Original subtitles

DRUMUL SĂRII

Scenariul: Rebecca Lenkiewicz și Raynor Winn

Regia: Marianne Elliott

Traducerea și adaptarea realizate de ✰✰ GicuPal ✰✰

- Dă-i drumul! - Nu-i dau drumul!

Ce distanță este, cam 805 kilometri?

Da, ei bine, Paddy Dillon scrie că sunt peste 965 kilometri.

- Am mai mers noi pe jos. - Da.

O zi. Când aveam douăzeci de ani.

Ce se întâmplă dacă o să leșin pe o stâncă?

La o adică, ce alternativă avem?

Orașul Minehead, comitatul Somerset

Nu... Nu irosi toată bateria.

Nu știm când mai putem s-o reîncărcăm.

Nu mergem în deșert.

Uită-te la mare.

Nu pe mine, ci marea.

Voi face una cu noi și marea.

Nu te mișca.

Este plăcut aici.

Trecem?

N-am nimic mai bun de făcut.

O, Doamne.

Vrei să-ți iau cortul?

Nu, sunt bine. Mă descurc.

- Am o idee. - Da?

Dacă eu...

Dacă o iau...

- și pun o greutatea aici. - Da.

O, Isuse.

Cum este acum?

Paddy scrie că așa urci mai în siguranță.

Dacă este în pantă,

o să avem mare bătaie de cap dacă scrie și că este abrupt.

Este mai bine?

- Da - Da?

Bine.

Să continuăm.

4 kilometri

Moth? Ești bine?

Să ne oprim aici peste noapte.

Pun pariu că Paddy nu s-a oprit aici.

Cred că am acoperit doar o treime din ceea ce a parcurs el.

- Dar noi nu ne grăbim. - Nu.

Ce cai?

Unde să campăm?

Mulţumesc.

- Ești bine? - Da.

O, Doamne.

Bună dimineaţa.

Bună dimineaţa.

Nu puteți campa aici, să știți.

Corect.

Ei bine, noi tocmai plecam.

Localnicii par prietenoși.

Ești pregătit?

Da. Da, nu pot

să-mi mișc brațele și picioarele, dar...

în afară de asta, sunt gata de plecare.

- Ia-mă de mână. - Da.

Ridică-mă.

Dumnezeule...

O, Doamne. Doar coboară.

12,8 kilometri

Cooper! Cooper, amărâtule!

- Nu, nu, nu. Nu, nu... - Privește-mă în ochi!

Laşule.

Mamă?

Cum a decurs?

Da...

A fost...

a fost rău.

Dar ați avut scrisoarea.

Ați spus că asta va schimba totul.

Da, ei bine, nu a fost așa. Judecătorul nu a vrut s-o accepte ca probă.

- Ce? - Să intrăm

- și să discutăm despre tot. - Ce au spus?

Cinci zile.

- Pentru ce? - Este în regulă.

Nimeni nu a murit.

Știți, doar casa...

ei bine, totul. Le iau.

Trebuie să împachetăm în cinci zile.

Copiii voștri pot petrece vara exact așa cum ați plănuit.

Tată... Termină.

Să punem ibricul pe foc.

Ar fi trebuit s-o vedeți pe mama voastră, s-a descurcat foarte, foarte bine.

Doar că judecătorul a fost...

19,3 kilometri

Un ceai cu frișcă și un ibric în plus cu apă fierbinte?

- Vă rog. - Mulțumesc.

Mulțumesc.

Haideți, voi doi, așezați-vă.

Da, este una liberă acolo.

Uită-te la asta.

Aveți ceva greutate acolo.

Da.

Unde vă duceți?

Unde?

Până pe coasta Land's End?

Este o drumeție lungă și anevoioasă.

Da.

Ei bine, ești atât de tânăr pe cât te simți.

Corect.

- Aveți timp liber suficient, nu-i așa? - Da, nu avem termene limită.

Ești pensionar, așa-i?

Nu am adăpost, de fapt.

Da, ne-am pierdut casa.

Nu pot să răspund la apelul tău,

dar te rog să lași un mesaj după bip.

Alo. Sunt Raynor Winn.

Trebuie să anulez rezervarea la ferma noastră.

Ne pare rău, nu putem să găsim o altă dată.

Îmi pare rău pentru că te-am anunțat târziu.

Îmi pare rău.

Acesta este un alt refuz.

Rose și-a subînchiriat camera de oaspeți.

Nimeni nu pleacă vara.

Câți bani avem de fapt?

Aproape nimic.

Orice obținem din vânzare, ne vor lua și asta.

Nu avem niciun venit în afară de creditele fiscale.

Adică 40 de lire sterline pe săptămână.

Abia sunt de ajuns cât să ne acopere mâncarea.

Va apărea ceva.

Cum?

În patru zile,

- rămânem fără adăpost. - Nu se va ajunge la asta.

Dar s-a întâmplat. La asta s-a ajuns!

Îți este frig?

Nu, suntem doar zdruncinați.

Îți amintești când obișnuiam să facem mult sex?

Tot timpul?

Da, îmi amintesc.

Acum nici măcar nu-mi pot ridica singur rucsacul.

Ce mai este?

Nimic. Doar că...

Obișnuiam să cred că sunt destul de...

Știi ce?

- Un tip dur? - Rezistent.

Obișnuiai să crezi că ești din Serviciile Aeriene Speciale,

- și nu ești. - Da.

Aș vrea să avem sticle cu apă caldă.

Și saci mai groși de dormit.

Și o pernă.

O, perna mea.

Asta-i o nebunie. Este o nebunie.

O, ce facem?

Moth?

Ar fi trebuit să te căsătorești cu acel fermier bogat pe care îl plăcea mama ta.

Domnule și doamnă Winn!

Vă rog să ieșiți acum.

Avem o hotărâre judecătorească prin care trebuie să plecați din casă.

Vă rog să ieșiți acum.

Domnule și doamnă Winn, vă rog să ieșiți.

Moth.

Trebuie să părăsiți incinta imediat!

Nu știu ce să fac.

Nu sunt pregătită.

- Asta-i doar... - Vom fi bine.

Vom fi bine.

Știm că sunteți acolo!

Nu pot să plec așa.

Este ca și cum am fi arestați.

Știu. știu.

Domnule și doamnă Winn!

Îi poți vedea?

Nu pot distinge nimic.

Bine, liniște.

Hai să încercăm prin față.

Îți pierzi timpul.

Poate ar trebui să plecăm pe jos.

Cum?

Pe jos.

Doar pentru un timp. Doar...

să urmăm un traseu de-a lungul coastei.

- Dar eu... - Da.

Ne va conferi niște timp să ne gândim.

Ne vom duce lucrurile la Polly. Vom rezolva asta.

Și apoi pur și simplu vom merge în drumeție.

Bine.

Putem?

Bine.

Deschideți ușa!

Bine.

Da.

Doar vom merge pe jos.

Îi văd. Ies afară.

Ray!

Nu-i nimic, draga mea. Nu-i nimic.

Este bine. Este bine.

Ce șarlatani.

Gătită de trei ori, dar de trei ori mai scumpă, nu-i așa?

Trebuie să avem grijă de buget.

Am cheltuit 16 lire sterline în două zile.

Ei bine, doar... încearcă să te bucuri de chipsuri, atunci.

Aseară ai avut un coșmar, draga mea.

Nu cred că am avut.

Ba da, ai avut.

Te...

sufocai.

Ai visat că te sufoci sau așa ceva.

- Nu-ți amintești? - Nu.

Am făcut teste ample

și nu este vorba de artrită.

Încă iei pregabalin pentru durere?

Da.

Bine.

Cel mai bun lucru pe care îl pot face pentru tine

este să-ți dau un diagnostic.

Corect.

Ai o boală rară.

Se numește degenerare corticobazală.

CBD-ul.

Ce-i asta?

Afectează creierul și nervii.

Acele tremurături sunt cauzate de CBD-ul tău.

Chiar nu cred că-i vorba de asta.

În cazul tău, se pare că progresează foarte încet.

Și care este tratamentul?

Mi-e teamă că nu există leac.

Tot ce putem face este să-ți oferim îndrumări.

Îngrijiri până la sfârșitul vieții.

Este o afecțiune foarte gravă.

Ce...?

Deci, spui că aș putea...

Aș putea muri din cauza asta?

De obicei, durează cam cinci sau șase ani.

Dar are aceste dureri de atât timp.

Și ești încă mobil,

ceea ce ar putea implica faptul că nu este

așa de agresivă.

Cum se moare din cauza asta?

Cum?

În cele din urmă, îți poate afecta memoria

și capacitatea ta de a comunica,

și să iei decizii.

De asemenea, te poate împiedica să înghițiți în siguranță

și astfel să existe riscul să te sufoci.

Cred că ai tras concluzia greșită.

Odihnește-te cât de mult poți.

Îți poți pierde controlul membrelor.

Să ai grijă pe scări.

Moth nu este bolnav. Nu chiar așa.

Nu este.

30,6 kilometri

- Sunteți bine? - Salut, prietene.

O, Doamne.

Moth, nu cred că...

Poți s-o faci.

Nu cred că poți așa.

- Haideți, treceți voi întâi. - Nu, așteptăm. După voi.

Ei vor să se amuze puțin.

- Scuză-mă, draga mea. Îmi pare rău. - Nu-i nimic.

Ți-o strecor.

Ar trebui să te lași jos, draga mea. Treci pe sub ea.

Frumos.

Mai este un spectacol la 7:30. Facem și jonglerii.

Bine.

Vrei să te odihnești?

Să mergem mai departe.

A fost o plăcere să te cunosc, Simon.

Simon? Despre cine vorbea?

Nu pari... așa de bolnav.

Așa că ar trebui să te întreb,

vei muri în următoarele 12 luni?

Cu siguranță sper că nu.

Înțeleg, atunci nu este vorba de o nevoie prioritară.

Nu veți primi o locuință de urgență.

Corect. Doar că asta chiar pare o...

o mică urgență.

Da, dar nu este.

Așa pare, din păcate.

Nu mai contează.

Dacă nu reprezentăm o urgență, atunci...

ce suntem noi? Adică, ce primim?

Ei bine, v-aș putea pune pe o listă de așteptare.

Dar ar mai dura ceva timp, să știți.

Cât timp?

Cam doi ani.

Aici a fost o colonie de leproși.

Nu-i așa?

Da.

Străini, da.

Văd asta.

Tot nu am semnal.

Sper că nu încearcă să ne sune copiii.

Vor fi bine.

Trebuie să știe că pot să ne contacteze.

- Sunt adulți. - Abia.

Și încă sunt copiii noștri.

Câți kilometri crezi că vom merge mâine?

Nu la fel de mulți ca Saint Paddy.

46,6 kilometri

Ar trebui să fie în cont acum.

Este din belșug.

Vai, ce grozav.

Poliția prăjiturilor.

Cu ce pot să vă servesc?

Am putea lua niște apă?

Doriți apă caldă?

Da, vă rog.

Nu vă faceți griji.

Se va opri.

Ploaia se va opri.

- Unde sunt cârligele? - Nu știu.

Am pierdut un cârlig!

Unde sunt?

- Trebuie să tragi de ea! - Nu!

Hai să unim sacii de dormit.

- Ne vor ține de cald. - Da, da, da.

Bine, bine, bine. Bine.

Este ca în romanul lui Dickens.

- Doamne, este un coșmar. - Serios.

Ultima dată când am vorbit, ai spus că ai primit o scrisoare,

dovedind că nu erați răspunzători pentru nicio datorie.

Judecătorul a spus că am depus-o prea târziu.

Era o probă inadmisibilă.

- Copiii trebuie să fie devastați, nu-i așa? - Sunt bine.

Mai au un an să termine universitatea.

Tom se mută cu prietena lui.

Rowan își va lua în curând slujba în Croația.

Se vor descurca ei.

Singura dată când i-am văzut devastați a fost când...

eu și Ray am spus că vom merge cu ei la un festival de muzică.

Dar aceea este singura casă pe care au avut-o vreodată.

Ai reconstruit-o cărămidă cu cărămidă.

Este casa lor!

Sunt bine, Polly.

Sunt mai mult decât bine.

Și cum rămâne cu artrita ta?

Sunt bine. Da.

Moth?

Unde suntem?

Cred că în Castle Rock.

Care este unde?

Da.

Este țara regelui Arthur.

Aiurea.

Da, este impresionant.

Ești bine?

Da.

Ar trebui să mă duci înapoi la magazin

și să mergi cu altcineva.

Nu vreau pe altcineva.

Îmi pare rău, draga mea. Sunt așa de inutil.

O, uită-te.

Uită-te, sunt capre.

Capre sălbatice.

Ce zi este?

Este miercuri?

Nu știu.

Da, poate. Cred că da.

Dar...

este august.

Ei bine, suntem în august, nu-i așa?

Da, în prima săptămână.

Sau poate este a doua?

Moth?

Isuse Cristoase.

Am crezut că ai spus că nu este abrupt.

Paddy scria că nu este abrupt.

- Trebuie să mergem până acolo sus? - Da.

El este ca un robot.

Îl boicotez pe Paddy Dillon.

Lasă-mă să-ți iau rucsacul.

- Pune-ți pălăria. - A luat-o vântul acum câteva zile.

- Ce? Ia-o pe a mea. - Nu.

- Poftim, ia-o. - Nu!

Tu ai nevoie de ea mai mult decât mine.

Ai un nas mai mare.

Frumos.

Ți-ai umplut sticla cu apă?

Da!

Poate.

Nu.

Am uitat.

Dragule, bea din asta.

Haide. Moth.

Haide, bea-o pe toată.

Jos ar putea fi o casă sau...

Este o plajă nu foarte departe.

Se pare că acolo sunt toalete.

- Cum? - Acolo.

Ce?

- Acolo! - Da.

Cum am putut uita să umplu cu apă sticla?

Prostule!

Moth...

Cine construiește un grup sanitar

și apoi îl lasă încuiat?

- Este inutil! Inutil! - Moth!

Îți vei rupe degetele de la picioare.

Trebuie doar să găsim o casă.

Nu, noi aveam o casă!

Era a noastră. Am avut o casă și am pierdut-o.

Ne-au luat-o!

Asta nu o să ajute!

Judecător nenorocit!

Nu i-a păsat!

Ne-a luat casa. Ne-a luat casa!

Nu, amărâtul de prieten al tău, Cooper, ne-a luat casa!

De ce nu ai arătat scrisoarea mai devreme?

Asta era tot ce trebuia să faci!

Vrei să te oprești cu acea scrisoare?

Și investiția ta stupidă, stupidă!

Nu aveam nevoie de acei bani!

N-am apă, dar am acadele cu rubarbă.

Costă 99 de pence.

Vom lua patru.

Patru, bine.

Poftim.

Plătesc eu.

Bine.

Bună.

Bună. Mulțumesc.

- Citești o carte? - Da.

Ce este?

Beowulf.

Te inspiră?

Da.

Să scrii?

Nu știu ce să spun despre asta.

Avem o casă în apropiere, dacă vreți ceva de băut.

Soția mea tocmai a gătit lasagna.

Vă puteți încărca telefoanele, vă puteți relaxa...

Bere rece ca gheața.

Ciao, fetelor.

Ciao, dragule.

Ai primit mesajul meu?

Ce fantastic. Este epic.

- Bună. - Ești bine?

Da, sunt bine. Încântat de cunoștință.

Unde te doare?

- Eu sunt maseuză. - Așa este.

Mă doare peste tot.

Las-o pe Bea să-ți facă un masaj.

Grant are probleme cu spatele, iar ea îl mai masează.

- Fă-i un masaj, Bea. - Da. Vrei unul?

Un masaj viguros? Este destul de intens.

Vai de mine. Ar trebui să fac un duș mai întâi.

Fetele pot pregăti toate astea.

- Haide, să intrăm, Simon. - Am luat noi bagajele.

- Eu aduc eu băuturile. - Pe aici.

Te rog să te servești.

Îți place să locuiești aici?

Locuim în Londra cea mai mare parte a timpului,

dar coborâm aici când putem.

Cu ce te ocupi? Muncești?

În clipa asta călătoresc pe jos.

Îl susții foarte mult.

Ce vrei să spui?

- Să mergi cu el. - Ei bine, este soțul meu.

Frumos.

Îți scrie vreodată poezii?

Cine?

Crezi că pot face o poză?

Știi, poet cu hashtag?

Stați puțin. Credeți că soțul meu este poet?

Simon.

Simon Armitage?

Cine este Simon Armitage?

Poetul.

Nu, el este Moth. Moth Winn.

Este din Staffordshire.

Bine. Doar puțin mai sus... puțin mai sus.

O, Doamne, asta-i magie!

Nu, nu... nu te opri. Să nu te oprești.

Cum a fost masajul, oricum?

Da, a fost bun.

Bun?

Ce?

Cred că ești geloasă, doamnă.

Nu fi naiv.

Cine erau toate acele fete tinere?

Dumnezeu ştie.

Poate că tu ești Simon Armitage.

Poate că am trăit cu Simon Armitage

în tot acest timp.

Totul este o nebunie.

Da.

Nici măcar nu am apucat să gust lasagna.

Ei bine, eu am băut berea.

101,4 kilometri

Bună ziua.

Bună ziua.

Faci drumeții?

Da, da.

Vrei o ceașcă cu ceai?

Nu. Mulțumesc.

Trebuie să fim în Braunton până la ora 16.

Suntem în întârziere.

Grăbiţi-vă.

Grăbește-te din spate!

Doamna mea ar dori o ceașcă cu ceai?

Întotdeauna.

Mulțumesc.

- Mai bine te grăbești. - Da.

Trebuie să fiu în Franța în septembrie.

Poți mânca o înghețată imediat, dragă.

Ei bine, dacă mama ta este de acord.

Cred că ar trebui să intrăm în apă, nu-i așa?

Este Rowan.

Ciao, Rowan. Ești bine?

- L-am ratat pe omul de legătură, mamă. - Ce?

A fost o întârziere.

Ce? Ești în Croația?

Am ratat întâlnirea.

Nu sunt sigură cum voi mai ajunge acolo.

Ei bine, poți face o rezervare la un hotel?

Nu-mi permit să mă cazez la un hotel.

Ei bine, unde ești, draga mea?

Alo? Alo?

Bateria.

Ce...? Este bine?

Nu, nu este. Nu s-a mai întâlnit cu meditatorul ei.

- De unde a sunat? - Nu știu! Am fost...

Vă rog să lăsați un mesaj

pentru Rowan după ton.

Rowan, sunt mama.

Sper că ți-ai găsit un meditator.

Sună-mă.

Să nu te lași luată cu mașina de oricine, da?

Te iubesc. Pa.

Rowan?

- Rowan? - Mamă.

Ce mai faci?

Ce s-a întâmplat?

- Mă auzi? - Da.

- Mamă? - Unde ești?

- În Croația. - Ea a ajuns acolo.

Cum ai ajuns acolo?

Ești bine?

Sunt bine. Am luat alt autobuz.

Tu ești bine?

Părea că ceva nu era în regulă.

Nu, doar că...

Doar eram îngrijorată pentru tine.

Sunt bine. Nu-ți mai face griji. Cum a fost călătoria?

Acum trebuie să plec. Sunt la serviciu.

Bine. Să ai grijă de tine.

- Pa. - Mă bucur că ești bine.

- Ea-i bine. - Bine.

Grozav.

Nu am putut s-o ajut.

Nu-i pot ajuta.

Am nevoie de un duș. Și am nevoie de unul acum.

Și aș da toți banii din lume să avem unul.

Cutie comună Vă rog să luați tot ce vă trebuie

Atenție la scări, a spus el.

Ești atât de tânăr pe cât te simți.

Da.

148 kilometri

O, dragul meu!

Este un pârâu chiar acolo jos.

Vor fi copaci și umbră.

Mă întorc imediat. Bine?

Bea.

Acum îngheț.

Să te încălzim.

Trebuie să mănânci.

Dor o lingură. Încă una.

Îmi pare atât de rău.

Îmi pare atât de rău.

Îmi pare atât de rău.

- Ray. - Ce?

Ce se întâmplă dacă acesta-i sfârșitul?

- Nu este. - Da, dar dacă este?

Nu este, nu este.

Nu este.

Trebuie să spunem consiliului că tu reprezinți o urgență.

Da, ai nevoie de locuință și de îngrijire.

Trebuie să-i vedem pe copii. Așa...

Așa este greșit. Pur și simplu totul este greșit.

Astăzi ai luat pregabalin?

Nu l-am mai luat de o săptămână.

Cum?

Ei bine, asta era cauza.

Acesta este un sevraj, dragule.

Unde sunt? Trebuie să le iei.

Nu vreau să mă mai bazez pe ele.

Vreau să am mintea limpede.

Dar...

Dar durerea?

Știu de ce am nevoie. Trebuie doar... trebuie doar să mă opresc.

Bine? Putem doar...

Putem să ne oprim aici puțin?

Doar... să trecem de asta.

Și apoi...

va fi bine. Te rog?

Cioc, cioc.

Pot să intru?

Da.

- Te simți mai bine? - Da.

Am reușit să fac niște ceai.

Bine.

Ai grijă.

Am luat-o, am luat-o.

Bine ai făcut.

Bună ziua.

Vindeți plăcinte?

Doar baton de ciocolată.

Vindeți tăiței?

Doar baton de ciocolată.

Pun pariu că este gustos.

Bună, prietene.

De unde ți-ai luat plăcinta?

De la centrul pentru vizitatori.

Unde este centrul pentru vizitatori?

Pe vârful dealului.

O, grozav.

Scuză-mă. Cât costă plăcintele?

Nu mai servim mâncare. Îmi pare rău.

Nu, nu spune asta. Nu. Este...

Arată atât de bine. Și...

miros uimitor. Mă cheamă.

Vorbesc serios. Îmi spun să le mănânc. Le auzi?

Mănâncă-mă, îmi spun. Ascultă cu atenție.

Nu sta.

Îmi pare rău.

Ei bine, poți să ne umpli sticlele cu apă?

Da, sigur. O voi face pentru voi.

Mulţumesc.

Îl cunoști?

Este un idiot.

Pleacă.

Se înrolează în armată.

Ei bine, nu părea prea încântat de asta.

Nu s-a înrolat?

Nu.

Bine.

Mulţumesc.

Mulţumesc.

Așteptați afară o secundă, până pleacă șefa.

Ei oricum le aruncă.

Mulţumesc.

- Unde este? - Cine?

Vai, ce grozav.

Crezi că se îmbracă pentru cină?

„Pentru fiecare dintre noi, a trăi în această lume

înseamnă a aştepta sfârşitul.”

„Oricine poate câştiga slava înainte de moarte.”

202,7 kilometri

Ce?

Debitarea directă a fost anulată. Standard Life.

Dar am anulat-o.

Asta-i asigurarea locuinței. Nu mai am nevoie de ea.

Putem obține rambursarea?

Mă tem că va trebui să o obțineți de la compania de asigurări.

Ei bine, pot retrage 1,38 lire sterline, vă rog?

Mulţumesc.

Sunt sigură că am anulat-o.

- Am anulat totul. - Nu mai contează.

Adică, cam 1,5 lire pe zi timp de o săptămână, Moth.

Ne confruntă cu un volum mare de apeluri în acest moment.

Sunteți al zecelea în așteptare. Vă rog să continuați...

Ei bine, nu contează dacă ai anulat-o sau nu. Noi...

Știi tu, noi... facem tot ce putem.

- De ce răspunde doar robotul? - Ne confruntăm

cu un volum mare de apeluri în acest moment.

- Sunteți al zecelea... - Poate că nu am anulat-o.

Nu... Și o anulezi acum!

Și nu avem bani.

Am primit 11 lire sterline, nu-i așa?

Ne vom descurca.

Ei bine...

Vom avea nevoie de numărul poliței de asigurare.

Da?

Eu nu-l am, Moth.

Tu îl ai?

Între orele 8 dimineața și ora 16, de luni până vineri.

Suntem la sfârșitul unei zile agitate de joc la The Oval.

Mai sunt cinci mingi de jucat, dacă lumina ne mai permite.

Și Anglia mai are nevoie de o minge

pentru cea mai istorică dintre victorile neașteptate.

Intră Starc.

Ce?

Ai adus radioul?

Mai sunt cinci mingi. Liniște.

Ei vorbesc despre lumină.

Va fi o remiză.

Ce păcat. Puteam să câștigăm.

Cât de greu este?

De ce l-ai luat?

Sunetul.

Mă simt ca acasă.

Woakes îl prinde de picior.

Terenul este rapid, se întoarce la capătul aruncării.

Chiar mă simt mai bine după pastile.

Nu sunt sigur că Anglia își poate permite

să mai câștige în această etapă.

Anglia are nevoie de 33 de puncte.

Spui că nu mai este?

Că a fost anulată?

Ce mai faceți?

- Aveți bagaje de o zi? - Veniți din Minehead.

Cu autobuzul?

- Mergem pe potecă. - Corect.

O să ne oprim.

- Unde? - Pe coasta Land's End.

- Mulțumesc. - Cu plăcere.

Este foarte plăcut pe vremea asta.

Ce veți face când se schimbă vremea?

O să ne punem încă o haină.

El este iresponsabil.

Să mergem.

- Bună dimineața. - Bună.

Ce mai faceți?

- Bună dimineața. - Bună dimineața.

Nu ne-a mai rămas mâncare.

Ei bine, aici greșești, doamnă detectiv.

Uită-te.

Aș putea fierbe un iepure.

Oricum, nu este suficient gaz.

- Ceai, atunci? - Da.

228,5 kilometri

Asta-i o librărie.

Cine ar vrea să audă o poveste?

Cea mai grozavă poveste spusă vreodată. O poveste despre moralitate,

noblețe, eroism, pierdere, iubire. Toate sunt aici.

Are o mie de ani.

Este veche de peste o mie de ani.

Scrisă de Simon Armitage!

Cele mai mari personaje despre care s-a scris vreodată.

Este puțin sângeros, dar este o hartă de parcurs într-o viață.

„Danezii cu sulițe...” vă oferă un indiciu.

„Danezii Spear-Dane în vremurile de altădată

și regii care au condus, au avut curaj și măreție.

S-a auzit de campaniile eroice ale acelor prinți.”

Cine a auzit de asta? A auzit cineva de Beowulf?

Eu. Este bună.

Tu poți să pleci pentru că știi cum se termină.

Să taci.

„A fost Shield Sheafson...”

Încercați să rostiți numele după câteva băuturi.

Shield Sheafson.

„Flagelul multor triburi,

un distrugător de bănci din paie...”

Adică acesta ești tu.

„Făcând ravagii printre dușmani.

Această teroare a trupelor, care a ajuns departe.

Un copil orfan la început, va înflori mai târziu

pe măsură ce puterile sale creșteau și era dovedită valoarea sa.

În cele din urmă, fiecare clan de pe coastele îndepărtate,

dincolo de unde înota balena, a trebuit să-i cedeze locul

și să înceapă să plătească tribut. Acesta a fost un rege bun.”

O, stai puțin.

Fă un tur cu pălăria.

A construit cea mai uimitoare sală pe care ați văzut-o vreodată.

A adus meșteri din toată lumea să construiască ceva

ce s-a dovedit a fi una dintre marile minuni ale lumii.

Și dădeau petreceri acolo în fiecare seară.

Ceea ce era minunat dacă erai invitat.

Cei răi nu erau.

„Un demon puternic, un rătăcitor prin întuneric,

a purtat o durere grea care l-a chinuit.

Se auzea zgomotul banchetului zgomotos

în fiecare zi în acel hol.

Tu poți fi Beowulf... Ai bani pentru mine?

Este o doamnă drăguță cu o pălărie undeva.

Unde este doamna cu pălărie?

- Sunt aici! - Este acolo.

Mulțumesc foarte mult.

„Comori neașteptate

au fost adunate lângă el și i s-a dat un adevărat echipament.

Nu se mai auzise niciodată de o barcă atât de bine dotată,

cu echipament de luptă, cu arme tăioase

și protecție cu zale.”

- Încă o liră. O liră. - Da, știu.

Aici nu este camping, să știți!

Sunteți dezgustători,

voi care campați aici, pe vârful stâncii!

Este scandalos.

Haide.

270,3 kilometri

Ce este?

Doar mă uitam la păsări.

Unde se adăpostesc.

Ele știu locul mult mai bine decât noi, nu-i așa?

Da.

Stai puțin, draga mea. Vin.

Aici, dă-mi mâna. Ridică-te... ridică-te încet.

Ai grijă la ochi.

Te-am prins. Te-am prins.

Da.

Bine, bine.

Așa.

Stai puțin.

Prietene. Prietene, oprește-te. Oprește-te, te rog.

Ești bine?

Bună ziua.

Nate mi-a spus că ai căzut într-un tufiș de porumbar?

Da. Am leșinat.

Avea spini. Chiar îți provoacă rău.

- Porumbarul este otrăvitor. - Da.

- Deci locuiți cu toții aici? - Cei mai mulți dintre noi.

Sunt câțiva care lucrează pe timpul verii.

Oamenii pur și simplu nu își permit să închirieze pe aici.

Deci, mai primiți oameni?

Nu prea mai putem primi pe altcineva.

Nu până nu pleacă cineva.

Nu am fost atent.

Chiar a aruncat patru?

Și voi ce faceți?

Noi doar... ne aventurăm în drumeție.

Frumos.

Mă bucur că ai putut să te odihnești puțin aici.

Noi ne-am pierdut casa.

Și traiul nostru obișnuit.

Îmi pare rău, Ray.

Îmi pare atât de rău.

Mulţumesc.

Moth?

Da.

Ce vom face când vom ajunge la Land's End?

Ne vom întoarce, nu-i așa?

O să-mi găsesc ceva de muncă.

Nu vreau să ne mai întoarcem dacă nu mergem

- la ferma noastră. - Știu.

Ai ciocolată?

De ce aș avea?

- Ești drogată. - Nu, nu sunt.

Te simți mai bine, totuși?

Ne-am simțit ca în vacanță pentru o secundă.

- Oamenii sunt atât de amabili. - Da.

Trebuie să fie astfel ca să depășească greutățile.

Care greutăți?

Ești puțin cam drogată, draga mea, nu-i așa?

- Moth. - Da.

Ești bine?

Da. Sunt.

Reziști foarte bine.

Da.

Sunt bine.

Dacă te conectează vreodată la aparate, o să vin la spital și le voi scoate din priză.

Să faci asta, draga mea.

- Aș face-o. - Știu că ai face-o, draga mea.

Vreau să o faci.

- Mulțumesc. - Mulțumim mult.

Cu plăcere.

Ciao.

Ciao, Ray.

Moth! Moth!

Moth, mareea!

Vine un val.

Pur și simplu se mișcă încontinuu.

Haide, fă-o!

- Lasă cortul! - Nu-l las aici!

Este casa noastră!

Uită-te la tine!

Cum te poți mișca!

Haide.

Este uimitor.

Da!

Intră și tu, draga mea.

Trebuie să vezi asta.

- Ce să văd? - Asta!

Doamne, este rece.

Este plăcut după ce intri. Haide.

Ești pregătită? Scufundă-te.

Ține ochii deschiși. Bine?

Unu, doi, trei.

Ce ți-am spus?

Cât de frumos.

O, Doamne.

Nu cred că mi-a mai fost vreodată atât de frig.

Nu.

Așa.

O, Doamne.

Este bine.

O, Doamne.

Moth.

- O, Doamne. - Scuză-mă.

Scuzați-mă.

Ciao.

Ce vrei?

Cum te numești?

Sealy.

Sealy? Este un nume foarte frumos.

Ești bine?

Da.

Ei bine, noi mergem pe jos dacă vrei să mergi cu noi.

Nu.

Bine. Îți dau numărul meu dacă te răzgândești.

Tu ce faci acolo?

- Nimic. Doar vorbeam. - Despre ce vorbeați?

- Ești bine, prietene? - Da, sunt bine.

Dar nu spune că sunt prietenul tău.

- Soția ta încerca să... - Soția mea doar vorbea cu ea.

Nu vreau să vorbească. Fără discuții.

- Plecați. - Bine, bine.

Plecați.

Ar putea fi oricine și tu doar vorbeai cu ei.

- Ești bine? - Trebuie să mă ușurez.

Te vom aștepta.

Poți veni cu mine?

Da.

Ai apă?

Da.

Bună ziua.

- Ce faceți? - Ați înotat?

Nu. Mergem pe jos.

Minunat.

Este în regulă. Nu ne grăbim.

- Cum este apa? - Minunată.

Dar și rece.

Eu și James...

obișnuiam să culegem mure aici, când eram băieți.

Și sunt sărate, stropite de mare.

- Mulțumesc foarte mult. - Nu, este bine așa, prietene.

Știi tu, doar... doar respiră.

Continuă doar să respiri.

Da.

Trebuie să așteptați

acel moment de perfecțiune și gust bun.

Și dacă ceața apare chiar atunci,

așezându-și ușor aerul sărat pe fructe,

este o mură perfectă, ușor sărată, nu-i așa?

Nu le poți face așa.

Trebuie să apară în timp

și natural.

Un cadou.

Bine. Să mergem, James.

Așa.

- Pe curând. - Mulțumesc foarte mult.

- Da. - Mulțumim.

Sunt un dar.

Sunt un dar!

Acum mă voi întoarce jos.

Ce?

Mă voi întoarce jos.

Ei bine...

- Vino cu noi, Sealy. - Da.

Până în orașul următor.

Ai pe cineva cu care ai putea să stai o vreme?

Cu bunica mea, dar...

autobuzul costă cinci dolari.

Cred că o să mă întorc puțin la băieți.

- Ești sigură? - Este o idee bună?

Așteaptă.

Poftim.

Aici.

Ia-i.

Du-te la bunica ta, bine?

Mulţumesc.

Să ai grijă de tine, bine?

Acolo este marea și acolo este pământul.

Să nu cădeți în mare.

Tom a spus că și-a subînchiriat camera.

Este un băiat deștept.

Cel puțin știm că amândoi sunt în siguranță și au căldură la universitate.

450,6 kilometri

- Este Polly. - Da?

Scrie că vrea să-și tencuiască șopronul.

Ea spune că putem locui în el peste iarnă dacă îl tencuim noi.

Plus alte câteva lucruri.

Sună bine.

Am avea un acoperiș deasupra noastră.

- Să spun da, atunci? - Adică...

Nu putem continua așa, nu-i așa?

O voi suna.

Este prietenul nostru.

Te sună.

Ciao, Polly.

Bureții aceia pe care îi doreai ajung după-amiază.

Minunat.

Și am găsit această cadă veche de mortar.

- Se întărește chitul? - Ei bine...

Nici ei nu vor personal suplimentar la pub.

Aș vrea ca Polly să bată la ușă când mai intră.

Este casa ei.

Ei bine, noi nu suntem niște iobagi.

Stăm aici doar puțin.

Lucrăm.

Ea ar trebui să bată la ușă.

- Ciao, Polly. - Ciao.

Ray, am găsit de lucru.

Ce este?

Tunderea oilor.

Știu. Dar, ascultă-mă.

Tu ai mai făcut așa ceva.

Ei chiar nu vor o femeie,

dar le-am spus că ești expertă.

Dau 1.500 lire pentru un sezon.

Genial.

Dar ei sunt cam... ciudați.

Nu-i o problemă.

Haide! Continuă!

Oprește-te!

Ruleaz-o spre interior.

Mai repede, Ray! Ai grijă să nu fie paie pe ea.

Continuă așa! Mai repede. Poți reuși!

Nu te opri.

- Am prins-o. - Bravo!

Am câștigat.

Se poate mișca bine când vrea, nu-i așa?

Te-ai descurcat bine acolo.

Mulţumesc.

Noroc.

- Este bună. - Mulțumesc.

O, Doamne.

Abilitățile tale nu încetează niciodată să mă uimească.

Puteți să rămâneți aici pentru totdeauna și să faceți ca totul să arate mai bine.

Aici și în casă.

Aproape am terminat, oricum.

O să beau ceva. Vrei și tu?

Tocmai mă pregăteam să mă odihnesc.

Corect, da. Amândoi?

Da. Îmi pare rău.

Bine.

Așa rămâne mai mult vin pentru mine.

- Pa. - Noapte bună.

Ea-i doar singură.

Da, ei bine, du-te tu. Acum nu sunt o companie prea bună.

Mulţumesc.

Sunt toți acolo.

Ne vedem anul viitor.

M-am gândit la diverse lucruri

în timp ce tu lucrai.

Am făcut niște cercetări și...

Ei bine...

Mi-ar plăcea foarte mult să studiez.

Știu că sună ca o nebunie.

Aș vrea să practic agricultura sustenabilă.

Asta nu sună a nebunie.

Unde?

Plymouth are un curs.

Universitatea Plymouth.

Dacă mă acceptă, aș putea obține un împrumut studențesc.

Am putea trăi din asta.

Cred că mi-am mai revenit

nu doar datorită mersului pe jos. A fost...

M-am simțeam liber. Înțelegi?

Cred că ar trebui să continuăm să mergem pe jos.

Ajungem la Land's End și continuăm de acolo.

Dar tu ai nevoie de odihnă, dragul meu.

Avem 1.500 de lire sterline.

Știi că sunt suficienți pentru o pensiune, dacă ne dorim asta.

Știu că-i o nebunie...

pentru că vorbim despre viitor.

Ce crezi?

Cred că ești frumos.

Vai de mine. Nu știu ce să zic despre asta.

Ce zici de aventura pe jos?

Chiar mă bucur.

Ei bine, știu că a fost foarte greu, dar...

nu aș schimba nimic.

Tu ai schimba?

Nu știu.

Ei bine, aș schimba boala.

Desigur că aș face-o.

Dar restul.

Am crezut că...

ferma și restul, totul era...

nu reprezenta, dar nu era așa.

A fost un adăpost.

Și Dumnezeu știe că toată lumea are nevoie de adăpost, dar...

ne trebuie și libertate.

Când va veni...

sfârșitul,

vreau să mă incinerezi.

Și apoi, când mori,

copiii ne-ar putea pune în aceeași...

urnă sau cutie, orice ar fi.

Să ne aducă aici,

ca o strângere bună de mână...

și să ne trimită pe drumul nostru.

Împreună.

Bine.

Bine.

Bun.

Mai este și altceva?

O să fac ceaiul atunci, bine?

Când mi-ai spus prima dată că mă iubești,

nimeni nu-mi mai spusese asta.

Nimeni.

Nici familia mea. Nimeni.

Și apoi, când ai spus-o...

Tu ești casa mea.

Bună ziua.

- Vine ploaia. - Da, da.

Am văzut păsările adăpostindu-se acolo în spate.

Și tu le urmărești?

Da. Aveți acea expresie deosebită.

Expresie?

Oamenii de aici luptă împotriva intemperiilor. Împotriva vremii.

Dar când te-a atins,

când o lași să te pătrundă,

nu vei mai fi niciodată la fel.

Ești sărat.

Baftă.

Traducerea și adaptarea realizate de ✰✰ Gicu ✰✰

Ray și Moth și-au continuat drumeția și s-au cazat temporare la străini până la capătul drumului sării.

Moth și-a finalizat studiile universitare și apoi a lucrat în agricultura sustenabilă,

în apropiere de locul unde și-au încheiat drumeția.

Ray și-a transcris notițele despre cei 965,6 kilometri ca un cadou pentru el.

Au fost publicate și a devenit un succes internațional.

După un deceniu de la călătoria epică, Moth încă trăiește cu CBD

și ei continuă să meargă în drumeție.