Original subtitles

CU NOUĂ LUNI ÎN URMĂ, LONDRA

Întoarce-te la noi, străveche lume a minunilor !

Sabia a reintrat în piatră.

Magia revine.

Liniile de energie s-au redeschis.

Am nevoie de geniul tău, domnule.

ÎN PREZENT

Nu. Nu poate fi aşa.

Serios ? Încă una ?

BIBLIOTECARII

ŞI CARTEA SCUFUNDATĂ Seria 2, episodul 1

Templul lui Agamanzo ar trebui să fie dincolo de sat.

Sat ? N-ai pomenit de niciun sat.

Ştiu. Pentru că templul e cea mai interesantă parte.

Există capcane mortale, poate chiar mumii.

- Ştii cât de mult iubesc mumiile. - Prea mult chiar.

- Nu poți iubi mumiile prea mult. - Ne trebuie mai multe informații.

Sătenii ştiu de existența templului ? Îl venerează ?

Ce vor zice dacă nişte străini vor umbla la mumiile lor ?

Eve, ai încredere în mine. Nici nu vor afla că am fost aici.

Au aflat că suntem aici !

Probabil ne-au observat când ai provocat erupția vulcanului !

Era un vulcan foarte mic.

Bine ați revenit ! Expediția a fost încununată de succes ?

- Da. - Nici vorbă !

- Ba da, l-am luat pe Agamanzo. - Ba nu !

Nu trebuia să deschidem pasaje secrete şi să declanşăm erupții vulcanice.

Pasaje secrete care ne-au dus la statuia lui Agamanzo, Eve.

- Şi ne-am distrat. - Ca întotdeauna.

Dar e corect ? Biblioteca a angajat nenumărați Bibliotecari,

iar noi nu i-am văzut de când au plecat. Ar trebui să vedem ce fac.

Nu-ți face griji, sunt acolo, fac ce fac Bibliotecarii.

- Adună artefacte şi... - Nu e numai asta !

Alergăm din ziua în care Frăția Şarpelui a invadat Biblioteca,

până ai readus-o din abis. Poate suntem pe modul de urgență

şi doar reacționăm, în loc să acționăm.

- Eviți ! - Citesc.

O epavă expusă la Muzeul de Istorie din New York.

Mare petrecere la vernisaj. Acolo mi-am făcut stagiul de masterand.

E amuzant că prima mea misiune ca Bibliotecar a fost tot...

Coincidență sau aliniere sinistră ?

Hai să aflăm.

Pune-ți salopeta de gală. Ieşim la o întâlnire.

Nu. Sunt Bibliotecari, se descurcă.

Energia asta are o semnătură total atipică.

Dincolo de antimaterie, un fel de rezonanță a supercorzilor.

Dacă limitezi fuziunea folosind bobine supermagnetice,

creezi o inversiune dimensională.

Legile fizicii vor fi schimbate într-un fel neaşteptat şi aleatoriu.

Uite ce e, dră Cillian,

am citit calculele tale şi par corecte,

dar mă tem că nu pot confirma concluziile tale.

Efectele pe care le descrii par a fi mai degrabă...

... magie.

Da.

Sonar meteo instalat pe acoperişul muzeului de istorie.

Jur că am auzit ceva.

Fii serios ! Sunt patrule la toate etajele,

senzori cu infraroşu în lifturi, senzori de mişcare pe acest coridor,

criptare pe 128 de biți la uşa principală.

Nu intră nimeni.

Dar de ieşit, pot ieşi ?

Scoate-l, te rog.

- Carte de ştiri. - Da, e inventată de un amic.

Dar eu am digitalizat-o.

Mersi, băieți !

Breşă de securitate !

Ai uitat să aduci ceva la New York ?

De unde ştii că mă duc la New York ?

N-am ştiut, dle Stone. Bine ați revenit !

Mulțumesc. Păpuşă malefică. Trebuie să mă spăl.

- Merg la muzeu. - La muzeu ? Ce coin...

- Dle Jenkins ! - Îmi face plăcere, dră Cillian.

- Să ştiți... - Vorbim după ce mă întorc ?

E o misiune din scurt şi trebuie să caut informații pe telefon.

Desigur.

Jenkins, şi eu mă bucur să te văd ! Îmi place cum ai amenajat aici.

- Presupun că destinația e New York. - Ai ghicit, dar mă descurc.

Te-am adus în secolul al XXI-lea. Cu plăcere !

Trebuia să fac asta de când am venit. Scuze ! Mă bucur să te văd.

E de înțeles.

Deja mi-ai setat destinația New York.

Eşti minunat !

- Jenkins, poți să setezi... - Am setat deja New York.

Mulțumesc. După ce mă întorc, o să bem o bere.

Sau mied... În fine !

Isola Perduta,

dispărută în largul coastelor Italiei, în secolul al XVII-lea,

găsită cu o cantitate surprinzătoare de marfă încă intactă.

Mi-ar plăcea să mergem o dată

într-un oraş mare fără să fim nevoiți să ne luptăm cu forțele răului.

Să fim turişti, să vedem un spectacol, Statuia Libertății...

Dădeam des astfel de petreceri.

Exponatele noi aduc donatori.

Oamenii cu bani au ocazia să socializeze cu Bibliotecarii.

Visul oricărei fete. Ai grijă la portofel !

Ezekiel Jones ! Încă forțezi norocul.

Colonele ! Aceeaşi strângere de mână terifiant de puternică.

Ce unelteşti pe-aici ?

Cartea de Ştiri m-a trimis în misiune oficială.

- Serios ? - Şi pe mine !

Bună, roşcato !

Ia uite la voi !

- Credeam că sunteți împreună. - Eram.

Dar ne-am despărțit după Peru.

Jacob.

Aşadar, la muzeu ?

Ce-o fi aşa important de au trimis toți Bibliotecarii din lume ?

Ați ratat prognoza meteo !

Tocmai voiam să închid. Sunteți bine ?

Da, Terry, mulțumim.

- Să închizi ? - Da. S-a semnalat vânt de 80 km/h.

Suficient să smulgă uşile din balamale.

Să aflăm care e legătura dintre epavă şi furtună.

Epavă ? Eu am văzut o ştire despre un set de şah donat muzeului.

Un set din Milano.

Ştirea mea e despre noul sonar de mare frecvență

al stației meteo de pe acoperiş.

Sunt nişte diplomați italieni aici.

Inclusiv familia care a deținut nava naufragiată.

Fiica lor poartă cercei şi perle, moştenire de familie.

- Să ne unim resursele... - Sau îşi face fiecare treaba.

Bun, ce înseamnă asta ?

Fără supărare, dar de ceva vreme lucrez ca Bibliotecar pe cont propriu.

- Am stilul meu... - Scuze, ce-ai spus ?

Că am stilul meu.

Iar eu sunt foarte concentrată pe...

Sunt Bibliotecari, asta fac ei.

La treabă cu voi ! Dezbinați şi cuceriți !

Bine.

- Asta mă îngrijorează. - În felul ăsta, noi doi...

Doamnelor şi domnilor, mi s-a cerut să vă transmit

că, din cauza unei inundații extreme,

străzile au fost eliberate pentru a evacua zonele joase din Manhattan.

Nicio maşină nu poate circula.

Din păcate, nu putem permite nimănui să plece.

Sunt sigur că e ceva temporar şi nu trebuie să ne îngrijorăm.

Muzeul e un loc absolut sigur.

Deşi cam dramatic.

Vă mulțumesc foarte mult.

Scuzați-mă, ştiți unde e sala japoneză ?

Da, ieşiți pe uşa aceea, faceți stânga...

Mergem ?

Bun, unde e...

Sunt Bibliotecară şi am venit pentru tiparele meteo

din zonele metropolitane.

Bună ! Delegația italiană, nu ?

Familia regală. Incredibil !

Ai 30 de secunde să fii interesant.

Îmi plac cerceii tăi. Sunt de epocă ?

Ai început cu o întrebare.

Un lucru rar pentru un bărbat. Asta îmi stârneşte curiozitatea.

Da, mulțumesc. Familia mea îi are de secole.

Bla, bla, bla... Cercei.

Au un nume. Gli occhi scintillanti.

Dar tu ai un nume ?

Devii mai puțin interesant.

Bună ! Sunt Bibliotecară. Am venit să iau...

Bună ! Sunt Bibliotecară. Am venit să adun date

despre tiparele meteo din zonele metropolitane.

Bună, sunt Biblio...

Bună ! Sunt Bibliotecară...

Ieşi cât mai poți !

Nu e ciudat să pleci de la stația meteo

chiar înaintea unei furtuni mişto ?

Dacă prin asta înțelegi un ciclon de coşmar

care o să smulgă chestia asta de pe acoperişul clădirii,

atunci nu e deloc ciudat.

- Bine... - Salvează-te !

Bine.

Nu cred că vrea să-mi spună nimeni unde e noul sonar.

Şi e... perfect.

Ar trebui să cerem ajutor la verificarea artefactelor.

N-am nevoie.

Informații istorice, cercetări, planuri,

zorzoane utile... Scuzați-mă !

Ştiți cine a creat expoziția asta ?

Nu e nevoie. Chiar acest domn a făcut-o.

Dl James Worth, profesor de antichități la Universitatea Oxford.

Bravo ! Minunat truc.

Cum ai reuşit ?

E foarte simplu.

Am sesizat accentul londonez când ai făcut anunțul despre vreme.

Am observat şi că ai pudră de talc pe mâini şi mâneci.

Asta ajută la scoaterea mănuşilor de latex

purtate deseori de restauratorii de artefacte.

Chiar dacă eşti cercetător, circuli printre invitați,

sugerând că ai o funcție de conducere.

Când m-am uitat pe plăcuța cu numele celor care au lucrat la proiect,

unul singur era absolvent al unei universități britanice.

Dl James Worth, de la Oxford.

Incredibil !

- Flynn Carsen, Bibliotecar. - Pardon, ce-ai spus ?!

Când ai intrat, n-ai zăbovit asupra vazei țipătoare din Alexandria,

pentru a admira broşa mult mai subtilă şi mai rară din Mesopotamia.

Asta înseamnă că eşti un om cu o educație profundă.

Un simplu erudit ? Nu.

Batista ta e un model produs manual la Tripoli.

După tenul afectat de soare, petreci mult timp în Munții Himalaya,

dar cred că nisipul roşu de pe pantofii tăi e australian.

Afectat de soare ? Îmi hidratez tenul.

Aşadar, un călător.

Dar ai mai multe arsuri mici pe mâna stângă.

Văd aşa ceva la oamenii de ştiință care ating eprubete încinse.

Te-am văzut făcând asta !

Iar insigna ta simbolizează analiza matematică.

Bănuiesc că ai ales-o pentru că îți place fizica şi matematica.

Un om cu specialități atât de variate, călător prin lume ?

Ar putea fi oricine.

Dar am citit pe buzele acelei femei.

Da, pot.

Te-a întrebat unde e sala de artă japoneză.

Tu ai îndrumat-o spre aripa estică.

Dar a fost mutată în aripa de est la scurt timp după ce

expoziția piramidelor a fost terminată, acum zece ani.

Asta presupune că ai cunoscut muzeul când lucrai la acea expoziție,

dar n-ai revenit după terminarea ei.

Se ştie că un polimat strălucit a lucrat la acea expoziție

şi a dispărut la scurt timp după aceea.

Un anume Flynn Carsen.

Şi cum ai ghicit că e bibliotecar ?

După ceara folosită la restaurarea cărților rare.

Reverul stâng. Acolo îşi şterge mâna în timp ce lucrează.

Elementar, dragul meu Carsen.

Iar tu deduc că eşti o ducesă.

Serios ?

Sunt atâtea capete încoronate aici... dar tu le eclipsezi pe toate.

Asta numeşti tu deducție ?

Nu e ducesă. E o persoană obişnuită.

Trebuia să te prinzi după accent !

Ei bine, îmi recunosc greşeala.

M-ai întrecut, domnule.

Ați întrebat de trecutul unora dintre artefacte.

Da, te rog. Mulțumesc.

Nu e aşa greu să citeşti pe buze. Şi eu pot face asta.

Cele două femei de colo se întreabă unde sunt pampoanele de mirosit.

N-am încercuit niciodată Idaho în brioşa cu afine.

E uşor.

Da !

Mega-furtuna e pe bune.

Iată noul sonar !

E... în furtună.

Dle Jenkins, auzi ?

Da, aud. Foarte ciudat.

Nu găsesc nicio constantă matematică în grafic care să indice cauza.

Dră Cillian, fă-mi o favoare.

Lasă deoparte logica şi matematica o clipă.

Poftim ? Nu.

Îmi plac matematica şi logica. Mă ajută să dorm noaptea.

Sunt ca nişte ursuleți din triunghiuri isoscel şi electroni.

Da, ştiu. Dar... ascultă.

A ce-ți sună ?

Sună...

... trist.

Exact.

Ce bine ! Ai găsit ce căutai ?

- Poate. Nu ştiu. - Fă-mi o favoare, te rog.

Poți să-mi scrii densitățile relative ale fildeşului, onixului, gipsului...

Orice piatră din care cineva ar putea face piese de şah.

Puteai să le cauți singur.

Dar tu eşti mai rapidă decât internetul. Ştii asta.

Bună ! Poți să-mi scrii câte ceva despre cultura italiană ?

Tablouri, poezii scrise de prețioşii care-ți plac ție.

Încerc s-o cuceresc pe italiancă, să-i iau cerceii,

dar nu fac progrese.

De ce nu mai facem asta ?

De ce nu mai colaborăm ?

Pentru că îmi tot dădeai ordine.

Nu-ți dădeam ordine, încercam să te fac să respecți planul, Jones !

Da, dându-mi ordine. Iar Cassandra ținea mereu cu tine.

Ce ?! Nu ! Încercam doar să vă fac să nu vă mai certați.

- Nu da vina pe ea. - Dau vina pe amândoi.

Băieți !

Iar ne certăm.

Colaboram aşa bine la Bibliotecă !

De ce nu putem şi când suntem plecați ?

Lipseşte ceva.

Isola Perduta s-a scufundat după ce vizitase cinci porturi din Mediterană.

Încărcătura sa era un amestec minunat de produse europene

din secolul al XVII-lea.

Pare cam ciudat, dat fiind că o navă de un asemenea tonaj

ar arde gazul degeaba prin Mediterană. Scuzați-mă !

N-am văzut nimic neobişnuit sau care ar putea provoca o furtună.

Întreabă-l pe James. Pare foarte bine informat.

Profesore Worth, aceea e o sticlă de rom.

- Aşa e. - Rom englezesc.

Isola Perduta nu naviga doar prin Mediterana.

Mergea şi în Anglia, cum am bănuit. Avea marfă englezească.

Asta explică de ce n-am reuşit să identificăm unele artefacte.

N-ați reuşit să le identificați ? Nu fi dezamăgit !

Aş fi bucuros să ajut. Unde e manifestul navei ?

În arhivă, alături de restul artefactelor.

- Scuze, n-am vrut să-l distrag. - El e tot timpul distrat.

Ştii ceva despre faimosul set de şah de la Milano ?

Puțin. Vrei să te informez în timp ce bem ceva ?

- Mersi, omule ! - Eu îți mulțumesc, Terry.

Lucrezi în timpul petrecerii ?

Eşti un om foarte devotat.

- Ți-a căzut o carte. - Nu e a mea.

Am găsit-o sus, afară. Las-o la obiecte pierdute.

Bună !

E stilul meu de artă preferat. Mă dau în vânt după rococo.

Te-ai dovedit mult mai amuzant decât aş fi crezut posibil.

Facem o plimbare ?

Iar devii previzibil.

Aş vrea ca măcar o dată să mă surprindă un bărbat.

Eu şi prietenii mei ne pregătim să jefuim muzeul.

Ți-ar plăcea să vezi nişte infracționalitate americană ?

Aşadar, ducesă, lucrezi cu dr. Carsen.

Acum, da. Înainte, lucram într-o echipă.

De ce nu mai eşti cu ei ?

Nu ştiu dacă mai au nevoie de mine.

Eve, nu-i poți lăsa pe alții să te definească.

Ştii cine eşti şi ce poți face.

Fă-o fără să-ți pese de consecințe.

Bun sfat, James !

Apropo, mă duc să văd dacă dr. Carsen are nevoie de ajutor.

Mă voi întoarce.

SET DE ŞAH RAR, DONAT UNUI MUZEU

Mă scuzați. Aş dori să vă adresez câteva întrebări.

Am găsit piesa care nu-şi are locul aici.

Acest cufăr a fost încărcat la Londra, în anul 1611,

şi transportat la o mănăstire din Roma.

Da. A naibii provocare.

Nicio rază X nu poate trece prin el.

- Nu poți deschide drăcia. - Da.

Din cauză că are un sigiliu.

Pe încuietoare e un simbol magic.

Cu siguranță tu nu crezi în magie.

Păi...

De unde ai cartea aia ?

Portarul a găsit-o.

E a mea. Dă-mi-o !

E doar un exemplar dintr-un roman cu Sherlock... Holmes.

- Unde-i tuşul ? - Cartea, domnule, te rog.

Ştiu ce eşti.

Ştiu vraja prin care ai fost invocat.

- Nu ştiu despre ce vorbiți. - Eşti o ficțiune.

Nu, mai mult de-atât, eşti aficțional.

Eşti un personaj adus la viață din lumea ta, în această lume.

Dr. Carsen, e absurd. Eu...

Eşti Sherlock Holmes !

M-ai prins, domnule. Bine jucat !

Sherlock Holmes, te iubesc !

Îți ador aventurile... O iubesc pe Eve Baird.

Cred că o iubesc pe Eve Baird. Trecem printr-o perioadă dificilă.

E o femeie foarte complicată.

A spus că eşti foarte distrat.

Facem echipă cu Sherlock Holmes !

De ce eşti aici ?

Ca să rezolv misterul cutiei magice, bineînțeles.

Atunci, s-o deschidem !

Din moment ce ai rezolvat misterul celor cinci sâmburi de portocală...

Sherlock Holmes.

Sunt surprins că nu ți-ai dat seama că e un sigiliu.

Bravo !

Proprietarul setului de şah pe care-l caută Stone.

Chiar înainte să moară în condiții suspecte,

profesorul Worth l-a convins

să-şi lase colecția moştenire muzeului.

Delegația italiană, ținta lui Ezekiel,

a fost invitată aici de către Profesorul Worth.

Am vorbit cu ceilalți cercetători. Voiau să arate artefactele britanice,

dar profesorul Worth i-a convins să n-o facă.

El a plasat toate indiciile pe care Bibliotecarii le caută.

- El e eminența cenuşie. - Eminența cenuşie ?

Profesorul James Moriarty, vă stă la dispoziție.

Tu eşti geniul,

însă ea e detectivul care a descoperit planul.

Bine lucrat, ducesă.

Nu mă lua cu "ducesă", amice.

Profesorul Moriarty e o ficțiune !

Un personaj care a prins viață.

Ființe magice. El provine din această carte.

Dacă el e amenințarea, de ce i-a trimis Oracolul

pe Bibliotecari în patru misiuni diferite ?

- Ce pune la cale ? - Nu ştiu.

Am citit multe despre personaje, dar n-am întâlnit niciodată unul.

Presupun că nu vrei să ne luminezi.

Să țin un monolog despre planul meu, ca un personaj negativ de duzină ?

Nu mă subestimați.

- Trebuie să-i duc cartea lui Jenkins. - O să-i adun pe ceilalți.

Până acum ar fi trebuit să-şi termine vânătoarea.

Putem să-l lăsăm aici ?

N-aş pleca nicăieri fără permisiunea ta, ducesă.

Delicte internaționale, urmăriri cu maşini,

câteodată chiar sărim din avioane.

Da, e foarte palpitant.

Ce captivant !

Acum unul dintre voi va face slalom printre lasere ?

O secundă.

Ce faci ?

Setul ăsta de şah e din Milano.

E făcut din fildeş şi amestec de perle.

Nu pot identifica alte cinci finisaje.

Bingo ! Am verificat densitatea.

- În regulă, asta explică totul. - Ce anume explică ?

- Că nu-i de nasul tău, frate. - Habar n-ai ce-i de nasul meu.

Vorbim de lumea bună, fiule.

Acolo au acces bărbații în toată firea. Tu eşti aici, jos.

Tu nu eşti în stare să găseşti un set de şah.

Eu l-am găsit pe al meu. Unde-ți sunt cerceii cu perle ?

Să nu îndrăzneşti.

Ştii ce ? Nici măcar n-o să... O s-o las baltă.

Personajele. Sunt rezervate.

Sunt aduse la viața din cărți într-o lume pe care n-o înțeleg.

Au tendința de a nu se adapta.

Moriarty pare să fie bine. Şi-a însuşit o identitate falsă,

şi-a făcut un plan pentru a strânge toate piesele.

Ce piese ? Nu ştiu.

Aş spune că Moriarty a avut un ajutor.

Există două tipuri de Personaje. Cineva l-a invocat din această carte.

L-au chemat în această lume.

- Şi celălalt tip de personaj ? - E mult mai vechi. Mult mai puternic.

Sunt personaje emblematice ale căror poveşti

sunt atât de bine spuse, atât de cunoscute,

atât de bine scrise, încât apar în această realitate

prin propria putere. Umblă printre noi.

Majoritatea sunt ascunşi. Nu sunt mulți.

Deci mai era un Personaj la petrecere.

Trebuie doar să aflu cine era.

Domnule, aveți grijă. Poveştile le impun limite Personajelor,

dar le dau şi puteri.

Îi poți prinde în contextul propriilor poveşti.

Dar pot deveni extrem de puternice,

dacă povestea lor se potriveşte cu lumea reală.

Răufăcătorul misterios şi-ar putea căuta puterea în poveste.

În ce scop ?

Asta depinde de personajul cu care aveți de-a face.

Cassandra, am pierdut-o pe itali...

Ai dreptate. E incredibil.

Întotdeauna mi-am dorit să studiez ştiința.

Nu lăsa pe nimeni să te împiedice.

Trebuie să-ți urmezi visele.

Chiar crezi asta ?

Da. Dacă crezi, poți face orice.

Mulțumesc din suflet.

Uite numărul meu de telefon.

Dacă ajungi vreodată în Milano, sună-mă, bine ?

Mulțumesc.

La revedere, frumoaso.

Părea drăguță.

Flynn şi Baird trebuie să audă asta.

I-ai găsit ?

Uite-i !

Se aude o voce în furtună. Credeam că e doar un sunet,

dar l-am filtrat. E o voce.

Stăpâne, ți-am îndeplinit porunca. Stăpâne, am adus furtuna.

Deci furtuna e controlată de un spirit al vântului ?

Nobili italieni, izgoniți de o furtună invocată de un spirit.

Isola Perduta, "insula pierdută." Din ce erau făcuți cerceii ?

Perle. Aveau chiar şi-un nume, Occhi Scin...

Ochi. "Aceste perle care erau ochii tatălui tău."

Iar Moriarty adună toate elementele, pentru a-l face şi mai puternic.

- Ai luat setul de şah din Milano ? - Îl am.

Da, toate piesele sunt aici... cu excepția regelui de alb.

Regele din Milano, epava, cerceii,

furtuna invocată de un spirit.

Prospero.

Prospero, magicianul din "Furtuna" lui Shakespeare.

Vrăjitorul lui Shakespeare.

E o poveste lungă. N-avem timp de vorbit. Să mergem !

Anunță-l pe Jenkins.

Biblioteca nu ne-a spus să colectăm lucrurile astea,

ci să le ținem departe de Prospero !

Iar noi am eşuat. El controlează furtuna şi devine tot mai puternic.

- Eu îl scutur pe Moriarty. Tu ? - Acoperişul. Se va duce pe acoperiş.

Prospero, nu e nevoie să faci asta.

Ai renunțat la magie. Ți-ai ascuns cartea.

Ți-ai rupt toiagul.

Am făcut toate astea pentru că autorul meu aşa a scris povestea.

Mi-a dat viață, iar apoi mi-a luat puterea,

pentru a-şi încheia povestirea odioasă.

Shakespeare mi-a rupt toiagul. El mi-a ascuns cartea.

M-a blestemat să cutreier prin secole, singur şi slăbit.

Tot trebuie să joci după regulile poveştii tale.

O poveste scrisă în vremea în care magia murea, aproape dispăruse.

Dar când magia a revenit...

Magia s-a întors în liniile energetice care înconjurau lumea.

Secole la rând am cutreierat ca un simplu muritor.

Dar în aceea noapte, mi-a revenit puterea.

Nu era multă, dar suficientă

cât să invoc o eminență cenuşie să-mi pună în aplicare planul.

Am nevoie de geniul tău, domnule.

El a pornit procesul prin care să găsesc cartea şi să-i rup sigiliul.

Moriarty.

Suficientă putere cât să găsesc şi să îmblânzesc acest spirit,

pe servitorul meu Ariel, ca să pot crea această furtună

care pune bazele renaşterii mele.

Tot trebuie să joci după regulile poveştii tale,

iar povestea ta nu se încheie aşa.

Autorul meu e mort, iar magia s-a întors.

Ține minte... eu îmi scriu propriul final !

E dată naibii femeia !

La naiba ! De ce m-ai obligat să fac asta ?

Ducesă...

Aminteşte-ți un lucru...

Nu aşa se încheie povestea mea.

Prin cartea asta, voi exercita o putere enormă.

Şi când îmi voi găsi toiagul, lumea asta va fi a mea.

Duhul meu !

Coboară şi slujeşte-ți din nou stăpânul,

până te voi elibera.

Vino, Ariel !

Cuvântul meu e lege, zână a insulei.

Supune-te şi du-ne departe.

Cu mine, ticălosule !

Ticălos ?

Întotdeauna am preferat să mi se spună antagonist.

Ce faci ? Trebuie să mă duc după ei !

- Nu te duci singur după ei. - Atunci, sări cu mine !

Minunat. Acum pot fi oriunde în lume.

- Avem o problemă mai mare. - Ce problemă ar putea fi...

Ați reuşit să ieşiți din oraş.

Putem ieşi pe uşa aceea, dar 7 milioane de oameni rămân

captivi în Uraganul Ariel. De ce nu s-a oprit furtuna,

după dispariția duhului ?

O furtună aşa mare rezistă singură.

Ariel a adus-o în New York, a controlat-o,

dar furtuna e mult mai periculoasă în lipsa lui.

A lui sau a ei ? Ariel apare cu ambele sexe.

Concentrează-te !

Inspiră aer fierbinte

şi expiră aer rece, ca şi cum ar respira.

Se va potoli, dar atunci va declanşa tornade

pentru a consuma energia cinetică.

Ce nu va fi luat de ape, va fi făcut bucăți. Super !

- Prospero ? - A scăpat. Nu e vina nimănui.

E vina Evei, dar trecem peste asta. Acum e important să găsim o cale

să oprim furtuna asta. Cum facem asta ?

Oamenii nu prea au avut succes în oprirea uraganelor.

Pentru că n-au avut la dispoziție resursele Bibliotecii.

- Fulgerul lui Zeus. - E distructiv, dar prea mic.

Îl putem alunga de pe insulă ?

Barosul lui Thor, în teorie.

Nu, asta ar scufunda jumătate din New York în ocean.

Dacă respiră, îl putem ucide ?

Căldura şi frigul sunt în proporții echilibrate,

dar dacă injectăm suficientă căldură în furtună, o vom distruge.

Asta ar produce prea mult aer fierbinte.

Nici nu ştiu cum să supraîncălzesc aşa ceva.

Ar fi nevoie de încă un soare.

- Am uitat că avem unul. - Îți aminteşti ?

- Avem un soare ? - Da, în Camera Soarelui.

Ce altceva se poate ține în Camera Soarelui ?

Reviste, scaune confortabile, cocteiluri...

Trebuie să vedem cum îl focalizăm.

Cassandra, calculează energia termică. Jenkins, vino cu mine.

Jones, reprogramează uşa din spate. Stone, haide !

Am un plan şiret.

Ținutul Înghețat al Uriaşilor !

Regatul Junglei Pierdute.

Matca Albinelor Gigant !

De ce mai avem uşa aceea ?

Camera Soarelui !

Am găsit-o. Aici au închis Einstein şi Feynman steaua Nemesis, în 1952,

înainte să distrugă Pământul, cu tehnologie de la Roswell.

La Roswell nu erau extratereştri ?

Nu există extratereştri. Dă-mi telefonul !

Dle Jenkins, puteți redirecționa comenzile de pe uşa din spate

către uşa de acolo ?

Focalizarea. Chiar ai fler.

Dle Jones, puteți conecta conversația Cassandrei cu Baird

în sistemul de comunicații general ?

- Stone ? - Da.

În genunchi !

Adu Oglinda lui Judson, împreună cu Oglinda lui Narcis.

Trebuie aliniate perfect.

Vom direcționa energia din acea cameră

spre camera de acolo. Ai înțeles ?

Da.

Deci, ăsta-i planul.

Căldura emanată de raza solară va ricoşa din două oglinzi

care o vor direcționa prin furtună, unde ar trebui

să încălzească aerul şi s-o oprească.

Dacă planul va funcționa, furtuna se dezintegrează.

Şi dacă nu merge ?

Noi doi vom fi incinerați, iar New York-ul se ca scufunda.

Halal încurajare !

Unde te duci ?

Trebuie să monitorizez schimbările la fața locului.

Ce-i cu costumul ăla ?

Altul nu avem.

Eu şi Jenkins trebuie să deschidem uşa

să lăsăm să intre soarele... aşa că o să fie cam cald.

Suntem bine.

Ne-am descurcat bine în cele trei luni în care am fost pe cont propriu.

Asta... n-o să mă omoare.

Dar nu eram bine. Nu eram în regulă. Eu...

Nu ştiu de ce am mers pe drumuri separate.

Se mai întâmplă.

Ba nu. Nu nouă.

Nouă nu ni se întâmplă.

Ne vedem după, Cassie.

Aşa să faci.

Jones.

Cowboy.

În regulă.

Să mergem să salvăm situația.

Avem nevoie de curent. Hai !

Haide, haide...

Dă-mi de ştire când o ai.

Gata.

E o furtună de categoria 5, iar intensitatea nu scade.

În cinci minute, va fi prea puternică pentru noi.

Am înțeles. Suntem pe drum.

Ar trebui să ajungeți direct în punctul central. Succes !

Unitate de inducție.

Va încetini energia, ca să nu ne topim.

Unde suntem ?

Avem nevoie de ceva metalic pentru a conduce energia

şi trebuie orientat în sus.

Ți-ai amintit !

Mi-ai spus că vrei s-o vizitezi.

Şi... start !

S-a terminat. Închide-o !

- Da. - Ia te uită.

- Scuze, stai... - Nu, nu...

- Jenkins ! - Eu nu...

Fiind un curcubeu apărut după o furtună magică,

n-o fi şi o oală cu aur la capătul lui ?

Să nu te schimbi niciodată, Jones !

De ce-aş face-o ?

Cred că am dat-o în bară.

Da. L-am lăsat pe Prospero să scape.

Nu, n-am lucrat împreună, din orgoliu prostesc.

Ai dreptate. Am ratat toate indiciile pe care ni le-a dat Biblioteca,

în loc să facem schimb de informații şi să colaborăm.

Deci am învățat ceva din asta. Asta-i tot.

Nu eşti nervoasă ?

Mereu sunt puțin nervoasă, dar suntem întregi

şi oamenii nevinovați sunt salvați. Bucurați-vă !

- Ar fi trebuit să te ascultăm. - Da, ar fi trebuit să mă duc după el.

- Am salvat New York-ul. - Ați fi reuşit şi fără mine.

N-am vrut s-o facem fără tine.

Prietenii tăi aveau nevoie de tine.

- Eu... - Eu aveam nevoie de tine.

Lumea nu prea a avut nevoie de mine multă vreme.

Ştiu. Îți ia ceva să te obişnuieşti.

Acum, să facem o analiză tactică.

Un magician nemuritor din piesa lui Shakespeare

s-a aliat cu un geniu malefic din literatură,

pentru a profita de întoarcerea magiei în lume

şi a-şi recăpăta puterea. Şi pentru a pune în aplicare

un scenariu terifiant de dominare a lumii.

- Deci a fost o zi de marți. - Una obişnuită.

- Ce putem face ? - Vom încerca să-l oprim.

Să mergem acasă şi să ne facem planuri !

- Am deja câteva idei. - Păstrează-le pentru şedință.

Şedință ? Nu prea-mi plac şedințele.

Nimănui nu-i plac, Flynn. Nimănui nu-i plac...

SubRip & Sync: LEONTIN subs.ro TEAM (c) www.subs.ro

Redactor AURELIAN RADU

SFÂRŞITUL EPISODULUI 1