Original subtitles

1950, PODIȘUL BALCANIC

ALTITUDINE: 5.000 DE PICIOARE

MARELE ATLAS AL PLANTELOR DIN EUROPA DE VEST

MANUAL DE ATERIZARE FORȚATĂ DE URGENȚĂ

COSS, confirmăm apelul de urgență. Schimbați coordonatele.

- Imposibil. - Curs 230, vector 230, altitudine...

- E imposibil. - Acum...

coborâm cu 50 de picioare pe secundă.

După ce trecem de creasta aia,

să căutăm un loc de prăbușire din care să putem scăpa cu viață.

Un loc de prăbușire din care să scăpăm cu viață?

V-am avertizat!

O pistă scurtă și alunecoasă, iar vremea, cea mai proastă!

Și pe lângă riscul unui asasinat,

nici măcar nu m-ați lăsat să fac verificările de siguranță.

În cele din urmă, ați cedat șantajului și amenințărilor

și am decolat forțat.

Și, cum era de așteptat, avionul a fost lovit de un asasin,

iar noi o să murim. Dacă supraviețuim,

vă voi denunța la Autoritatea Aeronautică Europeană.

- Ești concediat. - Poftim?

- Ce-ați spus? - Ești concediat.

- În situația asta... - Unde e butonul de ejectare?

Mayday.

COSS, solicit aprobare pentru aterizare imediată.

În față avem un lan de porumb și...

un câmp de fasole. Care dintre ele amortizează mai bine?

Nu știu.

Lasă. Voi ateriza în lanul de porumb.

În prezent, echipele de salvare se luptă să stingă flăcările

care au cuprins bimotorul.

În același timp, se fac eforturi pentru a găsi trupul

lui Anatole Jaja Coda.

Om de afaceri internațional

și pionier în industria de armament și aviație, Coda

era cel mai bogat om din Europa.

Accidentul de astăzi a fost al șaselea.

Acuzat de evaziune fiscală, manipularea prețurilor și mită,

el a fost mereu o țintă a criticilor,

dar și un expert în medierea acordurilor comerciale secrete.

În lumea finanțelor, era cunoscut sub porecla „Domnul 5%”.

Din cei 10 copii,

9 sunt băieți, iar singura fiică, Liesl, este novice la o mănăstire.

Cele trei foste soții au decedat.

O figură controversată.

Moartea sa va fi jelită de unii și sărbătorită de alții.

Cine a fost el?

Ce fel de om era?

Care a fost, de fapt, adevărata sa identitate?

Să privim retrospectiv viața și faptele sale.

- Născut din părinți imorali... - Bunico.

De ce suntem aici?

Crescut de frați vitregi și de o bonă, el...

Nu te cunosc.

Mediul familial arid l-a transformat într-un om cu sânge rece.

Domnule căpitan, în timp ce dvs.

ați fost proiectat în spațiu legat de scaun,

ce credeți că a simțit domnul Coda în timp ce ardea de viu?

Cu siguranță o durere cumplită...

Ah, sunteți în viață!

Domnule Coda!

Sunt bine.

Ce aveți în mână?

Nu știu. Pare un organ vestigial.

Oricât aș încerca să-l bag înapoi, nu intră.

CODA SUPRAVIEȚUIEȘTE MAGNATUL SCAPĂ DIN NOU DINTR-UN DEZASTRU

LICHEAUA FENICIANĂ

Reprezentantul Baltimore, aveți cuvântul.

Vă mulțumesc.

Inculpatul, Jaja Coda,

a fost un izvor constant de prejudicii

pentru toate națiunile noastre, care suntem în competiție.

El este singurul nostru inamic comun.

A fraudat bănci,

a evitat taxele vamale,

a paralizat instanțele cu procese tactice

și a instigat la război și pace contrar agendei noastre comune.

Noua sa afacere

se bazează masiv pe capital privat și abuz de petrol.

Obiectivul nostru, cu aprobarea dvs.,

este să folosim toate mijloacele disponibile

pentru a-i bloca și paraliza afacerea.

Desigur, planul se anulează dacă moare subit.

- Sunteți cu toții de acord? - Da.

REȘEDINȚA CODA (FOSTUL PALAT DE ARGINT, FONDAT cca. 1585)

Dați-mi geanta.

Nu, mulțumesc. O țin eu.

În regulă.

Luați loc.

Liesl, presupun că ai auzit vestea morții mele.

Dar, după cum vezi, a fost o știre falsă.

Să trec direct la subiect.

Exercitându-mi drepturile părintești,

te-am numit unica mea moștenitoare.

În curând, vei moșteni averea mea

și vei gestiona afacerea pentru o scurtă perioadă, după moartea mea.

Ca o probă.

- De ce? - Ce anume?

De ce „în curând”? Pentru că erați să muriți?

Și de ce sunt singura moștenitoare? Aveți opt fii.

- Nouă. - Da, și cei nouă?

- Ei nu moștenesc nimic. - De ce?

- Am motivele mele. - Și anume?

Motive? Nu pot să-ți spun.

Nu pot să-ți spun.

Nu ne-am văzut de șase ani.

Pentru asta, îmi cer scuze. Îmi pare rău.

Vă iert. Dar veți muri în curând?

Mulțumesc pentru iertare. Nu, nu voi muri.

Dar tentativele de asasinat au continuat.

Trebuie să împiedic dușmanii să profite de pe urma morții mele.

Asta e prioritatea mea absolută acum.

Dacă voi fi ucis, vreau să mă răzbuni.

Dar am o condiție.

Voi da o audiție?

Te voi testa.

Dacă meriți să fii fiica mea?

Dacă meriți să fii moștenitoare și succesoare.

Te voi supraveghea.

Vom discuta problemele de familie mai târziu. Acum am multe de explicat despre afacere.

Toate documentele

sunt în cutia aceea.

PROIECTUL DE INFRASTRUCTURĂ FENICIANĂ CODA TERESTRU ȘI MARITIM

Munca mea de 30 de ani.

Proiectul vieții mele.

Pot să mă mut în partea cealaltă?

Unde?

Acolo? De ce?

Am auzit că mi-ați ucis mama.

- Ce? - Se spune că ați ucis-o ddvs.

Cine spune asta? Cine?

Toată lumea.

Am venit astăzi aici ca să aflu răspunsul.

Există astfel de zvonuri, dar...

îmi pare rău să spun asta în fața ta, o călugăriță,

dar sunt niște minciuni sfruntate. Nu am ucis mama nimănui.

În regulă. Trebuie să vă cred pe cuvânt.

Nu am ucis niciodată pe nimeni cu propriile mele mâini.

Ați pus pe cineva să o facă?

Nu mă interoga. Nici asta n-am făcut.

Cu mult timp în urmă, am plătit niște bătăuși să bată pe cineva, dar...

nu-mi place să fac asta.

Se spune că v-ați ucis toate soțiile.

Îi voi da în judecată pentru calomnie pe toți cei care au răspândit prostiile astea.

Dacă îmi spui cine sunt!

Am ținut mult la mama ta.

Niciodată nu mi-a trecut prin cap să-i fac vreun rău.

Nici măcar nu o cunoșteam bine!

Am crezut că ai venit pentru că te-am chemat eu.

Voi deveni călugăriță.

Acum nu mai poți.

Au venit frații tăi.

Jasper, David, Philip, Michael, Harry,

Jamie, Samuel, Stephen, Thomas.

Bună, băieți.

- Și ei iau prânzul cu noi? - Nu.

Toți locuiesc în internatul de vizavi. Nu știu de ce au venit.

Azi e cumva sâmbătă?

I-am cumpărat lui Jasper o arbaletă.

Ai grijă la ochi. Trage bine cu arcul.

Ascultă cu atenție.

Aici se află ideile mele

despre construirea unui baraj.

Aici, ideile despre canalul pe care îl săpăm acum,

iar aici, ideile despre tunelul a cărui excavare am finalizat-o.

Și-a ascuțit vârful săgeții. Putea să-i pună un capac de cauciuc.

Aici e planul de recrutare a forței de muncă pentru proiect.

Avem nevoie de sclavi, și îi putem obține pe toți.

În această cutie de pălării se află acordurile de negociere

cu magnații din domeniul naval, minier și feroviar.

În această cutie de șosete

se află acordurile cu magnații din sectorul bancar, imobiliar și de pe piața neagră.

O clipă.

Bună ziua.

Da.

Voi nu moșteniți nimic!

Cine e amicul acela? Ne ascultă conversația.

Este noul meditator.

A, înțeleg.

Bun venit.

Adu detectorul de minciuni.

Mereu am un meditator și studiez în timpul liber.

Prietenul meu îi va preda lecții despre insecte.

E expert în domeniu.

Așteaptă o clipă. Ea este fiica mea, Liesl.

El este profesor.

Sunt Bjørn.

Profesorul Bjørn.

Atenție!

Pe scurt, în aceste cutii se află

planuri pentru diverse activități comerciale în regiuni cu potențial,

dar stagnante,

precum și un plan pentru a menține un profit de 5%

în următorii 150 de ani.

Totul pare

o nebunie.

Așa e, dar dacă reușește, va fi un miracol.

Și va reuși!

Ce se află în cutia de mănuși?

„Deficitul”. Vorbim mai târziu despre asta.

Încă nu ai semnat.

Urmează să depun jurământul pe viață.

Dacă faci asta, Biserica

ar putea pune mâna pe afacerea noastră.

Ești liberă să crezi în Dumnezeu, dar...

Vrei carne de porumbel?

Nu, mulțumesc. Ziua mănânc doar câteva coji de pâine.

Tu?

Eu? Aș mânca un porumbel întreg dintr-o singură înghițitură.

Atunci ia masă cu noi.

Vă mulțumesc.

Întinde degetul.

- Numele? - Bjørn Lund.

- Locul nașterii? - Oslo.

- Purtați papion acum? - Da.

Ați fost vreodată angajat ca spion industrial?

- Nu. - Sau

- ca asasin plătit? - Nici vorbă.

Dă-i lui ce e prea ars.

Coji de pâine, domnișoară Liesl.

Maică stareță, sper că sunteți bine.

Am o veste tulburătoare.

Vezi? E otrăvită.

- Așa se pare. - S-a înnegrit.

Tatăl meu m-a numit moștenitoare temporară

a unei averi uriașe.

O avere adunată prin mijloace necinstite.

Ce compensație primesc sclavii?

Vor primi un salariu mic.

Asta depinde de rege. Noi nu ne putem amesteca.

Cred că Dumnezeu va fi mâniat.

Dumnezeu se opune sclaviei?

Eu mă opun.

Ce valoare are jurământul unui escroc?

În regiunea din această cutie e o foamete cumplită.

E din cauza noastră.

Acest bărbat singuratic mă descumpănește.

Ce vreți să spuneți?

Noi am provocat-o.

Era un loc ușor sărăcăcios,

dar acum controlăm noi cerealele.

Le furnizăm în condițiile noastre.

Nu este imoral?

E un păcat de moarte.

Dar eu cred că aceasta este

o oportunitate oferită de Domnul

pentru a folosi averea sa în scopuri nobile.

Memorează parola. Locația seifului

o voi scrie în testament.

Sau poate că există un scop mai înalt.

De unde proveniți?

Mexic.

Mă refeream la caracterul

dvs. rece, nu la cactus.

Nici măcar nu vă pasă de mine sau de frații mei.

În casa asta nu există iubire.

Nici Dumnezeu.

De ce?

Nu vreau să părăsesc mănăstirea.

Vreau să mă întorc acolo cât mai curând.

Nu mă învinovăți pe mine.

Am crescut în indiferență de mic.

Singura bonă care a avut grijă de mine

a fost umilită și concediată.

- De ce? - Și-a depășit atribuțiile

și a căzut în dizgrație.

Și sărmanii mei frați

duc dorul iubirii unei surori.

Aripile au un miros care se ia pe mâini dacă le prinzi.

Miros de lămâie, de ciocolată.

Unele miros chiar a urină.

Vă interesează cumva fluturii?

Sunteți sincer curioasă?

Sau jucați teatru?

Mă interesează fericirea tuturor ființelor vii!

Minunat, minunat.

Ce sfat ați da acestei specii umile?

S-a decis că mama ta a fost ucisă, nu că s-a sinucis.

Deși bănuiam cine e vinovatul,

am evitat să mă implic.

Cred că făptașul este

fiul tatălui meu.

Fiul tatălui tatălui... adică fratele dvs.?

- Fratele meu vitreg. - Unchiul Nuba a ucis-o pe mama?

Așa se pare.

Ne-am urât întotdeauna,

dar am făcut afaceri împreună prin intermediari.

Era deștept.

- „Să nu ucizi.” - Vorbe înțelepte.

Dacă e adevărat, trebuie adus în fața justiției.

Broadcloth, trezește-l pe notarul meu.

Imediat.

Semnează documentele.

Și, pe onoarea mea,

îți promit că mă voi răzbuna pe acel măcelar cu sânge rece,

unchiul tău, Nuba.

Adică îl veți trimite la închisoare?

Exact.

Oricum, e un partener important.

Mă voi ruga o clipă.

Doamne, fii alături de mine în această decizie dificilă.

Amin.

Am venit la chemarea lui Dumnezeu.

Fără sclavi, fără foamete, fără internate.

Vă voi supraveghea de acum înainte.

Statutul de călugăriță v-a fost revocat.

Rozariul pentru credincioși va sosi după-amiază.

Sper să vă placă.

P.S. Cum mai sunteți cu artrita?

Vă doresc sănătate și pace.

Jasper.

Binecuvântează această masă sfântă.

- Pentru cei săraci și bolnavi... - Ce faci?

Nu le impune religia.

Deja le citesc din Geneză.

- Mă rog, amin. - Amin.

De ce faceți lucruri pe care nu vi le-am cerut?

Supa asta e făcută în bucătăria noastră?

Pare mai gustoasă.

Evident că e mai gustoasă.

Bucătarul nostru e francez, voi sunteți belgieni.

Uite!

De ce vă agitați așa?

- De ce vă e frică? - Nu vă faceți griji.

Ele mănâncă doar insecte și greieri.

Uneori își mănâncă și partenerul.

Sunteți niște șobolani?

Trebuie să fiți lei!

Fără insecte la masă.

Da, îmi cer scuze.

M-ați chemat?

Melcii sunt delicioși.

Vă mulțumesc.

Excelent!

Au spus că și supa e gustoasă.

Luați masa cu bunicul când erați mic?

Nu.

De astăzi,

aveți voie să aveți până la doi prieteni oficiali.

Fiecare să facă o listă.

Cine nu e pe listă nu are voie să intre în casă.

Am stabilit și un nou motto al familiei.

„Mai bine frânt”

„decât îngenuncheat.”

Casa asta e prea șubredă.

Repară scurgerea.

Nu cumpăra doar un tablou bun.

Cumpără cea mai bună capodoperă.

De ce adoptați copii și-i aduceți în această familie nebună?

E o chestiune de probabilități.

Poate că cei adoptați

sunt mai buni decât copiii mei.

Ar putea fi mai deștepți ca Einstein.

Acesta este un pivot metalic de asamblare.

Este cea mai eficientă componentă concepută pentru a uni

permanent două bare, stâlpi etc.

și reprezintă fundamentul ingineriei civile moderne,

deși este folosit încă din Epoca Bronzului.

Prețul de listă este de 5 cenți pentru 10 bucăți.

Pivot 18.1, Pivot 88.1, Pivot 160.8

Bolț 32.1, Unelte speciale 74.6, Pivot 310.2

Pivot 620.2, Pivot 755.5, Pivot 900.5

Scoală-te! În 10 minute

- decolează avionul. - Poftim?

- Scoală-te! - Așa, dintr-o dată?

Unde mergem?

- Îți spun în avion. - Spune-mi acum.

- Îți spun în mașină. - Spune-mi acum.

- Ascultă-mă! - Mă culc la loc.

A avut loc un sabotaj!

În ultimii 50 de ani,

valoarea de piață a pivoților a crescut constant,

de la 3,25 dolari la 27,5 dolari pe baril,

dar aseară a explodat până la 900 de dolari.

- Și ce înseamnă asta? - Se mărește deficitul de aprovizionare.

Cererea pentru cuie și pietriș crește și ea vertiginos.

Cererea de materiale în vestul Orientului Apropiat a explodat.

Dușmanii mei manipulează piața.

- Cine sunt ei? - Piromani.

Plănuiesc să dea foc casei când vor avea nevoie de asigurare,

așa că acum evaluează valoarea activelor.

Asta nu e geanta mea.

Ți-am cumpărat una nouă.

A ta nu se potrivește pentru călătoria asta.

Arată ca un coș de picnic.

Astăzi și mâine

ne vom întâlni cu magnații din cutia de pantofi.

Ne vom preface că suntem de acord cu termenii lor,

dar nu vom fi, de fapt.

Cineva trebuie să acopere deficitul.

- Cât de mare e deficitul? - Nu pot explica în cifre.

Desigur, e o problemă că fondurile sunt insuficiente față de profitul total estimat,

dar problema și mai mare e

că plăcinta e prea mare, iar o felie lipsește.

Mă refer la sumă.

Avem nevoie de toată averea noastră și ceva în plus.

Trezește-l pe meditator.

CUTIA DE PANTOFI 1: Prințul Farouk și Consorțiul Sacramento

CEREREA DE PIVOȚI EXPLODEAZĂ DEFICITUL CREȘTE, SABOTAJ REUȘIT

Reacția inițială, după cum se vede, a avut rezultate eficiente.

În prezent, el vizitează disperat fiecare șantier.

MARELE STAT MODERN INDEPENDENT FENICIA

Înainte de ceremonia oficială de semnare de la sfârșitul lunii,

el încearcă să renegocieze condițiile contractuale și să evite falimentul

întâlnindu-se cu principalii săi parteneri.

De asemenea, conform unor dosare medicale recent obținute,

se pare că a suferit un traumatism cranian provocat de un obiect contondent.

Ăla e un șurub sau un bolț?

Probabil ambele.

Se pare că a suferit mai multe traumatisme.

CAZ DE OMUCIDERE MAGDALENA CODA: NEREZOLVAT

Ce e în lada de fructe?

Nu te atinge. E periculos.

- Ce anume? - Ceva periculos.

Nici să nu te apropii.

- Ce anume? - E doar...

o grenadă. Ești mulțumită?

Acum ai vreun motiv să fii precaută?

De ce călătoriți cu o ladă de grenade?

Pentru că am prea multe și îmi prisosesc.

E mai ieftin să le folosesc decât gloanțele.

O să le folosiți?

Nu asta e ideea.

Întinde degetul.

Pentru o vreme, vei fi secretara mea administrativă.

- Fosta secretară a fost tăiată în bucăți. - Minunat.

În rucsacul pe care ți l-am încredințat

se află toate fondurile mele lichide.

Poartă-l mereu cu tine.

- Să nu-l pierzi. - Da.

Ce sperietură! Uitați-vă la aia!

Nu e uimitor cum rezistă la viteza asta?

Cum de rezistă așa?

Să țin o lecție oficială sau doar să vă spun?

Picioarele insectelor au niște gheare cu peri, numite „tarși”,

care le permit să se agațe

de micro-denivelările suprafețelor netede.

În plus, libelulele au pe tălpi niște...

O clipă.

...pernițe.

Când v-ați spovedit ultima oară?

- Pe la 14 ani. - Doamne Dumnezeule.

Încă mai credeți în Dumnezeu?

Din păcate, nu.

Sunteți ateu?

- Sunt om de știință. - Deci sunteți ateu.

Sunteți abstinent?

Nu neapărat.

E important?

Nu sunt sigură.

Dar dvs.? Sunteți 100% pură?

De ce mă întrebați asta? Uitați-vă la mine.

Chiar dacă ați fi o prostituată ieftină

care se tăvălește prin bordeluri murdare,

- Doamne ferește! - Farmecul

dvs. adorabil ar străluci mereu.

Vă mulțumesc.

Am spus ce am simțit.

Sunt un boem.

Nu erați din Oslo?

Adică am un spirit liber.

Am fost o singură dată la bordel,

dar nu m-a impresionat deloc.

Aterizăm în curând.

Pregătește documentele înainte să coborâm, să nu-mi încurci programul.

Pașaportul.

Și al tatălui?

Eu n-am pașaport.

Oamenii vor să se bucure de drepturi fundamentale

oriunde s-ar afla.

Eu, nu.

Adresa mea e o baracă în Portugalia,

iar sediul legal, o cabană la Marea Neagră.

Reședința oficială e o magazie pe o stâncă,

deasupra junglei, la sud de Sahara, unde ajung doar caprele.

Eu nu locuiesc nicăieri.

Nu sunt cetățean al niciunui loc.

Nu am nevoie de drepturi.

Ce zgomot e ăsta?

Nu mă interesează deloc.

Și la explozia avionului precedent s-a auzit un astfel de zgomot,

dar de data asta n-a explodat.

Deci nu avem de ce să ne facem griji.

Nu sunt deloc neliniștit.

DEFICIT: SITUAȚIE ȘI OBIECTIVE

CONSORȚIUL SACRAMENTO 25% BOB DIN MARSILIA 25%

SINDICATUL DIN NEWARK 25% VERIȘOARA HILDA 25%

VERIȘORUL NUBA (NEDETERMINAT)

TUNEL FEROVIAR TRANS-MONTAN INAUGURARE ÎN CURÂND

33° LATITUDINE NORDICĂ, 36° LONGITUDINE ESTICĂ NORDUL FENICIEI INDEPENDENTE

BUN VENIT LA TUNELUL FEROVIAR TRANS-MONTAN

Vom avea un drum lung de parcurs

ca să găsim un loc unde s-o îngropăm.

Da.

N-am fost niciodată indiferent față de tine.

Am avut mereu grijă de tine și ți-am urmărit viața.

- În ce fel... - Bjørn!

- Unde e rucsacul? - În mașină.

În ce fel m-ați urmărit?

Am pus diverși agenți să-ți supravegheze viața, notele,

dosarele medicale, scrisorile etc.

- M-ați spionat toată viața? - Când o fac părinții,

nu se numește „spionaj”,

ci „grijă”

sau „interes”.

Vine prințul.

Nu, sunt alții.

Cred că sunt asasini.

Adu grenadele.

Șoferule!

Hei!

Era înarmat. Foarte bine.

Asasinii l-au împușcat pe șofer.

Pentru fapta acelor ticăloși,

voi despăgubi familia în numele Maiestății Sale.

Cred că știu cine e acel asasin.

Pare să fi lucrat pentru mine.

- Cine e lângă dvs.? - Fiica mea, Liesl.

Bună ziua, Alteță.

Mireasa lui Hristos. Ce păcat.

Vorbiți direct cu mine.

Scuze. Sunteți frumoasă.

A fost împușcat în inimă. Șoferul.

- Săracul. Măcar n-a suferit. - Ba da, a suferit.

Am adus un cadou în semn de mulțumire

pentru eforturile depuse pentru țara tatălui meu.

Un cuțit. Și ea are unul. Arată-l.

- Doamne Dumnezeule. - L-am cumpărat de la aeroport.

- Luați o grenadă. - Ce amabil sunteți.

Tunelul e sigur?

Nici măcar nu e finalizat.

E 100% sigur. Nu vă speriați dacă se zguduie.

- Domnișoară Liesl. - Să vă țin de mână?

Chiar asta voiam să vă spun și eu.

Vă mulțumesc amândurora.

E un tunel solid.

Nu sunt deloc neliniștit.

Tata supraviețuiește oriunde...

Opriți!

Opriți.

Îmi cer scuze.

Am ajuns la fix.

Acestea nu sunt documentele pe care am fost de acord să le aprobăm.

Ba da.

Ai umblat la documente!

Contractul a fost încheiat,

iar aceasta este doar o întâlnire formală,

înainte de finalizare.

Acum nu mai e.

Luați câte o grenadă.

Chiar ați umblat la ele?

Puțin.

Cum îndrăznești să ne înșeli?

Nu e vina mea!

Ce escroc!

Cineva trebuie să acopere deficitul.

Noi nu putem.

Bine, le schimbăm înapoi.

Ne retragem.

Lucrarea asta ne-a secătuit

- tezaurul național. - Și ce-i cu asta?

Asta e problema voastră.

La revedere.

Stați!

Să rezolvăm asta ca la disputa

intersecției din Colorado.

Confruntare 2 la 2. Primul la 5 puncte câștigă.

VAGON PRIVAT

Suntem în dezavantaj absolut.

N-am jucat niciodată baschet

și nu știu regulile.

Chiar dacă suntem în dezavantaj,

e o șansă pentru noi.

Baschetul e cel mai mare atu al lor,

dar și cel mai mare punct slab.

Două beri, vă rog.

Eu nu beau.

N-am băut niciodată alt alcool în afară de vinul de împărtășanie.

Vinul de împărtășanie nu e alcool.

O bere într-un tunel, într-o zi călduroasă, e o delicatesă.

Încearcă.

Bine, două beri.

- Ce alegi? - Cap.

Cap.

1 la 0.

Încercare bună.

De data asta, aruncare lay-up cu spatele.

Fă-o pentru mama ta.

- Poftim? - N-am zis nimic.

Ați auzit ce a spus domnul Reagan?

A-mi insulta mama

e ca și cum ai insulta regina a zece milioane de supuși.

N-am spus niciun cuvânt despre regină.

Ignorați-l și concentrați-vă la joc.

Farouk, pot să-ți spun așa?

Nu mă pricep la baschet. N-am jucat niciodată.

- Vă veți descurca. - Vă spun că nu pot!

2 la 0.

Am marcat?

Nu, dar a fost o aruncare destul de originală.

Trebuie să bați mingea înainte să arunci.

Am uitat să-ți spun asta.

Cât de bine îl cunoști?

- Pe cine? - Pe Anatole Coda.

Jaja, tatăl tău.

Nu-l cunosc decât din auzite.

Înțeleg.

Atunci, de ce ai venit cu el?

- Motivul? - Dacă există unul.

Păi... ca să văd ce fel de om e tatăl meu?

Sau opusul.

Pun prea multe întrebări?

- Ești curios? - Așa și-așa.

Sunt puțin curios, dar îmi fac și griji pentru viitorul tău.

Aruncare cu săritură și dublu pas înapoi!

- Cum ar fi? - Sunt curios.

Să te prăbușești în flăcări?

- De câte ori a fost? - De șase ori.

- Doamne Dumnezeule. - Păstrați spiritul sportiv.

- Și asta e o strategie. - Nu mă înțelegeți greșit.

Fă ceva cum trebuie de data asta, prostule.

E doar o ipoteză, dar... ai putea iubi un bărbat ca mine?

Te-ai îmbătat de la trei beri.

Am întrebat serios.

O călugăriță nu are voie să se implice în gesturi romantice.

- Serios? - Da.

Atunci nu mai flirta cu prințul!

Și nu mai ești călugăriță,

ești o femeie de afaceri.

Joci teatru acum?

De ce mă tot întrebi dacă joc teatru?

Aruncarea peste umăr a stângaciului orb.

A fost cea mai groaznică prăbușire din viața mea.

Chiar am fost mort.

Timp de un minut și 30 de secunde.

Acum îmi amintesc totul.

- Ce-are? - Nu știu.

Abandonați?

Domnule Jaja, ați spus să continuăm meciul.

Urăsc sportul.

Mai degrabă aș grădinări.

Am mulți dușmani.

Poți s-o chemi pe fiica mea?

E în vagonul-restaurant, bea bere cu secretara dvs.

Adu-o pe călugăriță.

El e meditatorul.

Un entomolog.

Scuze că sunt beat. Berea asta e tare.

Taci.

Am fost lângă tine când te-ai născut.

Moașa era o babă ramolită,

așa că am tăiat eu cordonul ombilical, cu o foarfecă proiectată de mine.

Chiar am ținut la mama ta.

N-aveam niciun motiv s-o ucid.

De ce te-ai făcut călugăriță?

Pentru că singurul părinte rămas m-a trimis la mănăstire la 5 ani.

Voiam doar să te separ de băieți,

nu știam că vei fi îndoctrinată religios.

Am vrut să fiu un tată bun, măcar pentru tine.

Dar a fost imposibil.

Bunica mea, care avea același nume ca tine,

nu mă recunoștea.

- E mereu așa? - E prima dată când îl văd așa.

De obicei, e un om de afaceri mai inteligent și mai abil ca oricine.

A mai rămas o aruncare.

Să aruncăm de la capătul liniei.

Dacă prințul reușește, contractul

va fi încheiat conform documentelor originale.

Dacă acoperiți 10%

- din deficit... - Nu.

- Arunc eu? - Da.

Dacă ratez, vă dau 500.000 de franci elvețieni din rucsacul ăsta.

Toți banii!

Din acest rucsac.

Farouk... pot să vă spun așa, Alteță?

Aruncați.

Pot să iau avânt înainte să arunc?

Am cunoscut-o bine pe mama ta.

O clipă.

Doamne milostive, binecuvântează-ne

ca acest contract să aibă succes.

CUTIA DE PANTOFI 2: Bob din Marsilia și Sindicatul din Newark

Soțul meu.

Care este tributul?

Orezărie.

Ea nu e fiica ta.

O ÎNTREBARE DESPRE ADEVĂR

Semeni cu mine la ochi.

Nu ți-a mai spus nimeni?

Nu mi-a spus nimeni niciodată că seamăn cu cineva.

Mie mi se pare că semeni.

Deși tatăl ei nu are ochii albaștri.

Ce e aia?

Nu știu, du-te și vezi.

UNCHIUL NUBA CODA PARTENER PRINCIPAL 6

Semăn și cu el la ochi.

Cu unchiul Nuba.

El nu e om.

E un personaj din Biblie.

Ce rugăciune ai spus

de a reușit prințul acea aruncare dificilă, de jos?

Fără ajutorul lui Dumnezeu, aruncarea ar fi fost imposibilă!

Rugăciunea nu e o vrajă.

Nu cuvintele rugăciunii sunt importante,

ci credința sinceră și fierbinte.

- Ce anume? - Asta e.

Ce anume?

Asta e.

Pilotul a spus că aveți un telefon.

- La avion. - Cine e?

Domnii Savarin și Montrachet.

Bob din Marsilia?

Bună, Robert.

Alo?

Mă bucur să te aud.

Da, nicio problemă.

Tunelul?

Merge bine.

Desigur, frații aceia vor acoperi

tot deficitul.

Toată lumea are de câștigat.

Ne vedem diseară.

Da, închid.

Tocmai i-ați spus lui Bob din Marsilia

că Consorțiul Sacramento va acoperi deficitul?

- Nu. - Știu franceză.

Iar faceți pe șmecherul.

Totul face parte din strategie. Ascultă-mă cu atenție.

E sigur? Era lipit sub cărucior.

- Doamne Dumnezeule. - Cât timp a mai rămas?

18 minute.

Va fi bine. Aterizăm în 10 minute.

Nu sunt deloc neliniștit.

CONSORȚIUL SACRAMENTO 10%

BOB DIN MARSILIA 25% SINDICATUL DIN NEWARK 25%

VERIȘOARA HILDA 25% UNCHIUL NUBA 15%

RESTAURANTUL LUI BOB DIN MARSILIA

Unu, doi, trei.

Cargoul ajunge la flux,

iar întâlnirea e la miezul nopții.

Va trebui să chemăm două taxiuri, nu?

Am pregătit o cină simplă.

- Luați o grenadă. - Ce amabil sunteți.

Doriți un cocktail cu șampanie?

Nu.

N-am băut niciodată alcool.

- În afară de bere și vin de împărtășanie. - Acela nu e alcool.

Este un amestec dulce cu cireșe și zahăr.

Atunci două, vă rog.

Am cunoscut-o bine pe mama ta.

Ce scrisoare e?

- Nu știi? - Nu.

URGENT

URGENT

Vă recunosc scrisul.

Ați trimis-o dvs.?

După ce Consorțiul Sacramento a refuzat să acopere deficitul,

vreți să mă șantajați ca să menținem contractul?

Acum încercați să-mi stoarceți banii pe față,

- făcând pe șmecherul. - Cum puteți spune una ca asta?

Ce acuzație nedreaptă!

Neîncrederea asta e tipică francezilor.

Ați citit scrisoarea anonimă.

- Cum aș fi putut eu... - Orice ați spune,

voi considera că ați trimis dvs. această scrisoare anonimă.

sunt sută la sută convins.

Dacă mai negi o dată, te dau afară.

Cineva trebuie să acopere deficitul!

Problemele de aprovizionare nu sunt vina mea!

Cineva manipulează piața!

Oricum, nu e scrisul meu.

- Bjørn a rescris-o. - De ce ați spus asta?

Spuneați că veți ascunde escrocheria chiar și sub tortură,

toată viața.

- Ce strategie e asta? - Nu pune botul.

Ei vor acoperi 10%, Farouk 5%.

Ați fost lovit de prea multe ori și ați luat-o razna.

Eu mă retrag. Chemați un singur taxi.

În regulă. O schimb la loc.

- Prea târziu. - Nu, nu.

Am înțeles. O schimb la loc.

- Prea târziu. - Nu, nu, nu, nu.

Am zis că o schimb la loc.

Am înțeles.

Ce-i asta?

Noi, banda de tâlhari,

suntem membri ai Miliției Libere Radicale Globale, unitatea Junglă.

Banii, bijuteriile, ceasurile, toate în geantă.

Suntem în dezavantaj.

E prima oară când aud de grupul ăsta terorist.

Or fi de pe-aici?

Banii furați astăzi

vor fi folosiți nu doar pentru cheltuielile organizației noastre,

ci și pentru bunăstarea orfanilor, văduvelor, fermierilor orbi, profesorilor

și pentru construirea unui sistem de canalizare.

De ce tragi în tavanul meu?

Jefuiește-mi clienții și dispari.

- Bjørn, adu grenadele! - Nu se poate!

Fondurile create din bunurile dvs. vor fi folosite cu grijă.

Detalii găsiți în acest pliant.

Ce nesimțire.

De ce tragi în tavanul meu?

Noi, Miliția Liberă Radicală Globală...

Lasă asta. De ce tragi în tavan?

Nu mai trage în clubul ăsta magnific.

Ia prada și dispari!

Să rezolvăm prin dialog.

M-a împușcat pe mine în locul tău?

Eu am fost cel împușcat.

Știu, tocmai am văzut.

- Unde ați fost lovit? - Aici.

- Sângele țâșnește. - O clipă.

Rana nu e mare.

Se pare că acest acreditiv diplomatic a absorbit șocul.

Ne cerem scuze pentru violența nejustificată.

- L-a împușcat pe tata? - Pe mine m-a împușcat,

dar tatăl tău a făcut un sacrificiu eroic.

Eu trebuia să fiu cel lovit.

Scoateți glonțul.

Eu?

Haide.

Păstrați glonțul.

Sunt foarte bucuros

că am putut fi eu cel lovit.

Întâlnirea e la miezul nopții,

chiar vă retrageți?

Cum să mă retrag în situația asta?

Cheamă două taxiuri.

CONSORȚIUL SACRAMENTO 10%

BOB DIN MARSILIA 12,5% SINDICATUL DIN NEWARK 25%

VERIȘOARA HILDA 25% UNCHIUL NUBA 27,5%

CANAL NAVIGABIL TRANS-DEȘERTIC INAUGURARE ÎN CURÂND

LAT/LONG: 26° N, 36° E SUDUL FENICIEI INDEPENDENTE

BUN VENIT LA CANALUL NAVIGABIL TRANS-DEȘERTIC

Nu-i spune nimic lui Matti

despre deficit.

Prefă-te că am venit doar să consolidăm încrederea.

Bjørn.

Unde e rucsacul?

Nu trebuia să-l las în taxi!

Sunteți alergic

- la insecticide? - Nu.

Are cineva vreo armă la el?

- Nu. - Eu am un pumnal.

Care e scopul grenadelor de pe navă?

A spus că le dă cadou, fiindcă are prea multe.

CABINA CĂPITANULUI NU DERANJAȚI (TOATĂ ZIUA)

Ar trebui să fac o transfuzie?

Bună ziua. Intrați, mă bucur să vă văd.

Intrați, ce mai faceți?

Intrați, mă bucur să vă văd.

Intrați.

Am fost împușcat, dar am scăpat datorită acreditivului.

Ea e fiica mea, Liesl.

Aveți nevoie de transfuzie?

Am grupa sanguină Rh-O.

- Cine a tras? - Un terorist străin.

- Ați ripostat? - Încă nu.

El e secretarul meu administrativ, profesorul Bjørn.

Bun venit la bord. Luați loc.

Tu acolo, tu acolo, tu acolo.

Tu acolo, eu aici.

Nu pomeni de deficit. Știu de treaba cu pivoții.

Nu vă faceți griji, e doar o întâlnire formală.

- Dă-mi niște covrigi. - Ah, da!

- Luați o grenadă. - Ce amabil sunteți.

- Nu. - Tată!

Jaja!

În miez de noapte, am auzit zgomot la parter.

Țipete, bufnituri, zgomot de sticlă spartă.

Parcă auzeam mieunatul unei pisici.

Am ieșit pe furiș pe fereastra bucătăriei de la etaj.

Noaptea eram încuiată.

Am coborât pe balustradă,

dar majordomul adjunct nu m-a văzut.

Am mers pe holul lung,

ținând în mâini pe Bonbon și pe Maus.

Ceasul cu pendulă a bătut ora 3 dimineața.

Ușa s-a deschis și tatăl meu a ieșit din cameră.

Purta pijama albă și un halat alb.

Fața îi era, ca de obicei, plină de cicatrici de la prăbușiri,

iar părul îi era ciufulit.

„Du-te la culcare”, ai spus.

„Dar mama unde e?”, am întrebat.

„Doarme”, ai spus.

Dar mama era acolo.

În spatele tău, dincolo de plasă,

stătea în pragul ușii, reflectată în oglindă.

Era îmbrăcată de ieșit,

dar nasturii bluzei erau descheiați și i se vedea pieptul.

„Mama ta va pleca din casa asta. Du-te la culcare”, ai spus.

Am fugit sus pe scări.

După aceea, am fost trimisă la mănăstire.

Obiecțiune, onorată instanță.

Povestea e prea distorsionată.

Înțeleg că e spusă din perspectiva unui copil, dar e frustrant.

După aceea, n-am mai văzut-o pe mama.

Nu sunt judecat, nu?

Îți voi face o mărturisire pe care n-o vei putea ierta.

Ieșiți afară o clipă.

Știu cine ți-a ucis mama.

O faptă de-a mea a dus la acea tragedie.

Mama ta nu era o femeie fidelă.

Avea mulți amanți, nu?

Unul dintre ei era unchiul Nuba.

Deși și eu o înșelam, am fost atât de furios,

încât am scris o scrisoare unchiului,

cu scrisul altcuiva, făcând să pară că mama ta

îl înșela pe unchi cu secretarul meu de atunci.

Din cauza asta, cred că unchiul i-a ucis pe amândoi.

Ați iubit-o pe mama?

Am ținut la ea, dar n-am iubit-o.

Dacă ce spuneți e adevărat, trebuie trimis la închisoare.

- Pot jura pe onoarea mea... - Nu e nevoie!

Îmi cer iertare.

Vă iert.

Atât de ușor?

Chiar și după ce ai auzit asta?

Minciuna mea a dus la moartea mamei tale.

Mă așteptam la ceva și mai rău.

Vă iert, așa cum am fost învățată.

Nu mai pot respecta condițiile pe care le-am agreat.

Documentele care rezumă propunerea modificată.

Nu mai lua sânge.

- Ce faci? - Escrocule!

- Trebuie să acoperi deficitul. - M-ai înșelat

- și crezi că vei scăpa? - Stai!

Nu e vina mea!

Știu totul despre pivoți!

În privința pivoților,

prințul și tatăl său vor acoperi 5%.

Frații Sacramento, 10%.

Bob din Marsilia, 15%.

Tu ești bogat, deci 25%.

De ce să acopăr eu mai mult?

Avem un contract semnat.

Am spus că eu acopăr 12,5%.

15%, pentru că am încasat un glonț pentru tine.

Dacă nu accepți condițiile mele,

grenada asta ar putea exploda.

Explodează imediat ce o arunc.

Dacă planul ăsta reușește,

toți partenerii vor avea de câștigat generații la rând,

și toți îți vor fi recunoscători pentru cooperare.

Liesl, ieși afară.

Nu pot să vă las să vă sinucideți pentru o afacere.

M-ai întrebat care e strategia mea? Asta e strategia.

Va reuși?

Da, dacă fiica mea evacuează.

- Liesl, ieși afară. - Ieșiți.

Mai bine ieșiți dvs.

Și dacă accept de frica grenadei,

dar apoi te trădez?

Am încredere în tine.

Atunci trebuie să am și eu încredere.

Deși nu ești genul de om care se ține de promisiuni,

interpretarea ta ridicolă a fost oarecum emoționantă.

Voi coopera și eu. 20%.

Deși afacerea asta e deja riscantă

și profitabilitatea va scădea dramatic,

vreau să văd cum vei pune în scenă finalul.

Mulțumesc pentru transfuzie.

Cu plăcere.

CUTIA DE PANTOFI 3: Verișoara Hilda și AVANPOSTUL UTOPIA

- Mesajul său pe care l-am interceptat... - Întrebare despre mărimea inelului.

...sugerează o posibilă fuziune strategică cu familia Sussman-Coda.

Urmează conținutul unui mesaj cifrat de la agentul nostru secret.

„Resursele sale se diminuează, iar suspiciunile partenerilor cresc.”

„El introduce în mod repetat sume mari de bani”

„în bunurile agentului”

„și se preface că le-a pierdut, dar agentul nu se poate îndura să-l fure sau să-l arunce.”

„Ar fi un gest prea crud.”

Vom discuta asta cu agentul.

„De asemenea, și-a numit fiica succesoare oficială.”

„În prezent e călugăriță,”

„dar pare că va renunța curând.”

CONSORȚIUL SACRAMENTO 10% (+ REGELE FENICIEI 5%)

BOB DIN MARSILIA 15% SINDICATUL DIN NEWARK 20%

VERIȘOARA HILDA 25% UNCHIUL NUBA 25%

DIGUL BARAJULUI HIDROELECTRIC FINALIZARE ÎN CURÂND

LAT/LONG: 29° N, 47° E ESTUL FENICIEI INDEPENDENTE

SUSSMAN-CODA

Să îngenunchez?

Am o singură condiție.

Această căsătorie trebuie să fie o uniune pur romantică.

Trebuie să protejez moștenirea fiicei mele.

Tatăl meu și tatăl său, adică bunicul tău,

au fost la un pas să se ucidă.

Știi asta, nu?

Nu știu, nu sunt apropiată de familie.

Cei doi, care se înțelegeau bine,

au fondat o afacere împreună și au dezvoltat un gaz toxic puternic,

ucigând zeci de mii de soldați și câștigând zeci de milioane de dolari.

Dar, într-o zi, în laborator, după o ceartă, s-au luat la bătaie

și, în cele din urmă,

s-au atacat reciproc cu o armă de pulverizare experimentală.

Din fericire, era mai puțin eficientă decât gazul toxic,

așa că amândoi au supraviețuit, dar parteneriatul s-a încheiat.

Cu leziuni neurologice,

tatăl meu a suferit 40 de ani și, pe patul de moarte,

când l-am întrebat de ce s-au certat,

știți ce a spus?

Era curios

cine va câștiga și cine va pierde.

Probabil că acesta e nucleul tuturor problemelor din lume.

Era curios cine va câștiga și cine va pierde.

„Dacă cineva îți stă în cale, calcă-l în picioare.”

Asta a spus tatăl meu înainte să mă scoată din testament.

A vrut să fie mumificat și îngropat într-o piramidă.

Am cumpărat teren, am făcut proiectul, dar n-am putut construi piramida.

În schimb, l-am incinerat.

Ce putea să facă?

- Sunt bijuterii false? - Da.

Acum n-am bani, n-am putut cumpăra autentice.

Dacă îmi împrumuți o parte din fonduri...

Nu pot da niciun ban.

Am un contract de închiriere pe 150 de ani pentru teren și resurse de apă.

La sfatul contabilului, pot să mă căsătoresc

temporar cu dvs., ca o experiență,

dar nu vă pot ajuta să acoperiți deficitul.

Asta ar fi împotriva intereselor avanpostului meu utopic.

Nu te întreb.

Îți spun ca viitor soț.

Nu.

Nu te întreb.

Te rog.

- Ca verișoara ta cea mai apropiată. - Nu.

Supune-te.

De ce?

Chiar dacă ne căsătorim, în funcție de legea locului,

s-ar putea să nu mă poți obliga să acopăr deficitul.

Credeți anunțul oficial că mama s-a sinucis?

Nu.

Atunci, cine credeți că a ucis-o?

Eu știu doar zvonuri.

Unchiul e tatăl meu?

CUTIA DE PANTOFI: 3 1/2 INSTRUCȚIUNI DE URGENȚĂ

A sosit valiza diplomatică.

Deschide-o.

„LISTA CONȚINUTULUI”

„1. 10 perechi de șosete noi”

„2. Carte: «Puricii din America» de Carlson și Voight”

„3. Raport financiar pentru revizuire”

„4. Facturi de plătit”

„5. Instrucțiuni de urgență, urgent”

„6. Un set de batiste noi”

Scoate din nou punctul 5.

- Da, cred că ăsta... - Adu-l.

Încă un sabotaj.

Dă-i pilotului. E un nou traseu!

- Unde mergem? - Acasă.

Tocmai a fost aprobată o rezoluție a Congresului care să mă oprească.

Trebuie să ajung acolo cu notarul până mâine la prânz.

- Și dacă nu? - Voi deveni cetățean britanic,

activele mele globale vor fi confiscate și voi ajunge la închisoare.

A, înțeleg.

Ia asta.

La mulți ani.

Câți ani ai?

21, nu?

Nu pot citi scrisul.

E un 1 sau un 7?

Asta e... la naiba.

E un G.

„Continuă să joace teatru.”

Poftim?

Ați bătut în cod Morse.

Eu?

Nu, ce ciudat.

Continuă să

joace teatru.

Știți codul Morse.

Nu foarte bine. Am învățat puțin la școală.

Și dvs. știți.

Sunt bibliotecara mănăstirii.

Mă ocup de descifrarea cărților și documentelor

în latină clasică. Minunat.

AVERTISMENT

- Doamne Dumnezeule! - Nu.

Cineva a otrăvit berea. Trebuia s-o testăm.

I-ai dat pilotului să bea?

E doar bere.

Mergi în spate și ține-te bine.

De ce trebuie să fiu urmărită de un avion de luptă, în aer?

Eu am o chemare!

Cred că-l cunosc și pe asasinul ăsta.

Și el a lucrat pentru mine.

Renunț la dreptul meu de moștenire.

Cum poți să-i spui asta tatălui tău?

Ești încă în perioada de probă.

A venit din nou!

Dacă ne atacă din nou, aruncă-l în aer cu o grenadă.

MESAJ CIFRAT PENTRU TRANSMIȚĂTORUL ÎN MINIATURĂ

Totul a fost o prefăcătorie.

Nu am resentimente față de tatăl dvs. sau afacerea sa.

Dar tatăl dvs. nutrește ostilitate nu doar față de guvernul american,

ci și față de aliații și dușmanii săi.

Eu am misiunea

- de a-l observa și a raporta... - Sunteți un spion.

Poate părea amuzant, dar,

după război,

interesele mele sunt destul de similare cu ale profesorului Bjørn.

Am absolvit Princeton

și am co-fondat o revistă academică internațională

dedicată poeziei, picturii și literaturii ecologice.

Guvernul nostru, sub pretextul dezvoltării culturale,

a subvenționat revista noastră,

dar scopul real era să ne transforme în informatori.

Îmi pare rău dacă v-am trădat.

Dacă doriți, pot reveni la cel care eram.

Deși nu e diferit de persoana pe care ați văzut-o până acum.

Ați văzut? Suntem aproape aceeași persoană.

Nu, sunteți diferiți.

Nu sunt un boem, ci un conservator moderat.

Nu sunt din Oslo,

ci din Wilmington, Delaware.

Beau destul de mult,

dar devin mai îndrăzneț când mă prefac beat.

Cartea aia am scris-o eu.

Voiam s-o citim împreună.

- Și mustața e falsă? - Da.

E lipită peste mustața mea adevărată.

- Mă simt trădată. - Și eu.

Ați înnebunit?

Îmi pare rău că s-a ajuns aici.

Oricum, m-ați angajat să studiez insecte,

iar acesta e locul perfect pentru o lecție.

N-am văzut în viața mea un loc cu atâtea insecte.

Cu excepția unei gropi de gunoi de lângă Roma. Și acolo a fost magnific.

M-ați întrebat dacă aș putea iubi un bărbat ca dvs.

- Ca ipoteză. - Da.

- Și asta făcea parte din misiune? - Nu.

Nu era nimic de genul.

Aș putea pretinde că era în scop de spionaj,

dar, de fapt, am întrebat din curiozitate sinceră.

Atât ca profesorul Bjørn, cât și ca agentul Carlson din America de Nord.

Atunci nu mă ajuta!

Nu mă ajuta.

Legați asta de copac.

Cobor repede și vă salvez.

Nu e nevoie. Mă descurc singur.

Binecuvântează acest

- dar prețios pe care... - Ce faci?

...l-am primit.

- În numele Domnului... - Nu ți-e frică de Dumnezeu?

Mă rog, amin.

- Amin. - Amin.

Biblia se opune sclaviei?

E un păcat de moarte.

Chiar și dacă le dai un salariu mic?

Urmașii lui Adam L-au răstignit pe singurul Meu Fiu.

Știu, știu.

O, Doamne.

Încă n-am murit.

De ce ai făcut asta? Puteai să mă lași să mă scufund.

Misiunea noastră este să vă sabotăm afacerea.

Nu folosim violența ilegală.

- Nu sunt prost. - Știu.

Care e scopul?

Să distrugem compania și să preluăm activele.

Accidentul de adineauri îmi va provoca o traumă

pe viață.

- Serios? - Da.

E trist, dar, într-un fel, mă bucur.

Că te gândești la mine.

Ce le-au făcut familiei noastre?

Scuze că te-am speriat. Voi fi mai atent pe viitor.

Cum ai păcălit detectorul de minciuni?

Am învățat. Nu e greu.

- Știi și karate? - Desigur.

Vă pot învăța, dacă doriți.

Nu, e prea târziu să învăț.

De câte ori mai pot muri?

Voi arde aceste cărți murdare.

- Cu excepția acestei cărți. - ATLASUL FOTOGRAFIC AL BLASFEMIEI

Deși e ireverențioasă, mă atrage.

Ia-o. Și deschide-ți cadoul de ziua ta.

- Îmi place. - E o pipă frumoasă.

Care e numele tău adevărat, agent Carlson?

Spuneți-mi simplu, Bjørn.

Singura amintire fericită din copilăria mea era când, o dată pe săptămână,

mâncam cu menajerele, sub scări.

Toate se prefăceau că mă iubesc.

Probabil că trebuiau.

Și acum sunt foarte bun la gătit și la spălat vase.

Când cântă cocoșul la 6:15 dimineața,

măcăleandrul aduce viermi puilor din cuib.

La 7, fata Mary scoate apă de la pompă.

Curând, sună clopotul pentru rugăciunea de dimineață.

Fiecare zi e la fel,

dar noi suntem fericite.

Când eram mic, puneam purici într-o pungă de plastic

și îi observam noaptea la microscop.

Locuiam cu mătușa mea.

Părinții mei erau plecați în străinătate cu cercetarea.

Mătușa era amabilă, dar detesta hobby-ul meu

și dezinfecta casa des, distrugându-mi multe specimene.

Mai târziu, din gelozie și singurătate, le-am trădat

pe menajere.

I-am spus tatălui meu că fură lucruri.

Dar el, în loc să-mi țină partea,

m-a bătut măr și nu mi-a vorbit 90 de zile.

Și a concediat toate menajerele.

Mă voi întoarce la mănăstire.

Cum să te întorci? Suntem izolați aici.

- Și tu ești moștenitoarea mea. - Dar testul?

S-a terminat. Ai trecut.

Îmi pare rău, dar nu-l pot ierta pe tata.

Trebuie să ne răzbunăm pe unchiul Nuba.

Să-l aducem în fața justiției.

- Asta las la conștiința tatălui. - Eu n-am conștiință.

Ce facem cu sclavii și foametea?

Mă voi întoarce la mănăstire

și voi încerca să depășesc defectele de caracter moștenite

prin rugăciune și studiu.

Iar e totul vina mea.

Dacă scăpăm de aici, dați foc casei.

Acolo erai.

Ne-am reîntâlnit în mijlocul junglei.

Ce ciudat să dai peste locul prăbușirii, din întâmplare.

Bună, bună.

Nu mă pricep la afaceri.

Sunt un revoluționar comunist care, alături de camarazii săi

luptători pentru libertate, puternic înarmați, locuiește într-o tabără în junglă.

Dar, chiar și din punctul meu de vedere, planul dvs.

încalcă principiile economice.

De aceea este inovator.

Pentru că sfidează orice logică!

- Ce legătură ai cu compania? - Eu?

Sunt un meditator deghizat în secretar administrativ.

Dar profesia mea de bază este spion pentru guvernul american.

Uau!

Religia e oftatul celor oprimați.

- O formă de rezistență la suferință. - De acord!

- Nu sunteți ateu. - Ba da.

Unii dintre colegii mei sunt atei falși.

Și eu am avut o miliție. A fost o bătaie de cap.

Au mai rămas 15 minute. Unde e notarul?

Am nevoie de amprentă și semnătură.

Voi toți sunteți martori.

- Maică stareță. - Chiar și teroristul!

Pacea Domnului fie cu voi.

Avionul de luptă ne-a împușcat,

dar am supraviețuit prin harul Domnului.

Ați primit scrisoarea?

Am primit-o. Și am scris un răspuns.

Sunt gata să depun jurământul.

Citiți mai întâi scrisoarea.

Am primit certificatul de căsătorie și contractul prenuptial.

Vă amintiți că m-ați cerut în căsătorie?

Nu mă așteptam să accepți.

Sora mea, vă lipsește spiritul de cumpătare, comparativ cu credința.

Pipa de țigări cu bijuterii

și rozariul extravagant sunt dovada.

La fel și acest pumnal flamboaiant.

E un cadou de la prinț.

Oricum, ați venit la mine când aveam cea mai mare nevoie de îndrumare.

Pentru unii oameni buni, chiar și podoabele servesc unui scop bun.

Nu toți trebuie să trăiască renunțând la plăcerile lumești.

Unii înfloresc în simplitate,

alții găsesc frumusețea într-o sărbătoare extravagantă.

Nu este o mustrare, soră.

V-ați născut bogată.

Vom continua să acceptăm cu recunoștință donațiile pentru mănăstire,

dar dvs., renunțați la călugărie.

Dumnezeu vrea banii mei sau sufletul meu?

Nu cunosc căile Lui.

Ca tată și expert mediator, pot să intervin puțin?

Tocmai ați dat-o afară?

O încurajez să intre în familie și în lume.

Și totuși, doriți să vă plătească construcția sălii de mese a mănăstirii.

- V-am fi recunoscători. - Foarte bine.

Și eu aș vrea să devin credincios.

Pot fi botezat de maica stareță?

Sunteți ateu.

Recent, am avut o revelație religioasă.

Cum ați ajuns la această revelație?

În parte, datorită experienței mele de a fi fost la un pas de moarte.

Nu pot da detalii, dar am avut o viziune.

Există și câteva motive financiare.

Dar, mai presus de toate, influența fiicei mele

constituie cam 75% din motiv.

M-a influențat foarte mult.

La vârsta asta, e important

să-ți urmezi fiica.

Important e să vă căiți și să fiți mântuit.

Nu are nicio valoare dacă mințiți.

Nu mint.

Pot crede și în lucruri contrare convingerilor mele.

Pot face asta în anumite situații.

În anumite situații.

Mai știi parola?

Încă o cutie de pantofi?

Asta e mai veche.

- Ce e înăuntru? - Nici eu nu știu exact.

Pare un relicvariu cu istoria noastră.

A fost sigilat acum 40 de ani din motive notariale.

Tu o vei moșteni, dar, dacă tot ești aici,

ți-o dau acum.

O voi deschide mai târziu.

CONSORȚIUL SACRAMENTO 10% (+ REGELE FENICIEI 5%)

BOB DIN MARSILIA 15% SINDICATUL DIN NEWARK 20%

VERIȘOARA HILDA 0% UNCHIUL NUBA 50%

PALATUL-OAZĂ DIN DEȘERT DOBL IMPERIAL CALLIOSTRO COTA (STAȚIUNE DE LUX)

Străbunicul meu a construit acest hotel.

Liesl ar fi trebuit să fie al cincilea proprietar,

dar tatăl meu l-a vândut unui magnat american,

și uite în ce hal a ajuns.

ASOCIAȚIA DONATORILOR DE INFRASTRUCTURĂ CEREMONIA DE SEMNARE

Locul se află la granița a trei domenii.

Două dintre ele sunt sub lege marțială după o lovitură de stat.

Pentru că ți-am permis

să furi tabloul,

organizația ta teroristă va asigura

paza noastră pe durata evenimentului.

Am furat tabloul.

Tu vei oficia căsătoria. Momentul e perfect pentru afaceri.

Sala de evenimente 5

este autorizată legal.

Chiar dacă divorțezi, vei avea de câștigat.

- I-ai contactat? - Da.

Papa a spus că nu poate acoperi deficitul.

Felix e încăpățânat.

Trebuie să schimbăm condițiile.

Spune-i că mai datorează nouă suflete.

Încă ești spionul dușmanului?

Nu.

Cred că un spion dublu ar fi mai util.

Nu-ți pot da mai mulți bani.

Da, e un serviciu inclus în salariul meu.

El e comandantul meu de operațiuni, Excalibur.

- Agent Carlson. - Excalibur.

Știm de treaba cu pivoții.

Și de cea cu bolțurile, cuiele și pietrișul.

Nu putem nici confirma, nici nega,

nici recunoaște asta.

E un sabotaj!

Jur pe onoarea mea că nu mă veți învinge niciodată.

Am aranjat ca tu să-l poți denunța direct pe unchiul tău.

- Serios? - Da.

Trebuie să luptăm cu acel ticălos.

- Amin. - Amin.

Și trebuie să-i obținem și partea de investiție.

Unchiul Nuba.

După cum știți cu toții,

sunt genul de om care urăște însuși cuvântul „eșec”.

Asta ar putea fi o slăbiciune.

Acum avem de-a face cu o felie lipsă

dintr-o plăcintă prea mare...

E o defecțiune minoră. Nu-i nimic.

Nu sunt deloc neliniștit.

A sosit Sir Nuba.

- CUTIA DE PANTOFI 4: Unchiul Nuba și Relicvariul - Poate că deficitul e infinit.

Mai mult, acum a apărut

un deficit de o dimensiune mai complexă decât ne așteptam.

Un deficit emoțional. Dacă tu...

Ai lucrat pentru mine, nu?

- Cine? - El?

Eu? Nu.

Pe atunci, aveam vilă.

Doctorul Landsman.

Îl cunosc pe asasinul ăsta.

Cine te-a trimis să mă ucizi?

Nu.

A luat otravă.

Harul Domnului...

PALATUL-OAZĂ DIN DEȘERT APARTAMENT DE LUX

Dacă nu ești fiica mea, te pot adopta?

Cu acordul tău?

Da.

Atunci, orice s-ar întâmpla,

vom ignora.

FEMEI DECEDATĂ LA DOMICILIU RAPORT DE CAZ

Spune din nou scopul vizitei.

Așa cum am convenit, Nuba.

Am venit să plătim în avans 55% din deficitul intermediar

și să-ți validăm partea de investiție.

E doar o întâlnire formală.

Liesl are un alt scop al vizitei.

Tatăl meu a spus că mă lasă să vă denunț,

de aceea am venit cu el.

De ce aș ucide-o pe femeia aia? Nici măcar nu era soția mea.

Ia o grenadă.

Mulțumesc, dar am și eu.

Ce grupă sanguină ai, Liesl?

Nu știu, nu-mi amintesc să-mi fi făcut vreodată analize.

Semeni cu mine la ochi.

Nu ți-a mai spus nimeni?

A spus că nu i-a zis nimeni niciodată că seamănă cu cineva.

Voi aștepta afară.

Ea nu e fiica ta.

Nu contează.

E un lucru pe care tu nu-l vei ști niciodată.

Adevărul.

Dar cred că secretarul tău de atunci

e tatăl ei.

Nu, sunt sigur. Mă mir că nu știai.

Și, chiar dacă aș fi ucis-o, n-aș recunoaște.

Eu am început minciuna asta.

- Ca să te păcălesc! - Știu, dar e adevărat.

Grupa sanguină va dovedi.

Prin corpul tău curge sângele meu? Și sângele ei?

Curge sângele tuturor.

- Nu. - Ba da.

- Ba nu. - Ba da.

Nu.

Tu ți-ai ucis toate soțiile.

O clipă.

Voi spune asta cu detectorul de minciuni pornit.

Nu am ucis-o nici pe mama ta, nici pe vreo altă soție.

Nu sunt genul de om care să poată ucide.

Indiferent cine mă acuză, oricine ar fi,

nici măcar nu știu cum să păcălesc detectorul de minciuni.

De unde e omul ăsta?

Nu-mi amintesc.

Să deschidem cutia de pantofi.

Tatăl meu, de ziua lui.

Unchiul meu. Note de 10 pe linie.

Mama noastră, în ziua nunții.

O cutie cu șase fiole de gaz toxic.

Timbre rare, monede de aur, o cheie în formă de craniu.

Scrisori secrete.

Cenușa incinerată

a bunicului meu.

Voi lua asta.

CODA ARMAMENTS ARMĂ LETALĂ CU PULVERIZARE

Proiectul ăla e grozav,

dar acolo e o zonă de război de mult timp.

Vreau să continui să vând arme, bombe și muniție.

Asta e o afacere.

Răspunsul meu final este „NU”.

Uau, vrei să-ți retragi toată investiția

și să rupi și promisiunea făcută?

Asta e o trădare pentru toată lumea.

Știu.

Atunci de ce ați venit aici?

N-am avut de ales.

Bine, voi acoperi eu deficitul.

Va trebui să pun la bătaie toată averea mea și ceva în plus ca să-l acopăr.

În final, îmi voi pierde drepturile de administrare

și participația,

și voi rămâne cu datorii și deficite nelimitate,

dar bine, voi acoperi eu.

Bine, voi acoperi eu.

Voi da salarii sclavilor.

Voi da salarii sclavilor.

Voi pune capăt foametei.

Voi pune capăt foametei.

Ca să le dau peste nas gurilor rele din guvern.

Ca să le dau peste nas gurilor rele din guvern.

Acum, proiectul vieții mele devine realitate.

Fără noi.

N-am nevoie de bani.

PROIECTUL DE INFRASTRUCTURĂ FENICIANĂ CODA TERESTRU ȘI MARITIM

CODA

(MODEL CONCEPTUAL COMPLEX AL PROIECTULUI TOTAL)

Bun. Acum,

vom demonstra un model al infrastructurii pe care am construit-o în deșert.

Această infrastructură utilizează resursele abundente ale Pământului...

Sir Nuba mai are ceva de spus.

La naiba.

Revin imediat.

Da, Nuba. Cu ce te pot ajuta?

Mintea mi s-a schimbat. O voi face eu.

Evident! Mă așteptam la asta.

Nu mă refer la afacere! Am refuzat-o deja.

Mă refer la a te ucide.

Tu ai fost cel care mi-a dorit moartea tot timpul?

Da.

Fiul tatălui meu și fratele meu vitreg?

Da.

Prin mine curge sângele tuturor.

- Nu. - Ba da.

- Nu. - Ba da.

Eu nu mor.

Niciodată!

Ești mai rău ca mine.

Nu ești om, ci un personaj din Biblie.

Te rog, n-ai putea să mă lași în pace?

De ce continui să încerci să mă asasinezi?

Chiar trebuie să-ți spun? Știi de ce.

Ești curios cine va câștiga și cine va pierde?

CODA ARMAMENTS

Să rezolvăm prin dialog.

Nu primesc răspunsuri la rugăciuni.

Doar mă prefac că le-am primit

și încerc să ghicesc voia Domnului și s-o împlinesc.

De obicei, e evidentă.

Amin.

CUTIA DE PANTOFI 5: CHEZ JAJA

(EPILOG)

Ce mai faceți, maică stareță?

„CAPITOLUL I: Cedric nu știa nimic...”

Noua noastră casă e înghesuită și dărăpănată,

dar e primitoare și foarte utilă.

„Băiatul și-a pierdut tatăl când era mic.”

Frații mei, din fericire, cresc sănătoși și bine.

Acum mi-am găsit menirea.

„După moartea tatălui său, Cedric...”

Agentul dublu Carlson

a demisionat din spionaj și a devenit profesor de gimnaziu.

Ca gândacul Flavius,

o insectă cu o carapace dură nu se teme de prădători.

Mama vitregă a pus capăt scurtei relații cu tata.

Începem. Unu, doi, trei, patru.

De când a sărăcit,

pasiunea tatălui pentru afaceri a devenit și mai aprinsă.

Ține clientul, nu-l lăsa să plece!

Îi admir reziliența și pasiunea.

Deși nu cred că e un dar de la Dumnezeu.

Proiectul Fenician continuă să se extindă.

Civilizația ar putea regresa din cauza asta, dar...

„PLATA RESTANȚELOR PENTRU SCLAVI ȘI REZOLVAREA FOAMETEI”

...sunt convinsă că, în final, va duce la rezultate bune.

„CHEZ JAJA”

Ai putea să te măriți cu un bărbat ca mine?

Întreb serios.

- Sunt bijuterii false? - Nu.

Nu sunt sigură.

Mi le-a trimis înapoi verișoara.

I-am spus că vreau să ți le dau, iar tatăl mi le-a împrumutat.

P.S. Și acum, tata gătește bine.

Și spală bine vasele.

Două whisky-uri.

Te vei mărita?

Mai aștept să văd.

Inimă.

În memoria lui Fouad Mikhael Malouf:

născut la Betleem, decedat la Londra,

care toată viața a dus dorul umbrei cedrilor din Liban.

Traducerea și adaptarea: MEOO Team