All language subtitles for Hitlers.Death.Army-Das.Reich.S01E01.1080p.HDTV.H264-CBFM

Aceasta este povestea
diviziei SS de elit� Das Reich,

care a luptat �mpotriva Alia�ilor
p�n� la sf�r�itul r�boiului.

Solda�ii s�i, loiali F�hrer-ului,

au comis atrocit��i
revolt�toare �n numele patriei.

Sunt chema�i
acum s�-�i justifice faptele.

Debarcarea Alia�ilor �n Normandia

reprezenta o amenin�are direct�
pentru suprema�ia lui Hitler �n Europa.

Dar traseul diviziei Das Reich prin
centrul Fran�ei, ca for�� de sprijin,

a fost pres�rat
cu �i mai multe acte de barbarie,

fapte pentru care solda�ii
s�i nu vor pl�ti niciodat�.

DAS REICH, DIVIZIA MOR�II
Episodul 2: 10 Iunie 1944 - 8 Mai 1945

La 10 iunie 1944,

Das Reich comite una
dintre cele mai abominabile crime

asupra locuitorilor din satul
francez Oradour-sur-Glane.

C��iva supravie�uitori
�i amintesc masacrul.

Imagini din filmul
"Come And See" (Vino S� Vezi), 1985

"Au tras, apoi au verificat cadavrele"

"�i i-au ucis pe cei care mai mi�cau."

"Tr�geau �n mul�ime
cu pistoale, cu mitraliere."

"Am fost r�nit. Ne-au acoperit cu paie
�i surcele, cu ce-au g�sit �n hambar."

"Apoi ne-au dat foc."

"Am fost �ncuia�i �n biseric�."

"Germanii au adus o lad� mare."

"I-am spus unei femei c� e o bomb�"

"�i c� ne vor arunca
�n aer cu tot cu biseric�."

"Ea mi-a zis
s� nu mai vorbesc prostii."

"�ntr-adev�r, lada a explodat."

"A ie�it un fum gros
�i am �nceput s� ne sufoc�m."

"Nu vedeam nimic,
se auzeau �ipete �n jur."

"Fata mea cea mare
�i pierduse copilul."

"Apoi l-a g�sit, dar nu �tiu
dac� mai era �n via��."

"Fata cea mic� a fost ucis�
de un glon� venit de afar�."

"Cea mare a ars de vie."

"Atunci am s�rit pe fereastr�."

�n seara zilei de 10 iunie,

Marguerite Rouffanche
se afla �ntre via�� �i moarte.

A�tepta plecarea germanilor,
fiind �mpu�cat� �n trei locuri.

Robert H�bras,
reu�ise s� se ascund�

�i vedea cum este ars satul.

SS-i�tii lui Diekmann, confisc�
motociclete, ma�ini �i animale din sat.

Kahn ia un Peugeot albastru,
Barth, casa de marcat a b�canului.

Nu departe de ruinele
fumeg�nde din Oradour-sur-Glane,

SS-i�tii se instaleaz� �ntr-o �coal�,
unde m�n�nc� �i beau p�n� t�rziu.

Pe o hart� militar� din 11 iunie,

germanii �ncercuiesc
zona Oradour-sur-Glane,

unde comiseser�
masacrul cu o zi �nainte.

E notat cu ro�u: 500 de mor�i.

De fapt, �n satul francez
au fost ucise 642 de persoane

la 10 iunie 1944.

Dintre oamenii �ncuia�i �n hambare,
doar cinci supravie�uiesc.

Dintre zecile de femei
�i copii ar�i de vii �n biseric�,

a sc�pat doar
Marguerite Rouffanche.

Pentru Adolf Diekmann,
comandantul regimentului Der F�hrer,

care a condus masacrul,

violen�ele au avut scopul de
a-i instrui pe noii veni�i din subordine.

Tinerii erau din Alsacia,
Ucraina �i Ungaria

�i abia se �nrolaser�
�n divizia Das Reich.

�nainte de masacrul
de la Oradour-sur-Glane

nu primiser� �nc� botezul focului,

spre deosebire de camarazii lor
de pe Frontul de Est.

Acum, nu mai puteau sus�ine
c� sunt nevinova�i

de crimele comise de SS-i�ti.

Oradour nu este un caz
singular �n vestul Europei.

Dup� ce luptaser� �n Uniunea Sovietic�,
diviziile SS au fost trimise �n vest.

Au comis masacre similare
�n Italia, Belgia �i Grecia,

folosind aceleai metode
�ncercate �n Ucraina �i Belarus.

12 august 1944, Italia.

Batalionul diviziei 16 de panzere
condus de Walter Reder,

care luptase la Harkov,
�i divizia SS Totenkopf,

au executat
560 de femei, copii �i b�tr�ni

�n satul Sant'Anna di Stazzema,
pe care l-au ras apoi din temelii.

Mai t�rziu, l�ng� Bologna,

tot ei au executat
aproximativ 955 de civili

�n zona satului Marzabotto.

Ca �i la Oradour-sur-Glane,

nu s-au g�sit leg�turi
�ntre popula�ia civil� �i partizani.

Dup� Oradour,
Diekmann le cere solda�ilor

s� nu spun� nim�nui
ce s-a �nt�mplat la 10 iunie 1944,

cel mult s� spun� c� au g�sit
un depozit de arme al Rezisten�ei

pentru a-�i justifica faptele.

Iar maiorul Helmut K�mpfe,
a c�rui dispari�ie declan�ase masacrul,

este executat din ordinul �efului
Rezisten�ei, Georges Guingouin,

c�nd s-a aflat
ce s-a �nt�mplat la Oradour.

Cadavrul lui K�mpfe
n-a mai fost g�sit.

A doua zi, c��iva solda�i
din Das Reich se �ntorc la Oradour

pentru a �terge urmele masacrului.

�ngroap� cadavrele femeilor
�i copiilor �ntr-o groap� comun�.

Solda�ii comanda�i
de Otto Kahn �i Heinz Barth,

ofi�erii care coordonaser� atacul,
se �ntorc la divizie.

Pe 12 iunie 1944, la ora 08:45,

regimentul Der F�hrer porne�te,
�n sf�r�it, spre frontul din Normandia.

�n a treia zi a ofensivei
Alia�ilor �n Normandia,

se duc lupte aprige
pe uscat �i �n aer.

Sunt aduse �nt�riri
din vest �i Germania,

dar este clar c� nu vor reu�i
s�-i �mping� pe Alia�i p�n� la mare.

A�a c� F�hrer-ul ordon�
s� mai fie trimise trupe:

divizia 2 de blindate,
regimentul 1 de tancuri,

divizia 116 de panzere
�i divizia 2 SS de panzere, Das Reich.

�n timp ce Das Reich �ncearc�
s� elimine cuiburile de rezisten��,

r�sp�ndind teroarea �n calea sa,

�n Normandia, germanii nu reu�esc
s� opreasc� �naintarea Alia�ilor.

Sosirea diviziei are �nc�
�anse s� �ncline balan�a.

Totu�i, vehiculele �i armamentul
sunt �ntr-o stare deplorabil�.

�n jur de 60% dintre tancuri �i
30% dintre semi�enilate sunt defecte.

Generalul Heinz Lammerding,
comandantul diviziei,

se pl�nge superiorilor

c� panzerele defecte ar fi
trebuit abandonate mai la sud,

�ntre Montauban �i Tulle.

E vorba de zecile de blindate
trimise pe calea ferat�

de la Montauban, �n vagoane platform�,
cu c�teva zile mai �nainte.

�eful opera�iunilor speciale,
SOE, �tia asta.

�n baza informa�iilor
furnizate de Andr� Malraux,

�eful Rezisten�ei din Dordogne,

sunt trimise bombardiere
ca s� distrug� trenurile pe traseu.

Phillippe Liewer,
�eful unit��ii lui Violette Szabo,

cere armatei secrete franceze
s� intensifice sabotajele.

�n baza submarinelor germane
din Rochefort este �ntrerupt curentul.

Tronsonul de cale ferat�
Paris-Limoges este dinamitat.

�n Salon-la-Tour, localitatea
unde Das Reich o prinsese pe Szabo,

Liewer �i Maloubier provoac�
ciocnirea a dou� trenuri.

Germanilor le ia trei luni
s� repare calea ferat�.

La 13 iunie, 91% dintre cele 1.055
de sabotaje asupra c�ilor ferate

planificate de Alia�i
fuseser� duse la �ndeplinire.

Violette Szabo are probleme mari.

Dup� ce a fost prins�,
a ajuns la sediul Gestapo din Limoges,

unde i se descoper� rapid
adev�rata identitate.

E interogat� de Aurel Kowatsch,
"m�celarul din Tulle".

Camarazii ei din SOE
refuz� s� o abandoneze.

Pun la cale o evadare pe 16 iunie.

De dou� ori pe zi,
Szabo e scoas� din celul�

�i escortat� la sediul Gestapo
de doi poli�i�ti.

Camarazii trebuie s� intervin�
pe cei 200 metri c�t nu are c�tu�e.

Maloubier trebuie s�-i �mpu�te
pe poli�i�ti din ma�in�

�i apoi s-o ia pe Szabo.

�n ziua respectiv�,
interven�ia SOE e�ueaz�.

�n aceea�i diminea��, Szabo fusese
transferat� la sediul Gestapo din Paris.

La 18 iunie, divizia Das Reich
e la c��iva kilometri de front.

Regimentele adunate la Saint-L�
se preg�tesc s� intre �n lupt�.

Alia�ii �nc� ocup� o f�ie �ngust�
de p�m�nt de-a lungul coastei.

De�i americanii
�nainteaz� spre Cherbourg,

germanii rezist� cu �nd�rjire

�i �in �n loc la Caen
trupele generalului Montgomery.

�n timp ce Alia�ii
continu� debarcarea pe plaje,

generalul Charles de Gaulle
se �ntoarce �n Fran�a,

�i e ova�ionat de popula�ia
din ora�ul Bayeux, proasp�t eliberat.

Dar succesul Alia�ilor
e departe de a fi garantat.

Germanii taie aprovizionarea
Alia�ilor gra�ie unei furtuni

�i recap�t� avantajul.

Pentru Das Reich,
acesta este momentul decisiv.

Divizia a pierdut doar 40 de solda�i
pe drumul anevoios spre nord.

Elimar Schneider, alsacianul
din regimentul Deutschland,

e tot mai agitat
pe m�sur� ce se apropie de front.

"Pe drum, pe deasupra noastr�
a zburat un avion uria�."

"Simultan, am auzit explozii uria�e."

"Nu era un semn bun,
mi-a luat-o inima la galop."

"M� g�ndeam c� e un bombardier
american care scap� de bombele"

"pe care nu le aruncase
deasupra Germaniei."

Hitler coordoneaz�
acum direct ac�iunile.

Decide s� �ncerce spargerea frontului

�ntre Caumont �i Saint-L�.

La 29 iunie sunt trimise
patru divizii SS de panzere

s� recucereasc� ora�ul Bayeux,
cu Das Reich �n primele r�nduri.

Generalul Lammerding trimite
batalionul 1 al regimentului Der F�hrer.

Acesta este regimentul din care
face parte Diekmann �i Kahn,

capii masacrului
de la Oradour-sur-Glane.

Propaganda nazist�
eviden�iaz� importan�a ofensivei

�i spiritul de lupt�
al solda�ilor germani de pe front.

"�n fiecare zi se duc lupte aprige
�n aceast� parte a Europei."

"Confruntarea s-a transformat
�ntr-un r�zboi de distrugere masiv�."

"Tancurile germane,
mortierele �i tunurile"

"i-au atacat pe Alia�i la Bayeux."

�n realitate,
opera�iunea e�ueaz� lamentabil.

Germanii sunt m�cel�ri�i.

Dup� dou� zile de lupte, regimentul
Der F�hrer pierde 600 de solda�i.

Diekmann este mort,
decapitat de un tanc Sherman.

Kahn �i pierde bra�ul st�ng.

Este trimis �n spatele frontului.

A doua zi, 250 de bombardiere
britanice atac� pozi�iile Das Reich.

�n iulie, germanii se retrag,
dar nu cedeaz�.

Unit��ile Das Reich se tot mut�
pentru a veni �n sprijinul armatei

�i a contracara ofensiva Alia�ilor,
dar nu mai fac fa��.

Se lupt� ba cu englezii,
ba cu americanii.

Victoriile sunt efemere.

Balan�a puterii �nclin�
tot mai mult �n favoarea Alia�ilor.

Das Reich a intrat
�n lupt� prea t�rziu.

�n lipsa ambuscadelor Rezisten�ei

�i a atrocit��ilor comise de divizie
�n drum spre nord,

poate ar fi ajutat la ceva.

Trebuie s� se mul�umeasc�
s� umple golurile.

La 24 iulie se declan�eaz�
Opera�iunea Cobra.

�n Normandia cad nu mai pu�in
de 4.000 tone de bombe.

Este cel mai masiv bombardament
din Al Doilea R�zboi Mondial.

Generalul Heinz Lammerding,
comandantul Das Reich,

este r�nit
�i trimis �n spatele frontului.

Americanii �i men�in pozi�iile
�i �nainteaz� peste tot.

�n patru zile sunt eliberate ora�ele
Coutances, Avranches �i Granville.

�n spatele liniilor germane,
aproape de Saint-L�,

aflat �n convalescen��,
Kahn e �nt�mpinat de un comitet.

Un judec�tor militar SS vrea s� afle
ce s-a �nt�mplat la Oradour-sur-Glane.

Nun�iul papal �i prefectul
regiunii Limoges vizitaser� satul

�i se pl�nseser� guvernului
francez colabora�ionist.

"Satul Oradour era
printre cele mai pa�nice din zon�,"

"cu o popula�ie muncitoare,
lini�tit� �i cu p�reri moderate."

"Cu aceste preciz�ri pute�i reitera
protestul la guvernul german,"

"insist�nd asupra naturii
odioase a represaliilor,"

"a emo�iilor provocate
�i a terorii care a cuprins popula�ia."

Vichy cere explica�ii.

"Mare�alul a fost impresionat
de tratamentul crud �i inuman"

"la care a fost supus� popula�ia
din Oradour-sur-Glane."

"A trimis protest oficial
�efului guvernului"

"despre aceste acte nejustificate."

"Vrea s� trimit� c�t de cur�nd,"

"un membru al cabinetului
s� prezinte omagii"

"�n locul unde at��ia nevinova�i,
inclusiv copii,"

"au murit �n chinuri groaznice."

Membrii Rezisten�ei care
au ajuns la Oradour pe 12 iunie

au filmat satul distrus.

Cadavrele carbonizate
�i cl�dirile distruse �i �ocheaz�,

nu se a�teptau la a�a ceva.

Ei trimit un raport la Londra,
�n baza m�rturiilor supravie�uitorilor

�i a probelor culese de legi�ti.

�n declara�ia sa, Kahn nu se abate
de la explica�ia sugerat� de Diekmann:

la Oradour existau
arme ascunse de Rezisten��.

Judec�torul SS
d� verdictul dup� �ase luni,

accept�nd aceast� versiune
�i consider� chestiunea rezolvat�.

Protestele francezilor
nu ajung la Hitler.

Trimisul special al F�hrer-ului refuz�
s�-l deranjeze cu chestiuni a�a banale.

Hitler are treburi mai importante.

Generalii germani cred
c� b�t�lia din Normandia e pierdut�.

Hitler refuz� s� accepte
lipsa lor de �ncredere.

Se izoleaz� �i decide,
ignor�ndu-le sfatul,

s� �ncerce un masiv
contraatac la Mortain,

condus de divizia 2 de panzere,
Das Reich.

Avia�ia britanic� opre�te rapid
contraofensiva de la Mortain.

Das Reich �nregistreaz�
�nc� o lovitur� grea.

Heinz Barth, unul dintre autorii
masacrului de la Oradour-sur-Glane,

p�r�se�te frontul pentru
a-i fi amputat un picior r�nit.

Divizia Das Reich e decimat�.

Din peste 200 de panzere,
mai func�ioneaz� doar 15.

Elimar Schneider
e prins �n iure�ul luptei.

"Compania noastr� mergea
unde era mai greu,"

"Mortain, Domfront, Argentan, Falaise,"

"toate aceste nume �mi amintesc ceva,
dar nu le pot plasa cu exactitate."

"Mor�i de foame, urcam �n meri,"

"dar merele erau crude
�i nu erau bune."

"De fapt, totul era necopt."

"Solda�ii �i ofi�erii erau prea tineri."

"Nu puteam �ncerca armele �nainte,
din cauza lipsei de muni�ie."

"La c��i mor�i �i r�ni�i erau, unul
�n plus sau �n minus nu mai conta."

"Nu m� refer la camarazi."

Chiar �n toiul luptelor,

diviziile Waffen-SS continu�
s�-i caute pe membrii Rezisten�ei

�i s� comit� crime de r�zboi.

La 13 august 1944, sunt ucise
18 persoane la Tourouvre,

�n regiunea Orne din Normandia,
iar ora�ul e par�ial incendiat.

Prizonierii americani sunt
executa�i pe loc de Das Reich,

sub pretextul c� au mutr� de evrei.

La sf�r�itul
contraofensivei de la Mortain,

�nfr�ngerea Germaniei e sigur�.

Cei 100.000 de solda�i r�ma�i,
din cele 30 de divizii distruse

sunt cople�i�i
de bombardamentele Alia�ilor.

La 14 august, �efii de stat-major
dau ordin de retragere.

Dup� ce pierduser�
12.000 de solda�i �n iulie

�i al�i 28.000 lua�i prizonieri,

germanii mai pierd 10.000
�n Falaise, la sud de Caen.

Al�i 50.000 de solda�i
sunt lua�i prizonieri.

LUMEA LIBER�

Acest jurnal francez subliniaz�
amploarea pierderilor germanilor.

"�ntre Caen �i Sena
s-a c�scat o groap� comun�."

"Armata lui Hitler a fost nimicit�
de tancurile britanice."

"Germania avea p�cate de pl�tit."

"�n cele 40 de zile de lupte aprige,
Montgomery s-a m�surat cu germanii,"

"apoi i-a trecut prin foc �i gloan�e
sl�bindu-le puterea."

"�nt�i c�te unul, apoi cu sutele,"

"prizonierii germani au fost trimi�i
�n lag�rele de concentrare"

"construite chiar de ei
pentru patrio�ii francezi."

Din Das Reich a mai r�mas o umbr�
a diviziei de elit� care fusese odat�.

Cu mare dificultate,

cei care au supravie�uit
miraculos b�t�liei de la Falaise

au reu�it s� le scape
printre degete Alia�ilor.

Au traversat Sena �i au trecut
grani�a cu Belgia prin Ardeni.

Apoi au disp�rut dincolo de
linia defensiv� german� Siegfried,

�n timp ce Alia�ii
se �ndreptau spre Paris.

La 15 august,

debarcarea Alia�ilor �n Provence
mai deschide un nou front �n vest

�i gr�be�te nimicirea for�elor germane,

z�d�rnicind speran�ele
acestora de a recuceri Fran�a.

La Paris, comandamentul german
se preg�te�te de retragere.

Sunt evacua�i prizonierii importan�i,
liderii Rezisten�ei �i agen�ii SOE.

De�i a fost supus�
unui interogatoriu dur,

Violette Szabo
nu �i-a pierdut d�rzenia.

�n deten�ie, s-a �nt�lnit
cu dou� camarade din SOE:

Denise Bloch, de 28 de ani,
agent secret de top,

a c�rei familie de evrei fusese
arestat� de Gestapo �n 1942,

�i Lilian Rolfe, de 30 de ani,
o transmisionist� ruso-britanic�,

arestat� de poli�i�tii francezi.

Szabo s-a str�duit
s� le ajute �i s� le aline.

"Co�marul se va sf�r�i cur�nd",
le-a promis ea.

De fapt, era abia la �nceput.

La 8 august, cu dou� s�pt�m�ni
�nainte s� fie eliberat Parisul,

cele trei femei
sunt duse la Gara de Est

�i urcate �n trenuri de vite,
cu destina�ia Ravensbr�ck.

Acest lag�r de concentrare
pentru femei se afl� la 90 km de Berlin.

Bar�cile gem de miile
de de�inute for�ate s� munceasc�.

Sunt lupt�toare
din Rezisten�a multor ��ri,

precum �i deportate pe motiv
de ras�, evreice �i �ig�nci.

Sunt o for�� de munc� exploatat�
de industria german� din zon�.

Violette Szabo, Denise Bloch
�i Lilian Rolfe

muncesc �n fabrica de muni�ie
din Torgau, �n condi�ii �nfior�toare.

Via�a de zi cu zi a celor trei femei
e o lupt� pentru supravie�uire.

Ele nu �tiu c� Belarusul
a fost eliberat de Armata Ro�ie,

care acum avanseaz� spre Berlin.

La 25 august este eliberat Parisul.

Grani�ele celui de-Al Treilea Reich
se reduc cu fiecare victorie a Alia�ilor.

Dar r�zboiul nu s-a �ncheiat �nc�.

�n septembrie, para�uti�tii americani
nu reu�esc s� ajung� �n Olanda.

�n octombrie, canadienii lupt�
s� elibereze portul Anvers,

o cale de aprovizionare vital�
�n nord-vestul Europei.

Germania sufer�,
dar nu cedeaz� �nc�.

Hitler decide s� lanseze
un contraatac �n Ardeni,

unde pozi�iile Alia�ilor
sunt slab ap�rate.

Acest podi� e aproape
de Linia Siegfried,

aflat� la grani�a dintre Germania,
Olanda, Belgia �i Fran�a.

E considerat� impenetrabil�,
iar F�hrer-ul trimite alte �nt�riri.

Germanii vor s� sparg� frontul Aliat
�i s� recucereasc� portul Anvers.

E o ultim� �ncercare disperat�.

Scopul nu mai e s� c�tige r�zboiul,

ci s�-�i asigure o pozi�ie ferm�,

pentru a negocia pacea
pe Frontul de Vest.

�nainte de contraatac,

supravie�uitorii diviziei Das Reich
�i ling r�nile �n Germania.

Alsacianul Elimar Schneider,
ca �i restul diviziei,

se recupereaz� dup� luptele
dure de peste var�.

"Mi-am aniversat
majoratul la R�sebeck."

"A fost prima dat� c�nd
am avut parte de pu�in� lini�te."

"R�ndurile batalionului
nostru se m�reau vizibil"

"cu tineri recru�i unguri �i germani."

�n decembrie,
primesc ordin de la Hitler

s� recucereasc� podi�ul Ardeni.

JURNAL DE �TIRI

"�n diminea�a de 16 decembrie,
inamicul a fost surprins"

"de atacul nea�teptat lansat
de puternicele for�e germane."

"Sute de tunuri de toate calibrele
au nimicit du�manul."

"Infanter�tii americani
au fost m�cel�ri�i."

"Chiar de la �nceput,
americanii au suferit pierderi mari."

Heinz Lammerding,
comandantul diviziei Das Reich,

recuperat acum, dup� rana
suferit� �n Normandia,

abia a�teapt�
s� se �ntoarc� la lupt�.

Das Reich trece iar la atac.

"Intram din nou �n lupt�."

"Sim�iser�m gustul dulce al vie�ii"

"�i acum eram iar speria�i de moarte."

La 23 decembrie se duc lupte aprige
�n ora�ele Bastogne �i Saint-Vith,

iar divizia Das Reich �i face
o intrare spectaculoas� �n lupt�,

lans�nd un atac feroce
asupra americanilor

�n ofensiva din Ardeni.

Odat� stabilit� linia frontului,
SS-i�tii bat pasul pe loc.

Moralul scade
�i, ca �i camarazii s�i,

Schneider e adus la disperare
de �nd�rjirea americanilor.

"�ntr-o noapte,
c�nd eu �i caporalul dormeam,"

"compania noastr� a primit ordin
s� recucereasc� o redut�."

"Am pierdut o treime dintre camarazi
�i americanii nu s-au clintit."

Surpriza atacului a trecut.

Din cauza vremii,
Alia�ii nu primiser� �nt�riri

sau sus�inere aerian�,
dar acum vremea se �ndreptase.

Acum, ace�tia reiau
atacurile aeriene cu toate efectivele.

Speran�ele germanilor de a contraataca
decisiv sunt spulberate �n trei zile.

La 26 decembrie, divizia Das Reich
este �nfr�nt� la Saint-Vith.

Generalul Patton salveaz�
ora�ul Bastogne de asediu.

Visul a luat sf�r�it.

�n lunile care au urmat
�nfr�ngerii din Ardeni,

solda�ii diviziei Das Reich
sunt carne de tun.

�mp�r�it� �n trei grupuri
pentru a-i �ine �n loc pe ru�i

�n Cehoslovacia, Ungaria
�i spre ora�ul german Dresda,

divizia SS e nimicit� de ru�i

�n timpul ultimelor lupte
din prim�vara anului 1945.

La fel ca mul�i al�ii,

Aurel Kowatsch, care �i alesese pe
cei ce fuseser� sp�nzura�i la Tulle,

este ucis �n lupt�.

Supravie�uitorii din Das Reich
care au sc�pat de Armata Ro�ie

se retrag la Praga
�i se predau americanilor.

Germania e �n ruine,
Hitler se sinucide �n bunc�r.

Lammerding, care �n ultima
sa misiune ap�r� Berlinul,

reu�e�te s� le scape
Alia�ilor printre degete.

La 8 mai 1945,
Germania capituleaz�.

Dar Violette Szabo n-a apucat victoria
c�reia �i dedicase scurta sa via��.

�n februarie 1945, �n spatele
crematoriului din Ravensbr�ck,

este executat� �mpreun� cu colegele
ei din SOE, Denise Bloch �i Lilian Rolfe

cu dou� luni �nainte ca Armata Ro�ie
s� elibereze lag�rul

�i doar cu trei luni �nainte
de sf�r�itul r�zboiului.

Dintre cele 130.000 de de�inute
de la Ravensbr�ck,

doar 40.000 au supravie�uit
muncii silnice

�i experimentelor medicale din lag�r.

Fiica lui Szabo, Tania, care nu avea
nici trei ani, o a�tepta la Londra.

Ea prime�te
cele mai �nalte medalii

acordate postum mamei sale
de c�tre englezi �i francezi.

JURNAL DE �TIRI:
ORADOUR-SUR-GLANE

"Generalul de Gaulle viziteaz� satul
Oradour-sur-Glane, distrus de germani."

"Primarul satului Oradur i-a spus:
'Ne-a�i salvat.'"

"'V� rug�m s� ne �i r�zbuna�i.'"

"Dup� o vizit� �n cimitirul
satului ajuns �n ruine,"

"generalul de Gaulle a spus:
'Dac� ne ajut� Alia�ii, bine,'"

"'dar depinde de noi
s� facem dreptate'"

"'�i s� �mpiedic�m repetarea
unor asemenea atrocit��i.'"

R�zboiul se sf�r�ise,

dar oamenii nu au uitat
crimele comise de Das Reich.

Dup� 1946, sp�nzur�rile din Tulle
�i masacrul de la Oradour-sur Glane

au fost �n centrul proceselor.

La procesul de la N�rnberg,
procurorii au �ncercat �n van

s� afle cu precizie
cine a ordonat masacrele.

Ofi�erii din Das Reich
nu erau prezen�i.

�ntrebarea a r�mas f�r� r�spuns.

Abia �n deceniul urm�tor s-a aflat.

�n ianuarie 1953,
dup� �apte ani de investiga�ii,

a �nceput la Bordeaux
procesul Oradour-sur-Glane.

�n septembrie 1948,
�n Fran�a s-a votat o lege

prin care se lua �n considerare
r�spunderea colectiv� a inculpa�ilor.

Legea era menit� s� pedepseasc�
SS-ul pentru crimele comise.

Procesul de la N�rnberg stabilise
c� SS este o organiza�ie criminal�.

Doi supravie�uitori de la Oradour,

Robert H�bras
�i Marguerite Rouffanche,

vin s� depun� m�rturie la Bordeaux.

Tribunalul din Bordeaux investigase
r�spunderea celor 21 de inculpa�i,

printre care �i 14 alsacieni
care se declarau nevinova�i.

Sus�ineau c� fuseser� for�a�i de SS.

Erau numi�i
"grupul celor sili�i".

�n seara de 12 februarie, verdictul
a declan�at un val de proteste.

S-a pronun�at o condamnare
la moarte �i c�teva la munc� silnic�.

Rudele victimelor
au condamnat sentin�a indulgent�.

Rudele alsacienilor considerau injust�

condamnarea acestora
la munc� silnic� sau deten�ie.

�n numele reconcilierii na�ionale,

to�i au fost gra�ia�i �n anul urm�tor.

Indignate, rudele victimelor
de la Oradour au trecut numele

celor 319 parlamentari
care votaser� pentru gra�iere

pe o plac�
la intrarea �n satul distrus.

P�n� �n 1968,

nu au permis accesul autorit��ilor
la comemorarea victimelor.

Au fost proteste �i contra
autorilor sp�nzur�rilor de la Tulle.

Rudele victimelor au cerut
extr�darea lui Heinz Lammerding,

generalul din Das Reich
care ordonase execu�iile.

Condamnat la moarte �n contumacie
la procesul de la Tulle, din 1949,

fostul ofi�er SS a dus un trai
pa�nic �n Germania de Vest,

dup� cum se men�ioneaz�
�n acest reportaj din 1965.

"Lammerding locuie�te aici,
pe Falkenstra�e nr.1,"

"l�ng� aeroportul din D�sseldorf."

"Azi, Lammerding apare �n cartea
de telefoane a ora�ului D�sseldorf,"

"unde lucreaz� ca antreprenor."

"Numele lui e �nscris pe camioane,
dar, c�t am filmat,"

"ne-a fost imposibil s�-l vedem,
fie �i din �nt�mplare."

�n ciuda cererilor de extr�dare,
respinse de autorit��ile germane,

Lammerding a fost l�sat �n pace.

A murit la 13 ianuarie 1971,
�n Bavaria, la v�rsta de 66 de ani.

Camarazii din SS �i Das Reich
i-au adus omagii la �nmorm�ntare.

�apte ani mai t�rziu,
la 69 de ani,

Otto Kahn, alt responsabil pentru
masacrul de la Oradour-sur-Glane,

a murit la M�nchen, f�r� s� fi pl�tit
vreodat� pentru faptele sale.

Subordonatul s�u, Heinz Barth,

de�i condamnat la moarte
�n contumacie la Bordeaux, �n 1953,

a lucrat
�ntr-o cooperativ� industrial�.

�ns� trecutul l-a ajuns din urm�,

�i a fost judecat �n 1983
de un tribunal vest-german.

"Prin ordinul procurorului general
al Germaniei de Vest,"

"�i aduc acuza�ii fostului
Obersturmf�hrer Waffen-SS Heinz Barth,"

"n�scut la 15 octombrie 1920."

"�l acuz de complicitate la crime
de r�zboi �i crime �mpotriva umanit��ii."

Robert H�bras,
supravie�uitor la Oradour,

care depusese m�rturie la Bordeaux,

a venit �n Germania la proces.

Procesul a fost urm�rit �i �n Fran�a.

Ziarele �i televiziunile
i-au dedicat spa�ii ample.

"Heinz Barth are 63 de ani �i este
�n deplin�tatea facul��ilor mintale."

"I se permite s� stea jos,"

"pentru c� are un picior amputat
dup� b�t�lia din Normandia."

"Depune m�rturie de parc�
ar recita o lec�ie de istorie la �coal�."

"E povestea obi�nuit� a unui soldat SS"

"devenit tor�ionar �i criminal
din ambi�ia de a ajunge ofi�er."

Condamnat pe via�� pentru
masacrele de la Lidice �i Oradour,

Barth a fost eliberat �n 1997.

Zece ani mai t�rziu,
la v�rsta de 87 de ani,

a murit dup� o b�tr�ne�e lini�tit�
la Gransee, locul s�u natal.

Dintre ce 15.000 de solda�i care
au pornit la lupt� �n divizia Das Reich,

doar c��iva �i-au primit
pedeapsa pentru crimele comise.

Condamn�rile la moarte
sau �nchisoare pe via��

au fost schimbate toate
sau amnistiate.

Motivele men�ionate:
"Reconciliere na�ional�",

"Reconstruc�ie �i r�zboi rece."

Dintre voluntarii din Alsacia,
cei din "grupul celor sili�i",

niciunul nu a f�cut, nici m�car
o scurt� perioad� de �nchisoare.

Printre ei a fost �i Elimar Schneider.

Sus�in�nd c� a salvat
un om de la sp�nzur�toare,

el nu a fost acuzat
�n procesul de la Tulle,

�i pentru c� nu a fost la Oradour
�i nu a participat la masacru,

nu a fost judecat niciodat�.

Oricum, exist� semne de �ntrebare
privind motivele �nrol�rii sale �n SS.

�n 1982, nu avea niciun regret.

Nu sunt de acord cu cei care spun
c� solda�ii din Waffen-SS erau uciga�i.

A fost o problem� de onoare.

C�nd am v�zut ce a f�cut
Rezisten�a Ro�ie la Limousin...

...m-a determinat
s� nu devin dezertor.

Am r�mas cu unitatea mea
pentru a nu deveni un criminal.

Traducerea: SubRip/maximus32
Subtitrarea �i sincronizarea: maximus32

SF�R�IT