Original subtitles

Traducerea V�ntul prin s�lcii

BUNUL CEL MAI DE PRE�

Un film de Michel Hazanavicius �i Jean-Claude Grumberg

Dup� romanul lui Jean-Claude Grumberg ap�rut la Editura Seuil

Cu vocile

Dominique Blanc de la Comedia Francez�

Gregory Gadebois

Denis Podalydes de la Comedia Francez�

�i Jean-Louis Trintignant �n rolul naratorului

Produc�tor executiv: Studio 3.0 Direc�ia artistic�: Julien Grande

Desenul personajelor Michel Hazanavicius

Muzica original� Alexandre Desplat

Produs de Patrick Sobelman, Florence Gastaud �i Michel Hazanavicius

Regia: Michel Hazanavicius

Tr�ia odat�, �ntr-o p�dure vast�,

un s�rman t�ietor de lemne, cu s�rmana lui so�ie.

Nu, nu, lini�ti�i-v�, nu e Tom Dege�el, nici vorb�.

Dealtfel �i eu, ca �i voi, detest aceast� poveste ridicol�.

Unde �i c�nd s-au v�zut p�rin�i abandon�ndu-�i copiii

pentru c� nu-i puteau hr�ni?

Ei, haide...

Bietul t�ietor de lemne, cu biata lui so�ie, nu-�i p�r�siser� niciodat� p�durea.

Totu�i, frigul, foamea �i mizeria le-au �ngreunat mult via�a.

Mai ales �n vremurile c�nd r�zboiul mondial f�cea ravagii.

Da, da, r�zboiul mondial. Da, da...

Dar, tot r�ul spre bine, din fericire.

S�rmanul t�ietor �i s�rmana lui so�ie

nu mai aveau copii de hr�nit de c��iva ani �ncoace.

Nemaiav�nd un suflet de r�sf��at, s�rmana femeie se t�nguia tot timpul.

Dar t�ietorul, s�rmanul de el, se obi�nuise destul de bine.

Nu mai erau copii de alintat, ce-i drept, dar nici guri de hr�nit.

�ncetul cu �ncetul, odat� cu v�rsta,

biata so�ie a t�ietorului de lemne �n�elese c� toate puterile,

p�m�nte�ti, cere�ti �i magice,

s-au unit cu so�ul ei, t�ietorul de lemne, ca s-o lipseasc� de copii.

�i �i accept� soarta, obi�nuindu-se cu frigul,

cu foamea, cu mizeria... �i cu singur�tatea.

�i apoi, �ntr-o zi...

Dumnezeule al trenului, fie numele t�u l�udat.

��i mul�umesc c� ai venit din nou �i nu m-ai p�r�sit.

Pentru c� mi-ai adus agita�ia ora�ului �i spiritul vie�ii.

��i mul�umesc c� ai grij� de mine.

Mi-ai schimbat via�a.

Izb�ve�te-m� de foame �i de mizerie.

D�-mi ceva, ceva de m�ncare, ceva de �mbr�cat.

Ceva ce-�i prisose�te, nu vreau mult, un bun c�t de mic, acolo.

Milostive�te-te, Dumnezeule al trenului, tu e�ti lumina �i singura mea speran��.

Ascult�-mi ruga.

Amin.

Ce e...?

Ce-i asta?

- Dumnezeul trenului mi l-a dat. - Dumnezeul trenului?

Da, �n locul copilului pe care l-am pierdut.

�i nu �tii ce-i cu acest copil?

Dac� vine din tren, nu �tii c�rei rase �i apar�ine?

E un f�r� inim�!

Nu, nu, nu, e micul meu bun de pre� pe care mi l-a dat Dumnezeul trenului.

Micul t�u bun pute! Pute!

Pute!

Odrasla rasei blestemate.

- Un gunoi! - Nu, nu, e un �nger. E �ngerul meu.

Un �nger, un �nger... Auzi-l cum url�.

Spui prostii, femeie. Va cre�te �i va fi ca ei.

Nu, nu dac� o s�-l cre�tem noi.

L-au ucis pe Domnul!

Sunt ni�te ho�i. Uite ce haine are.

�tii c�t ar trebui s� munce�ti, ca s�-�i permi�i haine ca astea?

Ni�te ho�i, ��i spun eu.

Slav� Domnului c� nu e nimic de furat aici.

�i c�t de cur�nd, dac� e�ti de acord, o s� m� ajute s� str�ng lemne.

Dac� �l g�sesc la noi, o s� ne pun� la zid.

Dar... dar cine o s� �tie?

Ceilal�i t�ietori. Ceilal�i or s� ne denun�e.

Nu. O s� spun c� e copilul nostru, c� am reu�it �n sf�r�it s�-l concepem.

Nu poate fi al nostru. E �nsemnat.

- Cum adic�? - �nsemnat. �nsemnat!

Rasa lor nu e ca a noastr�.

Prive�te. Uite, uite semnul!

Dar ce semn? Eu nu v�d niciunul.

Nu seam�n� cu mine, nu vezi?

Nu.

Dar seam�n� cu mine.

Ce frumoas� e.

Ce vrei s� faci? Unde te duci?

O duc �napoi l�ng� calea ferat�.

Dac� Dumnezeu a pus-o acolo, o s-o ia �napoi.

F�-o, t�ietorule, dar va trebui s� m� arunci odat� cu ea sub ro�ile marfarului.

�i dumnezeii, cu to�ii, cei ai cerurilor, ai naturii, ai soarelui �i ai trenului,

te vor urm�ri oriunde te-ai duce, �i orice ai face.

Vei fi blestemat �n vecii vecilor.

Fie. A�a s� fie. Toat� nenorocirea ce va s� vin� s� fie a ta.

Ea �mi va aduce fericire, la fel �i �ie.

S�-�i fie de bine, �ine toat� fericirea pentru tine!

Dar afl� c� nu vreau s-o mai aud �i nici s-o mai v�d vreodat�.

Du-o �n hambar...

�i f�-o s� tac�.

Are nevoie de lapte, am�r�ta.

N-are nicio �ans�.

Dumnezeul trenului nu mi-a �ncredin�at-o ca s-o lase s� moar�.

O s� tr�iasc�, m-auzi tu?

O s� tr�iasc�.

Cine e acolo?

- O biat� nevast� de l�ietor de lemne. - �i ce vrei tu, biat� nevast�?

Lapte. Pentru copilul meu.

Nu, z�u? �i de ce nu i-l dai pe al t�u?

Nu am, din p�cate.

Copilul �sta o s� moar�, dac� nu-i dau lapte ast�zi.

O s� moar�? Mare lucru, o s� faci altul.

Sunt prea b�tr�n�.

�i apoi, copilul �sta mi-a fost �ncredin�at de...

Dumnezeul trenului de marf� care trece pe calea ferat�.

Dumnezeul trenului �i-a �ncredin�at unul din bunurile Lui?

De ce nu �i-a dat �i lapte odat� cu el?

A uitat.

Dumnezeu nu se poate g�ndi chiar la toate. Are at�tea de f�cut.

�i o face at�t de prost.

Ia zi, lemn�reaso, de unde crezi tu c� iau eu lapte?

Din ugerul caprei tale.

Capra mea?

Ce te face s� crezi c� am o capr�?

Am auzit-o beh�ind c�nd adunam vreascuri pe l�ng� casa ta.

�i ce-o s�-mi dai �n schimbul laptelui?

- Tot ce am. - �i ce ai?

- Nimic. - E pu�in.

Dac� d� Domnul, am s�-�i aduc �n fiecare zi

o leg�tur� de lemne, pentru dou� �nghi�ituri de lapte.

Vrei s�-mi pl�te�ti laptele cu lemnul meu?

- Nu e lemnul t�u. - Nici al t�u nu e.

A�a cum laptele t�u nu e al t�u, ci al caprei tale.

Dar capra e a mea.

�n via��, totul se pl�te�te.

F�r� lapte, fata mea o s� moar�. Ajut�-m�. F�r� nimic la schimb.

Dac� m-aju�i s-o hr�nesc, o s� tr�iasc�.

Dumnezeu te va r�spl�ti. Te va ocroti.

M-a r�spl�tit deja destul, dup� cum vezi.

Uite.

Uite cum m-a ocrotit Dumnezeul t�u.

Te �nsp�im�nt?

Nu.

Atunci ��i st�rnesc mil�?

Nici at�t.

Dumnezeu te-a l�sat �n via��. �i pe capra ta.

�n via��, da.

Poftim, ia �alul �sta. Uite ce frumos este.

E �esut chiar de m�inile divine, cu fir de aur.

Se vede c� te pricepi la afaceri. Arat�-mi bunul t�u de pre�.

�ngerul t�u e la fel de fl�m�nd ca orice pui de om.

O s�-�i dau o m�sur� de lapte de la capra mea.

Mul�umesc. Mul�umesc.

Ridic�-te.

- Ridic�-te, ��i spun. - E�ti un om bun! E�ti bun.

Nu, nu. Am f�cut o �n�elegere.

Haide. O s�-�i dau ceea ce �i se cuvine.

Cine �i-a spart capul, om bun?

- R�zboiul. - �sta de acum?

Nu, altul. �n fine, nu conteaz�.

S� nu mai �ngenunchezi niciodat� �n fa�a mea sau a oricui altcuiva.

S� nu mai spui niciodat� c� sunt bun,

�i s� nu cumva s� r�sp�nde�ti zvonul c� am o capr� �i c�-�i dau lapte.

C� altfel, te omor.

Stai acolo.

Stai acolo!

Femeie, f�-l pe porcu�orul �la s� tac�! Nu se poate dormi aici.

Mai �ncet, b�rbate, mai �ncet, c� o sperii.

Eu, s-o sperii? Te-ai p�c�lit, biata de tine.

Sluga asta a lui satana nu se teme de nimeni �i de nimic.

E o f�r� inim�.

�n�elegi? F�r� inim�!

T�ietorule, �i cei f�r� inim� au o inim�, la fel ca noi.

Taci, c� nu �tii nimic.

Neoamenii �tia sunt c�ini de pripas care-�i arunc� copiii din tren pe geam,

�i noi, ni�te pro�ti am�r��i, trebuie s�-i hr�nim.

Auzi ceva?

Se aude ceva b�t�nd?

E o f�r� inim�, cum ��i zic.

Cei f�r� inim� au o inim�.

Nu, cei f�r� inim� n-au inim�.

E imposibil.

M�ine va trebui s� plece.

Ai de ales, femeie.

�ntre acest avorton, uciga� de Dumnezeu, �i cinstitul t�u so� t�ietor de lemne!

M�ine o s� plece. Cu sau f�r� tine.

Po�i s� te �ntorci �n cas�, dac� vrei.

�i micu�a?

Femeie! Haide odat�, femeie!

S� bem pentru sf�r�itul acestui r�zboi blestemat!

S� vin� c�t mai cur�nd.

C�t mai cur�nd s� vin� �i sf�r�itul blestema�ilor f�r� inim�!

L-au omor�t pe Dumnezeu �i au vrut acest r�zboi. Nu merit� s� tr�iasc�!

�i r�zboiul lor blestemat se va sf�r�i numai c�nd p�m�ntul

va sc�pa de ei pentru totdeauna.

Pentru dispari�ia otr�vitorilor p�m�ntului!

Moarte celor f�r� inim�! S� crape!

Ni�te creaturi jalnice.

A, i-am v�zut pe unii deun�zi, c�nd erau sco�i din tren. Porci!

Murdari, Dumnezeule mare! Ni�te porci, mai bine n-a� putea zice.

S� bem! Moarte porcilor!

Ce ai, tu nu bei?

Ba da.

Cei f�r� inim� au o inim�.

- Ce? - Ce spune?

E�ti bolnav?

Cei f�r� inim� au o inim�.

Bate c�mpii, e beat mort.

Hai, du-te, m�ine o s� te sim�i mai bine.

Ia o gur� de aer.

Ce idiot. Nu �ine la b�utur�.

Cei f�r� inim� au o inim�.

Cei f�r� inim� au o inim�.

Cei f�r� inim�... au o inim�.

Cei f�r� inim� au o inim�.

Cei f�r� inim� au o inim�.

Ziua bun�.

Ziua bun�.

Ce copil simpatic. E al t�u?

Da, e feti�a noastr�.

- C��i ani are? - Aproape un an.

Aproape?

Amuzant.

So�ul t�u nu ne-a spus nimic, e �i asta amuzant.

Nu prea e vorb�re�.

P�i da, a�a se explic�.

M� duc, am treab�.

La revedere.

Ziua bun�.

Ie�i�i mai iute! Afar�! Ie�i�i afar�! Mi�ca�i-v�! Mai repede!

Stai pe loc, n-auzi?

Da�i-i drumul! Urm�torul!

Mergi �nainte!

Treci acolo! Urm�torul!

Ce stai acolo? Mi�c�!

Asculta�i de paznici, porcilor!

Opre�te-te, tu r�m�i aici.

De ce stai acolo? D�-i drumul.

Ce pui la cale?

�nainte!

Ei, ce v� aduce aici at�t de devreme?

P�i dac� e fiica ta, amice, trebuia s-o �nregistrezi la prim�rie.

Nu �tie s� scrie.

A�a e.

Eu numai lemnul �l �n�eleg. Da toate h�rtiile alea...

Dar cum de nu �tia nimeni? De ce nu ne-ai spus nimic?

P�i nu m-a�i �ntrebat.

Ascult�, to�i suntem buni t�ietori de lemne �i buni patrio�i.

�tii c� ad�postirea sau ajutarea unui f�r� inim� se pedepse�te cu moartea.

A�a c� tu faci ce vrei, dar noi vom respecta legea.

�i acum c� �tim, trebuie s� pred�m fata. Legea e lege, prietene.

�i n-o s� ne risc�m noi via�a sau s� ne tr�d�m �ara

pentru o jidanc� nesp�lat� cu mutr� de buturug�.

E destul de limpede?

Haide, nu face tam-tam.

D�-ne copila, ca s� sc�p�m de ea.

Preg�te�te-o pe micu��. M� duc s�-i aduc co�ul.

Au dreptate tovar�ii.

A fost o gre�eal�. O gre�eal� �ngrozitoare.

Ia copila!

Opre�te-te!

Ia-o!

Nu... Nu! Nu!

- Fugi! - Nu!

Fugi...

Salva�i-v�. Salva�i-v�...

Dumnezeu... s�-i tr�sneasc� Dumnezeu pe blestema�ii �tia,

f�r� suflet... �i f�r� credin��.

Fugi... fugi...

�i fie ca bunul nostru nepre�uit...

s� tr�iasc�.

Cine e acolo?

Sunt eu, s�rmana lemn�reas�.

�i ce vrei tu, s�rman� lemn�reas�?

G�zduire.

G�zduire pentru mine �i pentru bunul meu de pre�.

Am auzit �mpu�c�turi. ��i erau destinate?

Voiau s� mi-o ia.

Apoi so�ul meu, bietul t�ietor de lemne, cu securea lui, i-a...

Nu mai spune nimic.

Mi-e cunoscut� tic�lo�ia inimii omului.

T�ietorul t�u a f�cut ce trebuia cu securea lui.

La nevoie, o s� fac �i eu la fel.

D�-mi cu �ncredere bunul t�u de pre�.

Vino cu mine.

Haide, vino.

Fiic� a Domnului, uite-o pe mama ta adoptiv�,

cea care �i-a dat laptele ei, a treia ta mam�.

De ce pl�ngi, s�rman� lemn�reas�?

De acum �ncolo, vei avea lapte din bel�ug pentru copilul t�u,

�i nici nu mai trebuie s� vii dup� el.

E drept c� pierd ni�te vreascuri,

dar c�tig un tovar� de joac� pentru capra mea singuratic�.

�i a�a, avem to�i patru de c�tigat.

Nimeni nu poate c�tiga nimic pe lumea asta f�r� a fi gata s� �i piard� ceva,

fie c� e vorba de via�a cuiva drag...

sau chiar de propria via��.

Dup� zile vin mereu alte zile, anotimpuri dup� anotimpuri,

r�zboi dup� r�zboi.

Dup� eroi vin al�i eroi, dup� suferin�� alt� suferin��,

�i dup� trenuri, alte trenuri.

�n vagoanele lor sigilate, oamenii erau pe moarte.

Nimeni nu auzea strig�tele celor transporta�i,

suspinele mamelor amestec�ndu-se cu horc�iturile b�tr�nilor,

cu rug�ciunile celor �ncrez�tori,

cu gemetele �i pl�nsetele copiilor desp�r�i�i de p�rin�ii lor,

pleca�i deja �n limbul paradisului rezervat inocen�ilor.

�i apoi... �i apoi trenurile au �ncetat s� mai circule.

Hai s� mergem.

A sc�pat.

Hai mai repede!

Mai repede, am zis!

Vino �ncoace.

Cine e acolo?

Cine e acolo, �ntreb?!

Haide, haide, haide.

M� duc acolo. O s� v�d cine a fost.

Hei.

Un b�tr�n.

Un pocit.

Te rog, oricine ai fi, s� ai grij� cu deosebire de un om at�t de bun.

F� s�-�i g�seasc� fericirea �i pacea pe care nu le-a avut pe acest p�m�nt,

�i prime�te-l la tine, oriunde te-ai afla.

Ce rost are?

Te-am rugat de at�tea ori, pentru at�t de multe lucruri.

Dar dac� acest copil este ast�zi aici, nu este mul�umit� �ie,

ci mul�umit� m�inii care a aruncat-o din tren,

mul�umit� so�ui meu, s�rmanul t�ietor de lemne,

�i mul�umit� acestui om at�t de bun �i caprei lui.

Nu, nu e mul�umit� �ie.

Binecuv�nteaz�-l, te rog.

Hei, omule, m� auzi?

E �n regul�.

S-a terminat totul.

Vrei ni�te ap�?

��i dau imediat.

Haide, bea.

E bine acum, nu te mai pa�te niciun pericol.

Acu�ica!

Du-te acolo.

Local

Magazin de �nc�l��minte Fostul Allman

Atelier de p�l�rii

Sokolowski F. Optician - Ceasornicar - Bijutier

Mul�i ani mai t�rziu, aproape o via��,

c�nd pacea se �ntorsese mai mult sau mai pu�in �n lume,

b�rbatul ajunsese un medic pediatru de renume interna�ional.

Dup� r�zboi, �i-a reluat studiile medicale,

�i �i-a dedicat supravie�uirea �ngrijirii copiilor altora.

Autor al unor lucr�ri foarte apreciate, a fost invitat �n mod regulat s� explice

abordarea sa asupra copil�riei, la diverse conferin�e din �ntreaga lume.

Astfel, �l g�sim �n drum spre o capital� european�,

�ntr-o �ar� care a avut �n mod deosebit partea ei de tragedii.

Dragi pasageri, v� rug�m s� fi�i aten�i.

Nu v� l�sa�i lucrurile nesupravegheate.

Asculta�i cu aten�ie anun�urile despre sosirea trenurilor.

V� pot ajuta?

- �mi traduce�i ce scrie aici? - Scrie cine e �n fotografie.

E vorba de Maria Tchekolowska.

Are dou�zeci de ani,

�i este recunoscut� ca fiind cea mai merituoas� dintre tinerii pionieri,

ca fiic� a unei biete femei analfabete,

o simpl� lemn�reas� ajuns� negustoreas� de br�nz�.

O iau.

Se spune c� aceast� istorie este o n�scocire,

�i c� nimic din toate acestea nu s-a petrecut.

Nici trenurile, nici lag�rele, nici familiile risipite �n fum,

nici focul, nici cenu�a, nici lacrimile,

nici r�zboiul, nici supravie�uitorii,

nici durerea ta�ilor �i a mamelor care �i caut� copiii disp�ru�i.

Da, se spune c� nimic din toate astea nu s-a petrecut.

C� nu e nimic adev�rat.

Dar multe lucruri se spun.

Singurul lucru adev�rat, dar chiar adev�rat,

este c� o feti�� care n-a existat niciodat�,

a fost aruncat� �ntr-o zi dintr-un tren de marf� imaginar,

�i c� o biat� lemn�reas�, care nici ea n-a existat, a luat-o,

a hr�nit-o, pre�uit-o, iubit-o mai mult dec�t orice, mai presus de via�a ei.

Da, acesta este singurul lucru care merit� s� existe,

�n pove�ti ca �i �n via�a real�: iubirea.

Iubirea d�ruit� copiilor, at�t ai t�i, c�t �i ai altora.

Iubirea care face ca, �n ciuda a tot ceea ce exist�

�i a tot ceea ce nu exist�,

iubirea care face ca via�a s� continue.

Restul e t�cere.

"Chiribim, Chiribom" - The Barry Sisters