reconstruiesc Roma.

O s-o fac mai frumoasă ca niciodată.

Eu, Nero,

vă promit că Roma se va ridica din nou.

Tată, au fost arestați cu toții.

Și obiectele sfinte ?

- Nu am putut salva nimic ! - Bine.

- Nu intra acolo ! - Nu !

Tată !

Oprește-te ! Te rog, nu intra acolo.

Tată !

Stăpâne, mi-am făcut griji pentru dvs.

Toată familia dvs. a fugit la Tusculum.

Nu mai contează.

Am adus toți banii și bijuteriile pe care le-am putut căra. Sper că am procedat bine.

Ai procedat foarte bine.

Inteligentă fată ! Să plecăm !

Flăcările distrug întregul oraș.

Nimeni n-o să pună mâna pe banii mei.

Oprește-te !

Cine sunteți ?

Ce doriți ?

Nu e greu să-ți dai seama.

Pune-i jos și șterge-o de-aici !

Haide, mișcă !

Niciun bandit ordinar nu o să pună mâna pe banii mei.

Nu mă ucideți ! Nu mă ucideți !

Sunt un senator ! Un părinte fondator al patriei !

Nu !

Nu, vă rog, lăsați-mă să plec ! Vă jur că sunt doar o sclavă !

Vă rog, lăsați-mă să plec ! Nu, vă rog !

Aveți milă ! Nu !

Luați totul, numai nu mă ucideți !

- Închisoarea e în flăcări ! - Giulia e acolo !

Fulvius, ocupă-te de gărzile din exterior !

Noi intrăm !

Înapoi !

- Marcus Valerius ! - Giulia !

Este consulul Marcus Valerius !

Mergeți în partea aia !

- Iubirea mea ! - Scumpa mea !

Ești bine acum.

Să intrăm !

Pe aici !

Atenție în spate !

Drumul e liber. Grăbiți-vă !

Plecați repede din oraș !

Fulvius !

Nu mai e timp de pierdut.

Trebuie să ajungem la Drumul Appian.

Repede ! Grăbiți-vă ! Vreți să muriți cu toții ?

Trebuie să-l găsim cu orice preț pe Marcus Valerius.

Eu zic s-o lăsăm baltă cu asta.

Să părăsim Roma înainte să rămânem blocați aici.

Ori mă urmează oamenii tăi, ori vă dau de mâncare leilor.

Nu ne poți cere s-o facem.

Refuzăm să ne supunem ordinelor.

Fiecare e pe cont propriu.

Opriți-vă ! Întoarceți-vă, sau vă ucid cu mâinile mele !

Lași nenorociți ! O să muriți cu toții !

Acolo !

Dați-vă din calea mea !

O să plătești pentru asta !

Petru ! Paul ! Unde plecați ?

Doamne !

Nu asta-i calea voastră !

Adevărat vă spun

că locul vostru e acolo unde suferă frații voștri.

E acolo de-a pururea.

Peste tot unde există suferință și durere.

Traducerea și adaptarea: Cristian82

Sincronizare, diacritice, corecție: okid

S F Â R Ș I T