Original subtitles

Mul�umim autorit��ilor care au dat dovad� de mult� r�bdare

�i c�rora a� vrea s� le transmit c� pentru mine a fost imens� satisfac�ie

s� fac acest documentar care,

cred eu, a fost foarte dificil de realizat deoarece

s� rezumi Aragonul �n numai 15 minute este imposibil.

CUM S-A REALIZAT SIMFONIA ARAGONULUI

A�a c� am ales s� fac ce-mi doream cel mai mult, ce-mi pl�cea cel mai mult

�i ceea ce p�rea cel mai interesant,

iar rezultatul este acest material audiovizual.

Este realmente foarte frumos s�-l vede�i �n acest spa�iu.

Cred c� aceast� arhitectur� are ceva magic �n ea.

Din exterior, pavilionul Argon mi se pare deja c� str�luce�te.

Dar �n interior, cu aceste coloane care reflect� proiec�ia,

cred c� ajut� �i contribuie mult la frumuse�ea imaginilor.

Traducerea �i subtitrarea: Dappon (dappon1959.wordpress.com)

Ei bine, concep�ia pavilionului Aragon

a �nceput �n realitate prin definirea arhitecturii sale.

Biroul de arhitectur� al lui Daniel Olano �i Alvaro Mendo

a fost �ns�rcinat s� g�ndeasc� acest spa�iu.

Au realizat un proiect realmente spectaculos, unul pu�in obi�nuit

nu numai dac� �l compar�m cu un altul din Aragon,

dar �i dac� lu�m �n considerare prototipurile la nivel interna�ional.

Toat� lumea vorbe�te despre faimosul co� al lui Daniel Olano

pentru c� acesta reprezint� arta tradi�ional� din Aragon.

Structura sa, �ncep�nd cu elementele fa�adei, este foarte neobi�nuit�.

E o fa�ad� pentru care, a�a cum am spus, n-a existat un model, un prototip,

nici m�car �n Spania, cu at�t mai mult �n afara hotarelor sale.

Restul tehnicilor de construc�ie a pavilionului,

cum au men�ionat adesea arhitectul �i �ntreaga sa echip�,

sunt extrem de inovatoare

fiindc� sunt tehnici utilizate �n construc�iile civile cum ar fi podurile.

Este un edificiu foarte neobi�nuit deoarece se sprijin�

pe trei piloni imen�i care reprezint� axele noastre de comunicare.

�i care este traversat de �ase prisme neregulate

care merg de la primul etaj p�n� pe teras�.

Aceast� concep�ie a fost foarte inovatoare �i �n acela�i timp

dificil de pus �n practic� �n momentul c�nd s-a trecut la faza de construc�ie,

mai ales prismele.

Acum nu putem vedea structura prismelor, cadrele �i �mbin�rile

care au fost realmente complicate,

dar cred c� asta a constituit o real� provocare

pentru toate echipele de constructori care au lucrat la ridicarea lui.

Ei bine, primul lucru care trebuie spus �n leg�tur� cu pavilionul Aragon

este c�, la fel ca toate cl�dirile din aceste zile �i de asemenea anvergur�,

n-a fost rezultatul unei singure min�i.

Mai degrab� a fost rezultatul unei munci colective �i constante,

reprezent�nd contribu�ia multor oameni.

A�adar am dorit s� ridic�m un pavilion care,

pe l�ng� faptul c� este un pavilion pentru expozi�ii,

poate fi ulterior transformat �ntr-o cl�dire administrativ�

sau cu o alt� destina�ie.

Cred c� am �tiut de la �nceput c� avem o idee c�tig�toare

c�nd a trebuit s� ridic�m cl�direa cu un nivel deasupra solului.

A fost o decizie foarte greu de luat fiindc�, �n mod evident, a �nsemnat

c� trebuie s� organiz�m fluxul de persoane

printre elementele verticale

�n acest caz ascensoare,

iar eu doream doar s�...

�i de aceea, �ntr-un anumit fel, a trebuit s� ne impunem aceast� idee.

Pe de alt� parte, am descoperit c� prin �n�l�area ei cu un nivel,

vom mai c�tiga un etaj pentru activit��i importante,

�i anume un spa�iu central,

un spa�iu fundamental pentru organizarea de expozi�ii

�i unde este proiectat reportajul lui Saura.

Acest spa�iu are �n�l�imea a trei nivele

�i am �tiut c� trebuie s� fie important datorit� dimensiunilor sale

�i �n acela�i timp datorit� elementelor structurale care sunt �ncorporate,

elemente care pot r�m�ne deschise �n viitor pentru a lumina cur�ile interioare

indiferent dac� e folosit pentru birouri

sau ca muzeu sau ca spa�iu multifunc�ional.

Ne-am dat seama c� suntem foarte aproape

de ideea unui co� cu elemente verticale

care formeaz� urzeala, apoi cu unele elemente care se �es alternativ prin ea.

Interiorul acestui co� enorm care navigheaz�

a fost mai dificil de realizat.

Spa�iul are o �n�l�ime de aproximativ zece metri

�i m�soar� aproximativ cincizeci pe cincizeci de metri.

Acest spa�iu este �mp�r�it...

sau, �ntr-un fel, invadat de coloane �n form� neregulat�.

C�nd l-am v�zut prima oar� �i am vorbit cu Daniel Olano despre asta, i-am spus:

�Daniel, a� dori ca acest spa�iu s� fie a�a.�

Ce a� mai putea cere eu, ca arhitect, despre cum s� fie acest spa�iu?

A�adar am decis s� �mbr�c�m tot acest spa�iu �n sticle negre,

sticle care transform� aceste coloane enorme

�n diamante negre care reflect� audiovizualul realizat de Carlos

�i �l transform� �n reflexii multiple

care adaug� o viziune special�

�i o senza�ie de a fi �ntr-un spa�iu neregulat,

a�a c� oamenii realmente se g�ndesc:

�Care e imaginea �i care e reflectarea ei? Pe ce drum ar trebui s� merg?�

Realizarea unui documentar despre Aragon

este un demers aproape imposibil,

mai pu�in c�nd ai mult timp, multe ore �i, mai ales, mult material.

Aici totul trebuia concentrat �n cincisprezece minute

�i s-a pus problema realiz�rii unei sinteze din acest material,

dar nu �ntr-un fel �n care s� reprezinte cu exactitate Aragonul, asta e imposibil,

ci pentru a transmite cumva ideea pe care mi-am f�cut-o eu despre Aragon.

A�adar am cutreierat toat� regiunea pentru a realiza acest documentar.

Parc na�ional

Proiectul �Simfonia Aragonului� a fost pentru mine o provocare,

ca de altfel tot ce-mi cere Carlos Saura s� fac.

Mi-a solicitat s� compun o muzic� pentru ni�te imagini

care vor fi �nso�ite doar de aceast� muzic�. P�rea extraordinar, nu?

Orchestra din Cordoba pe care...

am avut norocul s-o cunosc

la un concert pe care l-a sus�inut �n Cabra,

cu aproximativ o lun� �n urm�,

cu aproximativ dou�zeci de zile �nainte de data �nregistr�rii.

I-am �ntrebat, au spus c� da, �i...

�i apoi a fost minunat s� revin la Cordoba pentru �nregistrare.

Cordoba este un ora� pe care �l �ndr�gesc foarte mult,

iar faptul c� am fost acolo

�i mai mult, c� am �nregistrat cu orchestra simfonic� din ora�

ei bine, asta a fost de-a dreptul fantastic.

Am vrut s� m� �ndep�rtez pu�in de jota tradi�ional�,

�mi spuneam c� e o ocazie foarte bun�.

L-am consultat pe Miguel Angel Berna

�i a fost �ntru totul de acord c� a�a ar trebui s� fie.

Corul ora�ului Cordoba,

care aproape c� e corul meu acum,

av�nd �n vedere num�rul mare de lucruri pe care le-am f�cut �mpreun�

�i participarea lor la acest proiect

�ntr-o manier� complet dezinteresat�, sunt minunate.

Ini�ial, nu inten�ionam s� fie un cor aici

dar a ap�rut posibilitatea includerii �ntr-una din p�r�ile audiovizualului.

Din tot materialul pe care l-am filmat, �i a fost o cantitate enorm�,

am selectat ceea ce credeam c� e fundamental, esen�ial,

�i care reprezenta pu�in ceea ce doream eu.

Am inclus elemente foarte disparate, cum ar fi tobele din Calanda

care reprezint� �i un omagiu adus lui Luis Bunuel,

care mi-a fost un prieten toat� via�a,

sau, de exemplu... nu �tiu,

introduc�nd �jota� cu Miguel-Angel Berna.

Muzicianul Roque Baosos a repetat aceast� tem� �n anumite momente,

ca un leitmotiv al Aragonului.

�i cred c�, ei bine, c� rezultatul final este frumos

este o viziune care, cred eu, va face pe oricine nu cunoa�te Aragonul

s� vrea s� c�l�toreasc� prin Aragon cum am f�cut �i eu,

pentru a cunoa�te mai bine aceast� regiune...

�i pur �i simplu a� dori s� v� spun c� am muncit foarte mult,

c� exist� multe materiale pe care a fost imposibil s� le folosim,

�i c� suntem foarte ferici�i.

A�adar a� putea s� spun: TR�IASC� ARAGONUL!

Traducerea �i subtitrarea: Dappon (dappon1959.wordpress.com)