Original subtitles

Anterior în Dexter...

Avem un ucigaș în serie care omoară șoferi de Uber.

- I se zice Pasagerul Întunecat. - Poftim?

Vrei să-l vânezi pe ucigașul în serie.

Mi-a furat numele.

Cum devin șofer la „Your Car”?

Cum a dispărut Dexter așa subit?

Avea o camionetă.

Mă poți anunța dacă apare pe undeva?

Dacă Harrison a ucis aici, a curățat impecabil.

Detectivii Wallace și Oliva, Omucideri.

Ea vede lucrurile altfel decât noi.

Îi ofer ce-i trebuie: cineva care să-l supravegheze și să-i acopere greșelile.

O picătură de sânge, un fir de păr.

Dar a fost curățat locul ca să ascundă un cadavru măcelărit aici?

Cineva cu experiență criminalistică a curățat camera ca să ascundă dovezile.

Exact ce-i trebuia lui Harrison: un polițist priceput.

Poliția vrea să vorbească cu tine.

DEXTER RENAȘTEREA

Rahat! Ai un încărcător?

De telefon?

Rămân fără baterie.

Scuze, nu am.

Întârzii la o întâlnire.

Am găsit o tipă mișto pe o aplicație.

E majoretă la „Knicks”.

Uite.

Da, drăguță.

Mi-e sete, ai niște apă?

Vrei să opresc la un magazin?

Nu, întârzii.

N-ai o sticlă de apă pe-aici?

Ar trebui să am?

Baftă la...

...întâlnire.

Să conduci un Uber

nu-i cea mai proastă meserie.

Ajungi să cunoști orașul.

Și e o acoperire bună când urmărești pe cineva.

Trei stele, nu-i rău.

Rahat.

Dexter, prietene.

Ce e?

„Prieteni”. Încerc să-i evit.

Mai ales pe cei din spatele camerelor.

Am primit o alertă de la „Your Car”,

cică am 4,2 rating.

- 4,2? - 4,2?

Dacă mai scade, ți se suspendă contul.

Nu mai condu în seara asta.

- Da. - Perfect.

Nu mai lua nicio cursă până nu te ajut să ieși...

din încurcătura asta.

Bine.

„VETERINAR”

Scuze, trebuie să răspund.

Nicio problemă, sunt aici.

4,2? Doamne ferește.

Alo?

Bună ziua. Doctor Bateman?

Patrick Bateman.

„American Psycho” m-a marcat la 19 ani.

În persoană.

Vă sun de la Centrul Veterinar să confirm

o comandă urgentă de Etorfină.

Medicamentul M99, să paralizez „Pasagerul Întunecat”

și orice alt oaspete de pe masa mea.

Da, la cutia poștală, vă rog.

A trecut ceva timp de la ultima comandă.

Ai părăsit soarele Floridei pentru New York?

Dacă reușeesc aici...

Ne bucurăm că ați revenit, dre.

Mă bucur să revin.

Doctorul e gata de treabă.

Îl recunoști pe acest bărbat?

Da, a fost un client.

E bărbatul care a murit, nu?

A fost ucis.

Ce relație aveai cu el?

Era generos cu bacșișurile.

Toți se bucurau să-l ajute.

Toți? Sau tu în mod special?

Se pare că te simpatiza, nu?

Cred că da...

Mi-a cerut să fac diverse pentru el.

Diverse? Ce anume?

Lucruri normale.

Să-i lustruiesc pantofii, să-i iau hainele de la curățătorie...

Bine...

Odată m-a rugat să-i cumpăr iarbă.

Deci, pe lângă procurarea de droguri,

s-a mai întâmplat ceva memorabil în timpul șederii lui?

Shauna? Ești bine?

Nu.

Asta e o filmare de pe camere din noaptea morții dlui Foster.

O cunoști pe femeia asta?

Da... Ryan.

Dl Foster a spus că e soția lui.

Nu e soția lui.

Femeia era cazată la hotel, în propria cameră.

Dar mă bucur că-ți amintești atât de bine.

Ce-ți spune aici?

A spus că soția lui e beată,

și că are nevoie de ajutor s-o urce în lift.

Nu ți s-a părut ciudat că nu se putea ține pe picioare?

A spus că... era beată.

Nu era beată. Era drogată.

Am găsit Rohypnol în geanta dlui Foster.

Tot tu i-ai făcut rost de el?

Ce? Nu.

Ești sigur?

Pentru că în filmare nu pari deloc îngrijorat,

că o femeie drogată e târâtă sus de un străin.

Știu doar ce mi-a spus el.

Nu pot deosebi o bețivă de o drogată.

Ce s-a întâmplat după asta?

I-am ajutat să ajungă la cameră.

Am deschis ușa, iar ei au intrat.

Ai intrat cu ei?

Nu.

Nu.

Pentru că e ultima dată când dl Foster a fost văzut în viață.

Înainte să-l găsim tocat într-un tomberon.

Deci, au intrat în cameră...

Și apoi?

Am coborât.

- Cu liftul? - Cel de serviciu.

Angajații nu folosesc lifturile publice fără un client.

Mi s-a terminat tura și am plecat acasă.

Și anume?

M-am dus la un bar.

Îmi pare rău.

Nu am 21 de ani.

Nu voiam să recunosc...

Am agățat o fată acolo...

...și am petrecut noaptea cu ea.

Cum o cheamă?

Julie.

Jodie.

N-am apucat să-i iau numărul.

Ar fi bine să-i afli numele,

fiindcă e singurul tău alibi.

Alibi?

Sunt suspect?

Nu ești în afara cercului de suspecți.

Încă adun probe...

Trimite-mi numele și datele ei...

...dacă reușești s-o găsești.

Am terminat.

Ei?

Să căutăm toate filmările de supraveghere posibile

cu domnul Morgan.

Prima dată ai lipsit trei săptămâni.

- De data asta patru. - Ce? Nu.

Data viitoare trei ani?

Mergem la Berkeley. E cel mai bine pentru noi!

Scuze, nu vreau să vă întrerup.

Nu, intră. Tocmai ne așezam la cină.

Nu. Putem vorbi de rating mai târziu.

Nu, rămâi.

Avem multe de discutat.

Încearcă asta... e supă de manioc.

E delicioasă.

Să ne rugăm.

Rugăciunea nu e stilul meu.

Doamne, binecuvântează această mâncare,

această familie

și oaspeții minunați pe care ni-i trimiți.

Și dă-ne înțelepciunea

să luăm deciziile corecte.

- Amin. - Amin.

Deci...

Dexter, Joy tocmai ne explica

de ce insistă să plece de lângă noi... din nou.

E vorba de masterat, Sam are dreptul să-și aleagă universitatea.

Încerc să obțin un MBA

și sper să fiu acceptat la Berkeley.

E în California!

Lasă-i în pace.

Doar pentru că tu n-ai plecat niciodată de-acasă,

nu înseamnă că ei nu pot.

Un astfel de pas e o decizie mare.

Dexter.

De ce ai plecat din Miami?

Miami?

De unde știi?

Îmi verific toți chiriașii.

Dragă...

Ce?

Are o gaură de zece ani

și vreau să știu cine locuiește aici.

Sunt investigat.

Da, am locuit mult timp în Miami.

Dar am pierdut niște oameni...

...foarte apropiați, așa că...

Am dispărut o vreme, am luat-o de la capăt.

Și acum ești imigrant în New York, la fel ca noi.

Mâine mă ocup de tot.

Și o să ai cel mai mare rating din oraș.

Aș vrea să fiu la fel de pasionată de munca mea!

Pasionat?

Dexter,

știi că stai lângă...

...cea mai pricepută specialistă

în acupunctură din întreaga lume?

Cum ar fi fost Harrison dacă ar fi avut un tată ca el?

Trebuie să plec, a fost o zi lungă.

- Avem desert. - Data viitoare.

De fapt, Constance, ai o copie a verificării?

Desigur.

Sunt doar curios să văd ce scrie.

Cu un site și 75 de dolari,

pot găsi orice.

75 de dolari și un site.

Dacă ei m-au găsit pe mine, îl pot găsi și pe „Pasagerul Întunecat”?

Mă apropii.

S-ar putea să fie el.

Ronald se poate ascunde de camere, dar nu și de bănci.

Bună dimineața, Ronald.

Fără glugă?

Nu ești la vânătoare?

Eu, în schimb, da.

Fără camere... excelent.

Avem în comun ura pentru supraveghere.

Spartul unei yale e ca mersul pe bicicletă.

La naiba.

E mai greu după 50 de ani.

Tot prefer metodele vechi.

Zero... unu... doi... opt.

Ziua de naștere a lui Reid, 28 octombrie.

E deștept.

Să-i încercăm ziua de naștere... dar invers.

N-ai fost atât de șmecher, dle Red.

Fir-ar.

Cum te descurcai cu vârsta?

Jur că îmi reveneam mai repede decât acum.

Înainte de coma de zece săptămâni?

Spune-mi că nu e permanent.

Nu știu, fiule.

N-am apucat să fiu bătrân mult timp.

Amintește-ți asta...

Îmbătrânirea e o binecuvântare.

Să găsim o dovadă.

Dacă aș fi Ronald, unde mi-aș ascunde trofeele?

Nu, prea întâmplător.

Am citit în ziar că victimelor le-au dispărut permisele de conducere.

Crezi?

Aceeași mărime.

Seamănă cu ce făceam la 15 ani.

Îmi pregăteai astfel de antrenamente.

Ascundeai dovezi.

Și tu le găseai de fiecare dată.

Vremuri frumoase, doar noi doi.

Asta era.

Arma crimei.

Urăsc suvenirurile.

Fiecare e un motiv suficient să-l omor.

Camera asta ar fi excelentă.

Pereți groși, liniște.

Obișnuiam să trăiesc așa.

O viață simplă.

Fără atașamente.

Exact ca acum.

Doar că acum ai un fiu.

Fiule.

Bridge Data Network, Emily la telefon.

Bună ziua, un prieten mi-a recomandat firma dvs.

A spus că unul dintre angajații voștri

l-a ajutat enorm la configurarea sistemului IT.

Ronald Schmidt?

Da, Red.

E foarte meticulos.

Poate să vină mâine pe la noi?

Să-i verific programul.

Va fi la Rockefeller Center, locul e public.

Să vorbesc cu șeful meu să văd dacă ne convine.

Mulțumesc.

Mâine seară.

Știu unde o să-l prind.

Așa dezactivează camerele.

O să te omor curând, Red.

Salut, Teddy. Ce mai faci?

Doar o altă zi în slujba cetățeanului.

Am primit o alertă despre camioneta lui Jim.

Dexter.

Dexter Morgan.

- Unde? - New York.

Camioneta cu numărul ăla a primit o amendă de viteză.

Am raportul aici, pot să ți-l trimit prin fax.

Nu, dă-mi doar numele și adresa șoferului.

Fii mereu cu doi pași înaintea pasagerilor.

Anticipează-le fiecare nevoie.

Dacă le e sete, oferă-le apă.

Dacă le e foame, o gustare.

Dacă le miroase gura?

- Mentosane? - Exact!

Conduc o mașină sau un chioșc?

Da.

Ai fi surprins câți oameni le cer.

Anticipează-le fiecare nevoie.

La ce e bună asta?

Bacșișuri.

Oamenilor le plac familiștii.

Îi face să se simtă în siguranță.

Doar schimbă poza aia și pune una cu fiul tău.

Mi-am pierdut pozele de familie într-un incendiu.

Nu!

O îmbrățișare? Văd că am ajuns aici.

E o tragedie îngrozitoare.

- Ești bine? - Da. Sunt bine.

Răni vechi.

Trebuie s-o lași pe Joy să-ți facă acupunctură.

Are nevoie de practică.

Încerc orice.

Atunci pune asta pe bord.

Lasă pasagerii să creadă că e fiul tău.

Nu-i o minciune propriu-zisă.

Domnul n-o să se supere.

Cel mai mic păcat al meu.

Dar trebuie să-mi spui ce părere au pasagerii despre noile dotări.

Vino, am treabă.

Șobolanii de oraș.

Încearcă mereu să se strecoare în gurile de ventilație.

Asta o să-i oprească.

Am ajuns din nou la baia perfect curată.

Am înțeles.

Analizele Shaunei au ieșit negative.

Dar i-au găsit urme slabe de Rohypnol în organism.

Ce înseamnă asta?

Că un violator în serie ori a drogat o femeie și s-a răzgândit brusc,

ori avem un erou care a salvat-o de la viol.

Aici, în camera asta.

Aici? E imposibil.

Doar așa putea opri la timp agresiunea.

Ce nu s-a întâmplat aici e tranșarea.

Tăierea cadavrului.

Da, știu ce înseamnă.

Să tai un cadavru în nouă bucăți e o muncă murdară.

Și totuși, cada asta e lună.

Deci, din nou, vrei să spui

că baia asta e prea curată?

Ucigașul trebuie să fi mutat cadavrul în altă parte

ca să facă ce nu se putea aici.

Dar probabil n-a mers departe.

- Mă duc să mă plimb. - Poftim?

Unde se duce?

Oprește-te!

Fără cheie și fără camere.

La ce oră se închide bucătăria?

- La unu dimineața. - Ce?

Hei!

Același sac.

Dar nodul,

nodul, nodul...

Nodul e legat altfel.

Pot să plec?

Cât de des e lăsată ușa asta deschisă?

Sunt anchetator, nu inspector sanitar.

Toată ziua.

Ne ușurează viața.

Deci, locul nu e complet securizat.

E posibil ca cineva din afară să se fi strecurat să comită crima.

Ar trebui să pui țepi anti-păsări deasupra camerei ăleia.

Alungă porumbeii.

La naiba.

N-o să mă obișnuiesc niciodată cu unghiu ăsta.

O fostă iubită?

Un fiu înstrăinat.

Un accident de vânătoare.

Încă simt de parcă mi se rup mușchii.

N-ai o problemă cu acele?

Nu.

Cum ar trebui să mă ajute asta, mai exact?

Acele îți deschid blocajele din fluxul energetic,

ca să elibereze forța vitală din corp.

- Vezi? - Scuze, e cam...

Exagerat? Părinții mei ar fi de acord cu tine.

Cum ți se pare vechiul meu loc?

E confortabil.

- Știi ce se zice despre casele vechi. - Pline de fantome?

Nu, de secrete.

Acolo, la raftul de cărți,

e o veche sanie de cărbuni în care îmi ascundeam iarba.

Pun pariu că ești fericită că pleci în sfârșit.

Nu pe cât crede tata.

Face să pară că fug.

Ai o viață nouă acum cu Sam.

Asta nu înseamnă că nu-mi va fi dor de tata.

Chiar dacă aș fi la 5.000 de kilometri,

tot aș vrea să-l văd.

Chiar și când te enervează?

Sau îți cere să-l împuști în piept?

Chiar și când aș vrea să-l sugrum,

tot l-aș iubi pe tata.

Cred că el uită asta.

Poate că și eu am uitat.

În regulă.

Relaxează-te restul zilei.

Cum te simți?

Mai bine.

E momentul perfect.

E singur și departe de muncă.

Dacă poliția îl prinde mâine

și n-o să mai iei legătura cu el niciodată?

Dacă poliția l-ar urmări, n-ar umbla liber.

Nu despre asta e vorba.

Băiatul are nevoie de tatăl lui.

Are nevoie de cineva.

Ce e?

Are o întâlnire.

O iubită nu e un motiv să nu-ți vezi fiul.

Vrei să-i stric seara apărând ca un „tată zombi”?

Mă crede mort.

Îi place de ea.

Ai dreptate. Harrison are nevoie de cineva.

Dar nu trebuie să fiu eu.

- Serios? - Da.

Stefan zice că nu înțeleg cum merge hotelul.

Ai putea să-i faci treaba lejer.

Nu e așa rău.

Măcar am învățat de la el ce să nu fac.

- Tu ce mai faci? - Sunt bine.

Mersi că ai venit.

Cu toată poliția de la hotel,

cred că aveam nevoie de o seară liberă.

Să vorbesc cu o față prietenoasă.

Înțeleg.

Ce i s-a întâmplat lui Ryan a fost groaznic.

Îi tot văd fața.

Harrison, era un om, ai interacționat cu el, apoi a murit.

E normal să fii trist, dar nu ești vinovat de moartea lui.

Vrei să mergem undeva?

Simt nevoia să mă mișc.

Vrei să bem o bere?

Vrei să vii la mine?

Putem viziona noul episod din „Drag Race”.

Da.

Două cuvinte: „Gorge Orwell”.

Nu te-am întrebat niciodată.

Cât timp ai fost cu tatăl lui Dante?

Vrei să vorbim despre asta?

- Bine, nu... - Nu.

Am fost cu el cam...

...o noapte.

În regulă.

Totuși, mi-a dat cel mai mare dar.

Îl iubesc atât de mult pe copilul ăsta,

chiar și când e un drăcușor,

pentru că e drăcușorul meu.

- E un copil bun. - Da.

- S-a făcut târziu. - Da.

Dacă nu te deranjează să te trezească puștiul,

poți să rămâi pe canapea.

Da.

Da, mulțumesc.

Perfect. Ne trebuie șase, aranjate așa.

VIP-urile sunt numerotate, cu restricțiile alimentare specificate.

VIP-ul numărul cinci e vegetarian.

Ai lista de cumpărături?

Aici.

Asigură-te că totul e pregătit pentru gătit

până la ora 16:00 în aceeași zi.

Nu vreți ajutor la cină?

Când a venit guvernatorul, am avut...

Asta e o adunare privată.

Respectă instrucțiunile cu strictețe.

Despre vin, notează:

scoate o sticlă de Château Lafite '82, Romanée-Conti,

Dom din '59 și Armagnac 1888.

1888? Trebuie să fie oaspeți speciali.

Ești plătită foarte bine...

...pentru discreția ta.

E clar?

Bine.

Acum, arată-mi aranjamentele florale.

Dle Morgan, nu mi-ai trimis numele fetei cu care ai petrecut noaptea.

Mă duc să pontez.

Îmi pare rău.

Am uitat complet.

Ai uitat de alibiul tău?

Vino cu noi.

După ultima noastră întâlnire, am verificat ore întregi

de filmări de la hotel

ca să vedem ce-ai făcut după ce l-ai dus pe Foster la camera lui în noaptea crimei.

Nu văd nimic.

Exact.

Clădirea are 124 de camere,

și totuși, după ce ai ajuns cu liftul

la etajul unsprezece în acea noapte,

nu mai apari pe nicio cameră.

Până la ora 16:15.

În hol, a doua zi după crimă.

Pari cam obosit acolo.

De parcă ai stat treaz toată noaptea.

Dar nu cu o femeie, așa cum voiai să credem.

Deoarece, ca să agăți o fată la bar,

ar fi trebuit să părăsești hotelul.

Dar nicio cameră nu te arată intrând

sau ieșind din clădire.

Ce-ai făcut de fapt în noaptea aia?

Ce...

Nu... nu înțeleg.

Domnule Morgan, cred că ai mințit că ai plecat din camera dlui Foster.

Cred că ți-a păsat de soarta acelei femei.

Și ai făcut ce trebuia.

Ai intrat și l-ai oprit, definitiv.

Lasă-mă să-ți descriu scena.

Îl întrebi pe dl Foster ce face

cu acea femeie evident drogată, iar el răspunde nervos.

Când nu pleci, devine violent.

Așa că faci ce ar face oricine: te aperi.

Pentru siguranța ta și a ei, bănuiesc că v-ați luptat.

Ați ajuns în baie și, în disperare,

l-ai lovit cu capacul de porțelan al rezervorului și l-ai ucis.

Am găsit praf de porțelan în rana de pe craniul victimei.

Știu că a fost o experiență șocantă, un act extrem de violent.

Dar s-a întâmplat repede, și n-ai vrut să ai probleme.

Așa că a trebuit să cureți.

Dar mai întâi, ai dus-o pe Shauna, tânăra, în camera ei.

Cu liftul de serviciu.

Apoi ai folosit ce-ai găsit în hotel ca să cureți camera cât mai bine.

Înălbitor oxigenat, isteț.

Apoi a urmat cadavrul.

Tranșarea era singura opțiune, așa că l-ai dus în locul cel mai convenabil,

bucătăria hotelului.

Care se închide la 1 noaptea, și tu știai asta.

Apoi l-ai tăiat, l-ai ambalat

și ai aruncat bucățile la gunoi.

O sarcină pe care nimeni n-o alege,

dar logică în situația în care erai.

Domnule Morgan, mi s-a spus că nu mă pricep să arăt empatie.

Dar sper să știi că înțeleg ce s-a întâmplat.

Ai încercat să faci ce e corect.

Ai salvat o tânără de la a fi violată.

Dacă vei coopera, ne putem asigura

ca fapta să fie încadrată nu ca „omor de gradul întâi”,

ci ca „omor justificat”.

Depinde de tine.

Am o mărturisire.

Te ascult.

Nu am părăsit hotelul în acea noapte

pentru că locuiesc aici.

Locuiești aici?

Sunt un om al străzii.

Dorm în fiecare noapte într-o cameră liberă.

Încerc să dorm unde pot.

Șefii mei nu știu.

De asta am mințit că am petrecut noaptea cu o fată.

Îmi pare rău.

Poate cineva să-ți confirme povestea?

Nu vreau să-i bag în bucluc.

Nu li se va întâmpla nimic.

Aplicarea articolului 140.05 din Codul Penal nu e treaba mea.

Violare de domiciliu.

Acum e momentul să-mi spui adevăratul alibi.

Fără durere.

Am avut nevoie doar de câteva ace ca să-mi revin.

Sau poate doar de unul.

În sfârșit...

Ultimul instrument de care am nevoie pentru crimă.

Nu zic că e o idee proastă.

Mersi de clarificare.

Vânătorul întinde capcana, fiule,

dar n-ar trebui să se ofere ca momeală.

Înțeleg ce spui despre pericol.

Dar am anticipat toate variabilele.

N-are unde să se stea, așa că...

îl lăsam să doarmă în camerele goale.

Nu face rău nimănui.

Șeful tău știe că faci asta?

Nu... o să-i spuneți?

Am terminat. Mulțumesc.

Stai.

Harrison e un om bun.

Eu nu ajut ticăloși.

Ce naiba, Angel? Te pensionezi?

Da, ești bătrân, dar nu chiar atât de bătrân.

- S-a aflat? - Da.

- Urma să-ți spun. - Serios?

Urmai să-mi spui? Când? Acum?

Scuze, omule. Doar că...

M-am săturat de crime.

După 30 de ani, pot să ies la pensie,

și o să mă bucur de ea.

Ce faci? Deschizi alt restaurant?

Scrii un roman? Începi un podcast?

Nu-mi spune că-ți faci OnlyFans.

Adică, te-aș susține,

dar nu mi-ar plăcea.

Nu, o să călătoresc,

și am niște treburi personale de rezolvat.

Treburi personale?

Ai o vendetă veche de reglat?

Ca în filmele cu Jason Statham?

Ați simțit vreodată că există ceva...

...de care nu vă puteți desprinde?

Da, o stripteuză din Europa de Est.

A fost o idee foarte proastă.

Nu atât de proastă.

Hai, spune-mi, ce se întâmplă?

Când va veni momentul, crede-mă,

vei înțelege.

Dar acum,

cu cât știi mai puțin, cu atât e mai bine.

Trebuie măcar să bem în cinstea ta, nu?

Trei Don Julio 1942, fără gheață.

Partenerul meu se pensionează după...

40 de ani ca unul dintre cei mai buni polițiști din Miami.

Mulțumesc.

Bun.

În cinstea lui Angel Batista,

căpitanul cu cea mai mare pasiune.

Vă iubesc, băieți.

Vino-ncoace.

Gata, ajunge.

Ți-a sosit șoferul.

Red ar trebui să-și termine ultima întâlnire acum.

Ai venit pentru Katie?

Nu, pentru Jerry, nu pentru Katie.

Ești sigur? Mașinea mea trebuia să ajungă acum zece minute.

Da, sunt sigur.

Ai spus Jerry, nu?

Da.

Să mergem.

Mă grăbesc.

Văd că mergi spre aeroportul JFK?

Da.

- Ai ieșit de la muncă? - Da.

Un idiot a decis să reconfigureze serverul firmei lui.

O pierdere de timp.

Fă dreapta spre pod.

Sigur? Tunelul e mai rapid.

Am un prieten care jură pe Cross Bronx Expressway.

Dar eu prefer drumul obișnuit.

Nu mergem la JFK. Pune ambele mâini pe volan

și fă exact ce-ți spun.

Ia-o pe podul Queensboro.

De acum încolo,

viața ta e în mâinile mele.

Ai înțeles?

Rolurile s-au inversat și urăsc asta.

Da.

Cum te simți știind că vei muri?

Sincer?

Nu e prima dată.

Ce?

N-ai simțul umorului, am înțeles.

Adică... mi-e frică.

Spune-mi.

Cui o să-i fie dor de tine când o să mori?

Când dispari brusc din viața cuiva?

Nu cred că o să-i fie dor cuiva de mine.

Dar fiul tău?

Ce-o să zică...

...când o să afle că taică-su a murit?

Sunt deja mort pentru el.

Cum ai dat-o în bară așa rău?

L-am presat prea mult să fie ca mine.

Dar, la final,

nu am fost sincer cu mine.

Ce înseamnă asta?

E ceva în mine,

care mă împinge.

Mult timp am încercat să-l reprim,

dar nu mai pot.

Stai pe loc!

- Doamne! - Parchează în față.

Bine, bine.

E timpul să-l las pe adevăratul eu să preia frâiele.

Ce faci?

Îmi iau înapoi viața și numele pe care mi l-ai furat.

Ce nume?

Pasagerul Întunecat.

La naiba!

Nu știi că nimănui nu-i place să comenteze cineva din spate?

Mi-a fost dor de sunetul ăsta.

Incredibil ce poți comanda pe internet.

Și cu transport gratuit.

Ce naiba?

Cine ești?

Ce-i asta?

Chiar și după atâta timp, e plăcut să aud replicile clasice.

„Ce e asta? Cine ești? ”

Mereu începe așa.

Apoi îți arăt victimele.

Ca Hank Garcia,

tată a trei copii, cu soția însărcinată.

Te fac să vezi ce ai făcut.

Dar după spectacolul tău din mașină,

cred că poveștile lor triste ți-ar oferi o plăcere bolnavă.

Și nu-s aici pentru asta.

- Ești el? - Cine?

Cel care mi-a spart apartamentul

și a lăsat invitația cu toate trofeele mele?

- Ce invitație? - Nu am...

Nu am cheltuit banii.

Poți să-i iei înapoi, sunt în geantă.

Și nu-mi pasă că ai găsit permisele.

Nu știu despre ce vorbești.

Și nu-ți vreau banii.

Atunci de ce naiba ești aici?

Sunt aici pentru toți nevinovații pe care i-ai ucis.

Nevinovați?

Crezi că șoferii ăia erau nevinovați?

Sunt oameni obișnuiți, muncitori,

care câștigă o pâine pentru familiile lor.

Dă-i naibii!

Tatăl meu și-a cheltuit toate economiile pe o licență de taxi.

Apoi au venit companiile ca Uber

și licența s-a devalorizat.

Era așa de îngropat în datorii, încât s-a aruncat în East River.

Când l-au găsit, avea capul tăiat

de mașina de dragat care îl căuta.

Spune-mi...

Cine naiba e nevinovat?

Șoferii pe care i-ai ucis n-aveau nicio legătură cu tatăl tău.

N-aveai niciun drept să-i ucizi sau să-mi furi numele.

Numele tău?

Cine ești?

Sunt Dexter.

Și nu e loc în lumea asta decât pentru un singur Pasager Întunecat.

Nu, nu, nu. Te rog!

Mă prostești o dată...

„Dragul meu prieten,

ești invitat la o cină festivă

pentru persoane care îți împărtășesc pasiunea.

O oportunitate pentru conversație,

camaraderie,

și împărtășirea talentului tău cu semenii.

Acceptă acești bani ca un semn de încredere.

Vor fi mai mulți dacă ești dispus să-ți vinzi trofeele.

Drumul tău e solitar.

Să-l parcurgem împreună.

Vino la următoarea locație.

Transport asigurat. ”

Doar în New York.

Mersi de pont, Red.

Dar chiar există o cină festivă...

...pentru ucigași în serie?

Ne asemănăm într-o oarecare măsură.

Diferența e că eu încă respir.

Căutarea pe internet mi-a arătat

locurile unde taximetriștii refuză să preia sau să ducă pasageri.

Locuri unde nici poliția din New York nu îndrăznește să meargă.

Un nou chiriaș caută apartament într-un cartier liniștit.

„Drumul tău e solitar. ”

Nu zău, am învățat asta cu ani în urmă.

Nu e loc de parteneri în codul meu, nici măcar fiul meu.

Dar asta e a doua șansă care mi s-a dat

să fiu ceea ce sunt.

Și e o povară pe care trebuie s-o port.

Hei.

M-au interogat.

- Ce le-ai spus? - Adevărul.

Și dacă-i spun lui Stefan că te-am lăsat să stai aici,

s-ar putea să-mi pierd slujba.

Elsa, îmi pare foarte rău.

N-ar fi trebuit să-ți spun numele...

E în regulă, doar că...

Am muncit atât de mult să construiesc ceva aici.

Dar a trebuit să mă asigur că știu

că ești ultima persoană care ar răni pe cineva.

- N-ar fi trebuit s-o faci. - Știu.

E un drum pe care trebuie să-l parcurg singur.

Dar cine-a zis că nu pot întâlni câțiva oameni pe drum?

Oameni care-mi împărtășesc pasiunea.

Oameni cu viziuni comune.

„Intrarea necesită amprenta degetului mare. ”

Rahat.

Poftă bună.

Traducerea și adaptarea: jarvis