Original subtitles

Creierul se alimentează cu energie celulară.

Când energia se va epuiza, luciditatea ta se va disipa.

Gel de îmbălsămare.

Îți mai păstrează o vreme corpul prezentabil.

Nu simt niciun miros.

- Cine m-a împușcat e de vină. - Dacă nu are răspunsuri?

Ce poate face dintr-un om un cadavru-viu?

Sper că mostrele mă vor lămuri întrucâtva.

Dacă lucrez la alt proiect nu înseamnă că te-am uitat.

O dată nu-i spunem lui Styx...

- Trafic de persoane? - Dovedește-o!

- Mulțumesc. - Îți vine bine.

Aici e frig iarna.

Ești cu noi sau nu.

Sufletul mi-era mort. Dar totul se va schimba.

E prea târziu. Am pe altcineva.

Ați sunat la Joachim Delacroix.

Ce-i în portbagaj?

Știe.

Voiai un cobai? Pute, știu.

Mi-a revenit mirosul.

Da, e distractiv să stai în oraș până târziu.

- Scutește-mă! - Dacă dau de maică-ta,

moaca acră cu care mănânci fulgii o să fie cea mai mică problemă a ta.

Unde-i mămica?

Da, Rhian. Unde e mămica ei?

Mâna s-a vindecat?

Mersi că ai văzut de copii! Prietenul la nevoie se cunoaște.

Fac un duș.

Termină de mâncat!

Bună!

Spectaculos.

- După o vreme, nu mai bagi de seamă. - Mă îndoiesc.

Unele lucruri nu devin banale.

Trebuia să mă fi dus după el. Să-i trag un pumn în față.

Ce-i?

Tocmai am plătit azilul.

Acum spun că Rose are nevoie de scaun cu rotile nou.

Nu știu ce să fac.

Nu se mai termină.

O să văd ce pot face. Fii pe pace!

Ești rece.

Nu...

Am îndrăgit frigul.

- Mami și Stijn i-au luat astea. - Mă bucur pentru tine, Katya.

Ți-am spus că n-ai de ce să-ți faci griji, mamă.

Știu.

Și e un medic!

- Mai arată-mi casa! - Ai văzut-o deja.

Și ce? Doar nu-l deranja pe Stijn.

Stai liniștită! Lucrează sus.

Începem cu bucătăria?

Jurnal medical. Pacient: Vantorre, André.

Are cataractă la ambii ochi.

Este aproape orb.

E tot mai slăbit.

Mai vreau...

Dar apetitul lui...

Styx ți-a smuls piciorul?

Styx te-a mușcat de trup și de picioare?

E cineva acolo?

E o fetiță frumoasă. Nu te teme! Sunt André. Cum te cheamă?

Probabil te întrebi de ce sunt într-o cușcă.

E un joc. Trebuie să încerc să evadez.

Vezi cheile de pe masa aia?

Mi le aduci?

Ce fetiță cuminte!

Acum dă-i-le unchiașului André!

Așa, dă-mi-le!

Haide! Dă-mi-le!

Dă-le! Da. Haide!

Îl ajut pe domnul. Știi că n-ai voie aici. Vino!

Nu-i rău pentru un pifan.

- Ești prea bun pentru mine. - Înveți tu.

- Trebuie să plec. - N-am terminat partida.

Mă întorc mâine.

- Mâine? - Pe seară.

Revin. Promit.

Ascultă!

Te roade ceva?

Mâine-seară. Ca să pierzi iar.

Băga-mi-aș!

- Te simți cu musca pe căciulă? - Cum m-ai găsit? Mă urmărești?

Toată lumea știe unde-ți petreci timpul liber.

- Veneam să te iau. - Te-am scutit de efort.

Deci? Mergem sau ți-ai pierdut interesul?

- Vic s-a întors la două dimineața. - Și n-ai dat de mine.

Mi-am pierdut mobilul. N-aveam destule pe cap...

Are 15 ani. Tu cum erai la vârsta lui?

- Eram o fată foarte cuminte. - Foarte cuminte?

Ne-au chemat diseară la școală să-i discutăm comportamentul.

Raf n-o să apară.

Mi-ai zis că arăta groaznic. Sigur nu ți-ai imaginat?

L-am văzut fâțâindu-se în chiloți.

Cu tot respectul, era să-mi explodeze un ovar!

- Cum ți-a mers în seara liberă? - Bine.

Când a început, în sfârșit. Știi cât timp am pierdut?

Sper că n-aveai întâlnire cu cineva.

Spune-mi ce aveai în portbagaj!

Câinele.

- Câinele? - Îl duceam la veterinar.

Deci l-ai băgat în portbagaj și ai plecat în filaj?

Da.

Nu-i doar o idilă.

Cu Isabelle.

Sunt serios. Și ea.

Unul se deplasează.

Se întâmplă ceva.

Așteaptă!

- Scuze! Am întârziat? - Nu. Veniți cu mine!

- Soțul... - Nu-l așteptăm. Nu are rost.

Păi...

- Bună! - Bună.

Sigur chiulește cu iubita lui.

- Are doar 15 ani. - Și ce? Eu, la vârsta lui...

Da... Lasă!

Știi ce? Vorbesc eu cu el.

Asta-i nouă.

- Mi-ai furat mobilul? - Nu l-am furat.

- Doar l-am pus în buzunar. - Doamne! L-am căutat toată ziua.

- Arăți bine. - Mersi!

- Ieri nu păreai bine. - Am schimbat crema de față.

Și Rhian a apreciat-o.

Da... Amărâta aia nu s-a mai tăvălit de mult.

Tu da. Nu-i așa?

- Cu Joachim Delacroix. - Ajunge!

E subiect tabu?

Vorbești cu Vic? Întreabă-l unde a fost aseară.

Nu prea ajută s-o pui pe Rhian să vadă de copii.

- Ca să te culci cu iubițelul. - Sictir!

- Sictir? - Da. Hai sictir!

Băga-mi-aș!

Sânge, dar niciun cadavru. A doua oară azi.

Ce naiba se întâmplă?

Dacă se omoară între ei, ne scutesc de o treabă.

Poate pe tine. Cine știe ce ne-ar fi putut spune!

- Ajunge! Iată planul... - Îi săltăm pe toți.

- Inspectore... - Pe care i-am văzut.

Și ce, îi interogăm? Mult ne-a ajutat data trecută!

Styx are dreptate. N-avem nimic.

Un avocat bun îi eliberează imediat.

Trebuie să facem să vorbească veriga slabă.

Continuăm filajul, inspectore. Bine?

Styx, glonțul găsit de tine pe chei...

- Avem analiza balistică. - Și?

- E dintr-un pistol neînregistrat. - Deci nu arma mea de serviciu.

Arma neidentificată nu dovedește nimic.

Zău? Dovedește că nu-s nebun.

Și că trebuie să vă străduiți mai mult să-l găsiți pe mascat.

Și pe amărâtul ucis. Și mai dovedește...

Dovedește că s-a tras cândva pe chei cu o armă neînregistrată. Atât.

Cercetează și arată-mi că nu-s nebună că am încredere în tine! Da?

Ce ai aflat?

Totul indică un virus. O mutație a celui de gripă aviară.

- Se transmite la oameni? - Extrem de rar.

Ai fost la vreo fermă de păsări?

- Sau într-o fermă cu orice animale? - Nu.

- Te-a mușcat sau ciupit ceva? - Nu.

- Eu l-am infectat? - Când l-ai mușcat?

Deci am dreptate. L-ai mușcat. Urmele sunt de la tine.

Ți-e frică acum?

Te examinez după ce termin cu astea. Afecțiunea ta a evoluat.

Da, uită-te bine! Tu m-ai băgat aici, nemernicule!

Ba mascatul te-a băgat aici.

Zău? El mi-a înfulecat piciorul?

Sunt aproape orb și olog.

Abia mai mișc brațul stâng.

- Mi-e foame. - Dă-mi drumul!

Știi ce-mi trebuie. Și ție. Mi-e foame.

- Nu. - Găsește-mi pe cineva!

- Nu pot. - Ba da! Ești sticlete!

Saltă un violator de pe străzi!

Un ucigaș, un pedofil. Cine le-ar duce dorul? Spune!

Nu, André. Nu pot.

Aș vrea să mai navighez.

Să simt vântul în păr, în larg.

Să prăjesc pește. În unt din cel bun.

Să merg apoi la Hazegras, s-o văd pe Nicole.

Să mi-o trag bine.

De două ori, dacă scot preț bun pe captură.

Aș sta la o cafenea, la soare. Să mă uit la trecători.

Tu mi-ai luat toate astea, nemernicule. Le-ai luat pe toate.

Îmi faci rost de niște iarbă? Un cui, atât.

Mi-ar face bine. Te rog!

Te rog, prietene! Ce dracu'!

Uite!

Tu ești savantul. Explic-o pe asta!

Bănuiesc că e regenerare celulară.

E un proces natural.

Corpul omenesc înlocuiește zilnic 300 de miliarde de celule.

E stimulată de dieta sănătoasă și echilibrată.

Dar tu mănânci țesut viu.

Regenerarea naturală a celulelor n-ar vindeca astfel de răni.

Așa de mari.

Dacă virusul, în combinație cu consumul de țesut viu,

generează așa rezultate,

nici nu-mi imaginez consecințele pentru medicină!

Știința poate să-mi redea bătăile inimii?

Din ce vedem, orice e cu putință, domnule Styx.

- Bine. - Îmi trebuie mostre proaspete de sânge.

- Nu te teme. Nu mi-e foame. - Știu efectul.

Ochii, transformarea fizică, instinctul covârșitor.

- De unde? - L-am văzut la omul de jos.

Mă pot controla.

- Un animal își controlează instinctele? - Nu știu ce sunt, dar nu-s animal.

Nu ți-e foame acum, dar pofta revine. Înțelegi?

Mă stăpânesc momentan. Bine?

Ar trebui să fii în carantină.

Ca să nu iști o epidemie.

Deci m-ai închide într-o cușcă. Numai să încerci!

Cum merge ancheta omorului?

Am un glonț și o mască Ensor. Cadavrul încă nu a fost găsit.

- Chiar e nevoie? - Așa se pare.

Ce jenant!

Dacă nu chiuleai, m-aș fi dus direct la serviciu.

Dacă ajungeai la timp acasă, poate te-aș fi crezut că n-o mai faci.

Haide!

Am ales cea mai frumoasă zi, nu?

- Mersi că m-ai adus aici. - Pentru puțin, scumpo!

Îmi face plăcere.

Stai...

Așa.

Să mergem! Te duc înapoi.

Bună, mamă!

Bună, scumpo!

Draga mea!

- Raf e aici. - Da, văd.

N-o văzusem de mult pe Rose.

Amanda.

Pentru scaun.

- Nu ajung nici pe departe. - Atât am deocamdată.

Sunt strâmtorat. Îmi pare rău.

- Ne lași cu ochii în soare? - Am făcut mereu tot ce puteam.

- Dar am greutăți acum. - Serios?

O vrei pe Isabelle înapoi acum, că și-o trage cu altul?

- Uiți de mine și Rose? - Nu-i corect!

Corect?

Să-ți spun eu ce nu-i corect, Styx? Asta!

- Mamă! - Da, puiule.

Nu te înfuria!

Nu-s furioasă, scumpo! Sau nu pe tine.

Știi ceva, Raf? Mai bine nu mai vii.

Nici aici, nici la mine acasă.

Mai vrei apă, scumpo?

Mâncarea e gratis?

- Vii prima oară? - Da.

- Știi cumva rusă? - Puțin. Sunt armean.

Bine. Completează formularul și te ghidez eu.

- Doamnă, înaintați! - Mă duc.

Nu atinge, Kenny!

- Bună, Martha! - Bună!

Vrei niște fructe mai întâi?

Dar nu mere. N-am dinți să le mănânc.

Îți dau niște banane și legume proaspete.

Le prefer congelate, e mai simplu.

- Era cazul! - E multă lume.

- Nu mă vezi cu copiii? - Vrei o bomboană?

Ia-o!

- Cum spui? - Mulțumesc!

Poftim!

Au auzit ce s-a întâmplat ieri.

Ocolesc spălătoriile auto.

- N-are rost, Marijke. - Nenorocitul dracului!

Veriga slabă.

Omul meu face pușcărie din cauza ta!

Ai grijă de copii?

Câți ani au? Nouă și șapte? Și un bebeluș.

- Par năstrușnici. - Vrei să-i adopți?

Ai putea. Pentru prețul corect.

Marijke, viața nu-i corectă.

- Crede-mă, știu. - Zău?

Ai trăit vreodată desfăcând cracii la Hazegras?

Bruno al tău a călcat strâmb.

Trafic de persoane.

Înseamnă ani grei de pușcărie. Nu iese prea curând.

Bruno e un pește mic.

Dar părea să dea ordine.

Și cum refuză să vorbească...

Marijke, ajută-mă!

Ca să vă ajut pe tine și pe Bruno.

Clienta mea nu vrea să răspundă, inspectore.

Dacă te ajut, arunci peștișorul înapoi în ocean?

Ne interesează doar peștii cei mari.

Vine o noapte lungă.

Bruno lucrează ca la carte. Ca toți ceilalți.

Plătește la asigurări sociale, la sănătate... Tot tacâmul.

Până vine noaptea câte un cargobot mare.

Își trece în agendă „operare de pachete”.

- Nu revine până dimineața. - Azi operează vreun pachet?

Vedeți în port!

Sigur ajunge diseară un cargobot.

- Unitatea trei, ceva de raportat? - Nicio mișcare.

- Unitatea patru? - Unitatea patru, negativ.

- Unitatea cinci, vreo mișcare? - Unitatea cinci, negativ.

Anunțați dacă se schimbă ceva.

Bun. Haideți!

Luați vestele de salvare! Haideți, băieți!

Grăbiți-vă! Haideți!

Fugiți!

Lipsesc zece. Au primit ajutor din afară.

Un vecin a văzut o dubă.

Operare de pachete. Dar acum nu le primesc. Le expediază.

Paza de Coastă a trimis un elicopter. Au anunțat de-a lungul canalului.

Îmi trebuie o cafea.

Joci bine!

Ia zi, Vic!

Ajungi la vârsta când pe băieți îi interesează fetele.

Sau alți băieți. Nu-mi pasă.

- Dar cred că tu preferi fetele. - Doamne! Pe bune?

Spun doar că, dacă ai întrebări...

- Despre ce? - Păi, despre...

Sex?

- Începi și tu cu iubirea! - Ce știi tu despre iubire?

Ți-am povestit cum am pus ochii întâia oară pe mama ta?

Era... pe la începutul vacanței de vară.

Eram în gară.

Și mama ta a coborât din tren.

M-am îndrăgostit pe loc de ea. Coup de foudre.

- A adus vara cu ea. - Siropos!

'Neața! Copiii sunt la școală. Am pregătit micul-dejun.

- Mănâncă tu! - Nu mi-e foame.

- Am gătit pentru tine. - Mănânc cu Rhian la serviciu.

Avocatul a pregătit un acord amiabil.

- Partajul bunurilor, tutela... - Chiar e nevoie?

O discuție cu Vic și o omletă nu șterg ultimii cinci ani.

Nu știu dacă e destul de sărată. Poate guști mai întâi.

- Ce ai la mână? - Nimic.

GEL DE ÎMBĂLSĂMARE

- Îți place? - E frumoasă.

Mulțumesc!

S-o îmbrac?

E pentru ocazii speciale. Păstreaz-o pentru ele!

Stijn?

Cine e în beci?

- Mia zice că a văzut un bărbat. - Nu e nimeni în beci.

Nu e niciun bărbat.

- Dar Mia a spus... - E un copil, draga mea.

Știi ce imaginație bogată au copiii...

Vrei să vezi?

- Nu. - Sigur?

Ai dreptate. Are o imaginație bogată.

Ocazie specială?

Ai dreptate.

- Chiar e spectaculos. - Și periculos.

- De ce spui asta? - Fără motiv. Așa mi-a venit.

Ai pățit ceva?

Poți să rămâi?

Rhian nu-i diseară.

Mi-ai spune dacă ai păți ceva, da?

Cum e acasă?

Se străduiește.

Cu copiii.

Dar i-am zis că nu e cale de întors.

Știu ce te-ar îndestula.

Ar fi o ocazie unică să monitorizez regenerarea celulară.

Doctore! Intră, te rog!

Am fost la cumpărături. Mai am destule prin casă.

- Nu te bucuri să mă vezi, Martha? - Desigur! Ești binevenit oricând.

De fapt, mă bucur mult că ești aici.

Am avut iar palpitații...

Nu te zbate!

Aveam alte planuri cu tine. Unele minunate.

Dar a intervenit ceva.

Vezi când te trezești!

- Stai acolo! - Mă controlez. Vreau să-l văd pe André.

- Acum? E târziu. - Trebuie să știu ce mă așteaptă.

Bine.

Sigur.

Unde te duci?

Poftim?

Nu te mai chinui! Du-te acasă!

Du-mă pe mare! Promiți?

Promite-mi!

Promit.

O să arzi în iad.

Ce-i? Îți pare rău că ți-ai pierdut cobaiul?

Nu fi cinic, domnule Styx.

Da, șefa.

Rahat! Și Delacroix?

Cred că știu unde s-a dus.

Doctore?

Îmi pare rău, Martha.

De ce m-ai legat?

Jurnal medical. Pacientă: Deroy, Martha.

Poate că trebuia să rămân la planul inițial.

Să imortalizez pacienta și s-o pun în galeria naturilor moarte.

Dar e bun făcut.

Doctore, ce faci?

Voiam să urmăresc procesul de regenerare al pacientului.

- Dar nu mai pot să fac nici asta. - Doctore...

Când voi izola virusul, îmi va trebui un subiect nou pentru teste.

Doctore...

- Bun-venit, Martha. - Da.

Habar n-ai ce importantă vei fi pentru medicină.

Ce dracului?

Delacroix!

Delacroix!

- Gino? - Te așteptam. Gaborii vin câte doi.

Ce-i? Încă n-ai făcut legătura, Styx?

Ți l-am lăsat. Mă gândeam că ți-e foame.

Era să uit.

Așa. Suntem iar doar noi doi. E mult mai drăguț, nu?

Sau ți-a mai scăpat cineva?

Mă gândeam eu. Exclusivismul e mult mai haios.

- Ce vrei? - Nu umbli cu ocolișuri, Styx.

Am o propunere care ne ajută pe amândoi.

Cum probabil deja știi, preiau afacerile pe aici.

Traficul.

Styx, doar facilitez transportul liber de bunuri și persoane.

Traficul de oameni.

Buba e că afacerea înflorește. Nu vreau să-mi strice apele amicii tăi.

- Vrei informații. - Bingo!

Razii, informatori, ascultări... De dragul vremurilor bune.

- Nu-mi trebuie banii tăi. - Asta-i nouă.

- Nu-ți mai plac cocotele? - Amice... Ce?

Nu vrei să sfârșești ca el.

Așa mă gândeam. Știi...

Dumnezeu are un simț al umorului bolnav.

Nimeni nu-i perfect. Avem slăbiciuni și pe noi...

ne fac la cap.

În plus, îți ofer ceva care bate banii.

Mangiare. Bouffe. Mâncare.

- Nu mi-e foame. - Pofta vine mâncând.

Dacă vrei să fii flăcău mare și voinic, ca mine.

Gino, nu putem să omorâm oameni!

Cine dracului o să ne oprească, Styx?

Crezi că o să-i ducă dorul cuiva boului ăstuia?

Sau amicilor lui?

Sau câtorva imigranți.

Bingo.

Ce zici?

Batem palma?

- Și el? - E cadou. Fă ce vrei cu el.

O să i se simtă lipsa.

Nu faci omletă fără să spargi câteva ouă, Styx.

- Gino, te rog! - Mă faci să pierd vreme, Styx.

Nu-mi spune că brusc sunteți prieteni!

De-ai ști...

Ce?

Vă purtați râcă.

Pe el! Devorează-l!

Știi cum se zice: primul pas e greu, pe urmă...

Subtitrarea: Irina Para