Original subtitles

Hai, Wexler !

- Aşa ! - Wexler !

Asta e !

BIBLIOTECARII Seria 2, episodul 4

PREȚUL EDUCAȚIEI

Traducerea şi adaptarea ELENA VELISARIE

Nu mâncați nimic în campus, nu repetați nimic de trei ori

şi în niciun caz nu priviți garguiele în ochi.

Toate instrumentele de monitorizare a magiei pe care le-am găsit.

Nu se deplasează doar încăperile Bibliotecii, ci şi lucrurile noastre.

Cred că exagerăm pentru o mascotă dispărută.

Nicio precauție nu e de prisos la Universitatea Wexler,

înființată de Josiah Wexler.

Renumitul ocultist ?

A găsit cineva cărțile de ocultism ?

Da, eu. Erau amestecate cu cărțile de bucate franțuzeşti.

Apropo, zona e plină de păianjeni.

Păianjenii sunt prietenii noştri, dle Stone.

- Jenkins, sunt lungi de-un metru. - Înțeleg. O să comand insecticid.

Josiah Wexler a înființat universitatea în 1813,

în estul statului Massachusetts.

Deşi, declarativ, era un colegiu de ştiințe umaniste,

el s-a folosit de universitate ca să adune obiecte ezoterice,

să studieze jurăminte de nerostit, să țină ritualuri bizare şi perverse.

Ritualuri bizare şi perverse ?

Ăsta e un bărbat cu cap de țap sau un țap cu corp de bărbat ?

- Nu cred că vreau să ştiu. - Chestii înfricoşătoare.

Da, şi după explozia şi moartea lui Wexler...

Stai... A explodat colegiul sau Wexler ?

Pleosc !

Trecutul ocult al universității a fost muşamalizat,

dar rămâne un Triunghi al Bermudelor pentru perturbările magice.

Se poate întâmpla orice, şi e mai rău decât în Triunghiul Bermudelor.

Vrăji nereuşite, monştri, dispariții neelucidate,

ocazionalul abis negru...

Da !

Studiez teoriile matematice despre spațiile extradimensionale,

aşa că un abis negru ar fi extrem de interesant.

Pentru mine.

Numai tu te-ai bucura că mergi la şcoală.

Chiar şi la nebunii de la Hogwarts.

Mi-aş fi dorit să merg la facultate, dar n-am avut posibilitatea.

Jenkins, am mai făcut asta.

Oricât de ciudată ar fi şcoala, anchetăm dispariția unui om !

Cât de departe ar fi putut ajunge un tip în costum de vidră ?

- Sper că zace mort într-un şanț. - O afirmație cam dură.

Ştii ce ? Altă scuză nu accept.

Nu pot să cred că Peter ar pleca fără...

Katie ! Brațele sus !

Şi chiar înainte de marele meci ?

Aşadar, Peter, mascota voastră, a părăsit şcoala ?

Da. Desigur. Nu e ceva neobişnuit.

Ca la orice facultate, şi la Wexler, un student din cinci dispare.

Se transferă peste noapte. Ca de obicei !

De fapt, e complet neobişnuit !

Dar tot nu înțeleg de ce a plecat Peter.

O fi aflat unde a ajuns echipa de volei după meciul în deplasare.

Am mai găsit doar un autocar plin cu haine.

Excelentă farsă, nu ?

Farsă, enigmă înfiorătoare...

Şi anul ăsta nici măcar n-am avut vreo epidemie ciudată de negi.

Ştiți voi, negii aceia care îți dau coşmaruri.

Nici asta nu e ceva obişnuit !

Aşa, şi acum aclamația !

Cinci, şase, şapte, opt !

Appareat ! Diabolus ! Ignis !

Ce ?! Scuze. Ce spuneți ?

Este mottoul şcolii noastre. Îl folosim de când ne ştim.

Şi ştiți ce ? O să-i scoată din minți pe cei de la Michigan în weekend.

Wexler joacă împotriva celor de la Michigan ?

Ce ? Crochet ?

Nu, fotbal, fireşte !

Şi îi vom zdrobi !

Mă scuzați.

Jenkins avea dreptate. Wexler e plin de ciudățenii.

Oare e iluzie magică sau comună

convingerea că un micuț colegiu de umanioare poate învinge Michigan ?

- Oare vreau să ştiu ce aclamă ? - Nu. Nu vrei.

Appareat ! Diabolus ! Ignis !

JOSIAH WEXLER: "Toți au spus că sunt nebun."

Da, e ciudatul tipic de la Wexler.

Costumul ăla de mascotă se împute rău de tot !

Ştii unde se ducea colegul tău în noaptea aceea ?

Marele meci era în weekend, aşa că Peter făcea turul petrecerilor.

Frățiile îl angajau să fie mascotă la petreceri, să anime atmosfera.

În noaptea în care a dispărut, trebuia să meargă la Omega Theta.

Frate ! Casa aia are un trecut ciudat.

Când spui "trecut ciudat", te referi la petreceri fără bere ?

Nu. Ai nevoie de o invitație pe hârtie ca să intri în casă.

Şi există zvonuri despre ritualuri la subsol,

cu sacrificii de animale şi chestii de-astea.

Peter ştia totul de la cursul de arhitectură al profesorului Bancroft.

Profesorul Bancroft ?

Profesorul Roger Bancroft predă aici ?

Serios ? E o autoritate în arhitectura colonială americană.

Ce norocos eşti !

Aş fi făcut moarte de om ca să merg la cursurile lui.

- Iar ție nici măcar nu-ți pasă... - Nimănui nu-i pasă, frate.

Dar mi-ar plăcea să ştiu unde e casa frăției Omega Theta.

Experiența mea cu frățiile studențeşti e limitată,

dar nu cred că ritualurile malefice ar trebui să semene cu o petrecere.

Eu n-aş fi atât de sigur. Priviți simbolurile de la colțuri.

Cercuri intersectate de magie şi invocare a spiritelor.

Tipice spiritismului din secolul 18.

- Asta e magie curată. - Trebuie să aflăm originea casei.

Pariez că profesorul Bancroft are ceva de spus despre aceste simboluri.

Bun ! Dezbină şi cucereşte ? Ezekiel, Cassandra, verificați casa.

Eu şi Stone vom vorbi cu profesorul.

Recunoaşte ! Nu vrei să mergi la petrecerea unei frății.

Chiar nu vreau. Vino, Stone !

Colegul de cameră a spus că avem nevoie de invitație ca să intrăm.

Cum facem ? Ne strecurăm prin spate sau...

Ne putem preface că livrăm pizza.

Sau folosim invitația pe care am furat-o de pe biroul mascotei.

El tot n-o mai folosea.

Aş vrea să-ți țin o predică

despre moralitatea de a fura de la o persoană dispărută,

dar ştiu că nu mă vei asculta, aşa că...

Nu te ascult nici acum.

Aşteaptă ! Tufe nesuferite...

Bună !

- Ce faci în tufişuri ? - Aici se citeşte cel mai bine.

Cine sunteți ?

Stai... Şi voi sunteți vânători de magie ?

Minunat !

Am lansat apelul pe internet, dar nu credeam că o să vină cineva.

Sunt Lucy. LuckyLucy713.

Să revenim la ce spuneai despre vânătoarea de magie.

De asta sunteți aici, nu ? Nu sunteți studenți, nu-i aşa ?

- Eu aş putea fi. - Şi eu. Masterandă. Poate.

Toată lumea ştie că Wexler e un loc straniu.

Am început să fac cercetări.

După dispariția mascotei,

mi-am anunțat grupul de magie de pe internet că voi ancheta cazul.

Oamenii sunt de gaşcă pe forumul Lacul.

Sunt femei care vor să înțeleagă magia, nu amatori.

Dacă nu sunteți membri ai forumului meu, cine sunteți ?

Suntem... de la paza campusului.

Am venit să verificăm pe-aici. Îmi pare rău că ți-ai irosit timpul.

Dar măcar vei avea ce povesti celor de pe forum.

Din pură curiozitate, de ce vânezi magie în această casă ?

Din cauza asta. Sunt date înregistrate în laboratorul meu,

în care îmi construiesc acceleratorul de particule.

În ultimele zile, a înregistrat ciudate creşteri de tensiune.

Ultima a fost înregistrată aici, când a dispărut mascota.

Suprasarcina tranzitorie nu indică neapărat prezența magiei.

Cu asemenea date, clădirea ar fi trebuit să pice.

- Dar e în picioare. - Asta-i mai greu de contrazis.

Lasă asta pe seama profesioniştilor.

Lasă-ne pe noi să ne ocupăm de paza campusului,

iar tu vezi-ți de treburile studențeşti.

- Acum există vânători de magie. - Unii care ştiu ce fac.

Invitațiile.

Invitațiile nu sunt transferabile. Trebuie să-i țin pleava la distanță.

- Pleava ?! Amice, află că sunt... - Cu mine !

Bună, Justin !

Bună, Lucy ! Serios ? Sunt cu tine ?

Sigur că da. El a venit cu bursă, iar ea e masterandă. Haide !

Uite-l ! Ascultă...

Abordarea profesorului Bancroft poate fi extrem de agresivă.

- E un profesor brutal. - Atunci, o să fiu în gardă.

Mă scuzați, domnule... Dle profesor Bancroft ?

- Da ? - Noi...

Pot începe prin a vă spune că sunt un mare admirator al dv. ?

Vorbesc serios. Analiza dv. despre evoluția locuințelor americane

de-a lungul secolului al 18-lea... Uluitoare !

Am scris-o cu mult timp în urmă. Mă mir că ai găsit-o.

De fapt, am scris o recenzie despre ea.

Oliver Thompson.

- Tu eşti ? - Eu sunt.

Cred că am citit-o.

Da, a fost un mic punct de vedere asupra muncii mele inovatoare.

Mulțumesc. M-a inspirat opera dv. şi...

Am aflat că țineți cursuri de arhitectură aici, în campus.

Aşa este.

Am reuşit să obțin planurile originale ale clădirilor.

Dovedesc o concepție şi nişte materiale fascinante.

Chiar ne întrebam care e povestea casei frăției Omega Theta

şi a trecutului ei ocult.

- Sunteți unii dintre aceia... - Cum adică ?

Unii dintre acei oameni

care cred toate absurditățile care se spun despre Wexler.

Regret să vă destram iluziile, dar magia nu există.

Nu există în arhitectură şi cu siguranță nu există aici.

Magia nu există.

Am vorbit cu un membru al frăției.

Mi-a spus că au angajat o mascotă, care însă n-a venit,

apoi m-a întrebat cum să-şi recupereze avansul.

- Câtă răceală ! - Aşa am zis şi eu.

Aşa că i-am furat ceasul.

Dacă aş fi ştiut câtă bogăție e etalată la facultate,

de mult m-aş fi înscris la colegiu.

Cât ai făcut asta, ai găsit ceva despre suprasarcină sau mascotă ?

N-am verificat la etaj.

Crezi că bogătaşii din frăție îşi țin electronicele la vedere ?

Du-te !

- Ştii ce căutăm ? - Nu căutăm noi, ci doar eu.

Şi... prietenul meu.

Şi nu spun că magia există.

E minunat că ai o echipă ! Mi-ar plăcea şi mie.

- Sau vă spuneți trupă ? - Nu, nu ne spunem aşa.

N-ar trebui să înveți, în loc să-ți pierzi timpul vânând magie ?

Cu şcoala stau bine.

Am citit toate cursurile înainte să înceapă semestrul.

Facultatea înseamnă mai mult de-atât.

Înseamnă şi întruniri, petreceri şi... chestii studențeşti.

Nu subestima perioada asta. Nu toți au şansa s-o trăiască.

E distractiv, dar întotdeauna am observat anomaliile:

suprasarcina înregistrată de acceleratorul de particule,

faptul că Teoria M a lui Witten nu se limitează la soluții standard

pentru supergravitația celei de-a unsprezecea dimensiuni.

Ai citit Teoria M a lui Witten ?

Sunt doar vreo zece oameni în lume care o înțeleg.

Acum sunt 11 oameni.

Dar, odată ce observ o anomalie, n-o mai pot ignora.

Trebuie să aflu totul despre ea.

Cum faci cu magia ?

- Vrei să spui că magia există ? - Nu...

Scuze ! Pardon !

E lipicios.

Uite !

Cred că acolo e subsolul.

Acum totul e lipicios.

Nu se zvonea că la subsol au loc ritualuri ?

Ai dreptate.

Hai ! Să mergem.

- Noi ? - Da.

- N-ar trebui să chemăm ajutoare ? - Nu. Mă descurc.

- Sunt Bibliotecar. - Ce eşti ?

- Nu e adevărat ! - Incredibil !

- Negați existența Stonehenge-ului ? - Nu !

Neg semnificațiile halucinante atribuite unui calendar uriaş,

conspiraționist diletant ce eşti !

Diletant ? Diletant ?!

Diletant ? Nu e ăsta momentul în care îl pocneşti ?

Nudem deorten !

Ştiai că inelele membrilor frăției au diamante adevărate ?

E ca şi cum...

Îi invocăm pe strămoşi.

Îi invocăm pe creatorii noştri.

Ce ciudat !

Pereții par făcuți dintr-un fel de onix.

Tot beciul e căptuşit cu onix.

Ne invocăm zeii.

Zeii... bere-pongului !

Aşa !

Haide !

Să vă explic ceva !

O duzină de diplome nu înseamnă că le ştiți pe toate.

Diplomele arată că am studiat lucruri la care tu nici nu visai, țărănoiule !

- Băieți ! - Sunt Roger Bancroft,

Sunt profesor emerit, licențiat, masterand, doctorand...

Nici într-o sută de vieți,

în capul tău sec n-ar intra câte ştiu eu.

Şi eu ştiu că întrebarea ta despre magie

e cel mai prostesc lucru pe care l-am auzit vreodată !

- Ce a fost asta ? - Un monstru cu tentacule.

Unul mare.

Deci avem un monstru cu tentacule,

nicio mascotă,

o studentă care sondează misterele magiei...

Şi nu v-am spus să nu priviți garguiele în ochi ?

E ca un câine vagabond: odată hrănit, nu mai scăpați de el.

Nu vorbi aşa în fața lui Stumpy, Jenkins !

Putem reveni la monstrul cu tentacule care a mâncat mascota şi profesorul ?

Nu ştim dacă au fost mâncați. Practic, au fost luați

printr-o fisură în spațiu, care a apărut brusc... Ca de obicei.

Asta, împreună cu suprasarcina tranzitorie descoperită de dra Lyon,

sugerează că e o creatură invocată dintr-o altă dimensiune,

posibil, un lovecraftian.

Lovecraft. H.P. Lovecraft ?

Un nume poetic pentru o minte atât de tulburată, nu-i aşa ?

Wexler a fost inspirația pentru fictiva sa universitate "Miskatonic".

Era bine să ştim asta înainte să apară monstrul cu tentacule.

Deci aflăm în ce dimensiune se află şi îi aducem înapoi.

- Floare la ureche. - Îmi pare rău, nu e chiar aşa.

Odată ajunşi în altă dimensiune, şansele de întoarcere sunt minuscule.

În plus, probabil, au fost mâncați.

- Poftim ? - Regret.

Atunci, închidem fisura, înainte să mai înhațe pe cineva.

Dar creatura trebuie să fi fost invocată de cineva de aici.

Da, iar creaturile invocate nu atacă la întâmplare.

Au ținte clar stabilite.

Să aflăm de ce au fost vizați profesorul şi mascota.

- Ce au în comun ? - Peter a urmat cursul lui Bancroft.

Studiau istoria facultății. Ar putea exista o legătură.

În plus, şi alți studenți ar putea fi în pericol.

Iar casa acelei frății are o fundație ciudată, nu ?

Era ca o piatră neagră.

Cu siguranță apare în studiul lui Bancroft.

Mă duc la facultate.

Iar eu merg să-i scotocesc prin birou.

Stumpy, stai !

Bun băiat !

Doar nu crede că asta e arhitectură colonială olandeză. Fanfaronul !

- Bună ! - Bună !

- Unde este profesorul Bancroft ? - Profesorul Bancroft nu e aici.

Şi nu va mai fi... o vreme.

Nu mă miră.

Ca la orice facultate, şi la Wexler, un profesor din cinci se mută brusc.

Dispare fără urmă. Aşadar, tu eşti conferențiarul invitat ?

Da. Asta făceam. Încercam să-mi dau seama unde ați rămas.

- Ştii cumva ce preda ? - Da.

Istoria arhitecturală a Universității Wexler.

Găsise planurile originale ale şcolii. Acestea sunt.

Materiale de construcție.

Casa Omega Theta are ca fundație o piatră neagră rară din Pacific.

Bancroft spunea că e o coincidență.

Încă o dovadă că Bancroft nu ştia nimic.

- Poftim ? - Materialele fundației...

Ar trebui să schimbi tot planul arhitectural...

Vă dau un proiect !

Durabilitatea fundației.

- Scuză-mă, cum te numeşti ? - Mindy.

- Mindy, mă ajuți să împart astea ? - Da.

Mulțumesc. Ia un teanc şi dă-le şi prietenilor tăi.

Pentru voi... Presupun că ştiți să calculați.

Căutăm valori anormale.

În primul rând, coeficientul lui Poisson

şi forța de compresiune monoaxială.

Trebuie să căutați la baza lucrurilor, în profunzime.

Am găsit una.

- Să începem cu tine. Ce ai ? - Această clădire.

- Clădirea aceasta ? - Clădirea Arhitecturii.

Clădirea Arhitecturii. Corect. Şi cunoaştem casa Omega Theta.

- Clădirea Clasicelor. - Arată-mi.

- Aici. - Bravo ! Merge şi asta. Clasicele.

Asta e acum Clădirea Ştiințelor.

Şi sala de sport.

- Un cerc ? - Nu.

Un cerc de invocare.

Simboluri magice înscrise în planul universității.

Suprasarcinile tranzitorii...

Am înregistrat una mare când a dispărut mascota,

dar şi unele mai mici în laborator şi la sala de sport.

Pariez că au fost şi în facultățile de Clasice şi de Arhitectură.

Cercul e ca un circuit.

Ca să-l activeze, magia are nevoie de energie de la aceste puncte.

Ne despărțim şi cercetăm clădirile. Am văzut Arhitectura şi casa frăției.

- Eu şi Lucy mergem în laborator. - Stai puțin.

Lucy, ne-ai fost de mare ajutor, dar cred că e timpul să ne laşi pe noi.

Aşteaptă ! A urmărit singură indiciile care au dus la casa frăției

şi are echipamente ce ne-ar putea fi de folos, deci... Ce rău face ?

Bine. Verific clădirea Clasicelor şi îl trimit pe Ezekiel la sală.

Stone va veni cu noi după cursuri.

Capability Brown a schimbat cu adevărat regulile jocului.

De ce ?

A fost primul care a evidențiat naturalismul.

Primul care l-a evidențiat !

A făcut clădirile parte integrantă a peisajului,

nu ceva care domina peisajul.

Până la urmă,

arhitectura este arta în mijlocul căreia trăim.

Notați asta !

Are simbolul.

Da, iar în clădire e o suprasarcină constantă,

dar nu e nici urmă de activitate magică.

Sincer, ar putea fi vina sistemului de capturare a fantomelor din subsol.

Ştiu că glumeşti, dar spune-mi că glumeşti.

Glumesc, dar mi-aş fi dorit să existe. Măcar asta ar explica totul.

Poate că plimbarea nu a fost un eşec total.

Vrei să-mi vezi acceleratorul de particule ?

Ba bine că nu !

Oamenii încă vorbesc aşa ? Probabil că nu.

Fiecare are propriul spațiu de muncă, de gândire,

iar vinerea, comandăm sushi.

Dacă aş avea aşa ceva, n-aş mai pleca niciodată.

- Tu ştii cum funcționează magia. - Corect.

Vino ! Priveşte ! Acceleratorul de particule.

N-ar trebui să fie mai mare ?

Cel real va fi mai mare, dar nu cu mult.

Lucrez la un concept cu gradient alternativ în câmp staționar.

Dar acesta e un model de lucru. Priveşte !

Electromagneți. La dimensiunea asta, nu pot accelera particulele.

Tocmai asta-i ciudățenia.

L-am construit cu ajutorul unor noi ecuații la care am lucrat.

Şi nu sunt sigură cum, dar...

Particulele îşi măresc viteza mai rapid decât mi-am imaginat.

E imposibil.

Lasă-mă să-ți arăt toate datele. E incredibil.

Bine.

Aceste rezultate ar avea nevoie de 90 m ca să încapă, aşadar...

Cercul e mai mare decât pare.

Lucy, ce-ai făcut ?

N-am vrut. Jur !

- N-am ştiut că e magie. - E în regulă.

Cu tot respectul, categoric nu e în regulă !

De asta există Biblioteca: să ținem magia departe de amatori.

Să rămânem concentrați. Lucy, ce ai făcut mai exact ?

Nu ştiu. Ecuațiile au apărut pur şi simplu.

E o variație a unei vrăji de comprimare.

Practic, a construit acceleratorul într-un spațiu comprimat.

Şi folosirea magiei în acest loc a activat cercul de invocație.

- Dumnezeule ! Am ucis doi oameni ! - Nu ştim dacă au murit.

Au fost... luați.

Sper că vei învăța să-ți înfrânezi curiozitatea, domnişoară.

- Jenkins ! - Dnă colonel, s-a jucat cu magia.

Altfel, nici nu şi-ar fi putut imagina ecuațiile pentru accelerator.

Atunci, e şi vina noastră,

fiindcă ținem magia ascunsă şi le spunem oamenilor că nu există,

deşi, la Bibliotecă, oamenii ca Lucy ar putea găsi răspunsuri şi instruire.

- Biblioteca nu face asta. - Da. Vă mulțumesc, dnă colonel.

Nici tu n-ai dreptate ! Magia există.

Tot mai mulți oameni obişnuiți intră în contact cu ea.

Nu ne mai putem preface că nu există.

Trebuie să găsim o strategie de contracarare.

- Deci cum o contracarăm ? - Noi o contracarăm.

- E responsabilitatea noastră. - Dar e vina mea.

Trebuie să ştiu cum să-mi repar greşeala.

Mai ştie cineva, în afară de Cassandra, fizica particulelor ?

Tu ce ştii despre cercurile de invocare ?

Din acest motiv, trebuie să colaborăm.

Acum, avem nevoie de Lucy. Ea a creat dispozitivul.

Dacă scoatem magia din accelerator, cercul se va dezactiva ?

Îi va lua puterea, dar nu-l va închide.

Pentru asta, e nevoie de un ritual,

iar pentru Ritual trebuie să ştim exact ce creatură a fost invocată.

Ocupă-te tu de asta. Noi ne vom ocupa de accelerator cu Lucy.

Aveți grijă, dnă colonel. Vrăjile făcute de ageamii...

"S-au întors !"

N-am găsit nimic.

Adică am găsit prea multe.

Sunt prea multe cercuri în manualul de semiologie.

Nici notițele lui Lovecraft nu sunt foarte edificatoare.

Nu pot fi atât de multe dimensiuni paralele de căutat.

Înmulțeşte un milion cu un milion, şi tot n-ai fi pe-aproape.

- Tu ce faci ? - Cercetare.

Dar nu în stil învechit. Caut pe internet simbolul.

E o idee inteligentă. Nu-i aşa, Stumpy ?

"Ezekiel, eşti foarte inteligent."

"Mai inteligent decât ar putea fi Jenkins sau Stone vreodată."

Da. Nu te opri.

Bancroft vorbea cam la fel când a fost mâncat.

- Ce-ai spus ? - Stumpy a spus...

- Nu tu, dl Stone. - Ce e ?

Ai spus că Bancroft zicea că era mai bun decât tine înainte să...

Da.

Ai zice că era arogant, lăudăros, egocentric ?

Aş zice că era dobitoc.

Iar mascota, cel mai mare fan al Universității Wexler, mândru ?

- De o aroganță nebună, se pare. - Exact.

- Monstrul e un Hybris. - Nu, n-am văzut asta.

- Am văzut doar un tentacul. - Asta e bine.

Se spune că, dacă vezi toată fiara, înnebuneşti.

Hybris era invocat în vremuri străvechi

pentru a-i potoli pe cei care voiau să se răzvrătească.

E atras de manifestări fățişe de mândrie, hybris, vanitate.

Apare când se manifestă vanitatea şi o devorează.

Mai întâi, ar trebui să oprim curentul.

Vă rog, închideți întrerupătoarele. Roşu, albastru, roşu.

- O să găsim o soluție. - Ştiu. Eu voi rezolva problema.

Sunt Lucy Lyon şi o voi rezolva.

- Asta ar trebui să-l oprească. - Dar n-a mers. E încă pornit.

Parcă ar fi alimentat de ceva invizibil.

Fisura dimensională.

Acum, că a fost deschisă, e mai puternică. E un cerc vicios.

Acceleratorul ține fisura deschisă, iar fisura alimentează acceleratorul.

- Îl pornim. - Îl pornim ?

Mă opun ! Să-l sunăm pe Jenkins.

Nu, creştem accelerația până dispare încărcătura diferențială.

Va fi ca şi cum am transforma curentul alternativ în curent direct.

Dar fără încărcătură diferențială, magneții nu vor mai fi alimentați.

Extrăgând mai multă putere din fisură,

riscăm să producem o ruptură permanentă între cele două lumi.

Cam multe veşti proaste într-o frază scurtă.

- Nu, va funcționa şi va fi epocal ! - Lucy, gândeşte-te aşa.

Chiar dacă nu facem o gaură, vom elibera atâtea radiații,

că va trebui să le eliberăm în atmosferă.

De ce încerci să mă opreşti ?

Pentru că faci magie şi nu înțelegi cât e de periculoasă.

Poate că înțeleg. Până la urmă, chiar am făcut magie.

Ar trebui să ne calmăm, să ieşim afară,

să facem un cerc de tobe...

- "Cerc de tobe" ? - Ce vrei ? Sunt militar !

Nu ! Eu voi rezolva problema. Voi salva şcoala asta blestemată.

Ştiu calculele, ştiu teoria, mă pricep şi la magie.

Într-o zi, voi câştiga un Nobel. Pot să fac asta.

Lucy !

Nu ! Baird !

Lucy !

- Trebuie să o aducem înapoi. - Pe cine ?

- Pe Lucy. A fost luată de monstru. - Lucy a fost luată ?

Activăm fisura, apoi intrăm şi o salvăm.

Nu trece nimeni printr-o fisură dimensională.

- Le foloseşti ? - Nu.

E o problemă cu deschiderea fisurii acum.

Majoretele dau spectacol în sala de sport.

- E unul dintre locurile de pe hartă. - Adică ?

Am identificat monstrul. E atras de manifestările fățişe de vanitate.

Toți studenții care cred că echipa lor va învinge Michigan. Va fi un măcel.

Ar fi culmea nebuniei să deschidem fisura acum.

Trebuie s-o închidem pentru totdeauna.

- O poți închide ? - Am găsit un ritual.

- E nevoie de salvie... - Nu.

- Asta se cuvine să facem. - Nu-mi pasă.

Asta nu diferă de toate celelalte.

Cassandra, dacă deschidem fisura, punem toată şcoala în pericol.

Ştiu că vrei să o găseşti pe Lucy,

dar nu putem risca siguranța atâtor studenți.

Am spus nu.

Îmi pare rău, dar nu e decizia ta.

Ştii care e cel mai important lucru pe care l-am învățat ca Bibliotecar ?

Există o diferență între a face ce e mai bine şi ce e corect.

Cândva, am făcut ce era mai bine şi am greşit.

De data asta, vreau să fac ce ştiu că e corect.

Eve, sunt Bibliotecar. Şi vom merge după Lucy.

De acord.

Da. De parcă te-aş lăsa să intri în belele fără mine.

- Atunci, avem nevoie de un plan. - Bine.

Lucy spunea că a detectat suprasarcini

de câte ori apărea monstrul în aceste cinci locuri.

Aşadar, acestea sunt posibile puncte de acces.

Îl invocăm pe monstru şi, teoretic, ar trebui să pot folosi acceleratorul

pentru a face o gaură în dimensiunea lui.

Apoi mergem după ea.

Cum invocăm un monstru care se hrăneşte cu... vanitate ?

Ce e ?

Dacă voi fi momeală,

de ce suntem într-o maşinuță de golf, şi nu într-un Ferrari, de exemplu ?

Pentru că trebuie să ne apropiem. Baird, eşti pe poziție ?

Da. Aşteptați-mi instrucțiunile.

Bun... Ăsta e ultimul.

Aşezând astea în cerc, am creat un câmp magnetic

la cel mai slab punct al barierei dimensionale.

Cu spectrometrul, Stone ne transmite amprenta energetică a monstrului,

iar eu o voi folosi pentru a intra în dimensiunea corectă.

Câtă vreme îl vor face pe monstru să apară, fisura rămâne deschisă.

- Îl vor ține suficient timp ocupat. - Iar eu pot să mă întorc cu Lucy.

Nu tu. Eu.

Poftim ? Nu. Eu ar trebui să trec dincolo.

Baird, am nevoie de tine aici, să faci ce nu pot face Stone şi Ezekiel,

ce nu pot face nici eu...

Dacă nu mă întorc, împinge acceleratorul în fisură.

- Asta va opri bucla. - Dar nici tu nu te mai poți întoarce.

Eve, tu eşti Gardianul.

Numai în tine am încredere că vei lua decizia corectă.

- Eşti un adevărat Bibliotecar. - Da.

- Suntem pe poziții. - Bine.

Haide ! Fă ce ştii mai bine !

Fă ce faci mereu ! Vorbeşte despre tine.

Ezekiel Jones ! Vorbeşte despre... Vorbeşte despre tine !

- Dar nu sunt megaloman înadins ! - Da, deloc, da' deloc !

La fel cum nu te străduieşti ca să fii cel mai bun hoț.

Exact. Sunt, şi gata !

Ştii ce presupune să intri cu forța în Fort Knox ?

Eu nu ştiu, dar am reuşit.

Am un talent înnăscut. Atât de incredibil sunt.

Stone !

Haide !

- Mulțumesc, Stone. - Ai putea să-mi mulțumeşti şi mie !

Orice ați face, țineți-l departe de sala de sport.

Eşti sigură ?

Nu.

Ai grijă ca monstrul să nu-i ia pe copii, pe Ezekiel sau pe Stone.

Şi fă ce trebuie să faci. Promite-mi !

Îți promit. Găseşte-o pe Lucy.

Lucy ?

E cineva ?

Baird !

- A trecut dincolo. - Atât de incredibil sunt !

Bun ! Spune-i să se grăbească. Când începe evenimentul,

nici vanitatea lui Jones nu va mai fi pavăză pentru sala plină de puşti.

Mă pricep la țoale. Mă îmbrac mai bine decât voi.

Şi sunt un dansator grozav. Iar părul meu... Nu-i fac nimic şi...

Dă-mi drumul !

- Ce se întâmplă ? De ce pleacă ? - Nu ştiu !

Continuă ! Eşti extraordinar.

Nici eu nu mă pot elogia la nesfârşit. Modestia e punctul meu forte.

Doamne ! Ai putea fi cel mai bun din toate timpurile, Ezekiel Jones.

Ai putea chiar să mă dobori într-o luptă.

Da ! Nu m-am gândit la asta. Dar sunt convins că aş putea.

- Da. Adică am o dreaptă puternică. - Să aflăm cum o faci şi pe asta.

Ştiu că sunt frumos. Sunt foarte frumos.

- Eşti pe drumul cel bun. - Până şi Baird ar putea să te placă.

Întotdeauna am crezut...

Lucy ?

Tu eşti ?

Lucy ?

Lucy !

Fiara mică îi aduce mâncare partenerului. O ofrandă.

Suntem pe terenul ei de vânătoare.

Nici urmă de mascotă sau de profesor ?

Numai urma...

Bine.

N-am călătorit prin spațiu şi timp ca să fiu mâncată azi.

Să mergem ! Hai !

- Probabil, cânt mai bine decât tine. - Poftim ?

Atenție !

Stumpy ! Ce faci ?

Stumpy !

Nu !

Stumpy !

Nu-ți face griji. Te salvez eu.

Între spațiu şi timp.

- Cine sunteți ? - Oameni.

- Femei. - Ființe alese, ca tine.

Te aşteptăm de multă vreme.

Când ai învățat să păşeşti între lumi,

ai dovedit că eşti pregătită să-ți ocupi locul în cercul nostru.

Cercul vostru ?

Ştiința şi magia.

De mult am înțeles noi, zânele Lacului, că se vor îngemăna.

Lacul.

Forumul Lacul.

Căutați oameni care înțeleg cu adevărat magia.

Acum te invităm să înveți alături de noi,

să studiezi,

să evoluezi.

Vă mulțumesc, dar am deja o slujbă.

Dacă asta doreşti, Cassandra Cillian...

Dar dacă te răzgândeşti, te aşteptăm alături de noi.

- Lucy ! Unde e Cassandra ? - Era în spatele meu.

Aruncă-l în fisură ! Acum !

A dispărut. Au reuşit.

Stumpy...

Cine scapă de un monstru cu tentacule renunță de tot la magie.

Dar nu şi Lucy Lyon.

Doar mă cunoşti: odată ce aflu o anomalie, n-o pot ignora.

Voi învăța tot ce pot despre magie.

- Renunțând la studii ? - Da...

Cred că e mai bine să nu pot deschide accidental o poartă între două lumi.

Şcoala nu e singurul lucru la care renunți.

Nimic nu va mai fi normal.

Tu ai renunțat la normalitate ca să fii Bibliotecar.

Săptămânal eşti în pericol să fii devorată.

Da, dar eu n-am cunoscut normalitatea.

Tu nu eşti aşa.

Interesantă, aventuroasă şi bătăioasă, aşa eşti tu de fapt.

Uneori trebuie să faci saltul în necunoscut. Tu m-ai învățat asta.

Mulțumesc.

Dar nu-ți face griji. Dacă mai invoc vreo creatură nepământeană,

ştiu pe cine să sun.

Pa !

Bună !

Ți-ai încheiat ritualul ?

Ai ars salvia şi...

... ai închis cercul de invocare pentru totdeauna ?

Da.

Dar ce ai făcut tu...

E mult mai periculos.

Nu pot să o conving pe Lucy să stea departe de magie.

Ştiu că nu eşti de acord cu asta, dar...

- Mi se pare curajoasă. - Anu vorbesc despre Lucy.

Erau trei doamne.

Şi te-au dus la Lac.

E complicat.

Sigur ai înțeles că au oprit timpul.

Ca Morgan Le Fay.

Acum le-ai atras atenția.

Trebuie să recunosc, m-a tentat oferta lor.

Nu le e teamă, aşa cum ne este nouă.

Biblioteca a acționat mereu prudent. Prudența nu înseamnă teamă.

Dar prudența nu ajută, dle Jenkins.

Magia se răspândeşte. Biblioteca n-o poate împiedica.

Nu o mai putem ascunde.

Lacul... Chiar şi Lucy...

- Nu se tem de schimbări. - Dră Cillian...

Cassandra.

Nu te înşeli. Lumea se schimbă.

Şi există o polemică străveche

în privința celei mai bune metode de gestionare a magiei.

Dar Lacul...

Ele au fost întotdeauna ambițioase.

Trebuie să fii pregătită pentru orice ar urma.

"Orice ar urma" ?

Orice s-ar întâmpla,

te rog să nu uiți că am ales să rămân.

Ştii...

Pentru prima dată, simt că îmi aleg viața,

în loc să încerc să țin pasul cu alegerile altora.

Îmi place mai mult aşa.

SubRip & Sync: LEONTIN subs.ro TEAM (c) www.subs.ro

Redactor CRISTINA EREMIA

SFÂRŞITUL EPISODULUI 4, SERIA 2