Original subtitles

Din punct de vedere biologic, omul este cel mai extraordinar animal de pradă,

de aceea, este singurul care îi poate prinde pe cei asemeni lui.

Bună seara, prieteni ! Vreau să vă spun o poveste.

V-aţi aşezat confortabil în scaunele voastre ?

Să începem !

A fost odată...

TICĂLOŞII

Traducerea cristiano.ferocci@gmail.com BlackSeaTeam

Doamnelor şi domnilor,

ladies and gentlemen...

Femeia misterioasă din Moldova... Zeiţa vânătorii !

Lenka !

Minunata Lenka ! Mortala Lenka !

Femeia care răneşte inimile şi le umple de foc...

Cine vrea să ardă de dragoste ?

Frumoasa Lenka are nevoie de un voluntar pentru spectacolul ei.

Cineva care nu se teme de focul său... !

Hei, tinerilor ! Cine se oferă voluntar ?

Cine nu se teme să fie fript de Lenka ?

- Eu ! - Eu !

Nu, nu. Am nevoie de un singur voluntar.

Am nevoie de un voluntar curajos care să nu se teamă de foc.

- Care este numele tău ? - Luca.

Luca Iuvara, fiul meu.

Ticălosul numărul unu, întotdeauna greşeşte când îşi alege adversarul.

- Luca, Luca ! - Linişte !

Ursula, sora lui, făcea galerie pentru el în loc să-l oprească.

Când terminăm, am să-ţi trag şuturi în fund.

Acest idiot este Alessandro. Tatăl lui, Sante Patene,

este cel mai mare duşman al meu. Un ticălos fără egal.

- Arată-i cine eşti. - Voi sunteţi prieteni.

Nu.

Aşteptaţi un moment. Să tragem la sorţi.

Nu, facem o întrecere cu motocicletele.

- Hai, Alessandro ! - Arată-i cine eşti, Luca.

Ascultaţi care sunt regulile.

Trebuie să faceţi un tur al oraşului cu maximă viteză,

iar apoi vă întoarceţi până la acest zid.

Câştigă cel care virează cât mai aproape de zid.

Sunteţi pregătiţi ?

Plecaţi !

Luca !

Nu te apropia, este mai bine să plecăm.

Du-te şi adu maşina.

Luca !

Te simţi bine ? Luca !

Acesta sunt eu, Rene Iuvara. Capul familiei de bastarzi.

Sunt capul familiei numai teoretic.

- Ştii unde este Luca ? - A plecat la discotecă cu prietenii săi.

Spune-le să termine ! Lasă clienţii să plece.

Soţia mea Carmen, ar fi putut fii o cântăreaţă de succes.

Ea este şeful casei. Eu mă ocup doar de hotelul familiei.

Erau vremuri în care aş fi fost dispus să mor pentru un glonţ

decât pentru căsătorie.

Sante Patene, marele şef al afacerilor cu pizza.

Familiile noastre sunt rivale, dar el este cel mai ticălos dintre toţi.

Îi place să facă asta.

Eşti sigur ?

Nu mai am nimic, ţi-am dat totul.

Eşti sigur că nu mai ai nimic ?

Un bărbat trebuie să fie întotdeauna sigur de ce spune.

Da. Sunt sigur.

Ştii ce se întâmplă cu cei care mint ?

Îţi jur. Nu am minţit.

Nu mai ţipa. Ne deranjezi.

Îţi jur ! Nu am minţit.

Îţi jur, pot să-ţi arăt registrele.

Vezi că ţi-am mai rămas ceva.

Alo !

Ce doreşti la ora asta ?

Încetează !

Aşteaptă puţin.

Este tata. Cine ştie ce vrea.

- Da. Încetează. - Ascultă-mă, Marco !

- Ce doreşti ? - Lasă prostiile. Luca a intrat într-o belea.

- Ce-a mai făcut ? - L-a omorât pe fiul lui Sante Patene.

Nu ştiu cum s-a întâmplat, dar băiatul a murit. Ursula era acolo şi a văzut totul.

Orice s-ar întâmpla, vino în port.

- Bine, voi veni imediat. - Să fii atent. Şi tu eşti în pericol.

- Unde pleci ? - Dă-mi câteva minute, tata.

- Mă îmbrac şi vin. - Se pot răzbuna, nu este o glumă.

Prostul ăla de Luca intră tot timpul în belele.

Vino, Marco. De ce ai plecat ?

Ce se întâmplă, Marco ?

- Cine naiba eşti ? - Lasă-mă !

Lasă-l !

Să fugim !

Eu plec.

- Vin şi eu cu tine. - Nu.

Rămâi aici cu mine, draga mea.

Opriţi-vă !

- Urcaţi ! - Să plecăm mai repede.

Luca !

Luca !

- Cum te simţi ? - Unde sunt ?

Eşti într-un loc sigur. Vrei puţină apă ?

- Alessandro ? - Este mort.

- Şi-a revenit ? - Se pare că da.

- Eu voi pleca acasă. - Bine.

Nu te mişca, rana nu este încă cicatrizată.

- Mă doare. - Scuză-mă !

Amalia ! Deschide uşa !

Deschide !

Don Alfonso este acasă ?

Ce s-a întâmplat, Brasi ?

Este vorba de înmormântare. Don Patene doreşte o înmormântare deosebită.

Pentru cine, pentru el ?

Dacă şeful tău s-a hotărât să plece pe lumea cealaltă, am să-i fac funeralii cu muzică.

Nu sunt pentru el. Pentru fiul său.

Geniul şi-a pus capăt singur, sau a avut parte de prea multă dragoste paternă ?

L-a omorât ticălosul de Luca Iuvara fiul acelei...

Nesimţite...

Asta este o biserică. Spune-i şefului tău că nu e nici o problemă cu funeraliile.

Vrea ca funeraliile să fie cu muzică, flori şi tot ce trebuie la funeralii...

Poate şi o formaţie de muzică... Funeraliile vor fi făcute aşa cum trebuie.

- Pe curând, don Alfonso. - Du-te. Pe curând...

Pe curând...

Ai înţeles, Amalia ? Este incredibil.

Vin vremuri grele. Prostul de Sante,

ar fi fost dispus să plătească o sumă mare de bani

pentru a scăpa de familia Iuvara.

Acum totul s-a petrecut gratis. Se urăsc de mulţi ani.

Între cele două familii există o ură profundă.

Dacă nu se întâmplă un miracol, va fi multă durere.

Să ştii Amalia, este nevoie de un miracol adevărat.

Aceştia sunt oameni care nu glumesc.

Amalia !

Ama...

Amalia ! Săraca de tine.

Nu îţi mai aminteşti nimic. Voi ieşi în oraş, am puţină treabă.

Ne vedem mai târziu.

Bună ziua, părinte ! Pot să trec să trec pe la dvs mai târziu ?

- Da, vino mai târziu. - Bine.

Nimeni. Nimeni nu a venit la funeraliile fiului meu.

Nici măcar un câine nu a venit să-l salute pe fiul meu.

Ce se întâmplă cu oamenii ? Nu mai au sânge în trup ?

Poate tu le-ai supt sângele ! La ce te aşteptai ?

Jumătate de oraş te urăşte, iar cealaltă jumătate se teme de tine.

Se pare că nu vor să mai audă de tine.

Bastarzii acestui oraş nu vor putea plăti niciodată pentru ce mi-au făcut.

Iar chestia aia... ?

Da, se poate aranja.

- Am cuvântul tău ? - Da. Ai cuvântul meu.

Acum trebuie să plec. Am o întâlnire la 11:30.

Ce faci Sante, nu-l conduci pe fiul tău la cimitir, pe ultimul drum ?

Să mă duc cu el ? A murit. Nu va şti niciodată că n-am fost la cimitir.

Acum nu mai pot face nimic pentru el.

O monedă, domnule.

Mulţumesc !

Ai mai mâncat din îngheţata mea ?

Trebuie să guşti.

Este bună. Este cu ciocolată.

Ştii care este secretul pentru a o menţine moale ? Aerul.

Trebuie să laşi să intre aerul. Nu prea mult, altfel vei pierde gustul.

Dacă laşi destul aer, îngheţata rămâne moale şi cremoasă.

Niciodată prea rece. Mai doreşti ?

Îmi daţi o îngheţată cu ciocolată, domnule ?

- Câţi bani ai, fetiţo ? - Un euro.

- Mă simt responsabilă pentru ce s-a întâmplat. - În ce sens ?

Vreau să spun... Eu şi Alessandro nu eram împreună, dar...

- Înţeleg. - Nu, nu poţi să înţelegi.

Sante este un bastard, m-a şantajat de când am venit.

Mi-a luat paşaportul şi mi-a răpit fiica.

Mă foloseşte ca pe un obiect, de parcă aş fi fost proprietatea lui.

Fiul său nu era diferit.

Nu ştiu ce să fac. Nu am bani şi pe nimeni aici.

- Acum mă ai pe mine. - Nu este o idee bună.

- Brasi poate veni în orice moment - Să vină.

Alo !

Voi intra singură. Aşteaptă-mă aici !

- Nu cred că este o idee bună. - Nu mă interesează ce crezi. Eu intru.

Sante Patene a propus o înţelegere. Este dispus să îl ierte pe Luca.

A spus că e dispus să-i ierte pe toţi şi să renunţe la pretenţiile cu hotelul.

Este dispus să uite tot ce a fost în trecut.

Generos. Foarte generos.

- Este ciudat pentru unul ca el... - A jurat la înmormântarea fiului său.

Cuvintele voastre au aceiaşi valoare.

- Sante este precum o viperă. - Eu sunt doar un intermediar.

Încetează. Nu te mai preface că nu ştii.

A spus că îţi va spune numai ţie.

- De ce numai mie ? - Nu mi-a spus.

Dacă doriţi, vă voi telefona.

- Nu ştiu ce pot să spun mai mult. - Şi dacă refuzăm ?

Îl va ucide pe Luca.

Bine. Mâine dimineaţă la casa lui Sante.

Mulţumesc !

Ce ţi-a spus ?

- Sante doreşte să vorbească cu mine. - Şi tu ce ai răspuns ?

Am acceptat.

De ce trebuie să te duci singură ?

Vrei să salvezi viaţa fiului nostru, sau nu ?

Azi o avem ca invitată pe Tilde Arceri reprezentanta companiei ce a asigurat coroana

regelui Manfredi.

Compania voastră a primit un avertisment ?

- O scrisoare. - De ce, acum hoţii înştiinţează păgubiţii ?

Acest hoţ nu iubeşte numai furtul. El iubeşte provocarea.

Pisoiul. Hoţul gentleman.

De ce este aşa renumită coroana regelui Manfredi ?

Carlo...

Coroana are o valoare istorică, cu ani în urma profesorul Braud...

Carlo ?

Pisoiule !

- Ce este ? - La TV se vorbeşte despre tine.

- Cine vorbeşte despre mine ? - Tilde Arcieri.

Tilde...

Să ascultăm ce spune.

La expoziţia de anul acesta, ameninţările vin din partea unui gentleman.

Ultimul gentleman. Un hoţ de modă veche.

- De mulţi ani nu se mai ştia nimic de el. - Sunt sigură că este el.

Îl aştept. Este o provocare.

Tilde, Tilde. Nu ştiai că pisicile au şapte vieţi ?

Muriel...

- Te rog să fii atentă. - Fii liniştit.

Ne vedem când termin cu el.

Te rog !

Bine, Sante ! Ce doreşti de la mine ?

- Ce ai de oferit ? - Pentru fiul meu ?

Pentru un fiu, nici un preţ nu este prea mare.

Sunt sigur, una ca tine este dispusă să facă totul.

Vorbim de bani, sau greşesc ?

De ce ? Te gândeai la altceva ?

- Eşti un ticălos. - Este adevărat.

Eu nu sunt un hot aşa cum sunteţi voi.

Trebuie să înţelegi. Noi n-am furat nimic.

Dacă tatăl tău a pierdut hotelul la masa de joc, nu este vina noastră.

Voi, la fel şi toţi cei din oraşul acesta de rahat,

aţi profitat de tatăl meu.

Vreau să fac o afacere serioasă,

dar am nevoie de cineva care ştie să fure.

- Eu nu mă pricep la aşa ceva. - Nu noi, dragul meu.

Vă descurcaţi voi...

dacă vă iubiţi copilul...

Spune-mi adevărul, de ce ai vrut să vorbeşti cu mine ?

Pentru că noi ne înţelegem. Îţi aminteşti ce ţi-am spus în ziua aia...

Ai o slăbiciune pentru femeile frumoase... !

Este un motiv bun, nu-i aşa ?

Ce vrea ?

Vrea să furăm coroana regelui Manfredi. În curând va fi expusă.

Ce ?

De ce trebuie să furăm noi coroana regelui Manfredi, pentru Sante ?

Este nebun ?

Este o alinare care îl va face să treacă peste moartea fiului său.

Mi-a garantat că se mulţumeşte cu coroana, altfel va trebui să-i dăm hotelul.

Nici nu poate fi vorba de hotel, preferăm războiul.

- Bravo, surioară ! - Nici nu poate fi vorba de hotel.

- Este averea familiei. - N-avem de ales, trebuie să furăm coroana.

Ursula, noi nu suntem hoţi.

Ai dreptate, suntem numai nişte ticăloşi.

Marco, este posibil să nu vrei să salvezi viaţa fratelui tău ?

- Pe el l-ar fi interesat de mine ? - Nu, Luca nu este aşa de prost.

- Iar eu sunt ? - Nu, aşa eşti tu.

- Încetaţi ! - Eu vorbesc cât am chef.

- Trebuie să rezolvăm această problemă. - Întotdeauna hotărăşti numai tu.

Acum te întreb şi pe tine.

Sante vrea un răspuns, acceptăm sau nu ?

Altfel îl va ucide pe Luca.

De ce nu fură singur coroana ?

- Tu ce spui ? - Mă gândesc.

Ce putem face ?

Prietena ta... Rosy.

- Nu lucrează la evenimente culturale ? - Uită de ea !

- Nu vreau să fie amestecată în povestea asta. - Cine a spus că trebuie să se amestece ?

Ne-ar putea da câteva informaţii despre coroana,

numai pentru a satisface câteva curiozităţi.

- Ţi-am spus, nu ! - Faci cum a spus tatăl tău. Ai înţeles ?

Marco, Marco !

Intră.

- Bună ziua ! - Bună ziua !

- Credeam că eşti singura. - Marco e un prieten, a venit să mă salute.

Ţi-am adus documentaţia. Mulţumesc !

- La ce oră este şedinţa ? - La 12. Ne vedem mai târziu.

- La revedere ! - La revedere !

- Ea cine este ? - Elisa. Asistenta pentru cultură.

Lucrăm împreună la expoziţia în care va fi expusă coroana.

De ce te interesează aşa de mult ?

Am să-ţi spun câteva informaţii confidenţiale.

Coroana regelui Manfredi, nu este numai o piesă de muzeu

este foarte valoroasă. Valorează o grămadă de bani.

Este adevărat ?

Coroana are diamante.

Coroana care va fi expusă, nu va fi adevărata coroană a regelui Manfredi.

Este un fals ? Totul este doar o înşelătorie ?

Coroana adevărată va fi expusă o singură dată în muzeu, în prezenta autorităţilor.

Coroana se va afla într-un loc sigur, într-o cameră blindată din subsol.

- Dar tu de unde ştii ? - Nu sunt eu supraintendenta de la Belle Arte ?

Când va sosi coroana ?

Mâine. Este însoţită de o escortă de excepţie.

- Ce ai ? - Trebuie să pleci, am o presimţire urâtă.

Dacă-mi vrei binele, este mai bine să pleci.

Dacă doreşti, eu voi pleca. Greşeşti dacă o faci pentru a-ţi salva fiica.

Aşteaptă, aşteaptă. Lenka !

Crezi că te va ajuta dacă îţi vei recupera fetiţa ?

- Pleacă ! - Pot să te ajut.

Nu, mulţumesc ! Oscar trebuie să sosească.

- Cine este Oscar ? - Unchiul meu. Unica rudă care mi-a mai rămas.

El prezintă spectacolele mele. Ai vorbit cu el când erai rănit.

Este singurul în care pot avea încredere.

- Pot avea eu grijă de tine. - Nu este momentul pentru romantism,.

- Refuzi ajutorul meu ? - Trebuie să pleci.

Numai dacă-mi promiţi că ne vom revedea !

Bine. Să ştii că viaţa mea este foarte încurcată.

Toţi avem vieţile încurcate.

Să mergem. Maşina este pregătită.

Mă duci tu ?

Te voi lăsa la hotel înainte să plec acasă.

- Bună ziua ! - Salut !

Sunt Tilde Arcieri, compania mea de asigurări a rezervat o cameră.

- Bagajele mele sunt în taxi. - Bine. Voi verifica imediat.

Spune-i directorului că vreau să vorbesc cu el.

Nu cred că este posibil. Directorul este ocupat.

Spune-i că vreau să vorbim despre "Pisoi".

- Nu înţeleg ! - Spune-i "Pisoiul". Va înţelege.

Am găsit rezervarea dvs. Camera 213.

- Merg la bar să-l aştept pe director. - Bine.

- Doamna Arceri ? - Da.

Sunt Elsa Baroni. Am vorbit la telefon.

Afacerea "Pisoiul".

- Da. Mă bucur să te cunosc. - Şi mie îmi pare bine.

Dacă vrei să colaborăm, te voi ajuta să salvezi coroana regelui Manfredi.

- Ai înţeles ? - Vino cu mine.

Recepţia, vreau să vorbesc cu directorul.

Sunt Rene Iuvara, proprietarul hotelului.

- Pot să vă ajut cu ceva ? - Salut. Vă rog !

Deci sunteţi Rene, fratele renumitului "Pisoi".

"Pisoiul" ? Scuzaţi-mă, nu înţeleg.

Nu mai face pe deşteptul cu mine. Am un dosar gros despre fratele tău.

Este fiul unei distinse doamne din Veneţia.

La vârsta de 16 ani a încercat să fure Gioconda şi aproape a reuşit.

Ultimul dintre hoţii de clasă care nu a folosit niciodată o armă.

Îl cunoşti pe fratele meu Carlo, mai bine decât mine.

Nu avem în comun decât un tată.

Dacă îl cauţi aici, îţi pierzi timpul.

- De mulţi ani nu mai purtăm legătura. - Ştiu.

- De ce ai venit ? - Vreau să-l prind.

Mă tem că ai venit degeaba.

Ţi-am spus. Sunt mulţi ani de când nu mai am legături cu fratele meu.

Nu ştiu unde este şi nu ştiu dacă mai este în viaţă.

Este foarte viu, în curând va intra în port.

- Eşti sigură ? - Da.

- 500.000 de euro. - O sumă frumuşică.

Este suma pe care societatea mea de asigurări este dispusă s-o plătească.

Dacă am înţeles bine, îmi oferi 500.000 de euro

pentru ca eu să pot trece peste sentimentele mele

şi să te ajut să-l prinzi pe fratele meu, Carlo.

Exact, ştiu că aveţi sentimente.

500.000, este o înţelegere care o vom şti doar noi doi.

Am avut oferte mai bune.

Eu nu mă grăbesc. Gândeşte-te !

Tu nu mai ai timp. Priveşte, în acest moment intră în port.

Îmi daţi o monedă ?

Nu.

Priveşte... Este frăţiorul meu...

Mulţumesc !

- Brasi ! - Vin imediat.

- Găseşte-o pe Lenka. - Da.

Lasă-te de fumat. Fumatul ucide.

- Carlo ! Ce mai faci ? - Rene !

- Muriel ! - Sunt aici.

Vino să te prezint, iubitului meu frate, Rene. Pentru prieteni, Renato.

- Nu ştiam că are un frate. - Ştiu. Şi nu ţi-a spus că tata,

că tatălui nostru ii cam plăceau femeile.

Ea este Muriel. O fată, foarte descurcăreaţă.

- Te salut, fată descurcăreaţă. - Salut Rene.

Ce mai faci, bătrâne ?

Ani trec, iar cicatricile nu mă lasă să dorm.

- Acum mă ocup doar de hotel. - Încă mai ai hotelul...

Nu numai de hotel, mă ocup şi de casă.

Dar tu, de ce ai venit aici ?

Nu ştiai ? Radioul, televiziunea, vorbesc despre mine.

Am venit să fur coroana regelui Manfredi.

- Ce este ? - E mai bine să vorbim în biroul meu.

- Ce doreşti ? - Îmi dai un bănuţ ?

Îţi voi da mai mulţi. Unu, doi, trei, patru, cinci.

Nu trebuie să-i ceri lui, el este zgârcit.

Să mergem. Am glumit.

Îndrăgostito ! Am să pregătesc eu prânzul.

- Vino ! Sante vrea să vorbească cu tine. - Ce face fetiţa mea ?

Despre ea vrea să-ţi vorbească.

E pentru binele vostru. Să mergem.

- Nu. - Să mergem !

- Lenka. - Lasă-l !

Ajutor !

Mişcă-te !

Propun să ciocnim pentru întoarcerea fiului meu, Luca.

- Bine ai venit ! - Pentru Luca.

Eu propun să ciocnim în cinstea fratelui meu,

chiar dacă nimeni nu îi simţea lipsa.

Nici noi nu ţi-am simţit lipsa.

Eu propun să ciocnim pentru coroana regelui Manfredi.

Pentru coroană !

Apropo de coroană, Carlo...

Ce crezi despre această poveste ?

Eu cred că în spatele acestei poveşti este un ticălos care trage sforile.

Cineva ne-a făcut să ne întâlnim pentru că ştie, familia Iuvara

renumita familie de hoţi, vrea să fure coroana.

- Sante. - Nu. Trebuie să fie cineva mai inteligent.

Ştiai că soţia ta are multe calităţi ? Chiar şi calitatea de a avea dreptate.

Este cineva care ne cunoaşte bine, foarte bine.

Poate lucrează pentru Sante, sau încearcă să tragă foloase.

- Cine poate fi ? - Îl vom descoperi. Nu-i aşa, draga mea ?

- Încă te mai gândeşti s-o furi ? - De ce nu ? Mă excită.

Ştiam eu că am un frăţior descurcăreţ.

Coroana se afla într-o cameră blindată din subsolul muzeului.

Iar tu ştii cum putem face rost de planuri.

Nu, eu nu ştiu cum putem face rost de planuri.

- Eu AM, planurile. - Planurile... !

- Fantastic. - Minunat.

Să vedem planurile...

Să vedem. Nemaipomenit !

Minunat. Acum avem planurile, să ne gândim...

Vreau să spun,

mă gândesc eu, iar apoi vă spun.

De ce ai venit aici ?

- A venit "Pisoiul". - Cine ?

Unchiul meu, Carlo. Hoţul.

Unchiul tău. "Pisoiul".

Ce vânt îl aduce în oraşul nostru ?

Vrea să fure coroana regelui Manfredi.

E dificil, chiar imposibil. Va ajunge la închisoare.

Asta aş dori şi eu să se întâmple.

M-am gândit să mă duc la poliţie să-l denunţ.

Nu, Ursula, drumurile cu păcate sunt infinite.

Nu trebuie să te amesteci. Lucrurile se vor aranja de la sine.

Vreau să fie prins ticălosul care este în spatele acestor lucruri.

- De ce îmi spui asta ? - De ce să nu-ţi spun ?

Eu nu ştiu dacă tu ai vreo legătură cu moartea fiului meu.

Dar bănuiesc.

Iar asta mă face să devin nervos.

Ştii cum scrie în Biblie ! Ochi pentru ochi, dinte pentru dinte !

Vreau să-ţi mai dau o şansă.

Ai o posibilitate de a-mi înlătura orice bănuială.

M-ai auzit bine ?

Acum să vedem dacă ne putem înţelege.

Cred ai putea să-mi fi de folos.

Fiica ta e în viaţă, iar eu vreau să facem o înţelegere. Ascultă-mă !

Trebuie să ieşi cu Luca şi să-i vizitezi familia.

Apoi, vei veni şi-mi vei povesti tot ce fac.

Totul, fiecare detaliu.

Vreau să ştiu ce gândesc ei, că mănâncă ei...

Când respiră şi despre ce vorbesc.

Vreau să ştiu totul. Ai înţeles ?

AI ÎNŢELES ? TOTUL !

Da.

- Să nu încerci să mă minţi. - Voi face tot ce doreşti.

Aici erai... ?!

Unde ai fost ? Te-am căutat toată după amiaza.

- Este treaba mea. - Da ? Este treaba ta ?

- Ai fost la don Alfonso. - De ce te interesează ?

Să nu mai încerci asta niciodată.

- Nu trebuie să-l mai vezi niciodată. - De ce ?

Pentru că este tatăl meu ? De asta nu trebuie să-l mai văd ?

Pentru că nu este tatăl tău. Când te-ai născut, el a dispărut.

Un tată nu trebuie să se comporte aşa.

Nu te mai preface. Tu nu i-ai permis să mă vadă.

Asta ţi-a spus pentru a explica plecarea lui ?

Te urăsc ! Eşti doar o diletantă care nu a reuşit să devină cineva în viaţă.

Eşti doar o copilă proastă.

Să ştii că apa este rece.

- Şi eu m-am gândit mai demult s-o fac. - Ce ?

Să renunţ la tot.

- Câteodată totul e aşa de greu de suportat. - Da. Ştiu !

Şi eu am trecut prin astfel de momente.

Când eram mică, căutam căluţi de mare. Mi-am tatuat unul pe burtă.

Priveşte !

Ajunge cât am fumat.

O piatră aruncată în apă trebuie să fie plată

pentru a ajunge departe. Fii atentă !

Dacă eşti bună, poţi să o faci să sară de mai multe ori înainte să se scufunde.

Depinde de stilul tău.

La fel este şi în viaţă.

Priveşte, a ajuns departe.

Mulţumesc !

Ce s-a întâmplat ? Mai întâi vine fiica, apoi mama.

- S-a întâmplat ceva ce nu ştiu ? - Nu face pe nevinovatul. Ştii de ce am venit.

Vrei să mânaci cu mine ? Pot să te servesc cu puţin caşcaval ?

Las-o în pace pe fiica mea.

- Uiţi că este şi fiica mea. - Din păcate, nu pot să uit asta.

Trebuie să nu uiţi că eşti doar tatăl biologic.

- Aşa era moda. - Să ştii că am să te omor.

Cu cuţitul pentru caşcaval ?

Încearcă cu asta, este mai bun.

Du-te dracului, prostule !

- Salut, Lenka ! - Salut, Luca. Ştiam că vei veni.

- Salut, Oscar ! - Salut !

- Care sunt noutăţile ? - Sante.

După aperitiv, am pregătit o cină cu peste.

- Da. - Avem o problemă, tata.

Sante o ţine ostatică pe fetiţa femeii care mi-a salvat viaţa.

O ţine ascunsă la o fermă la 20 de kilometri de Corato.

Te rog să mă ajuţi.

Vorbim mai târziu.

Bineînţeles că te voi ajuta. Sante vrea ceva ce numai noi îi putem da.

Probabil nu se aşteaptă să ne ducem acolo. Mergem numai noi doi.

Este o treabă de bărbaţi. Ne întâlnim la Corato.

Ne-am înţeles ? Când mă întorc cu fetiţa, să ai pregătite două bilete de avion.

- Bine. - Trebuie să plecaţi imediat.

- El este Oscar, unchiul Lenkăi. - Încântat să vă cunosc.

- Să plecăm. - Aşteaptă-ne aici.

Amalia.

Mă auzi ?

Te simţi bine ? Ce ai ?

- De ce nu-mi mai amintesc nimic ? - Dumnezeule !

Ai făcut deja un progres. Ai început să vorbeşti din nou.

Nu trebuie să-ţi faci griji, cu timpul îţi vei aminti totul.

Mai este cineva în această casă ?

- Este surd. - Să luăm fetiţa şi să plecăm.

- Atenţie ! - Nu pleci nicăieri.

- Bună, micuţo ! - Bună !

- Să fii atent. - Mulţumesc, Luca !

- Ciao, Luca ! - Ciao, micuţo !

Mulţumesc !

- Lasă-mă să-ţi văd rana ! - Nu am nimic.

- Poate e mai bine să chemăm un medic. - Am spus că nu am nimic.

Cum doreşti, eu mă duc s-o liniştesc pe Lenka.

Nu mai ai vârsta pentru anumite lucruri, iubitule.

Este ca mersul pe bicicletă. Odată învăţat, nu mai uiţi niciodată.

Toate astea mi-au trezit un anume apetit.

Ce spui... ?

Da.

Este pentru tine. Este porcul de Sante.

- Spune, Sante ! - Ce fel de joc joci ?

Nu mi-a plăcut ce s-a întâmplat azi.

Dacă nu respecţi înţelegerea noastră, îl voi ucide pe fiul tău cu mâinile mele.

- Ai înţeles ? - Bine.

Lenka...

Fetiţa ta este în siguranţă, acum sunt deja în avion.

Mulţumesc !

Aceasta este o imagine de sus.

Din acest port vom intra în unica parte a castelului care nu este supravegheată.

Aceasta ! Este o imagine frumoasă. Nu-i aşa ?

Semnalul de începere va fi dat de Muriel. Ea va întrerupe curentul din cabina asta.

Asta este curtea în care veţi intra. Acesta este omul meu de încredere.

Coroana va fi expusă aici la primul etaj, trebuie să fiţi văzuţi pentru a avea un alibi.

Adevărata coroană se afla la subsol şi pentru aceste gratii e nevoie de exploziv.

Daţi lovitura şi fugiţi prin acest pasaj subteran. În cazul în care

se întâmplă ceva neprevăzut, mai există un pasaj prin care se poate fugi.

Acesta este planul, iar Marco va trebui să copieze din calculatorul prietenei lui

combinaţia pentru a deschide seiful în care este închisă coroana.

Crezi că vei reuşi, Marco ?

- Da, desigur. - Nu uita, totul depinde de tine.

Trebuie să acţionăm mâine seară.

Vor fi prezente multe persoane, iar noi trebuie să profităm.

Mai aveţi întrebări ?

În hotel s-a cazat o funcţionară de la asigurări.

Este o femeie frumoasă, se pare că ştie multe.

O cunosc. Se numeşte Tilde Arcieri.

- O târfă ! - Bineînţeles.

Are clasă... !

Este o denumire perfectă. Nu trebuie să vă îngrijoraţi, mă caută pe mine.

Nu o interesează de coroană. Eu o voi distrage, şi o voi

ţine departe de zona în care va fi lovitura.

Trebuie să fii atent, Carlo, femeia aceia te urăşte.

- Va face totul să te prindă. - Ştiu.

Poate chiar va încerca să corupă pe cineva,

sau poate a făcut-o deja.

Poate te gândeşti că printre noi se află un trădător.

Dragă frate, pentru voi nu aş pune doar o mână în foc, chiar pe amândouă.

- Am încredere în voi. - Ştiam eu, fratele meu e de încredere.

Îţi mulţumesc pentru încrederea acordată !

Cred că acum trebuie să ne mişcăm fundurile şi să mergem la culcare.

Trebuie să ne odihnim, pentru că mâine avem o zi obositoare

şi o noapte care sper să fie foarte profitabilă.

- Bună, iubito ! - Am treabă.

Ce alegere bună ! Crede-mă, nu a fost vina mea.

Scuză-mă, trebuie să termin înainte de deschiderea expoziţiei.

Nu crezi că exagerezi ?

Nu ştiu despre ce vorbeşti.

Ţi-am spus, Rosy. Nu este vina mea. Tatăl meu m-a pus să-l verific

pe unchiul meu şi pe femeia care a venit cu el.

Iar tu puteai să refuzi.

De ce vorbeşti aşa, a vrut să îi invite să doarmă la hotelul nostru.

Imaginează-ţi o persoană care a dormit toată viaţa într-o barcă.

Viitorul meu depinde de acest eveniment, aş putea face carieră.

Ce legătură am eu cu cariera ta ?

Trebuie să aleg între interesele oraşului şi logodnicul meu. Ţi se pare normal ?

De ce te interesează ce spun oamenii ?

Să terminăm discuţia asta, nu am chef de ceartă.

- Promit că voi veni şi eu mai târziu. - Prostule !

Dacă te comporţi aşa, poate este mai bine să plec.

Pleacă, este mai bine. Este tot ce ştii să faci.

- Deci ? - Sunt de acord.

Mă vei ajuta să-l prind pe Pisoi ?

Numai dacă îmi vei da banii.

Îi vei avea dacă îi meriţi.

În această seară, vor încerca să fure coroana regelui Manfredi.

- Asta ştiu toţi. - Pisoiul nu va fi cu ei.

Voi încerca să aflu ce vrea să facă şi te voi anunţa.

Pot să am încredere în tine ?

Vei primi banii.

Nu ştiu ce se va întâmpla dacă mă dezamăgeşti.

În sfârşit, aveţi ocazia să vedeţi coroana regelui Manfredi în oraşul nostru.

- Mi-ar place să o probez. - Cred că este prea grea.

De-a lungul secolelor au circulat multe legende şi mistere despre această coroană.

Dispărută misterios, a fost descoperită în cursul săpăturilor arheologice aici, la Trani.

Azi, prin bunăvoinţa miliardarului Adam Schmidt, care a donat-o acestei asociaţii

aici se afla în maximă siguranţă.

Coroana a fost asigurată pentru suma de 10 milioane de euro.

Printre invitaţi, se află şi agentul companiei de asigurări, dna Tilde Arceri.

Este o expoziţie frumoasă.

- Coroana este nemaipomenită. - Gândeşte-te la adevărata coroană din subsol.

Dacă totul va decurge cum am stabilit, în curând o vom admira de aproape.

Eminenţă, trebuie să-i mulţumim organizatoarei acestui eveniment.

Fără ajutorul lui Rosy, nu am fi putut organiza aceasta expoziţie.

- Totul pare în ordine. - Da.

- Unde este Marco ? - A preferat să nu vină.

A riscat prea mult pentru a face rost de combinaţia seifului.

- Ca de obicei. Un laş. - Prostule.

- Eminenţă ! - Da.

- Sunt don Alfonso. - De mult doream să te întâlnesc.

Şi eu eram curios să vă cunosc.

Am auzit multe lucruri despre tine.

Credincioşii parohiei voastre spun că faci numai lucruri bune.

Nu puteam lipsi de la expoziţie, ştiu că dvs sunteţi expert în istoria medievală.

Da, aşa este.

Ce s-a întâmplat ?

Să rămânem calmi. Totul este sub control.

Nu trebuie să vă îngrijoraţi, este doar o mică pană de curent.

Eşti elegantă în seara asta.

Cum poţi să vezi cât de elegantă sunt ?

Te observ mai mult decât îţi poţi imagina.

În lumină, arăţi şi mai elegantă..

Vă mulţumesc pentru amabilitatea dvs !

- Spune-mi ! - Pisoiul va fi în camera ta.

Scuzaţi-mă !

Vrea să fure codurile de securitate ale celor mai mari colecţii private din Europa.

Dacă totul decurge cum am prevăzut, vei primi suma stabilită.

Câtă grabă... !

Să ne depărtăm.

- Lisa ! - Spune !

Mi-au întins o capcană. Cineva m-a trimis aici fără motiv.

- M-au făcut să plec de la castel. - De unde ai aflat ?

Este o poveste lungă. Trebuie să vezi ce se întâmplă.

- Bine, mă ocup imediat. - Voi veni şi eu cât pot de repede.

- S-a mai întâmplat ceva ? - Încă n-a început ce era mai frumos.

Urmăriţi-i !

Coroana !

Blocaţi toate ieşirile, nimeni nu trebuie să iasă din muzeu.

- Îi vom prinde. - Nu puteau să ajungă departe.

- Cred că sunt în clădire. - E bine să nu atingem nimic.

- Muriel ! - Ne cheamă ?

Nu ne mai aşteptaţi, suntem urmăriţi. Plecăm prin pasajul secret.

- Bine. - Succes !

Ţi-e frică ?

Voi, acolo. Voi, mergeţi şi căutaţi în cealaltă parte.

Este frumoasă, nu-i aşa ? Ar fi un păcat dacă ar fi furată.

- Ce se întâmplă aici ? - Aceasta este coroana adevărată.

Şeful pazei a înlocuit-o în ultimul moment.

Mai bine.

S-a întrerupt curentul. Să trimitem pe cineva să verifice.

Ce spui, unchiule ?

Nu ne mai tine în suspans, vorbeşte !

Este falsă.

- Nu este posibil. - Este falsă.

Ce înseamnă, falsă ?

Acesta nu este coroana regelui Manfredi.

Este o copie. Aceste pietre, smaralde, rubine, diamante...

Sunt false. Sunt doar nişte bucăţi de sticlă.

Coroana asta nu are nici o valoare.

Nu valorează nimic.

Cum este posibil ?

Marele gânditor... "Mă ocup eu de tot".

Ne-am ocupat de toate detaliile.

Am studiat totul cu atenţie. Am avut informaţii de mâna întâi.

Te-ai lăsat păcălit de aia, sau te-ai înţeles cu ea să ne păcăleşti pe toţi ?

- Te rog să nu dai vine pe mine, tata. - Ai fi în stare...

De ce vorbeşti aşa ?

Niciodată n-ai vrut să faci parte din această familie.

Întotdeauna mi-ai ascuns totul. Mi-ai spus că ţi-am distrus viaţa.

- Este adevărat. - Încetează. Să nu ne certăm între noi.

Cel care a furat-o nu face parte din familia noastră.

Dacă nu e unul din familia noastră... Cine este ?

N-am fost eu. Eu am respectat planul stabilit.

Deschideţi ochii. Unicul care nu a părăsit sala şi care nu şi-a

luat ochii de la coroană, este don Alfonso.

Preotul ?

Nu este suficient. Trebuie să demonstrăm.

- Tu ai putea lucra pentru Sante. - Garantez eu pentru ea.

- Iar pentru tine, cine garantează ? - Ce vrei ?

Nu vă mai certaţi. M-am gândit.

Şi eu cred că unica persoană care a sustras coroana regelui Manfredi

şi a înlocuit-o cu una falsă... O singură persoană putea face asta.

Preotul !

Tu ce ştii de don Alfonso ?

Nu înţeleg. De ce mă întrebi pe mine ?

Se spune că tu îl cunoşti bine.

- Îl cunosc la fel ca ceilalţi. - Mincinoaso !

Îl cunoşti de mult. Hai mămica, spune adevărul.

Tu să taci, neruşinată mică !

Nu există nici un adevăr. Îl cunosc doar puţin pe acel preot.

Vă spun eu cine este. Se numeşte Armando Pellici.

Armando Pellici... !?

Da. I se spunea, "Mâini de fată".

- Nu poate fi el. - Cine este el, unchiule ?

Armando ! Aşteptă puţin !

- Vreau să vorbesc cu Carmen. - Este pentru tine, mama. E Sante.

- Carmen... - Du-te dracului, Sante.

- Ia pistolul, trebuie să plecăm. - Bine, şefu'.

Ce ne spui, unchiule ?

Domnilor...

Cine este acesta, domnilor ?

- Cine este ? - Da, este preotul. Don Alfonso.

"Mâini de fată". El ne-a manipulat cum a vrut.

Sunt sigur. El este cel care are coroana regelui Manfredi.

Dacă eşti de acord, trebuie să mergem s-o luăm.

- Da, dar fără arme. - Bine !

- Fără arme. - Ai văzut ? Te-ai gândit bine, frăţiorule.

Aşteaptă !

Fă-mi o cornetă cu ciocolată şi casată siciliană.

Vorbeşti ! Credeam că pisica ţi-a mâncat limba.

Îmi daţi o monedă, vă rog ?

Mulţumesc !

Ştiam că aşa se va întâmpla.

Urmăreşte-o !

Telefonul persoanei apelate este închis, încercaţi mai târziu. Vă mulţumim.

Un moment.

- Intră. - Ce musafiri... !

Ţi-a plăcut surpriza ?

Ai o secundă, părinte. Sau trebuie să-ţi spun Armando Pellici ?

Salut, Pisoiule. Arăţi bine.

Este o plăcere să revăd vechi prieteni. Ce mai faci ?

- Nu sunt în forma prea bună. - Se vede.

Dacă nu ar fi fost acea întâmplare, nu m-ai fi găsit aici.

Veneam aici dintr-un motiv personal.

- Cum vă simţiţi, părinte ? - Mă numesc don Alfonso.

Staţi liniştit, don Alfonso. Nu trebuie să depuneţi efort.

Amalia este nepoata mea.

Trebuia să-l înlocuiesc pe parohul din Trani.

Trebuie să anunţi vicariatul.

Am luat locul preotului Alfonso.

Preotul care a murit în accident.

Vicariatul Roma.

Casa aceasta era un adăpost bun. Vroiam să dispar pentru un timp.

Făcusem o lucrătură şi trebuia să dispar un timp.

Când Sante Patene m-a chemat pentru funeraliile fiului său, mi-a venit o idee.

Am vrut să speculez rivalitatea celor două familii în avantajul meu,

pentru a fura coroana. Era un plan perfect.

Voi rămâneaţi cu vina, iar eu cu coroana.

Dar cineva a fost mai viclean decât mine.

Termină cu prostiile. Unde este coroana ?

- Unde ai ascuns-o ? - Nu este la mine.

- Trebuia să fie la mine, dar n-o am. - Îţi baţi joc de noi ?

- Spun adevărul. Nu este la mine. - Termină, părinte. Scoate coroana.

Puteţi să căutaţi peste tot. Nu este aici.

- Căutaţi. Nu este aici. - Este inutil să mai căutaţi.

Prietenul nostru Pellici avea dreptate. Nu el a furat coroana regelui Manfredi.

Dar eu ştiu că el ştie cine are coroana.

Şi ne va ajuta să ajungem la el ? Nu-i aşa, Pellici ?

- Da... ? - Nu ?

- Da. - Da !

Ştiu unde este. Dar nu va voi spune. Am un motiv personal.

- Fiica mea... - Fiica ta ? Care fiica ?

- Ursula. - Ursula ?

Ursula este fiica mea.

Ce poveste este asta ?

Sunt mirat că în toţi aceşti ani, Carmen nu ţi-a spus nimic.

Eu am venit aici să vorbesc cu fratele tău, Carlo.

- Cu mine ? - Da.

- Da, este adevărat. - Am primit un ajutor necesar.

Târfa !

Bastardule !

Înţelegi ce spun ?

Nu-mi amintesc nimic.

Sunt unchiul tău, don Alfonso.

Don Alfonso....

- Domnişoară, geanta. - Ticălosul !

Îmi faci o îngheţată ?

Tu nu eşti precum ticăloşii ăia. De ce stai cu ei ?

Este o poveste mai veche. Poate într-o zi am să ţi-o povestesc.

Pamela.

Te rog, Pamela !

- Priveşte-mă ! - Nu trebuie să-mi mai spui acel nume.

- Nu vreau să-l mai aud. - De ce ?

- Noi suntem prieteni vechi. Pamela ! - Ajunge.

M-ai făcut să sufăr destul. Nu mai suntem prieteni.

Nu mai sunt Pamela, fiu de căţea.

Frumos !

Dacă îmi dai coroana regelui Manfredi te las să pleci. Nimeni nu te va opri.

Coroana este a mea. O vreau.

Nu am coroana. Nu am luat-o eu.

- Nu te cred. - Nu mă interesează dacă mă crezi.

- Este adevărat, se afla într-o geantă. - Ţine-ţi gura.

Dă-mi coroana, iubito ! Putem rămâne împreună.

Facem o călătorie de dragoste la Miami. La fel ca altădată. Ce spui ?

Iubire ? La 20 de ani eram destul de proastă ca să te cred.

Nu mai avem nimic să ne spunem. Pleacă !

Pleacă !

- Ia geanta. Să mergem ! - Nu.

Plecaţi !

Vă dau foc. Plecaţi. Intră în maşină.

Intră în maşină !

Opreşte-te !

Nu am încredere în tine.

Domnişoara Amalia a uitat geanta asta la terasă.

- Mulţumesc ! - Cu plăcere.

Nepoata a uitat-o la vânzătorul de îngheţată.

Drăguţ din partea lui să-mi aducă geanta.

Nu cumva, din întâmplare, coroana este în geantă ?

Trebuie doar să aruncăm o privire.

- Ce frumoasă este ! - Un miracol...

Felicitări.

Iar acum, ce-i spunem lui Sante ?

- Simplu, o vindem. - Da, dar cine o vinde ?

Cred că singurul care poate s-o vândă, este frăţiorul meu.

- Îţi mulţumesc pentru încrederea acordată. - Aşteptaţi puţin.

Un moment.

Încrederea este ceva frumos, dar banii merită respect.

- Ai dreptate. - Şi ce vrei să faci ?

Vreau ca unul dintre noi să fie prezent la vânzarea coroanei.

Nici o problemă.

- Alo... - Ai încălcat înţelegerea noastră, Lenka.

Ţi-ai luat fiica înapoi.

Spune-mi unde este coroana regelui Manfredi şi vă voi lăsa în viaţă.

Spune. Este acolo ?

Unde ?

Era Sante. A urmat o interferenţă şi nu l-am mai auzit.

Rene...

- Iar Carlo ? - Ţi-e frică să nu fie furată ?

Geanta cu coroana este la tine. Carlo trebuie să apară cu cumpărătorul.

- De ce, facem totul aici în stradă ? - Nu te-au învăţat niciodată ?

Lucrurile făcute la lumina zilei nu sunt niciodată suspecte.

Nu mai face pe deşteapta. Unde este ?

Ţi-am spus, trebui să fii liniştit.

Tu şi fratele meu vreţi să-mi furaţi coroana.

Iar eu aş fi venit să mă întâlnesc cu tine ?

Eu nu am încredere în voi.

Baftă, prieteni !

- Geanta ! - Unde este ?

- Salut, Pisoiule ! - Tu !?

Ala cine era ?

Priveşte-mă Pisoiule, eu sunt aici. Ăla nu eram eu.

- Priveşte aici ! - O treabă bună.

- Facem echipa ? - Ca pe vremuri ?

Din nou ticăloşi ?

- Hai dă-mi mâna odată... - Aşa mai merge...

Dacă vrei să fii mai şmecher, alegeţi adversari mai şmecheri decât tine.

SFÂRŞIT

Traducerea cristiano.ferocci@gmail.com BlackSeaTeam