Original subtitles

CIZMAR

Meșteșugarii nu mai pot supraviețui.

Așa e. Sora mea și soțul ei, tinichigiul, au ajuns în stradă.

A trebuit să-i primim la noi, dar casa era deja plină.

Vărul meu, William, a închis atelierul.

Toate sculele lui au ajuns la gunoi.

Așa e. Gergerman dublează chiria tuturor proprietăților sale.

Ne alungă de aici.

Gergerman are mulți oameni…

Golani! Ăia nu sunt oameni.

Gergerman e cel mai rău dintre toți. E un șarpe.

Tot ce se poate.

Dar, ca să cunoști un om cu adevărat, trebuie să umbli în pantofii lui.

Pinchas, avem nevoie de ajutorul tău.

De ce ați venit la mine? Sunt un simplu cizmar.

Tocmai de asta am venit la tine.

Gergerman nu e clientul meu.

Acum este.

Herschel.

Super!

Ce e asta, tată?

E o mașină de cusut, repară tălpi.

De unde a apărut?

Bunicul tău a primit-o cadou

de la Eliyahu Hanavi.

- De la Eliyahu Hanavi? - Exact, de la înger.

E o mașină specială, nu trebuie folosită decât în ocazii speciale.

De ce?

Stai jos!

Cu multă vreme în urmă, într-o noapte geroasă de iarnă,

un vagabond i-a bătut la ușa atelierului.

Bunicul tău i-a oferit adăpost când toți ceilalți i-au întors spatele.

L-a hrănit, i-a reparat pantofii…

Dimineața, vagabondul dispăruse,

dar în locul lui era mașina de cusut.

Frizeria lui Jimmy

Cizmăria Simkin

Bună, Max!

Ți-am adus ăștia. Au fost pantofii lui Albert.

Nu vreau să-i arunc. Vinde-i tu!

- Nu vând pantofi, dnă Steve. - Și haina lui e acolo.

E foarte frumoasă, ar trebui s-o porți.

Nu… Luați-vă haina, n-am nevoie de ea!

Face 16 dolari.

Unde ai fost?

Da? Cine mai era acolo?

Mulțumesc.

Domnule, aveți un foc?

- Nu… - Scuzați-mă!

- Aveți un foc? - Sigur.

Mulțumesc.

Mulțumesc. Scuze.

Știu, se crede adorabil.

Mulțumesc.

Salut! Ce faci?

Salut!

Bună dimineața, puștiule!

Salut, Jimmy!

Ce cuplu frumos!

- Iubito… - Așa e.

- Hai! - Trebuie să închid.

Dacă o să facă un copil, n-o să te poți uita direct la el.

Max, tu ai planuri de viitor?

Eu? Nu.

Ar trebui. Ești un tip arătos.

Ai o slujbă bună… Puștiul ăla nu are nimic în plus față de tine.

Are propriul șofer!

Vrei să mergi undeva?

Nu știu…

Poate ar fi timpul să-mi dau seama ce vreau să fac.

Ești cizmar, asta faci.

Asta făcea tata.

și tatăl lui, înaintea sa. Ar trebui să fii mândru.

Trebuie să mă întorc la muncă.

Ce face maică-ta?

- I-ai dat perele? - Da.

Îți mulțumește.

Spune-i că…

Copiii ăștia…

Bună!

E atelierul tău?

Nu, e al tatălui meu.

E aici?

Nu.

Am încercat să vorbesc cu toți proprietarii din zonă.

Crezi că se întoarce în curând?

Nu prea cred.

Pot să te ajut eu?

Scuze… Cum te cheamă?

Max Simkin.

Max, sunt Carmen Herrara, de la Comitetul de Acțiune Lower East Side.

Așa…

Vrem să conservăm și să renovăm Lower East Side.

Încercăm să oprim dezvoltatorii imobiliari

să ridice în cartier blocuri de lux și spații comerciale,

alungând oamenii obișnuiți.

- Cum îi alungă? - Cu bani.

Le cumpără proprietățile sau cresc chiria.

Cât crezi că aș primi eu pentru atelierul ăsta?

Nu contează.

Pentru mine contează.

Max, vrem ca oamenii ca tine să rămână aici!

De asta ne agităm.

Poate ar fi trebuit să mă întrebi mai întâi dacă vreau să rămân.

Da, mi se pare corect.

știi ce?

Vreau să-ți arăt ceva!

Uită-te în jur, Max!

Ce vezi?

- Orașul. - Exact.

Orașul.

Un oraș viu.

Iar atelierul tău face parte din el.

- De când îl ai? - E în familie de patru generații.

Fantastic!

Nu e doar terenul de joacă al bogătașilor.

E orașul tuturor!

Nu crezi?

Probabil…

Bine. Poți să semnezi asta?

- Bine… - Super! Mulțumesc.

- Ai planuri pentru diseară? - Poftim?

Am organizat o demonstrație.

Poftim un fluturaș!

SALVAȚI-L PE DL SOLOMON

Dl Solomon e un bătrânel adorabil care stă pe strada Grand,

dar încearcă să-l dea afară din apartament.

Bine.

Sediul nostru e pe strada Orchard. Treci pe la noi!

Ar trebui să te implici.

Bine.

Bine…

I-ai luat numărul de telefon?

Termină!

Mamă?

Ce faci aici?

O să-ți spargă timpanele.

Mi-ai adus pere?

Ți-am adus ieri, ai uitat?

De la Jimmy.

Sună-l pe tata, spune-i să aducă pere.

Așa o să fac.

Bravo!

Cum a fost la muncă?

Ca în orice altă zi.

Sun-o pe fata Abromowitz! Ieși cu ea în weekend.

Mereu te-a plăcut.

S-a căsătorit acum zece ani. Are trei copii.

E drăguță.

Ar trebui să-i arăți că ești serios.

Bine, dar nu în seara asta.

Vrei să mâncăm?

Cina e în cuptor.

Pantofarule!

Grăbește-te! Timpul înseamnă bani.

Salut! Hai să mă ajuți.

Sigur…

Ce faci, amice? Muncești din greu?

- Da. - Bine… Trebuie să tragi tare.

Muncești din greu, petreci din greu, nu?

Dumnezeu să binecuvânteze „Americola”!

Îți place ceasul?

Sigur…

Am acasă o colecție care face de trei ori cât atelierul tău.

Poți cunoaște un om după ceasul de la mână, nu, pantofarule?

Patru dolari.

Patru dolari?!

Ăsta e prețul.

Bine.

Era să uit!

Vreau să-i repari pe ăștia.

Bine.

Ce vrei să le fac?

Îmi trebuie tălpi noi. Să fie gata diseară!

Închidem la șase.

Închizi când sunt gata pantofii.

Glumeam, pantofarule!

Ne vedem la șase.

Bine…

Sigur nu poți veni azi?

Bine. Ne vedem mâine.

Mulțumesc.

Max?

Da?

Ce faci aici?

Folosesc mașina asta veche. A mea s-a stricat.

- Uite cum arată! - Da.

Tare, nu?

Tata m-a învățat s-o folosesc când eram mic.

și încă funcționează?

Mă mir și eu, dar își face treaba.

Da…

Ca să vezi cât de puține știu.

Mereu îi spuneam tatălui tău să vândă prostiile astea.

Dar nu era în stare să renunțe la nimic.

Doar la familie.

Nu a renunțat la tine, Max.

Post e sus, pe scaun.

Bine, ți-am adus News.

TĂLPI NOI 15 MINUTE

Mă duc să beau o bere. Vii și tu?

Nu, trebuie să aștept un client.

Foarte bine! Transformă-i în clienți fideli.

Da.

Ascultă…

Am luat un borcan în plus de la Pickle Guys.

Mulțumesc.

Noapte bună, puștiule!

Noapte bună, Jimmy!

Ce naiba s-a întâmplat?!

Doamne…

Ce naiba…

E mașina de cusut!

E mort!

Sunt femeie!

Ba nu sunt.

Mărimea 43?

Da.

Fain!

Da, ăștia sunt. Super!

- Scuze că am pierdut chitanța. - Nicio grijă, toți o pierd.

Le-am pus flecuri în față și în spate.

- Foarte frumos! Cât costă? - Doisprezece dolari.

Bine.

Îmi pari cunoscut. Ești actor cumva?

Nu, reporter de televiziune.

Exact! De la New York 1.

- Da. - Tipul cu două prenume.

Da, Danny Donald.

Danny Donald!

Mama te urmărește.

Drăguț!

Așa arăți și la televizor, dar un pic diferit.

- Îți place să apari la televizor? - E super!

Îmi place să merg la serviciu. Sunt norocos.

Da…

Uite cartea mea de vizită!

Spune-i mamei că-i mulțumesc că mă urmărește!

Bine.

- Mulțumesc. - O să-i spun.

FRIZERIE

Bună ziua!

Cu ce vă ajut?

La ce oră închideți?

La șase. Scrie și pe ușă.

Bine.

Vreți să vă tundeți?

Nu, trebuie să plec.

Bine…

Plecați, atunci!

La revedere, Jimmy!

Merge!

Nu pot să cred!

Habar n-avea cine sunt.

Aș putea fi oricine.

E excelent!

O să umblu prin Cartierul Chinezesc.

Am accent!

Am accent!

Am accent!

Mărimea 43.

Ai picioare mari, puștiule.

Am oase mari.

Mulțumesc mult.

Unde e toaleta?

O luați la stânga și coborâți pe scări.

Bine. Mulțumesc.

Scuzați-mă!

- Da? - Cât purtați la pantofi?

Sunt 43. De ce?

Dă-mi-i!

- Poftim? - Dă-mi pantofii!

Vorbești serios?

Da. Foarte serios.

Nu-mi vine să cred!

Salut!

- Ce se întâmplă? - Sunt pentru tine.

Ce drăguțe sunt!

Știam că o să-ți placă.

Cum ți-a mers azi, Maxie?

Bine. Foarte bine.

A fost o zi frumoasă, după multă vreme.

Bine.

Muncești foarte mult.

Cum a fost ziua ta, mamă?

Acum e mai bine, micuțul meu a venit acasă.

Da…

Mamă, vreau să te întreb ceva.

Ți-ai dorit vreodată să fii altcineva?

Nu.

Sunt mama ta.

E tot ce mi-am dorit să fiu.

Dar, dacă ai putea să faci orice ți-ai dori,

ce ai alege?

Să iau cina cu tatăl tău.

Ar fi frumos.

Ar fi foarte frumos!

Bună!

Bună!

Ce faci?

- Bine. Tu? - Foarte bine.

Emiliano m-a rugat să aduc pantofii ăștia.

Ce vrea să le fac?

Ce e nevoie.

Sunt mărimea 43.

Pot să-i aranjez.

Bine…

Se pare că au nevoie de tălpi noi.

În regulă.

Poftim!

Mulțumesc.

Eu îți mulțumesc.

Cu ce te servesc?

O bere light.

Nu avem așa ceva.

Ăsta e meniul cu beri.

Și meniul de cocktailuri. Uită-te peste el!

Ce e un „pickletini”?

Votcă cu suc de murături. Vrei?

Sigur.

O să-ți placă.

Să-ți fie de bine!

Bună!

Bună!

Știu cine ești.

- Da? - Da.

Te-am văzut când ai fost DJ la The Jane, de Anul Nou.

M-ai văzut ca DJ?

Nu așa se spune?

În fine, am încercat să te agăț.

Da? A funcționat?

Nu, ai plecat acasă cu modelul ăla.

- Nu vă mai dezlipeați unul de celălalt. - Da, e prietena mea.

Nu era prietena ta.

Locuim împreună.

Sigur nu era prietena ta.

De unde știi?

Era bărbat.

Bărbat? Glumești?!

Nu mă deranjează. Mi se pare sexy.

Serios?

Bună!

Unde mergem?

Nu știu. Unde stai?

Nu se poate la mine, am prieten. Îmi pare rău.

Bine, mergem la mine.

Dar trebuie să dau un telefon.

Pe cine suni?

Pe mama.

Locuiești cu mama ta?

Da. Și o ia un pic razna noaptea.

Nu vreau s-o surprind.

Serios? Unde locuiești?

În Sheepshead Bay.

Drum bun!

Numele meu e Bond, James Bond.

Și locuiesc în Sheepshead Bay, cu mama.

Salut! Ce faci?

- Ce faci? - E o seară frumoasă.

Așa e.

Da?

Mi-am uitat cheile.

Ești un tâmpit! Voiam să intru la duș.

Ai intrat?

Da.

Vino încoace!

Vrei să intru?

Da, vino!

Nu pot să cred…

Ce naiba ai pe tine?

Ești frumoasă!

Ești drogat?

Nu, dar aș vreau să fiu.

Vino încoace!

Sigur.

Mulțumesc.

Iartă-mă că am țipat la tine mai devreme.

Dar…

Mă sperii. Și vreau să știu că mă dorești aici.

Te doresc. Cu siguranță!

Vino încoace, frumușelule!

Eu? Acolo?

- Cu tine? - Da.

Prietenii tăi pot să mai aștepte.

Da.

Cu siguranță. Pot să aștepte.

Prietenii mei pot să mai aștepte.

Ce e?

Nu pot să fac asta.

- Trebuie să plec. - Vorbești serios?

Da. Îmi pare rău.

De ce te porți ca un retardat?

Nu… E încuiat?

- Ce te-a apucat? - Gata!

- Ce faci? - Trebuie să plec.

Îmi pare rău.

- Pa! - Emiliano?

Emiliano, întoarce-te!

Emiliano!

Suntem în Lower East Side,

vă prezentăm protestul de pe strada Grand.

- Vorbim cu dl Leonard Solomon. - Mamă?

Mamă?

Mamă!

- Stau aici până mor! - E Danny Donald.

- Nu te lași alungat? - Niciodată.

A venit pe la atelier, chiar voiam să-ți spun.

Cum a fost la muncă?

Muncă?

La muncă a fost tare.

Și Carmen!

Și eu am locuit aici toată viața.

Și ea a venit pe la atelier.

Vreau să-mi cresc familia aici, fără să fiu dată afară.

Dacă oamenii vor să vă susțină cauza, ce trebuie să facă?

Ca să vezi!

Suntem Comitetul de Acțiune din Lower East Side.

Implicați-vă! Avem nevoie de voi.

Mulțumesc. Succes!

Mulțumim.

Sunt Danny Donald, din Lower East Side,

pentru postul New York 1.

- Îmi place băiatul. - Și mie.

Cine e Carmen?

BĂIEȚII CU MURĂTURI

Max!

Bună! Ce mai faci?

Bine. Ai lăsat portiera deschisă.

Poți s-o închizi tu?

- Sigur. - Mulțumesc.

I-am făcut cumpărăturile unuia dintre vecinii mai bătrâni.

- Singură? - Da. Sunt o dură.

Bine…

Îți plac castraveții murați?

Da. Ție?

Nu prea.

Dar mă bucur că susții o afacere locală.

Frumos!

Avem nevoie de mai multe semnături pentru petiție.

Îl poți convinge pe tatăl tău să semneze?

Nu.

Max, e important.

Știu. Tata a plecat demult.

Nu mai stă pe aici.

Îmi pare rău.

Se întâmplă.

Așa e. Tata ne-a părăsit când aveam 12 ani.

Viața merge mai departe.

Așa e!

Trebuie să duc cumpărăturile.

Pe curând!

Vino la sediu. Implică-te!

Bine.

Salut, tată!

Iată-te…

Mamă?

Ce frumoasă ești!

Haide! E timpul.

Bine, scumpule.

Avraam?

Bună, Sarah!

Normal că am venit.

Doar avem întâlnire.

Ce dor mi-a fost de tine!

Acum sunt aici.

Dar unde ai fost plecat?

Să iau pere.

Îți amintești?

Sigur că da.

Cât mă bucur că te-ai întors!

Și eu.

Cu bine, tată!

Cu bine, fiule!

Mamă, încă dormi?

Așa se întâmplă după o întâlnire?

Mamă?

Mamă?

Mamă?

Mamă?

Mamă…

Mamă…

Nu!

Max.

Ar trebui să pui bani deoparte pentru o piatră funerară.

Mama ta merită una frumoasă.

Și nu sunt ieftine.

Mulțumesc că ai venit.

Cum te simți, puștiule? O să îngheți aici.

Nu mi-e frig.

E frumos ce ai făcut.

I-ar fi plăcut.

Ai fost un fiu bun.

Dacă tatăl tău ar fi aici, acum…

Dar nu este.

Doar pe mine mă avea, dar nu era suficient.

Ba era!

Nu știi nimic, Jimmy.

Nu-mi permit o piatră funerară decentă.

Te ajut eu, doar știi asta.

De ce?

Eu cu ce te-am ajutat pe tine? Sau pe oricine altcineva?

Acum suferi, dar nu fi așa de aspru cu tine!

Mă duc în casă.

Mulțumesc că ai venit.

Max?

O să treacă, trebuie să mă crezi. Dar e nevoie de răbdare.

Să nu faci ceva, apoi să regreți!

Cam târziu…

Pantofarule!

Pantofarule?

Da.

Pe unde ai fost?

Toată săptămâna am tot venit la atelier, după tine.

Îmi pare rău.

Eram în shiva.

Unde se face asta?

E un ritual evreiesc de doliu.

Ești evreu?

Da.

Norocosule!

Cine a crăpat?

Poftim?

Cine a murit? Sau inventezi?

Mama.

Îmi pare rău să aud asta.

Ți-a lăsat bani?

Nu?

Normal… Tipic pentru o femeie.

Ai chitanța?

Ți se pare că am chitanța?

Du-te și adu-mi pantofii,

până nu-ți rup capul.

Știi cât m-au costat?

Nu, dar ai nevoie de chitanță.

CHITANȚA OBLIGATORIE

Am o regulă nouă. Dacă nu-mi găsești pantofii până mâine,

te întâlnești cu maică-ta în curând.

Am înțeles.

PAUZĂ DE MASĂ

Mămico, vrei un tătic nou?

Nesimțitule!

Aki, ai două zile ca să-mi dai banii!

Salutare!

Umflatule, la ce belești ochii?

Nu sunt o prăjitură.

Ia-o pe scări!

E cineva?

Iisuse! Ce cauți aici?

Iartă-mă!

Credeam că ai plecat.

Poftim?

De ce te-ai întors?

Am uitat ceva.

Ce anume?

Să mă lovești încă o dată?

Nu.

Îmi iau lucrurile și mă car.

Bine.

Știi cumva pe unde sunt ceasurile mele?

Nu m-am atins de ele!

Doar te-am întrebat unde sunt.

Nu știu. Dar dacă aș ști, le-aș lua și le-aș vinde.

Mi-ai luat banii, Leon!

Am muncit pe rupte, iar tu i-ai luat.

- Dă-mi voie! - Nu-mi atinge lucrurile.

Voiam să te ajut.

Leon…

Într-o bună zi, o să plătești.

Du-te naibii!

Tipul ăsta e un ticălos.

Haide…

Ce naiba…

Ce e asta?

Ce…

Nu știu cine ești,

dar o să te omor!

Salut!

N-are rost, te-am legat bine de tot.

Spune-mi unde ascunzi ceasurile și am plecat.

Ai terminat?

Nu vreau să-ți fac niciun rău.

Nu sunt un om rău.

Dar trebuie să fac ce trebuie pentru mama.

Bine?

Nu știu cine te-a pus să faci asta, grasule,

dar o să-ți tai o bucată de șuncă de pe spinare.

Ce urât!

Nu sunt gras. Am oase mari.

Bine…

Cum vrei tu.

Dar o să-ți pară rău.

Am auzit că cineva nu cooperează.

Ai terminat?

N-o să fie complicat deloc.

Ceasurile?

Nu ai cum să te ascunzi, când arăți așa.

Îmi asum riscurile. Ceasurile?

E un perete fals în spatele oglinzii din baie.

Uite cum facem.

Iau ceasurile, te electrocutez,

iar tu te vei trezi în pat, de parcă ai fi avut un coșmar.

Excelentă ascunzătoare!

Ești gata?

Ai grijă! Nu e un aparat de electroșocuri normal.

E echipament militar!

Îmi pare rău, altfel nu se poate.

- Șefule! - Aici!

Fir-ar a naibii…

Dacă țipi,

te electrocutez și te arunc pe geam.

Ai priceput?

Cine e la ușă?

Sunt băieții mei. Avem treabă.

Când o să te vadă,

o să te facă bucăți.

Ce fel de treburi?

Trebuie să-mi iau banii, târfă!

- Câți bani? - Ce-ți pasă ție?

50 000.

50 000 de dolari?

Salut, șefule!

Salut!

Ai o haină nouă?

Da.

Haide!

Trebuie să ne oprim undeva, șefule. Avem o surpriză pentru tine.

Vreau doar să-mi iau banii.

E în drum. O să-ți placă.

Șefule, îl mai știi pe vechiul nostru prieten, Patrick?

Patrick Puță-de-șobolan?

Nu știam că e vorba de tine, Leon.

Îmi pare rău, nu știam!

L-am găsit în Philadelphia.

A încercat să fugă.

Nu mai vreau!

Te rog!

Nu mai vrei?

Bine.

Adio, Puță-de-șobolan!

Nu!

Stați puțin!

Stați…

Bine, șefule, ce vrei să facem?

Nu știu.

Trebuie să mă gândesc.

E vreo toaletă pe aici?

Poftim?

Fac pe mine.

Fir-ar să fie…

N-ar trebui să fii aici!

N-ar trebui să fii aici!

Poți s-o faci!

Îți pare rău pentru ce ai făcut?

Da.

Și n-o să mai faci niciodată?

Nu.

Bine. Te cred.

Mă crezi? Mă crede!

- Dați-i drumul! - Să-i dăm drumul?

- Atât? - Da.

Ați putea să-l duceți la spital. Nu arată prea bine.

Șefule, a furat de la noi!

Știu! Dar și-a cerut iertare.

Faceți ce vă spun.

Eu sunt șeful, nu?

Mulțumesc!

Mulțumesc mult!

Leon, vino cu mine!

Tu rămâi aici.

Bună seara, dle Ludlow!

Fac ragu de rață.

E prima oară. E foarte greu.

Îți place rața, Leon?

Nu știu.

Nici eu.

Sunt o evreică din Queens. Habar n-am ce gust are rața!

Te simți bine, Leon?

- Da. - Bine.

Sunt gata să merg mai departe cu afacerea de pe strada Grand.

Gunoiul trebuie aruncat până vineri.

Primești restul când termini treaba.

Bine.

Nu există nicio marjă de eroare!

Deloc. Ai înțeles?

Da, am înțeles.

Poate te invit la niște ragu de rață, când termini.

Fir-ar a dracului!

Ludlow, e timpul!

Bine ai venit acasă, mămico!

Întoarce-te!

- Unde-ți sunt prietenii? - Poftim?

Grasul și tipul care seamănă cu mine.

Sunt doar eu.

Ce urâtă ești!

Ce avem aici?

Credeai că poți să-mi furi ceasurile?

- Nu mă împușca, te rog! - Stai liniștit.

Nu te împușc, travestitule.

O să te sugrum.

Pantofarule!

Salut!

Nu!

Nu…

Doamne! Ce naiba…

Ce naiba?!

- Salut! - Ce vrei?

Vreau să raportez o infracțiune.

Ce infracțiune?

O crimă.

Am ucis un om din greșeală.

Ia loc!

Ai intrat ilegal în casa victimei?

Da, mi-a deschis prietena lui.

Fosta prietenă. S-au despărțit.

Cred că o bătea.

De ce te-a primit?

Pentru că arătam exact ca el.

Dar acum nu mai arăți ca el.

Nu, deloc. El e negru.

Și spui că l-ai ucis cu…

Un toc-cui.

Exact.

Toc de 15 cm, din plastic, întărit cu metal.

Nu e de calitate, dar a fost suficient.

Din păcate.

Da…

Da…

Cadavrul e în sufragerie.

Mai bine rămâneți aici.

E destul de urât acolo.

Ce naiba?!

Cadavrul era aici.

Era sânge peste tot.

Era mort, jur!

Unde-mi sunt pantofii?

Era o geantă albastră aici, cu pantofii mei

și cu 50 000 de dolari.

Și un pistol.

Și aparatul cu electroșocuri!

Unde e? Au dispărut toate.

Erau o mulțime de arme.

Ce mama dracului?!

Se întâmplă ceva dubios.

Trebuie să găsim o pistă.

Sigur…

Da.

Vă spun, e mort!

L-am ucis.

Să-l interogăm pe administrator?

Poate știe ceva.

Domnule, lăsați ușa!

Vă spun adevărul!

Nu pot să cred!

Ce se petrece?

Trebuie să pun capăt nebuniei ăsteia.

- Max. - Salut, Jimmy!

Pleci? Abia ai ajuns.

Am ceva de făcut.

E o oră de vârf. Ce e așa de important?

Nu contează.

- Ce faci? - Sunt îngrijorat.

Ce se întâmplă?

O clipă, vă rog! Ce e?

Umbli de dement, de când a murit mama ta.

Fii sincer cu mine!

Am luat niște bani care nu-mi aparțin,

iar acum o să-i dau înapoi.

Nu!

Jimmy, de ce ai făcut asta?

Încerc să te împiedic să-ți nenorocești viața.

Atelierul e mai mult închis.

Te porți nebunește.

Nu sunt orb.

Știu ce faci. Am mai văzut așa ceva.

N-ai văzut așa ceva, crede-mă!

Ba da. Știi la cine? La tatăl tău.

Tata?

Da. Se purta la fel ca tine, înainte să plece.

Ce vrei să spui?

Tatăl tău…

Avea necazuri cu niște oameni răi, așa că a trebuit să dispară.

Trebuia să-i facă să creadă că e mort și nu se mai întoarce.

Altfel, tu și mama ta ați fi avut de suferit.

Ai știut toate astea, dar nu mi-ai spus?

De ce nu mi-ai spus?

M-a pus să promit că nu zic nimic.

Ce a făcut?!

A spus că doar în mine putea avea încredere.

Ce naiba faci?!

Avem reguli noi, Jimmy!

Nu te bagi în treburile mele. E clar?

Nu vreau să faci aceleași greșeli ca și tatăl tău.

Maxie!

Max!

Dnă Greenawalt, vă caută cineva.

Cine e?

Trebuie să vedeți cu ochii dv.

Bună, Greenawalt!

Bună!

Ludlow m-a trimis.

Ca să îți dau asta.

Ce conține?

Banii tăi. Nu poate duce gunoiul.

Nu?

Nu. Îi pare rău.

Bine…

Tu cine ești?

Marsha.

Și unde e Leon, Marsha?

Nu știu.

Nu te cred.

Leon ne-a lăsat într-o situație foarte dificilă.

Dacă nu rezolvăm chestiunea asta,

eu pierd o sumă uriașă.

Dar nu-mi place să pierd bani.

Nu ai destui?

Nu.

Mulțumesc că mi-ai adus banii înapoi!

Brian o să-ți dea factura. Brian?

Ți-e foame?

Nu.

Putem să oprim ca să luăm ceva de mâncare?

Nu putem, Brian. Sunt ocupat.

Dar mi-e foame, Jeffrey.

Trebuia să gândești la asta înainte să plecăm.

Atunci nu-mi era foame.

Mâncăm ceva după ce scăpăm de amicul nostru.

Oricum, trebuie să vorbim despre strada Grand.

Îi dăm foc?

Da. Mâine-seară.

Simți un miros?

Credeam că e de la tine.

Nu e de la mine.

Poate că „prințesa” a făcut pe ea.

Domnule, vă simțiți bine?

Întoarceți-vă!

Nu mă mânca, te rog!

E în regulă.

Nu te mănânc!

Puștiule!

Trezește-te! Nu te mănânc!

Puștiule!

Puștiule!

Ai apărut!

Ai terminat de citit?

Da. La fix!

Te simți mai bine?

Da.

Îmi pare rău pentru cum m-am purtat.

Nicio problemă.

Ar fi trebuit să-ți spun mai devreme despre tatăl tău.

Îmi pare rău.

Ești un prieten bun, Jimmy.

Pentru el și pentru mine.

Ce zici de un castravecior?

Mulțumesc.

Lasă-mă să te bărbieresc.

Mă mulțumesc cu castraveciorul.

Rahat!

Dl Solomon e un bătrân minunat, care locuiește pe strada Grand,

dar încearcă să-l dea afară din apartament.

Gunoiul trebuie scos până vineri.

Îi dăm foc?

Da, mâine-seară.

Rămân aici până mor.

Max?

Cred că sunt pregătit să mă implic.

Cum ai aflat toate astea?

Am auzit.

Am o capacitate specială, aud și văd ce nu ar trebui.

Trebuie să mă întorc la birou.

Știu că pare o nebunie, dar nu sunt nebun. Trebuie să mă crezi.

Max, te întreb o singură dată și vreau să-mi spui adevărul.

Inventezi toate astea ca să te apropii de mine?

Poftim?! Nu, jur!

Ești foarte drăguță, dar îți spun adevărul.

Cine sunt oamenii ăștia? Știi vreun nume?

Pe femeie o cheamă Greenawalt.

Elaine Greenawalt?

Da. O cunoști?

Da. Compania ei deține blocul dlui Solomon.

Are o casă frumușică în nordul statului.

Ai fost la ea acasă?

Ăsta e blocul.

Dacă scapă de el, pot vinde tot cvartalul.

Valorează o avere.

Și tu crezi că-i poți opri?

Sigur că da. Ți-am spus că sunt o dură.

Așa e…

Hai! Stă la etajul trei. Doar el a mai rămas.

Vezi? Nu mai e nimeni.

ÎNȘTIINȚARE DE EVACUARE

Bună, Carmen!

Dle Solomon, el e prietenul meu, Max.

Trebuie să stăm de vorbă.

Intrați!

Ce mai faceți?

Oamenii ăștia

au spus că vor să mă omoare?

Au spus că o să dea foc blocului, cu dv. înăuntru.

Deci da.

Tu îl crezi?

Da.

Mulțumesc că mi-ați spus toate astea, dar nu pot pleca.

Glumiți?

Sunt oameni răi!

Nu se joacă.

Max, eu și soția mea am locuit în apartamentul ăsta 45 de ani.

Aici am crescut-o pe fiica mea, Sonia.

Nu pot fugi.

Dle Solomon, unde locuiește fiica dv.?

În Chicago.

Pot să vă pun o întrebare personală?

Cât purtați la pantofi?

Dle Solomon, sunt Elaine Greenawalt.

Mă bucur să vă cunosc.

Vreau să cădem la pace. Sunt gata să plec.

Cât?

100 000 de dolari.

Și un bilet de autobuz către Chicago.

Cât de repede puteți pleca?

Mâine.

Bine.

Brian vă va însoți până la Chicago.

N-am nevoie de însoțitor.

Vreau să ajungeți cu bine acolo.

Ne-am înțeles?

Da.

Bine.

Intrați, dar descălțați-vă!

Tu ești încălțat.

E casa mea!

Nu mai trage de timp!

Altfel nu intrați.

Descălțați-vă!

Fă-o, să terminăm mai repede.

Sunt toți.

O sută de mii.

Asta e tot ce iei? Ce faci cu restul porcăriilor?

Le las aici.

Iau viața de la început.

Unde naiba ne sunt pantofii?

Sunt mulți hoți pe aici. De asta și plec.

Te crezi amuzant, tâmpitule?

Lasă pantofii!

Cum adică? E frig afară.

Ne luăm alții noi.

Dnă Greenawalt…

Da. A plecat?

- Sunt în autobuz. - Bine.

Du-te la Solomon.

Verifică toată clădirea și așteaptă afară până dimineață.

- Ai înțeles? - Da, doamnă.

Cizmăria Simkin

Ce…

Ludlow?

Ce imbecil! Nu-mi vine să cred.

Brian?

Ce cauți aici?

Atenție la spate!

Ador chestia asta.

- Au fost probleme? - Nu.

Bine. Ajung în zece minute.

Mă întâlnesc cu dl Tan în fața blocului.

Bine. Am parcat chiar în față.

Aștept aici.

Bună idee!

Idiotule!

Mulțumesc pentru telefon, frumosule!

Unde naiba e idiotul ăla?

Sună-l pe Jeffrey.

Ce faci? E proprietate privată!

Îmi vizitez un prieten.

- Cine? - Leonard Solomon.

Nu mai locuiește aici. S-a mutat.

Serios? Să-i spună și lui cineva asta.

Și apropo…

Nu!

Domnule, veniți încoace!

Stați puțin!

Solomon, stai!

Solomon!

Nu!

Bună!

Ești în autobuzul de Chicago, am vorbit cu Brian.

Te-a mințit.

Imposibil!

Nu tocmai.

I-am dat o parte din banii pe care mi i-ai dat mie.

Ce joc mai e și ăsta, dle Solomon?

Aveam o înțelegere.

Nu e niciun joc.

Asta e casa mea.

Și nu plec.

Bine… Să-ți spun ce o să se întâmple.

Dacă nu pleci imediat,

o să dau foc blocului, cu tine în el!

Apoi o să trimit pe cineva la Chicago, la fiica ta,

ca s-o arunce de pe turnul Sears diseară.

S-a înțeles?

Da.

S-a înțeles.

Și dă foarte bine la televizor.

La televizor?

Ce tot spui, bătrân senil?

New York 1.

Bună ziua, dnă Greenawalt!

Danny Donald, New York 1.

Cine ești?

Da, e Danny Donald.

Ce faceți aici?

Ce fac eu aici?

L-ați amenințat cu moartea pe dl Solomon,

apoi ați amenințat că-i ucideți fiica, în Chicago.

Nu sunt în Chicago! N-am spus asta.

Nu? Am înregistrat totul.

Pot să vă arăt chiar acum.

Nu mi-am dat acceptul să fiu filmată.

Tu ai aranjat totul și o să plătești.

Poate că au ragu de rață în pușcărie!

Nenorocitule!

Lasă-mă!

Prinsă! Stăpâna mahalalei e arestată pentru tentativă de crimă

Bună!

Am venit după pantofii lui Emiliano.

Da…

- Au tălpi noi. - Perfect!

O să fie încântat. Vrea să-i poarte diseară.

Da? Aveți o întâlnire importantă?

Nu, e seara băieților.

Nu te costă nimic.

Serios?

Frumos din partea ta! Mulțumesc.

Și eu.

Bună, Max!

Bună, Carmen!

Cizmele mele preferate.

Am stricat fermoarul și credeam că s-a zis cu ele,

dar mi-am amintit că știu un cizmar tare.

Sunt încălțări bune.

Pot să le repar.

Da, folosește-ți magia!

Am vorbit cu dl Solomon de dimineață.

Cum se simte?

A spus că se simte foarte bine și, când vine acasă,

vrea să-ți mulțumească personal.

Bine.

Cum ai reușit, Max?

Ce să reușesc?

Solomon, Greenawalt, tot.

Poftim chitanța!

- Mulțumesc. - Să n-o pierzi!

Ai planuri pentru vineri seară?

Nu. Altă demonstrație?

Nu.

Aș vrea să iau cina cu tine.

Tu vrei să iei cina cu mine?

Da.

Sigur.

Ai un pix?

Ăsta e numărul meu de telefon.

Să nu-l pierzi.

Nu-l pierd.

Bine.

Pa, Max!

Pa, Carmen!

Rahat!

N-am venit să-ți fac vreun rău.

Pe naiba! Lasă-mă în pace!

Stai! Nu durează mult. Voiam să-ți dau astea.

Ia-le!

Îmi dai ceasurile tale?

Vinde-le. Sunt valoroase.

De ce faci asta?

Îmi pare rău pentru ce am făcut. Meriți ceva mai bun.

Mult mai bun.

Ai un foc?

Nu.

Am eu. Haide!

Salut, Leon! Mă mai ții minte?

Puță-de-șobolan?

Mă cheamă Patrick, nenorocitule! Patrick!

E timpul să plătești.

Stai să-mi scot pantofii…

Lasă pantofii! N-ai nevoie de ei.

Ți-am dat drumul!

Toți facem greșeli.

Arăți ca naiba. Haide!

Și miroși ca naiba.

Te-ai jucat prin gunoaie?

- Ar fi trebuit să stai… - Atenție!

Unde sunt?

În frizeria mea.

Cum am ajuns aici?

Bea!

Ai încasat o lovitură zdravănă.

Ce s-a întâmplat?

Ai avut un accident. Te-am scos din mașină.

Ia un castravecior.

Nu, mulțumesc.

Ia unul!

Nu vreau castraveciori.

Nu-mi pasă dacă vrei. Trebuie să-l mănânci.

Ia unul!

Cum adică, trebuie?

Castraveciorii te ajută când te schimbi. Îți dau putere.

Altfel, o iei razna, sărind dintr-un corp în altul.

Știi?!

Normal că știu.

Cine crezi că a scăpat de Ludlow?

Tocul ăla a făcut multă mizerie.

Tu ai făcut asta? Cum așa?

Nu sunt un simplu frizer, Max.

Sunt și cizmar.

Și…

Sunt tatăl tău.

Tată?

Da, Max.

- Dar ești… - Nu, sunt aici.

Băiete…

- Stai puțin! - Ce?

Stăteai atât de aproape, dar nu mi-ai spus?

Am vrut să-ți spun.

Trebuia s-o faci! Eram singur.

Și mama…

Nu știa! Credea că ai murit.

Mă simțeam mort.

Să mă știu mereu în afara familiei…

- Pentru că ne-ai părăsit! - Nu. N-am avut de ales.

- Ba aveai. - Încearcă să înțelegi!

Nu înțeleg!

- Nu înțeleg! - Max…

Nu înțeleg nimic!

Maxie, am vrut să-ți spun de multe ori, dar era prea periculos.

Dacă era atât de periculos, acum de ce poți să-mi spui?

Pentru că e timpul.

E timpul să afli adevărul. Ești pregătit.

Sunt pregătit?

Da.

Pentru ce?

Despre ce vorbești?

Hai la subsol, Max!

Trebuie să vezi ceva.

Ce anume?

Moștenirea ta.

Glumești!

Pantofii tatălui meu m-au ajutat pe mine, iar ai mei te vor ajuta pe tine.

Cine sunt oamenii ăștia?

Clienți.

Ne ajută să-i ajutăm pe alții.

Sunt etichetați.

Derek Jeter?

Ăia erau pentru mine.

Tu ai făcut toți pantofii ăștia?

Nu. Îi strângem de pe vremea străbunicului tău, Pinchas.

El i-a lăsat tatălui meu, Herschel,

așa cum ți-i las și eu ție.

E un privilegiu să umbli în pantofii altuia,

dar e și o mare răspundere.

Cred că ai învățat asta.

Ești paznicul sufletelor.

Ești Cizmarul.

Asta e puterea ta.

Mi-a fost tare dor de tine, Max.

Tată…

Ascultă… Îmi pare rău.

Îmi pare rău pentru mama.

N-am vrut.

N-am știut.

Eu am plecat. Eu am greșit.

Tu…

Tu te-ai purtat frumos cu ea.

Și cu mine.

Ai făcut ce se cuvenea.

A fost o zi lungă. Închidem și mergem acasă?

Da, hai acasă!

Nu pot să ies așa prin față.

Hai prin spate!

Care spate?

Ăsta.

Nu pot să cred!

Crede-mă! E mai bine decât cu metroul.

E mașina ta?

A noastră. Webb, fiul meu, Max.

Îmi pare bine, Max!

Salut, Webb!

Webb, mergem acasă, în Brooklyn.

Prea bine.

Jimmy avea toate astea?

Nu.

Le-am construit după ce i-am cumpărat firma.

- Și el unde e? - În Caraibe.

Îți transmite salutări.

Frizerii ne-au fost mereu prieteni de încredere.

Nu e nevoie să ne facem griji pentru ei.

Dar pentru cine să ne facem griji?

Pentru spălători.

Spălătorii? Serios?

Nu sunt de treabă. Și sunt foarte puternici.

Vrei să spui că nu suntem singuri?

Nu. Sunt mulți meșteșugari ca noi.

Unii sunt buni, alții nu.

Și așa e de multe secole.

Mâine ne așezăm la mașina de cusut și-ți arăt tot.

E incredibilă! De unde o avem?

Mașina de cusut? E o poveste interesantă.

Cu mult timp în urmă, într-o noapte geroasă de iarnă,

un vagabond a bătut la ușa atelierului.

Stră-străbunicul tău i-a oferit adăpost când toată lumea i-a întors spatele.

L-a hrănit, i-a reparat pantofii.

Iar dimineața…

Subtitrarea: Netflix Retail Sincronizarea HULU.WEB: Leontin Petraș