Original subtitles

Franta

In 1915, cei care nu fuseser� pe front

nu stiau prin ce treceau soldatii.

Ea nu mai primise nicio scrisoare de la el, din aprilie.

De un an, el lupt� cu nemtii.

In fiecare ceas, �n fiecare zi, ea se �ntreab� c�nd va veni acas�.

El �i scrie despre greut�ti,

despe cruzime si violente.

Ii scrie c�, pentru a tr�i, si ei,

si nemtii si-au s�pat ad�posturi.

Cei din transee tr�iesc ca sobolanii...

...printre sobolani.

APOCALIPSA PRIMUL RAZBOI MONDIAL

In transee, zilele par aceleasi.

In pofida atacurilor repetate, nicio tab�r� nu c�stig� teren.

C�nd r�sun� fluierul, soldatii ies din transee c�tre iad.

PARTEA 3 IADUL

Iadul e reprezentat de artilerie.

Obuzele fac pr�p�d.

Srapnelele sunt �nsp�im�nt�toare.

Explodeaz� �n aer

si �mproasc� buc�ti de plumb.

Scriitorul Maurice Genevoix descrie:

"Sunt prins de grindina srapnelelor."

"Plou� cu schije �n jurul meu."

"Trec prin m�stile de gaze si despic� testele soldatilor."

In jurul lui, oamenii sunt desfigurati pe viat�.

Francezii le spun "chipuri fr�nte".

Medicii se confrunt� cu r�ni oribile,

nemaiv�zute p�n� atunci.

Sunt neputinciosi �n fata traumelor

provocate de artilerie.

Atacuri de panic�, tremur�turi,

paralizii.

Milioane de oameni ajung prinsi

�n capcana mortal� a r�zboiului.

Septembrie 1915.

La r�s�rit, turcii, austriecii si germanii

se lupt� cu rusii.

La miaz�zi, austriecii �i tin �n sah pe italieni.

La apus, germanii lupt� cu belgienii, francezii

si britanicii, pe o linie de transee lung� de 650 km.

Pentru ap�rarea pozitiilor,

soldatii au nevoie de protectie.

In septembrie 1915, fabricile frantuzesti,

�n care lucreaz� femeile

produc acum echipament militar si au comenzi urgente pentru c�sti.

Confectionarea lor e complicat�,

dar sunt menite s� apere de schije.

Un film ne arat� pe aceast� lucr�toare,

scriind unui soldat care va primi casca,

o not� de afectiune.

"Drag� soldat; O frantuzoaic� de bine �ti doreste..."

"...o �ntoarcere bun� si rapid�."

"Sper c� aceast� casc� �ti va aduce noroc."

''Lucie Lambert.''

Acest soldat vesel si tovar�sii s�i...

...au o nou� uniform�

care se va numi "orizontul albastru",

se presupune c� se va confunda...

...cu cerul �n timpul atacurilor.

Dar, oamenii sunt �ngrijorati cu aceste semne ...

...ele anunt� un r�zboi lung.

Cu toate c� cameramanii oficial

le cer s� arate z�mbitori si combativi...

...unul dintre ei mimeaz� o sinucidere.

Aidoma francezilor,

britanicii folosesc c�sti metalice.

Soldatul canadian Corneloup,

se pl�nge c� e prea grea.

Are peste un kilogram, dar e mai solid� dec�t cea francez�.

Fiind mai putin bombat�,

poate fi produs� dintr-o singur� foaie de tabl�.

Cu toate acestea, sunt mai prejos

fat� de casca nemteasc� din otel,

care a ajuns un simbol al soldatului german.

Forma ei lat� acoper� mai bine capul.

E mai potrivit� pentru noul r�zboi,

cel purtat �n transee.

In canonada artileriei, locotenentul Ernst Junger scrie:

"E mai usor s� descrii zgomotul dec�t s� �l suporti."

"Nu poti s� nu te g�ndesti"

"c� fiecare suierat �nseamn� moarte."

In acest r�zboi al artileriilor,

soldatii trebuie s� r�m�n� pe pozitii

chiar si atunci c�nd obuzele contin gaze de lupt�.

Pe l�ng� c�sti,

soldatii primesc m�sti de gaze, care s� �i apere de acest nou tip de atac.

Se caut� febril cea mai periculoas� formul�,

cum ar fi clorul sau iperita,

folosit� �n premier� la Ypres, �n Belgia,

unde a ucis mii de soldati.

Medicul militar, maiorul Georges Faleur, scrie:

"Oamenii se �nvineteau, se sufocau,"

"le ardeau pieptul si burta."

"Am v�zut multe"

"r�ni sf�rtecate"

"si avalanse de otel,"

"dar sunt fleacuri pe l�ng� ceata"

"ce �ntunec� soarele ceasuri �ntregi,"

"care par secole."

Acesti soldati canadieni, acum orbi, trebuie dusi de m�n� ca niste copii.

Comitetul International al Crucii Rosii protesteaz�.

Din 1899, utilizarea gazelor asfixiante fusese interzis�.

Cu toate acestea, ambele tabere vor folosi gaze de lupt�.

Armata franceza �si perfectioneaz� m�surile de protectie:

Vat� �n tractul respirator

si o bucat� de p�nz� pe care soldatii urinau.

Erau menite s� �i protejeze de clor.

Metoda s-a dovedit ineficient�,

asa c� s-au folosit ochelari si un tampon gros,

�mbibat cu o substant� chimic�.

La fel erau si cagulele britanice,

prin care era imposibil s� respiri.

S-a renuntat cur�nd la ele.

Francezii au aflat

de la cadavrul unui neamt

c�t de avansat� era tehnologia inamicului.

In toamna anului 1915, nemtii

foloseau m�sti de gaze "Gummimask".

Erau din cauciuc si aveau un filtru de c�rbune activ.

Toate armatele le vor copia cur�nd

si le vor utiliza p�n� la finalul r�zboiului.

Combatantii ambelor tabere tr�iau

cu groaza gazelor de lupt�, obsedati de mirosul lor.

Un ofiter german de artilerie spunea:

"Soldatii adulmecau precum ogarii."

Dar, dup� ce se protejau, r�m�neau pe pozitii.

Linia frontului nu se clinteste.

Germanii ocup� aproape toat� Belgia

si 10 provincii franceze,

inclusiv orasele Lille, Cambrai, si Saint-Quentin.

Soldatii germani au mai mult� hran�

dec�t cei din Brandenburg si Saxonia.

Confisc� vitele abandonate de t�ranii fugiti din calea luptelor.

Pun m�na pe iepuri

si pe br�nzeturi.

Cele mai bune case

sunt rezervate pentru stabi,

departe de realit�tile frontului.

Toti beligerantii respect� clasele sociale.

Boierii stau �n castele,

iar t�ranii, slujbasii si lacheii se �nghesuie

�n transee.

In tab�ra francez�, excavatoarele r�scolesc p�m�ntul.

Sap� mai multe transee,

organizate �n trei linii succesive.

In prima linie de transee,

primejdia e cea mai mare.

Inventivitatea omului e nelimitat�

c�nd e vorba de ucidere.

Explozivele sunt aruncate spre inamic

prin orice mijloace:

Pusti care arunc� grenade,

torpile zbur�toare...

...sunt folosite chiar si arbaletele medievale.

Mai exist� si prastia urias�

a soldatilor britanici.

La fel e si "budinca de prune", un proiectil ciudat,

periculos pentru servanti

si inamici deopotriv�.

Intre barajele artileriei, soldatii asteapt�.

Dorm, joac� c�rti, scriu scrisori.

Isi improvizeaz� ad�posturi

si le dau nume sugestive.

Acesta se numeste "Cas�, amar� cas�".

Duhoarea e coplesitoare.

Soldatul Albert Thierry scrie:

"Nimeni nu se spal� si nu se piapt�n�."

"Niciodat� n-am purtat aceleasi haine at�ta vreme."

Noaptea, soldatii coboar� �n ad�posturile subterane.

Unul �si construieste o cusc�,

care s� �l apere de sobolani.

Sergentul Bec scrie:

"Unul a fost muscat de ureche,"

"altul de nas."

"C�nd ne culc�m,"

"sobolanii zburd� pe noi ca pisicile."

"Rod tot ce avem: ciocolat�, camembert,"

"chiar si paturile pustilor."

"Soldatii �i v�neaz� cum pot."

"Intr-un ad�post, au omor�t 17,"

"Erau c�t iepurii mici."

Sobolanii au purici.

P�duchii sunt o pacoste �n toate transeele.

Dar, pentru soldatii de pe front,

conditiile insalubre

si bolile care le dau t�rcoale

nu se compar� cu groz�via atacului la baionet�.

Abia dup� o s�pt�m�n� �n linia �nt�i

sunt �nlocuiti de trupe din a doua linie, de sprijin.

Dup� un atac,

supravietuitorii din linia �nt�i

duc r�nitii prin santuri �nguste

c�tre a treia linie, de rezerv�

amplasat� �n orasele abandonate.

Au nevoie de timp pentru a-si trage r�suflarea.

Fruntasul Tanty scrie:

"Citim scrisorile nemtilor captivi."

"Descriu aceleasi lucruri:"

"Suferint�, dezn�dejde,"

"prostia cras� a acestei situatii."

"Nemtii sufer� exact ca noi."

"Sunt la fel ca noi."

"Trecem prin aceleasi greut�ti."

Linia de rezerv� le permite francezilor abrutizati,

"brutelor p�roase", s� se spele

si s� se simt� iar�si oameni.

Fruntasul Tanty scrie:

"Bruta p�roas�" e pe jum�tate om

"pe jum�tate cimpanzeu."

"E noua specie a secolului XX."

"Bruta p�roas�" e monstrul involutiei civilizatiei.

"Are o singur� tr�s�tur� uman�, capacitatea de a suferi."

Soldatul Georges-Ulric Francoeur,

din Montreal, scrie:

"M� feresc s� m�n�nc carne de vit� conservat�."

"Vreau doar s� m� �nc�lzesc."

"Suntem uzi p�n� la piele, totul e mereu umed �mprejur."

"Am r�mas f�r� tutun, �mi fumez cartea de rug�ciuni."

Octombrie 1915.

Situatia r�m�ne blocat� �n Est.

�n Balcani, germanii, austriecii si bulgarii

invadeaz� Serbia, �ntr-o lun�.

Armatele franco-britanice au deschis un nou front �n Salonic,

pentru a ajuta s�rbii,

si s� conduc� Grecia �n r�zboi al�turi de ei.

�n dimineata zilei de 12 octombrie 1915

sergentul Potard se afla la bordul unei nave franceze.

El scrie:

"Eu, care am venit de pe frontul din Alsacia,

"�nc� p�tat de s�ngele camarazilor mei ..."

"am ajuns �ntr-o locatie necunoscut�."

"Aici am descoperit Salonicul."

"Mi-a f�cut o impresie pur si simplu minunat�."

"Sub lumina aurie a Orientului,"

"orasul se extinde, tot �n alb,"

"cu turnuri si moscheie"

"cupolele si bisericile lui."

"Dar am avut o surpriz� c�nd am sosit la t�rm."

"Pe docuri roiesc oameni...

"...din toate popoarele, si toate limbile."

"Pretutindeni sunt fete devastate...

"... de icter si variol�. "

Bolile vor decima...

...500.000 de b�rbati concentrati

�n jurul Salonicului.

Este o enclav� de 300 km p�trati din teritoriul elen,

protejat de un cordon de artilerie.

Pe atunci a fost numit� "Armata Orientului".

Era un amalgam de britanici, francezi,

s�rbi,

muntenegreni,

italieni,

rusi,

Annamite sau Tonkinese din Indochina,

o colonie francez�.

Toti vor fi dusi �ntr-un r�zboi de ambuscad�,

�mpotriva bulgarilor, mai agresiv dec�t si-au imaginat,

la 40� la umbr�...

...si �n mlastini infestate de muste si t�ntari,

unde numai malaria...

...va provoca 6.000 de morti.

Aceast� armat� este un nou front ...

care nu va lupta imediat,

dar foloseste soldatii care ar fi fost mai utili...

�n transee, �n Nordul Frantei.

Un jurnalist german scrie ironic:

"Aliatii s-au blocat ei �nsisi..."

"�n cel mai mare lag�r de concentrare din lume."

La Londra, regele George al V-lea este preocupat...

...de tentatia guvernului s�u,

de a se retrage din Salonic

si de soarta soldatilor s�i de pe toate fronturile.

El spune:

"Nu este �n puterea mea s� �mp�rt�sesc calvarul,"

"dar eu sunt cu voi, cu fiecare or� care trece. "

Regele George al V-lea, la fel ca toti liderii,

ar trebui s� g�seasc� o solutie pentru a opri masacrul.

5 milioane de oameni sunt deja morti

dupa 16 luni de r�zboi.

Dar nimeni nu vrea s� se opreasc�.

Chiar si v�duvele, de multe ori, vor s� se r�zbune.

Iar pentru toti liderii, costul uman si material...

...este at�t de mare �nc�t este necesar s� pl�teasc� inamicul...

si ca r�zboiul s� continue.

La 6 decembrie 1915,

liderii militari si politici ai Frantei,

Marii Britanii, Belgiei, Rusiei si Italiei

se �nt�lnesc la Chantilly, l�ng� Paris.

S-au �nteles ca armatele lor s� colaboreze mai mult,

s� nu-si epuizeze resursele �n atacuri separate

si s� organizeze o ofensiv� anglo-francez�

�n vara lui 1916.

Ofensiva avea s� porneasc� de pe pozitiile

britanice si franceze de pe r�ul Somme.

Ins� nemtii le-au luat-o �nainte.

Au lansat propria ofensiv� asupra Verdunului.

Orasul Verdun, e punct de trecere peste r�ul Meuse,

�ns� francezii �l consider� un sector linistit.

Au trimis tunurile fortului

�n focarul luptelor de pe front.

Efectul garnizoanei e minim.

Cu toate acestea, nemtii sunt doar la 20 de km.

La �nceputul lui februarie 1916,

nemtii maseaz� trupe si artilerie

pentru o b�t�lie decisiv�.

Cameramanii germani �l filmeaz�

pe kaizerul Wilhelm al II-lea,

venit s�-si �ncurajeze urmasul.

Printul conduce o armat�

de 150.000 de oameni.

Planul e s� captureze Verdunul

si s� deschid� calea spre Paris.

Dac� francezii vor r�m�ne pe pozitii,

armata german� �i va decima.

La ora 7:15, �n dimineata zilei de 21 februarie 1916,

printul declanseaz� operatiunea "Gericht",

"Judecata".

In c�teva ore,

un milion de obuze

bombardeaz� pozitiile franceze.

La 150 km dep�rtare,

trupele din Vosgi,

aud exploziile.

In atacul de la Verdun,

nemtii folosesc o arm� teribil�,

arunc�torul de fl�c�ri.

Str�pung liniile franceze

si intr�-n p�durea Caures.

Aici �nt�lnesc o rezistent� neasteptat�

a soldatilor francezi

care sc�paser� de barajul de artilerie.

Sacrificiul colonelului Driant

�l �ncetineste pe print, dar el r�m�ne �ncrez�tor

si le multumeste trupelor de asalt.

Zguduiti, generalii francezi

decid s� apere Verdunul p�n� la cap�t.

E numit un nou comandant,

generalul Philippe P�tain, neimplicat p�n� atunci.

Generalul de 60 de ani se opune

ofensivei cu orice pret

si pune la punct o strategie defensiv�.

El le ordon� soldatilor s� sape ad�posturi si s� reziste.

Francezii opresc ofensiva german�.

C�mpul de lupt� devine abator.

Supravietuitor la Verdun,

si laureat Nobel pentru literatur�,

Jean Giono scrie:

"Suntem nou� �n groap�."

"Nimic nu ne va scoate de aici."

"Dar am m�ncat si trebuie s� ne usur�m."

"Primul pe care �l trec nevoile se cat�r� afar�."

"De dou� zile e acolo, la trei metri, ucis cu n�dragii �n vine."

"Ne usur�m pe h�rtie si arunc�m rahatul afar�."

"C�nd r�m�nem f�r� h�rtie, ne usur�m �n ranite."

"B�t�lia de la Verdun continu�."

"Ne usur�m �n palme."

"Dizenteria curge printre degete."

"Ne usur�m cu s�nge, chiar acolo unde st�m �ntinsi."

"Ne arde setea,"

"asa c� ne bem propria urin�."

"R�m�nem pe c�mpul de lupt�,"

"fiindc� nu ne las� s� plec�m."

Doi sublocotenenti, Herduin si Milan,

sunt executati pentru dezertare.

Se retr�seser� dup� bresa nemtilor

�n liniile franceze.

Dup� uciderea at�tora, efectivele sunt insuficiente.

Comandantii ordon� rotatia trupelor,

ca aproape toate regimentele

franceze s� aib� parte de acest iad.

Afluxul de oameni e sprijinit

de un urias efort industrial.

Nenum�rate camioane

si o cale ferat� special�

transport� cele 2000 de tone de munitie

pentru ap�rarea zilnic� a Verdunului.

Francezii si germanii, pe durata b�t�liei

trag 300 de mii de obuze pe zi,

peste 20 de milioane de obuze �n �ntreaga lupt�.

Cum vor fi hr�niti milioanele de soldati?

Generalii sunt de p�rere c� le trebuie mult� carne.

Soldatii m�n�nc� mai mult dec�t civilii din spatele frontului.

M�celarii armatei taie

caii r�niti �n timpul luptelor.

In b�t�lia de la Verdun,

�ntr-o zi mor 7000 de cai.

Alimentele ajung pe front

cu eforturi enorme.

Si cu mult curaj.

Puscasii de elit� ai ambelor tabere

iau �n c�tare convoaiele.

In transee nu exist� ap� potabil�.

Soldatul Pottecher, scrie:

"Murim de sete."

"dar beau zilnic mai mult rachiu,"

"dec�t am b�ut toat� viata."

Rachiul sau romul �i �ntremeaz� pe soldati �naintea atacului.

Pentru a face fat� ororilor,

posirca e la discretie,

bine distribuit�.

Soldatul Auque scrie:

"Dup� un pahar de posirc� �n plus, �ncep s� c�nte,"

"pentru a risipi tristetea"

"care �i roade ca un animal nev�zut."

Si germanii au nevoie de consolare.

O g�sesc �n "snaps",

�n camaraderie si �n religie.

Conditiile de viat� sunt identice cu ale adversarilor lor.

Caporalul Karl Fritz,

din Batalionul 10 V�n�tori, scrie:

"Am stat trei zile"

"�n cratere de obuze,"

"privind Moartea �n ochi, astept�ndu-ne s� ne ia oric�nd."

Un obuz �ngroap� mortii,

urm�torul �i dezgroap� iar�si.

La Verdun, �n friguroasa lun� martie din 1916,

doar aviatorii au sc�pat de transee.

Pilotii kaizerului domin� v�zduhul.

In aeroplanele de p�nz� si lemn,

ei se cred cavaleri moderni.

Unul dintre ei e Hermann Goering.

Are 23 de ani, este agresiv si ambitios.

Trece pe r�boj victoriile

si devine ucigas nemilos.

Dar, �n realitate, pilotii au parte

de primejdii ca ale infanteristilor.

F�r� centuri de sigurant� si f�r� parasute,

germanii zboar� peste liniile franceze de la Verdun

si fotografiaz� pozitiile inamice

sau arunc� bombe asupra lor,

cu conditia s� treac� de aeroplanele frantuzesti.

Germanii doboar� si baloanele

observatorilor de artilerie.

E nevoie de mult curaj

pentru a urca �n aceste baloane,

dar misiunea lor e vital�.

Legati de sol prin cablu de telefon, ofiterii dirijeaz� focul artileriei.

Ap�rarea lor e prioritar�.

Generalul Petain a dat ordin:

"Observati toti germanii din aer"

Odat� cu aparitia armamentului antiaerian,

cu producerea unor aeroplane mai rapide

si cu aparitia escadrilelor de piloti tineri si ne�nfricati,

�n numai trei luni, Franta recap�t� suprematia aerian� la Verdun.

Dupa 5 victorii aeriene,

pilotii devin "asi" ai aerului.

Ajung faimosi,

ca sublocotenentul Georges Guynemer, de 21 de ani,

care fusese respins la recrutare �n 1914, fiind sl�b�nog.

Acum a devenit portdrapel

si erou national, decorat cu Legiunea de Onoare,

un model de devotament pentru tar�.

R�zboiul aerian

e la fel de brutal precum cel din transee.

Se sf�rseste adesea �n acelasi noroi.

In aprilie 1916,

p�m�ntul r�scolit de la Verdun,

devine mocirl� impracticabil�.

Ins� armata tine s� �si demonstreze hot�r�rea.

Dup� un contraatac francez,

soldat cu un avans de c�tiva metri,

un cameraman filmeaz� alt cameraman,

ce surprinde un infanterist care �ntinde s�rm� ghimpat�.

�n calitate de lupt�tori ei o numesc "tara nim�nui".

"Teren nelocuit".

�n zona-tampon dintre transee,

�n aceeasi noapte,

inamicul taie s�rma ghimpat�.

La Verdun, timp de 300 de zile si 300 de nopti,

nemtii atac� si soldatii Atlantei �i resping.

Dar exist� si povesti misc�toare.

C�nd �ntreaga lui companie e gazat�,

caporalul Pierre Weber, cu pl�m�nii arsi,

e dus pe brate de camarazii s�i r�niti mai usor.

Intr-un spital mare, departe de front,

Pierre Weber e �ngrijit de infirmiera Charlotte.

Se �ndr�gostesc.

Cap�t� �nvoire s� se refac� la L'Etang-la-Ville, l�ng� Paris,

si o ia cu el pe Charlotte.

Sunt �n gr�dina de roze

a surorii lui, Jacqueline,

m�ritat� cu Ren� Ferrari, pionier al filmelor de familie.

La 40 de ani, trecut de v�rsta �ncorpor�rii,

Ren� Ferrari e repartizat la serviciile medicale

si are voie s� doarm� acas�.

Multi ca el �si slujesc patria acas�,

�n fabrici si birouri.

Soldatii veniti �n permisie

�i privesc cu invidie si am�r�ciune.

Charlotte, ca mii de alte femei,

�i e devotat� invalidului ei chipes.

Dar are de ales?

B�rbatii s-au �mputinat deja.

Femeile nu vor s� fie fete b�tr�ne.

E mai r�u dec�t s� fie v�duve tinere.

In Anglia, multe se m�rit� �n grab�,

�nainte ca mirele s� plece pe front.

Va primi solda dup� moartea lui.

Toti simt c� abia acum urmeaz� ce e mai r�u.

O vast� campanie �n Regatul Unit,

aduce tot mai multi recruti.

Tati si fii, veri si vecini

se �nroleaz� adesea �mpreun�.

Dar acesti voluntari patrioti

nu ajung pentru marile ofensive.

Inrolarea voluntar� e �nlocuit� cu recrutarea obligatorie.

Francezii si canadienii,

r�spund f�r� tragere de inim� la voluntariat.

Ei nu sunt primiti cu c�ldur� �n Anglia.

Uniti �ntr-o credint� catolic� de nezdruncinat,

sunt ne�ncrez�tori �n Franta, care i-au judecat ca anticlerici.

Dar, capelanii lor le cer si ei pleac�.

Au sosit �n Franta,

si sunt reuniti �ntr-o singur� unitate �n �ntregime francofon�.

Batalionul 22 infanterie regal�

este instalat pe frontul de pe Somme,

la �nceputul verii anului 1916.

Ei r�m�n pl�cut surprinsi...

...de primirea c�lduroas� francez� si de francezi,

care vorbesc aproximativ aceeasi limb� ca si ei.

�n batalionul 22,

�douard L�gar� din Quebec spune:

"Pentru a stabili o conversatie cu o fat�"

"cea mai bun� glum� a fost de a �ntreba:"

"Scuzati-m�, domnisoar�, care este drumul spre Berlin? "

Pentru presedintele francez, Raymond Poincar�,

si regele britanic, George al-V-lea,

ofensiva de pe Somme, hot�r�t� �n decembrie 1915,

va crea o bres� �n liniile germane si va deschide calea c�tre Berlin.

Ins� generalul Joffre, comandantul armatei franceze,

sustine �nlocuirea unit�tilor

aflate �n transeele de la Verdun.

Cei de acolo au avut pierderi imense:

40.000 de morti �n sase luni.

Generalul francez Foch,

si generalul britanic Haig,

vor avea onoarea s� comande

ofensiva care s� �ncheie r�zboiul.

Arat� cu m�ndrie c�t sunt de �ncrez�tori.

Britanicii sunt la nord de Albert,

iar francezii sunt la sud.

Au misiunea s� ocupe

orasele P�ronne si Bapaume,

str�pung�nd transeele germane pe un front de 50 km.

Planul e cam acelasi:

bombardarea pozitiilor germane,

�nainte de atacul infanteriei.

Efectivele de atac sunt coplesitoare:

40 de divizii, aproape 600.000 de soldati

si 4.000 de piese de artilerie.

Locotenentul John Buchan scrie:

"Pretutindeni m�rs�luiau soldati."

"Munitia adus� pe linia de tragere"

"prevestea ce avea s� se �nt�mple."

John Buchan adaug�:

"Peste tot vedeai o bucurie stranie."

"Pentru soldati, marea ofensiv�,"

"venise �n sf�rsit."

Dar tinerii recruti care z�mbesc

primiser� o instructie minim�.

Aceasta va fi prima lor b�t�lie.

Britanicii se bazeaz� pe mine

care s� distrug� transeele nemtilor.

De la aparitia transeelor,

fiecare tab�r� a s�pat

sub transeele inamice pentru a le arunca �n aer.

E un r�zboi oarecum paralel,

chinuitor si secret.

Toti ascult� zgomotele subterane,

care pot �nsemna c� inamicul sap� spre tine

sau c� te apropii de transeele lui.

De aceast� dat�, genistii britanici

au s�pat un tunel de 1,5 km,

sub transeele germane

si l-au umplut cu 21 de tone de explozive puternice.

1 iulie 1916, ora 07:20.

Mina sare �n aer, provoc�nd un crater

lat de 90 m.

Ins� nemtii �i auziser�

pe genisti si se retr�seser�.

Sunt aruncate �n aer si alte mine.

Nu produc nicio victim�.

20 de mine explodeaz�.

La ora 07:30,

artileria britanic�, ce atacase

opt zile liniile germane,

�nceteaz� focul,

deschiz�nd cale liber� atacului.

Dar obuzele nu distruseser�

s�rma ghimpat� si bunc�rele.

Nemtii ies din ad�posturi socati, dar teferi.

Timp de 10 minute, nu se �nt�mpl� nimic.

Nemtii au timp

s� �si instaleze mitralierele.

E ora 07:40. Britanicii se preg�tesc s� atace.

Toti acesti tineri recruti se tem.

Pentru a le da �ncredere, c�pitanul Billy Neville,

de 22 de ani, iese primul si dribleaz�

cu o minge de fotbal prin zona-tampon.

P�n� c�nd e secerat de gloante.

P�n� la finalul acestei zile de iad,

au pierit 20.000 de britanici.

40.000 de soldati sunt r�niti.

Vor trebui s� �ndure chinuitorul drum c�tre spital.

De multe ori, asteptarea �nseamn�

cangren�, amputare sau moarte.

Supravietuitorii raporteaz�

c� bombardamentul a fost inutil.

Nu �l impiedic� pe generalul Haig,

s� ordone alte atacuri sinucigase.

La Paris, �n palatul Elysee,

presedintele francez, Raymond Poincar�,

scrie �n jurnalul s�u:

"S�mb�t�, 1 iulie 1916."

"La nord de Somme, s�ngele curge ca apa."

"In acest timp, soarele scald� copacii palatului Elysee."

"Ulmi, paltini, castani si salc�mi"

"radiaz� verdele �n armonie deplin�."

"Mierle, porumbei si p�s�rele"

"misun� pe pajiste."

Si scrie �n �ncheiere:

"Acolo, la Verdun si pe Somme,"

"mor mii de tineri bravi."

In septembrie, pe Somme,

britanicii folosesc o noua arm�,

ce poate trece de s�rma ghimpat�

pentru a croi drum infanteriei.

Pentru a-i p�c�li pe spionii inamici,

aceste vehicule blindate

erau numite "rezervoare" sau "tancuri".

La �nceput,

tancurile i-au �ngrozit pe nemti.

Dar fiind lente, vulnerabile si �n num�r prea mic,

primele modele au fost tinte usoare

pentru artileria inamic�.

Zi dup� zi,

m�celul continu�.

Soldatii de pe Somme critic�

�nc�p�t�narea comandantilor.

In consecint�, mor 50.000 de francezi.

130.000 de soldati britanici

sunt r�pusi �n total, inclusiv 23.000 de australieni,

8.000 de neozeelandezi,

3.000 de sud-africani,

toti voluntarii venind de pe insula Newfoundland.

24.000 de canadieni,

precum si 160.000 de germani.

In noiembrie 1916,

francezii si britanicii anunt�

�ncheierea b�t�liei de pe Somme,

care durase cinci luni.

Ei au avansat 10 km.

Ocupaser� unele transee germane,

unde luaser� prizonieri

soldati epuizati sau surzi.

Aici, la Courcelette,

prizonierii germani

si canadieni din Regimentul 22 Infanterie

dau uit�rii r�zboiul pentru scurt timp.

Medicul german Georg Batlin,

din Divizia 26 Infanterie, scrie:

"E de neconceput s� continue aceste lupte �ngrozitoare."

"In cele din urm�, vor muri toti."

"Dar cum s� fie pace,"

"c�nd vrem s� r�punem o �ntreag� generatie �n floarea v�rstei?"

In prim�vara anului urm�tor,

dup� ofensiva dezastruoas�

pe sectorul de front,

numit� "Chemin des dames",

mii de soldati francezi

refuz� s� mearg� pe linia frontului,

fiindc� stiu c� m�rs�luiesc direct c�tre groapa comun�.

In lumea privativ� de libertate a transeelor,

b�rbatii fumeaz� tigar� de la tigar� pentru a nu simti mirosul cadavrelor

si �si fac curaj

c�nt�nd Chanson de Craonne,

numit asa dup� numele satului

unde pierduser� sute de camarazi.

"Adio, viat�! Adio, dragoste!"

"Adio tuturor femeilor!"

"Totul s-a sf�rsit acum."

"Am terminat-o, cu acest r�zboi �ngrozitor."

"In Craonne, sus, pe colin�,"

"�l vom �nt�lni pe Domnul."

"Suntem condamnati la moarte."

"Toti am fost sacrificati."

La 15 iunie 1917, �n fata tribunalului militar

al Diviziei 17,

un francez insubordonat e g�sit vinovat fiindc� a spus:

"R�zboiul nu trebuie �ncheiat prin victorie,"

" ci prin revolutie."

Revolutia izbucnise deja �n Rusia

�n februarie 1917.

Si soldatii rusi se r�zvr�tiser�.

Tarul fusese alungat de la putere.

Va aduce revolutia sf�rsitul r�zboiului?

Cine poate opri acest infern,

c�nd e antrenat de at�tea forte si at�ta ur�?

URMATORUL EPISOD FURIA

Subtitrare: costinberca554@yahoo.ro