Original subtitles

ARMELE �I POPORUL

Film produs de sindicatul lucr�torilor din cinematografie �i televiziune

(GR�NDOLA, VILA MORENA)

Traducerea �i subtitrarea: Dappon (dappon1959.wordpress.com)

Victoriile mi�c�rilor na�ionale pentru libertate

care au luptat �n colonii cu armele �n m�ini

�n cele mai grele condi�ii pentru libertate

�i pentru independen�a teritoriilor �i a poporului lor

�i pentru cucerirea demnit��ii...

Lupta muncitorilor portughezi �mpotriva exploat�rii �i opresiunii,

pentru salarii mai bune �i pentru o via�� mai bun�,

�mpotriva regimului politic dominat de o criz� intern� care nu mai corespundea

nici necesit��ii de a g�si o solu�ie pentru r�zboaiele coloniale,

nici realit��ii concrete a societ��ii portugheze...

Un r�zboi f�r� sens �i f�r� solu�ii,

epuizant �i lipsit de prestigiu pentru cei care an de an trebuiau s� ia parte la el,

misiuni e�uate una dup� alta,

o armat� care mai t�rziu va fi f�cut� �ap isp�itor de fascism

�i de un colonialism blocat pe un drum �nfundat...

Acestea au fost principalele motive care au determinat apari�ia

�i dezvoltarea progresiv� a Mi�c�rii For�elor Armate

victorioase �n primele ore ale zilei de 25 aprilie 1974.

Gr�ndola, vila morena

�ar� a fraternit��ii...

Foc!

Istoria acestui film

nu se rezum� la imaginile pline de bucurie ale unui popor.

Nu con�ine doar cuvintele rostite de gura celor exploata�i.

- Ce crede�i despre 1 Mai? - Eu cred c�...

Junta Salv�rii Na�ionale a f�cut foarte bine

declar�nd aceast� s�rb�toare na�ional� pentru muncitorii din Portugalia,

pentru c� timp de 48 de ani n-au putut s�rb�tori liber aceast� zi.

De aceea a f�cut foarte bine, cred c� este o atitudine foarte �n�eleg�toare...

Dar despre revolu�ia care a avut loc �n Portugalia, ce crede�i?

Mai tare!

Despre revolu�ia poporului din Portugalia eu cred c� este...

For�ele armate s-au limitat s� interpreteze nelini�tea poporului asuprit

de c�tre un guvern fascist...

Eu cred c� e un lucru corect deoarece toat� lumea tr�ie�te oprimat�.

E un lucru corect.

- De unde e�ti? - Sunt din Angola.

Angola. �i de c�t timp e�ti �n armata portughez�?

- De �ase luni. - C��i ani ai?

- Am 19 ani. - 19 ani. �i de c�t timp lup�i?

Eu... Practic nu lupt.

- N-ai fost, n-ai luptat �n r�zboi? - Nu, domnule.

�i ce p�rere ai despre r�zboi? Ar trebui s� se termine sau nu?

- Ar trebui s� se termine! - Asta e p�rerea majorit��ii solda�ilor?

Nici m�car un soldat s� nu mai mearg� afar� din �ar�!

E necesar ca atunci c�nd vedem oamenii din Lisabona,

din Barreiro, din Setubal

�i fraternizarea dintre militari �i masele populare,

c�nd ascult�m m�rturiile muncitorilor, ale celor umili�i �i obidi�i

timp de 48 de ani de exploatare �i represiune,

s� ne putem aminti de lupta �i rezisten�a de aproape cinci decenii,

astfel �nc�t s� nu uit�m,

iar lupta de azi s� nu �tearg� din memorie umilin�ele de ieri.

E necesar, de asemenea, s� ne amintim de cei 48 de ani de fascism.

Sus�ine�i Mi�carea?

O sus�in, de aceea am intrat �n ea.

E una din c�ile posibile de a contribui la �mbun�t��irea na�iunii noastre.

- De c�t timp e�ti mobilizat? - De trei ani.

De trei ani. �i care e pozi�ia ta cu privire la r�zboiul din Africa?

Pozi�ia mea?

Vrei ca r�zboiul s� continue, sau s� se termine?

- Eu vreau s� se termine. - �i tu vrei s� se termine?

Sigur c� da.

�ntr-o Europ� care, �ncetul cu �ncetul, a fost dominat� de nazism �i fascism,

�ntr-o Europ� �n care dictaturile teroriste

au fost un remediu pentru clasele exploatatoare

�mpotriva luptelor �i realiz�rilor clasei muncitoare,

a avut loc, la 28 mai 1926,

o lovitur� militar� de stat condus� de Gomes da Costa,

Oscar Carmona �i Mendes Cabe�adas.

Lovitura din 28 mai 1926

a avut loc, �n esen��, pentru a asigura claselor exploatatoare

un guvern cu m�n� forte care, reprim�nd muncitorii,

s� nu le poat� pune �n pericol existen�a ca clas� dominant� �i parazit�.

Dictatura militar� care a �nceput �n 28 mai

s-a transformat �ncetul cu �ncetul.

Mai �nt�i s-a retras Cabe�adas. Apoi Gomes da Costa.

De la �nn�bu�irea revoltei militare �ntre 3 �i 7 februarie 1927,

au fost create condi�iile minime

care s� permit� asamblarea ma�in�riei fasciste �i corporatiste

care a fost condus� de Salazar.

Dac� timp de 48 de ani regimul fascist nu a putut renun�a la cenzur�,

la poli�ia politic� �i la modalit��ile de coerci�ie �i opresiune,

consolidarea sa �n primii 13 ani a fost extrem de dificil�.

Doar o dat� cu triumful fascismului spaniol din 1939

asupra Frontului Popular,

au fost create condi�ii mai bune pentru �nt�rirea salazarismului.

Franco a fost cel mai bun aliat al lui Salazar.

Revoltele militare din 1927, 1930 �i 1931

care au dus la exilul multor ofi�eri �i solda�i,

revolta marinarilor comuni�ti din 8 septembrie 1936,

atentatele asupra Radioclubului portughez

care difuza transmisii fasciste �n Spania, atacarea Casei Spaniei,

a depozitelor de benzin�

care aprovizionau trupele fasciste ale lui Franco

�i tentativa de atentat �mpotriva lui Salazar din 1937,

au fost repere ale rezisten�ei armate fa�� de fascismul corporatist.

�n jurul orei 17:00,

Cartierul general al G�rzii Na�ionale Republicane din Largo do Carmo,

ultimul focar de rezisten�� a for�elor care ap�rau consiliul �i guvernul,

a capitulat �n cele din urm�.

Pentru a facilita plecarea generalului Sp�nola �i a membrilor fostului guvern

reunit acolo pentru a efectua tranzi�ia de putere,

celor ce au luptat la Largo li s-a cerut s� se �nt�lneasc� la Terreiro do Pa�o,

pentru a-�i manifesta sprijinul fa�� de trupele militare victorioase.

Aceast� manifesta�ie este �n acest moment �n curs de desf�urare.

Ac�iunea a �nceput ast�zi �n jurul orei 3:00 diminea�a,

c�nd for�ele armate militare au ocupat studiourile na�ionale

de radioteleviziune portughez� �i ale Radioclubului Portughez.

V� prezent�m din nou

junta de salvare na�ional� care va fi constituit� dup� cum urmeaz�.

C�pitan de fregat� Ant�nio Alva Rosa Coutinho.

C�pitan pe mare Jos� Baptista Pinheiro de Azevedo.

Generalul Francisco da Costa Gomes.

Generalul Ant�nio Sp�nola.

Brigadierul Jaime Silv�rio Marques.

Colonelul Carlos Galvao de Melo

�i generalul Manuel Diogo Neto.

Tr�iasc� Portugalia!

Viitorul trebuie s� fie mai bun, pentru c� e imposibil s� fie mai r�u.

Am fost mai mult dec�t aresta�i...

Vreau s� spun... Se poate observa c� toat� lumea e mul�umit�.

Ai fost surprins� de revolu�ie?

Nu! �tiam c� trebuie s� se �nt�mple, doar c� nu �tiam c�nd.

Trebuia s� se �nt�mple pentru c� situa�ia era foarte proast�.

- Tu... Ce ocupa�ie ai? - Sunt student�.

Cu toate acestea, sectoarele industriale,

proprietarii de mari domenii rurale, �nal�ii func�ionari, Biserica

au fost principalele baze de sprijin

care au permis exploatarea excesiv� a muncitorilor,

represiunile sistematice,

atacurile constante �mpotriva libert��ii de exprimare �i de �ntrunire,

exploatarea ne�ngr�dit� �n avantajul acestor for�e

a bog��iilor �i a m�inii de lucru din coloniile portugheze.

Fascismul corporatist

n-a fost doar un regim �n slujba unei jum�t��i de duzin� de rechini,

a fost, mai presus de orice,

o ma�in� represiv� juridic�, economic� �i ideologic�

pus� �n slujba claselor exploatatoare, a fost un patronaj organizat.

Aten�ie, stima�i ascult�tori!

Facem cunoscut popula�iei c� aeroportul Portela

continu� s� r�m�n� �nchis.

Pasagerii �i angaja�ii companiei

vor fi �n�tiin�at �n prealabil de acest post de radio

c�nd se va decide data redeschiderii.

De asemenea v� inform�m c�,

dat fiind faptul c� situa�ia este perfect normalizat�,

oamenii se pot �ntoarce la activit��ile lor obi�nuite.

�ncerc�nd s� fac� s� se cread� c� �ntre exploata�i �i exploatatori,

�ntre capital �i munc� nu exist� antagonisme sau interese opuse,

corporatismul a fost piatra de temelie

care a servit pentru a sugruma sindicatul muncitorilor

�i �ntreaga organizare sindical�,

�nec�nd cu violen��, cu opresiune brutal� �i s�ngeroas�,

luptele �i revendic�rile legitime ale clasei muncitoare.

- C��i ani ai? - Am 16 ani.

Care este pozi�ia ta politic�?

Eu sunt muncitor �ntr-o fabric�.

Muncitor �n fabric�? Veni�i aici!

Avem aici un muncitor �ntr-o fabric�. Cum v� numi�i, domnule?

- Jos� Francisco Catarino. - Ce v�rst� ave�i?

46.

- �n ce fel de industrie lucra�i? - Construc�ii civile.

Ce p�rere ave�i despre ce s-a �nt�mplat �n Portugalia?

- A fost un lucru minunat! - A�i fost surprins, sau v� a�tepta�i?

A�teptam de mult timp �i �n sf�r�it s-a �nt�mplat.

A�i fost asuprit de dictatur�, a�i fost vreodat� arestat?

Nu am fost arestat, dar aproape c� era s� fiu.

Sunte�i dispus s� lupta�i pentru libertatea poporului?

Voi lupta p�n� la moarte.

(PERFILADOS DE MEDO)

DIRECTORATUL GENERAL AL SECURIT��II

...baza de comand� a Mi�c�rii For�elor Armate.

Conform unei �n�tiin��ri telefonice primite aici

�n jurul orei 20:30,

au existat incidente confirmate pe strada Antonio Maria Cardoso

unde se afl� sediul DGS. (Direc�ia General� de Securitate)

�n timpul acestor incidente, unele persoane au fost r�nite

�i acum primesc asisten�� medical�.

Se a�teapt� �n orice moment interven�ia for�elor armate.

Aceste incidente vin �nc� o dat� s� confirme nevoia popula�iei civile

de a urma dispozi�iile Mi�c�rii For�elor Armate.

Am fost ridicat de PIDE fiindc� vorbeam cu b�ie�ii.

(N.T. PIDE = Poli�ia interna�ional� �i de ap�rare a statului)

- C�t timp ai fost �nchis? - �ase luni.

- Te-au b�tut acolo? - Da.

- Ce �i-au f�cut? - M-au legat o s�pt�m�n� cu o centur�.

�i a mai fost...

tortura somnului,

tortura cu pic�turi de ap� pe cap.

M-au b�tut peste frunte �i peste trup...

- C�nd ai fost eliberat? - �n jurul orei 00:00, 01:00.

Ar trebui s� �nceap� s� ias� �n grupuri de c�te zece.

Deci, p�stra�i-v� calmul!

Radio Clubul Portughez va fi invitat s� intre c�t de cur�nd �n aceast� unitate.

...fascist�. �n acest moment avem cu to�ii o mare responsabilitate.

�nc� �tim pu�ine despre inten�iile Juntei Militare.

Comportamentul nostru va depinde, fire�te, de ceea ce Junta va reu�i s�...

De �ncrederea pe care Junta reu�e�te s� o inspire oamenilor.

C�t timp a�i stat aici �n mod for�at, s� spunem, ce s-a �nt�mplat?

Am suferit.

Am fost torturat de PIDE, aproape c� m-au omor�t �n timpul deten�iei mele.

Am tr�it doar datorit� temperamentului meu �n perioada de suferin��.

Dar, �n acela�i timp, o perioad� de speran��.

Ast�zi nu �tiam c� voi fi liber.

De ce a�i fost arestat?

Pentru c� f�ceam parte din LUAR.

�i ce s-a �nt�mplat aici? Ce v-au f�cut?

Au fost �ase zile de tortur� a somnului.

Am fost p�lmuit.

- A�i fost p�lmuit? - Da, p�lmuit.

A fost oarecum nea�teptat, asta e realitatea.

- Cum v� numi�i? - Manuela Gil.

- Manuela? - Gil!

Fernanda Damous.

- De c�t timp sunte�i aici? - Sunt aici din octombrie 1972.

Pentru ce motiv?

C� am f�cut parte din mi�carea comunist�.

- Comunist�. Sunte�i student�? - Nu. Lucram la un birou de angaj�ri.

Cum v� sim�i�i?

Simt o mare bucurie c� sunt liber, asta e tot.

- C�t timp a�i fost �inut aici? - Cinci luni.

Au spus c� sunt element subversiv.

- Familia v� a�teapt�? - Da, m� a�teapt� afar�.

- Este acesta un moment fericit? - Am suferit mult aici.

- Ce v-au f�cut? - Torturi, b�t�i...

Ce mai faci?

O, prietene...

Ei bine?

Neclintit, mereu!

Cum v� sim�i�i?

Cum m� simt?

- E bine. E bine c� plec�m de aici. - Libertatea e bun�?

Totul e bine fiindc� plec�m de aici.

- Cum v� numi�i? - Sunt Luis Guerra, militant LUAR.

Liga Unionist� a Ac�iunii Revolu�ionare.

- De c�t timp sunte�i arestat? - Sunt arestat din 22... de cinci luni.

�i ce crede�i despre aceast� nou� schimbare �n Portugalia?

Eu cred c�...

pentru moment, avem foarte pu�ine informa�ii.

- E important�? - Da, dar... s� vedem!

Situa�ia noastr� e c� vom lupta mereu pentru libertatea poporului nostru

a�a cum am f�cut-o �ntotdeauna.

Nu suntem �n niciun caz

a�a cum au �ncercat ei s� spun� c� suntem...

prizonieri obi�nui�i, ci mai degrab� prizonieri politici

care au luptat pentru libertatea poporului nostru

a�a cum o �n�elegem noi.

Dac� a�i putea spune ceva tinerilor portughezi �n acest moment, ce-ar fi?

Un apel s� continue lupta pentru aceast� libertate.

O er� de violen�� �i represiune �n �ara noastr� s-a terminat.

A distrus poporul nostru, iar acum am speran�a

c� poporul se poate afirma �i poate avea grij� de destinul s�u.

C�nd a�i �tiut dumneavoastr�, arhitectul Eduardo Pereira, c� ve�i fi eliberat?

- Ieri. - Ieri. Cum?

Ieri am b�nuit, am b�nuit c� vom fi cu to�ii elibera�i.

Dar cum? �i de ce?

Pentru c� am aflat c� a avut loc o r�sturnare militar�.

Da. �i v-a�i g�ndit c� se va rezolva?

Am crezut, am crezut. �tiam sigur c� are sprijin popular.

...orice premiu logic pe care l-am fi putut c�tiga.

De�i deteriorarea efectiv� a condi�iilor din �ar�

�i o nelini�te cresc�nd� ar putea duce, cu toate eviden�ele,

la o astfel de situa�ie.

Ea confirm� �nc� o dat�, �n mod elocvent,

incapacitatea de a conduce

a guvernului lui Marcelo Caetano �i a guvernului precedent,

incapacitatea de a percepe �i de a lua m�suri eficace

pentru a rezolva eficient problemele fundamentale ale ��rii.

Cred c� o dat� cu eliberarea tuturor prizonierilor politici,

decizia e luat� �n unanimitate. C�t despre restul...

c�t despre situa�ia prizonierilor, ei au luat decizia de a pleca cu to�ii

�i, prin urmare, decizia luat� de a fi elibera�i to�i

constituie un prim pas important �i foarte pozitiv,

luat� de Junta Na�ional� de Salvare.

Dorim ca aceast� decizie de eliberare a tuturor prizonierilor politici

s� r�spund� efectiv unei aspira�ii comune �i colective

a popula�iei portugheze

care, timp de aproape 50 de ani, a fost oprimat� de Estado Novo.

Eu cred c� at�ta timp c�t Junta de Salvare Na�ional�

r�m�ne str�ns legat� �i subordonat� aspira�iilor populare

reale profunde �i legitime,

Junta de Salvare Na�ional� poate conta efectiv

av�nd sprijinul for�elor democratice �i al poporului portughez �n general.

La moarte cu PIDE! La moarte cu PIDE!

- Care e numele t�u? - Henrique Sanches.

- De c�t timp e�ti aici? E�ti student? - De cinci luni. Sunt student.

- �i de ce ai fost arestat? - P�i...

Am fost arestat pe bulevardul Guerra Junqueiro

de trei poli�i�ti PIDE cu pistoale.

Dar de ce?

Acuzat c� fac parte din LUAR.

- �i p�n� acum nu s-a dovedit nimic? - Nu, nimic.

�i ce �i-au f�cut aici?

Am fost torturat... Tortura somnului...

Po�i s� descrii ce �i-au f�cut?

Am fost b�tut joi �i vineri, 22 �i 23 noiembrie.

Cu o bucat� de cauciuc.

De cinci sau �ase poli�i�ti PIDE �n acela�i timp.

Tortura somnului �n ianuarie... A �nceput �n 6 ianuarie.

Au fost... trei nop�i �i patru zile de tortur� a somnului.

�i p�rin�ii t�i te-au putut vizita?

La sf�r�itul celei de-a treia s�pt�m�ni am �nceput s� am vizitatori.

Deci abia dup� trei s�pt�m�ni, p�rin�ii mei m-au putut vizita.

O mul�ime de oameni au considerat

o atitudine foarte demn� cea pe care Junta Militar� a luat-o azi.

Tu ce crezi?

�nc� �mi p�strez p�rerea pentru mine.

Pentru c�, sincer, nu mi-am format �nc� o p�rere despre asta.

Nu sunt la curent cu evenimentele.

Am fost rupt de... Am fost izolat total la �nchisoare.

N-am avut ziare sau vizitatori.

A�a c�... nu �tiu mai nimic despre ce se �nt�mpl� �n �ar�.

Poporul unit nu va fi niciodat� �nvins!

Poporul unit nu va fi niciodat� �nvins!

Poporul unit nu va fi niciodat� �nvins!

Poporul unit nu va fi niciodat� �nvins!

Poporul unit nu va fi niciodat� �nvins!

Poporul unit nu va fi niciodat� �nvins!

Poporul unit nu va fi niciodat� �nvins!

Poporul unit nu va fi niciodat� �nvins!

Poporul unit nu va fi niciodat� �nvins!

Poporul unit nu va fi niciodat� �nvins!

Poporul unit nu va fi niciodat� �nvins!

Poporul unit...

Situa�ia actual� cere �n�elegere din partea noastr� a tuturor...

Trebuie s� acord�m sprijin deplin for�elor armate,

�i �n acest moment, �n aceast� zi minunat� de 1 Mai,

trebuie s� ne g�ndim �i s� ne amintim

de victimele care au c�zut �n m�inile fasci�tilor,

�n m�inile oamenilor de la PIDE

care au fost ru�inea umanit��ii.

Manoel Jos�.

�i cum v� sim�i�i dumneavoastr�, domnule, �n acest 1 Mai?

N-am cuvinte s� mul�umesc Universului!

(CAN��ES HER�ICAS: ACORDAI)

Grevele din 1929 din Lisabona �i Porto,

grevele din Set�bal, Almada �i Barreiro de la �nceputul anilor '30,

greva general� din 1934 care, neav�nd succesul scontat,

a fost �n ace�ti ani teribili punctul culminant al luptei muncitorilor,

r�m�n s� marcheze lupta popular� �mpotriva escrocheriei corporatiste.

�n septembrie 1933,

odat� cu publicarea Statutului Na�ional al Muncii

�i crearea sindicatelor corporatiste na�ionale,

o lovitur� foarte dur� a fost dat� muncitorilor portughezi

care, duc�nd deja o lupt� clandestin�,

�i-au v�zut distrus� singura for��, foarte limitat� de altfel,

care le mai r�m�sese,

Dac� din 1927 ziarele muncitorilor �i cele populare au fost,

pu�in c�te pu�in, distruse unul c�te unul,

a urmat persecu�ia sistematic�

�i arestarea activi�tilor din organiza�iile muncitore�ti,

�i anume Confedera�ia General� a Muncii,

Partidul Comunist �i International Red Aid.

Acestea au fost arma cea mai folosit� de fascism �mpotriva muncitorilor.

Ca urmare a grevei generale din 18 ianuarie 1934,

mai mult de patru sute de muncitori activi�ti

au fost aresta�i, tortura�i �i condamna�i la exil.

Aljube, fort�rea�a din Angrado Heroismo de pe insulele Azore

�i Tarrafal au fost �n aceast� perioad� temni�ele �n care

fascismul i-a �nchis pentru mult timp pe muncitori �i democra�i,

pe comuni�ti �i anarhi�ti, pe sindicali�ti �i sociali�ti.

�n martie 1936,

au fost �nchi�i la Angra do Hero�smo dou� sute de oameni.

Sunt din Ilha do Cabo.

Locuiesc �ntr-un cartier din apropierea p�durii!

Am �ase copii! Tr�iasc� Portugalia!

Pace �i lini�te!

Maria Lourdes Madeira Fernandes!

De ce nu sunte�i �n pia�� de 1 Mai?

Ce p�rere ave�i despre situa�ia actual�?

Foarte bun�! Foarte bun�!

Mai pu�in timp pentru solda�i, serviciul militar e mai scurt!

Mai pu�in timp pentru tineri!

- C��i ani ave�i? - 71.

- Cum v� numi�i? - Reinaldo.

Ce crede�i despre ce s-a �nt�mplat aici?

Sunt foarte mul�umit de ce s-a �nt�mplat.

- A�i suferit de pe urma dictaturii? - Nu.

- A�i fost vreodat� arestat? - Niciodat� �n via�a mea.

- A�i fost muncitor �ntr-o fabric�? - Muncitor.

�i dup� zece, unsprezece ani, m-am s�turat s� muncesc.

Asta vreau s� spun. Sunt foarte...

- Ce p�rere ave�i despre r�zboi? - Sunt foarte mul�umit de situa�ie.

Ce p�rere ave�i despre r�zboi?

Cred c� trebuie s� se termine. Evident.

- A�i avut un fiu trimis la r�zboi? - Nu, slav� Domnului.

- A�i luptat �n vreun r�zboi? - Nu, nu am luptat.

- Ce crede�i despre viitor? - Cred c� va fi mai bine.

Pentru noi to�i, pentru popor. �i tr�iasc� armata!

�i tr�iasc� noul stat care vine! �i for�ele armate!

Eu vreau libertate! Vreau ca totul s� fie bine!

- C��i ani ave�i, doamn�? - 72 de ani.

Am 72 de ani. Tr�iasc� libertatea, totul va fi bine!

Lucrul pentru care m-am rugat cel mai mult �n via�a mea

a fost s�-mi cump�r o cas�. E visul vie�ii mele.

Am cerut s� ni se dea o cas�,

fiindc� tr�im foarte r�u �n mahalale, sunt foarte r�u �nc�lzite

�i avem nevoie de o cas�, una mai frumoas�!

Pentru o via�� mai bun� pentru fiica mea, pentru copiii mei,

pentru ca so�ul s� aib� un salar mai bun �i s� putem avea o cas� mai bun�!

Maria Eul�lia Teles da Silva. Am 17 ani �i locuiesc la Barraca.

Aici plou� foarte mult. Locuiesc singur� �i nu am pe nimeni.

Maria Luisa Gameiro Madruga.

Am cinci copii.

To�i cu nevoi mari.

Dormim aproape to�i �n acela�i pat, p�rin�i �i copii.

Nu e revolt�tor c� un b�rbat merge la baie �in�ndu-�i �n bra�e copilul?

C� o femeie merge la baie �in�ndu-�i �n bra�e copilul?

Eu cred c�...

asta spune deja multe.

Via�a e scump�. Desigur, e din ce �n ce mai scump�,

cei dintre noi care c�tigau 20, 30 sau 40 de contos

nu mai putem cump�ra nici m�car un litru de ulei de m�sline, ca �nainte.

Nu mai putem cump�ra un litru de ulei la acela�i pre� ca �nainte.

Nu mai putem cump�ra un kilogram de cod ca �nainte.

Cu 1000, 600 de la asisten�a social�.

Cu cinci copii, dou� fete lucreaz�, dar �i c�tig� existen�a.

Am o fat� bolnav�, f�r� un rinichi �i operat� la cel�lalt.

Aveam nevoie de ei ca s-o ajut�m, dar nu beneficiez de asisten��.

Eu locuiesc �n Barracas, �n familia mea to�i dormim unii cu al�ii,

�i dac� lucrurile vor merge mai bine, vrem o cas� mai bun�, cu b�i!

- C��i ani ai? - 18.

- Ce vrei s� faci cu via�a ta? - Vreau s� tr�iesc!

Ce altceva?

Un viitor mai bun...

Care e p�rerea ta despre situa�ia oamenilor din Portugalia?

- Sunt bucuroas�. - Ce p�rere ai despre r�zboi?

Pace!

- De ce nu crede�i? - Nu ne-au dat nicio dovad� s� credem.

Cum v� numi�i?

Eulinda.

- �i c��i ani ave�i? - 32.

- C��i copii ave�i? - 3.

- Care e salarul dumneavoastr� lunar? - C�t?

Eu c�tig 3 contos, iar so�ul meu c�tig� 5.

- E suficient pentru a tr�i? - Suficient pentru a tr�i aici.

- C�uta�i o schimbare �n via��? - Desigur.

Sunte�i dispus� s� lupta�i pentru asta? Ca s� v� schimba�i via�a?

Crede�i �n revolu�ie?

Crede�i c� va fi o revolu�ie �n Portugalia?

Poate c� da.

De ce nu crede�i asta?

Am citit foarte multe, am v�zut prea multe, nu �tiu.

- Nu v-a�i format o opinie? - Nu, nu.

- Nu merge�i la parada de 1 Mai? - Nu, nu merg.

�i ce vre�i s� face�i ca s� schimba�i situa�ia?

Crede�i c� pute�i lupta ca s� schimba�i...?

S� muncesc. S� muncesc.

P�rerea mea despre aceast� mi�care

este c� e o libertate pentru poporul portughez.

Mai presus de toate, pentru oamenii muncitori

care pentru o cauz� dreapt� �i �ntr-o zi dreapt�

t�njesc dup� acest moment de foarte mult timp.

Vorbind despre chestiunea de peste m�ri,

este un sacrificiu al poporului.

Poporul e cel care contribuie s� fie dus un r�zboi timp de unsprezece ani.

Cred c� dac� d�m libertate acestor provincii de peste m�ri,

de�i e ru�inos pentru �ar� s� se retrag�,

va fi o solu�ie pa�nic� at�t pentru ei c�t �i pentru noi.

Eu cred c�, �n ciuda a tot ce am f�cut,

aceste provincii n-ar trebui pierdute at�t de brusc.

Victorie! Victorie!

M� simt destul de mul�umit.

Sunt chiar emo�ionat pentru c�...

n-am avut niciodat� libertatea de a vorbi �nainte...

Aveam prieteni �n care nu aveam �ncredere

�i cred c� �i nici ei nu aveau �ncredere �n mine.

Ce crede�i despre viitorul Portugaliei?

Cred c� viitorul Portugaliei va fi mult mai bun dec�t cel pe care-l avem acum.

Am fost un popor care...

care nu putea vorbi, redus la t�cere.

�i eu sunt foarte, foarte fericit�.

(ARTE PO�TICA)

�ntr-un ziar clandestin

r�sp�ndit �n timpul vacan�ei legale a Confedera�iei Generale a Muncii

de sec�iunea portughez� a organiza�iei International Red Aid se spune:

�Cine sunt cei dou� sute de condamna�i de la Angra do Hero�smo?�

�Sunt muncitori din fabrici, studen�i, ��rani, func�ionari.�

�Au luptat �mpotriva s�r�ciei �i a atacului asupra sindicatelor lor,�

��mpotriva cenzurii din pres�,�

��mpotriva propag�rii r�zboiului.�

�Unii �narma�i cu arme, al�ii cu stilouri�

��n sindicatele lor, �n asocia�iile lor academice sau �n partidele lor,�

��i-au ap�rat nobil �i eroic idealurile,�

�fie ele republicane, anarhiste sau comuniste�

�pe care se �n�elege c� se bazeaz� fericirea poporului portughez.�

Apoi a urmat Tarrafal. Deportarea �n lag�rele de munc� ale mor�ii.

La micile cutii de alam�, la tig�i.

Lipsa medicilor, subnutri�ia,

lipsa medicamentelor �i instala�iile precare,

toate acestea au adus o serie de boli,

care i-au dus la moarte sau le-au distrus pentru totdeauna s�n�tatea.

Cu toate acestea, curajul �i hot�r�rea militan�ilor muncitori,

a militan�ilor comuni�ti, anarhi�ti, republicani �i democra�i

nu au fost �nfr�nte.

Ziare clandestine cum ar fi �Arranque� �i �A Batalha�

n-au �ncetat niciodat� s� apar�.

Ei n-au �ncetat niciodat� s� lupte �n fabrici, �n sate, �n �coli, �n cartiere.

Pentru toate acestea, lupta lui Sarmento Pimentel, de�i era un democrat,

a lui Em�dio Santana, un anarhist,

a lui Francisco Miguel, un comunist,

a lui Jaime Rebel care �i-a t�iat limba ca s� nu poat� vorbi cu poli�ia

�i a lui Alvaro Pinhal, n-a fost �n zadar.

Iar ast�zi, ace�ti oameni care au rezistat

au putut asista la �nfr�ngerea fascismului.

Avem informa�ii c� sunt pe str�zi!

Discut� chiar acum la radio,

cum s� transmit� tuturor ascult�torilor

toat� c�ldura entuziasmului de Ziua Muncii.

Simt o mare bucurie v�z�nd toate acestea.

Cred c� asta va schimba foarte mult lucrurile.

Avem tot sprijinul popula�iei, ei sunt de acord cu noi.

Vrem un singur lucru: ordine �i disciplin�.

Bucura�i-v� de acest moment minunat, momentul For�elor Armate!

Ce p�rere ave�i despre aceast� unitate dintre oameni �i armat�?

Am 23 de ani �i n-am v�zut niciodat� o astfel de unitate.

Am 22 de ani �i nu m-am a�teptat niciodat� la asta,

dar am avut �ncredere!

Ce p�rere ave�i despre aceast� unitate dintre popor �i armat�?

Cred c� este o reac�ie foarte bun�.

- Sunte�i fericit? - Sunt foarte fericit.

Care crede�i c� este viitorul acestei revolu�ii?

Nu �tiu, nu pot explica asta!

Ce cred eu despre r�zboiul de peste m�ri

este c� libertatea ar trebui s� fie dat� poporului african.

Sunt dintotdeauna �mpotriva r�zboiului colonial.

Sunt �mpotriva r�zboiului colonial.

M-am sim�it extrem de emo�ionat�.

Aproape c�-mi vine s� pl�ng.

Tu ce crezi despre r�zboiul de peste m�ri?

Eu cred c� r�zboiul trebuie s� �nceteze.

Noi, chiar acum, �n situa�ia noastr�...

E adev�rat, veni�i aici doamn�!

Cred c� noi, �n situa�ia actual�,

trebuie s� ajut�m mult noul guvern care va veni

care trebuie s� fac� multe reforme, iar asta va lua ceva timp.

Sper c� nu foarte mult! �i c� totul se va rezolva rapid.

Dumneavoastr� ce crede�i?

...libertate.

�i e bine s� te bucuri pentru... �nceput.

Ce este mi�carea democratic� a femeilor? Explica�i-ne!

O mi�care de eliberare...

de represiunea care a avut loc p�n� acum.

Care e situa�ia femeilor din Portugalia?

P�n� acum a fost represiune.

Sper c� acum, o dat� cu libertatea...

Nu, nu, nu! Nu e vorba de asta!

Situa�ia femeilor este una a discrimin�rii.

- Ce fel de discriminare? - La toate nivelurile.

La toate nivelurile. Tratament uman, socio-economic,

locuri de munc�, promovare, salar. Totul �i pu�in mai mult.

- Exist� divor� �n Portugalia? - Scuza�i-m�?

- Ce crede�i despre divor� �i avort? - Cred c� avortul va fi legalizat.

Am dezertat din armata portughez�. De ce am f�cut-o?

Am dezertat pentru c� am refuzat s� particip la r�zboiul colonial,

s� lupt �mpotriva oamenilor

din coloniile portugheze care lupt� pentru independen�a lor.

Noi, c��iva dezertori, am decis s� venim �n Portugalia �n acest moment

din mai multe motive. �n primul r�nd,

pentru c� noi credem c� e important s� fim aici

ca s� le spunem portughezilor pozi�ia noastr�

care este, probabil, pozi�ia general� a mai multor dezertori,

de�i noi nu �i reprezent�m,

pozi�ia general� a dezertorilor care lupt� acum �n acest moment

al�turi de autorit��ile noastre astfel �nc�t s� poat� fi ierta�i

de faptul c� au dezertat sau c� au fost refractari.

�i, de asemenea, s� lupt�m pentru independen�a total�

�i recunoa�terea independen�ei totale imediate

a oamenilor din colonii �i a independen�ei ��rilor lor.

De aceea nu suntem dispu�i, de�i suntem aici acum,

s� particip�m, chiar dac� suntem gra�ia�i,

�n for�ele represive care continu� s� mearg� �n Angola, Guineea, Mozambic

ca s� reprime lupta legitim� a popoarelor din colonii

pentru eliberarea lor na�ional�.

Poporul unit nu va fi niciodat� �nvins!

Poporul unit nu va fi niciodat� �nvins!

Poporul unit nu va fi niciodat� �nvins!

Poporul unit nu va fi niciodat� �nvins!

Spune�i... ce dori�i dumneavoastr�.

E foarte emo�ionat.

E foarte obosit.

- Pot s� vorbesc? - Vorbi�i, vorbi�i!

Pentru mine, �nc� mi se pare...

c�,

dup� aproape 50 de ani de opresiune �i lips� de libertate,

poporul portughez

s-a eliberat de aceast� opresiune

�i c� se simte ast�zi �i s-a sim�it �n ultimele c�teva zile,

o bucurie care este cu adev�rat de nedescris.

Profit de aceast� ocazie

pentru a saluta Brazilia, brazilienii, camarazii mei brazilieni

de care sunt at�t de profund...

de care sunt profund legat

�n suflet �i spirit.

Dar al�ii au murit, asasina�i sau trimi�i la moarte prin tortur� sau maltratare

�i �n momentul �n care prizonierii politici sunt elibera�i,

sunt prezen�i Mario Castelhano,

lucr�tor feroviar, militant anarhist �i mort �n Tarrafal,

Alfredo Caldera, militant comunist, mort �n Tarrafal,

Bento Gon�alves, secretar general al Partidului Comunist, mort �n Tarrafal,

e prezent Arnaldo Sim�es Janu�rio, anarhist, mort �n Tarrafal.

Sunt prezen�i cei treizeci de mor�i �n Tarrafal

�i Militao Ribeiro, mort la PIDE,

Jos� Moreira, Alex (Alfredo Dinis),

Manoel Rodrigues, Dias Coelho, Ribeiro Santos,

Catarina Euf�mia, Capil�(C�ndido Martins dos Santos)

�i to�i cei care s-au al�turat,

au suferit �i au murit �n lupta antifascist�.

St�nd �n picioare ore �n �ir ca o statuie,

au suferit tortura somnului, b�t�i, �ocuri electrice,

distrugerea fizic� �i psihic�,

�nscenarea �mpu�c�rii membrilor familiilor lor,

cum s-a �nt�mplat cu militantul anarhist Thomas de Aquino,

li s-au pus droguri �n b�utur� �i m�ncare,

au fost izola�i �n Caxias, �n Peniche, �n Aljubo,

�n Passos de Ferreira...

Iat� c�teva din metodele folosite pentru a instrumenta mai bine

opresiunea �i supunerea poporului portughez �i a muncitorilor.

(OS EUNUCOS)

Cu toate acestea, �n ciuda represiunii din anii '30,

�n ciuda PIDE, a cenzurii,

�n ciuda distrugerii sistematice a organiza�iilor politice,

�n 1941, la �nceputul celui de-al Doilea R�zboi Mondial,

c�nd costul vie�ii, specula �i pia�a neagr�

au devenit noile instrumente de exploatare,

muncitorii din Sao Joao da Madeira, din Vila Franca de Xira

din Covilha �i Lisabona au intrat �n grev�, au manifestat �n strad�.

�n 1943 se �nfiin�eaz� MUNAF-AFUNM,

organism clandestin de unitate a for�elor antifasciste.

�n 1945, odat� cu �nfr�ngerea nazismului �i a fascismului

�i victoria democra�iei,

salazarismul se izoleaz� �i promite alegeri libere,

sl�birea cenzurii, libertatea de organizare.

Apoi apare MUD (Mi�carea Unit��ii Democratice)

care a fost cea mai mare organiza�ie de mas�

creat� �n Portugalia �n timpul celor 48 de ani de fascism.

�n 1946, o coloan� militar� care ie�ea din Porto este oprit� la Mealhada.

De�i mi�carea maselor democratice �i antifasciste

se na�te �ntotdeauna �ntr-un ilegalism periculos,

a fost, totu�i, suficient de puternic� pentru a for�a fascismul

s� recunoasc� limitele �napoierii economice, sociale �i culturale a ��rii.

Poporul unit nu va fi niciodat� �nvins!

Poporul unit nu va fi niciodat� �nvins!

Poporul unit nu va fi niciodat� �nvins!

Poporul unit nu va fi niciodat� �nvins!

Poporul unit nu va fi niciodat� �nvins!

Poporul unit nu va fi niciodat� �nvins!

Poporul unit nu va fi niciodat� �nvins!

Poporul unit nu va fi niciodat� �nvins!

Poporul unit nu va fi niciodat� �nvins!

POEZIA ESTE PE STR�ZI

Lupta permanent� �i masele populare,

opozi�ia democratic� �i comuni�tii, sociali�tii �i republicanii

au reu�it s� ajung� pe toate c�mpurile de lupt� politic�.

De�i nu s-au intersectat mereu cu toate mi�c�rile din �ar� din 1945 �ncoace,

n-au �ncetat s� exercite o presiune constant�

la care fascismul a r�spuns cu represiune, cu �nchisoare, cu cenzur�.

Poli�ia politic� a fost principalul sprijin al regimului,

a grupat toate clasele exploatatoare �n jurul exercit�rii puterii personale,

a reu�it, p�n� �n 1958, s� supun� cu dificultate, dar totu�i eficient,

toate institu�iile sociale �i politice ale for�elor populare �i democratice.

�n 1958 apare prima mare fisur� �n soliditatea regimului.

Humberto Delgado a ridicat masele populare de la un calm relativ

generat de represiunea asupra MUD, a tineretului MUD, a Partidului Comunist

�i asupra altor for�e democratice din 1949 �i 1951.

Cu Humberto Delgado, zeci de mii de portughezi

au intrat �n activismul politic.

Muncitorii portughezi, devenind con�tien�i de for�a lor,

lanseaz� sute de procese revendicative care se extind la nivelul �ntregii ��ri

din iunie 1958 p�n� �n ianuarie 1959.

�n 12 martie 1959

e organizat� o �ncercare de revolt� armat� �mpotriva fascismului

cu militari �i civili pe care PIDE reu�e�te s� o �mpiedice la timp.

1961 este un an important pentru �nceputul c�derii fascismului.

Henrique Galvao atac� Santa Maria.

Patrio�ii angolezi iau armele.

Botelho Moniz �ncearc� o lovitur� de stat.

Mii de universitari intr� �n lupt� la revolta Beja,

la care particip� militari �i civili.

�n acest fel, regimul, beneficiind de ignoran�a

unor anun�uri colonialiste constante �i emo�ionale

reu�e�te s� reg�seasc� nevoia de a lupta �mpotriva gherilelor angoleze.

1962 este un an marcat de lupte populare importante

care se traduc �n greve, �n lupta ��ranilor pentru opt ore de munc�,

�n greve studen�e�ti, �n manifesta�iile grandioase din 1 Mai 1962.

O dat� cu continuarea r�zboiului coincide �nceputul depopul�rii ��rii,

emigrarea a mii �i mii de portughezi

�i �nceputul destr�m�rii bazei de sprijin pentru fascism.

Pentru dezvoltarea industrial�, nevoile comer�ului exterior,

�i intereselor capitali�tilor mai ilumina�i,

un regim f�r� ie�ire �i imobil,

ale c�rui perspective urmau s� r�m�n� acelea�i, nu era adecvat.

Niciun regim fascist n-a supravie�uit omului care l-a personalizat,

iar �n Portugalia, p�n� la moartea politic� a lui Salazar,

Marcelo Caetano nu s-a putut opune dec�t evolu�iei continuit��ii sale

care a devenit din ce �n ce mai mult o continuare a r�zboiului colonial,

o continuare a exploat�rii �i opresiunii

�i din ce �n ce mai pu�in� iluzie.

Poporul unit nu va fi niciodat� �nvins!

Poporul unit nu va fi niciodat� �nvins!

Poporul unit nu va fi niciodat� �nvins!

Poporul unit nu va fi niciodat� �nvins!

...v� rug�m s� fi�i aten�i

la cuvintele care urmeaz� s� v� fie adresate

de unii reprezentan�i ai sindicatului.

Mai �nt�i vor fi citite comunic�ri,

patru comunic�ri ale reprezentan�ilor sindicatului.

Prima... va fi citit� de Manuel Lopes,

pre�edintele sindicatului lucr�torilor din industria l�nii.

NIMENI NU NE-A PL�TIT. AM VENIT DE BUN�VOIE.

Proclama�ia de 1 Mai.

Tovar�i!

�n acest moment istoric pentru noi to�i,

vrem, �nainte de toate s�-i salut�m pe muncitorii portughezi

�i pe cei din colonii

care, de-a lungul �ntunecatei nop�i fasciste,

nu s-au predat, men�in�ndu-se puternici

�n lupta lor �mpotriva regimului care i-a oprimat.

A fost aceast� lupt�,

consecvent� �i dezinteresat�,

timp de aproape o jum�tate de secol,

care a creat condi�iile necesare

pentru triumful Mi�c�rii For�elor Armate.

�n 25 aprilie, fascismul din Portugalia a c�zut!

Tovar�i!

A�a se termin�

una dintre cele mai sumbre perioade de opresiune din istoria Portugaliei.

De�i a fost doar primul pas indispensabil,

deocamdat� este doar acest principiu.

Este o �ar� complet nou� de construit,

o �ar� �n care demnitatea noastr� de muncitori s� nu fie un cuv�nt fals.

O �ar� �n care cea mai mare parte a popula�iei,

adic� noi, muncitorii,

�i asum� rolul de deponen�i principali �i legitimi

ai adev�ratelor interese na�ionale.

Fascismul a c�zut,

dar problemele noastre nu sunt rezolvate,

pentru c� exploatarea capitalist� continu�!

Problemele noastre

vor fi rezolvate doar atunci c�nd toate interesele muncitorilor no�tri

�i vor g�si rezolvarea �ntr-o societate socialist�

f�r� exploatarea omului de c�tre om.

O societate �n care munca fiec�ruia dintre noi

are ca scop satisfacerea nevoilor noastre economice autentice

sociale �i politice,

�i nu ca o societate a curentului

care urm�re�te doar profitul maxim

pentru bun�starea �i opulen�a unei minorit��i exploatatoare.

Pruden�a care ne jefuie�te de at��ia ani

n-a fost dec�t un cuib de bestii care caut� s�nge �i sudoare,

legate de regimul dictatorial

�nsetate de s�nge, barbare �i �n slujba exploat�rii, dictaturii �i fascismului.

Ne-am putea �ntreba...

Ne-am putea �ntreba

dac� astfel de situa�ii pot fi evitate

�i �ntr-o societate burghez� �i clasic�. Efectiv, nu!

Acesta este motivul pentru care conducerea fascist�

�i-a recrutat �ntotdeauna administratorii din burghezie

sus�inu�i �i ap�ra�i de odioase instrumente �ntunecate de comand�

cum ar fi cele care acum au fost par�ial date jos:

PIDE, �ocuri, legionari

�i tot suportul intoxicant al unei propagande otr�vitoare.

Cine profit� de banii fura�i din salariile de mizerie ale muncitorilor no�tri?

Profit� r�zboiul colonial criminal,

aparatul poli�ienesc, escrocii,

corup�ia investi�iilor pe pia�a bursier�

uzurpatorii, speculatorii

�i �ntreg aparatul de strivire a dorin�elor populare legitime.

De ce banii no�tri au fost depu�i �n conturile fasci�tilor

care nu au nimic de-a face cu poporul

dec�t c� sunt autorii mizeriei lui?

De ce aceste �ncas�ri au fost deturnate pentru infrac�iuni oficiale

�i pentru asasinarea poporului?

Explica�ia este simpl�:

fascismul �n�elege c� este umilitor,

ucig�tor, terifiant,

jefuitor, r�u educat, otr�vitor �i dominator

ca ei s�-�i poat� exercita �n continuare domina�ia dezgust�toare.

Guvernan�ii au folosit �ntotdeauna banii no�tri

nu �n beneficiul nostru,

ci �n beneficiul instal�rii sistemelor de oprimare a popula�iei muncitoare.

Ministerul Corpora�iilor, organ specializat �n jaf,

folose�te banii no�tri pentru construc�ia de locuin�e...

Folose�te banii no�tri pentru construc�ia de locuin�e pentru burghezie

�i �mprumuturi pentru un profit u�or �i f�r� scrupule.

Cine a autorizat asta?

Acela�i minister care a folosit banii no�tri

la asamblarea ma�inii de ucis poporul.

Cine a autorizat asta?

Ce naiba de guvern a fost �sta?

Ce fel de guvern a fost �la

c�ruia i-a p�sat doar de organizarea poli�iei �i a fotbalului?

Pentru cine �i cu ce garan�ii

e asigurat� protec�ia �mpotriva accidentelor de munc�

�i a consecin�elor acestora?

Ce naiba de guvern a fost �la

care s-a purtat cu muncitorii a�a cum te por�i cu un bou

de la care vrei doar for�a de munc�?

Ce naiba de guvern a fost guvernul fascist

care ne-a dat doar exilul, imigra�ia,

s�r�cia, mahalalele, foametea,

ciuma, o munc� de sclavi, mizeria?

Care a fost protec�ia acestui guvern pentru familie,

celula at�t de oropsit� de corporatismul fascist?

Ce sprijin au avut, �i �nc� mai au, muncitorii pensionari?

Doar soarele, aerul, apa din f�nt�n�

�i banca din gr�din�!

Tovar�i!

Am fost prizonieri �n �ara noastr�!

Veni�i s� ne eliber�m acum,

sprijinind �i conduc�nd Mi�carea For�elor Armate!

(PORTUGAL RESSUSCITADO)

Mi�carea For�elor Armate a dat jos guvernul.

Masele populare, oamenii �i muncitorii din Lisabona,

�n ciuda rug�min�ilor de a r�m�ne acas�, au ie�it �n strad�.

Totul �nceput din strad�, cu masele populare �n lupt� �i mi�care,

a�a a fost fascismul dobor�t.

Rezisten�a opus� de PIDE a cimentat unitatea dintre ac�iunea spontan�

a maselor populare �i a muncitorilor

�i Mi�carea For�elor Armate.

�n aceast� zi memorabil� de 1 Mai 1974,

fascismul a suferit o �nfr�ngere popular� �i masiv�

la care a contribuit leg�tura dintre masele populare �n lupt� �i MFA

�n zilele de dup� 25 aprilie care a creat condi�iile fundamentale.

...ei �ncearc� s� ascund�,

c� sunt antagonice, interesele muncitorilor �i ale patronatului,

corporatismul public care a luat clasei muncitoare

armele pe care le putea folosi pentru ap�rarea eficient� a intereselor sale.

Corporatismul public care a garantat �ntotdeauna patronatul,

care �n situa�ii de conflict a rezolvat totul �n favoarea acestuia.

Corporatismul public

care a rezervat posturi de directori �i de conducere �n institu�ii

pentru a fi oferite de guvernul fascist reprezentan�ilor patronatului.

Corporatismul public care a permis regimului lui Salazar �i Caetano

s� perceap� nestingherit taxe de la muncitori

pentru a le destina organiza�iilor care urm�resc asuprirea lor.

Corporatismul public, ascuns de ochii no�tri,

a folosit reducerile salariale pentru crearea unor structuri represive.

Acoperi�i fiind de guvernul corporatist,

au deturnat banii muncitorilor

pentru a purta r�zboiul colonial.

S� lupt�m pentru sindicate libere!

S� lupt�m pentru dreptul la grev�!

Salariile foamei sunt darul corporatismului!

S�r�cia poporului portughez

este rezultatul complicit��ii dintre puterea politic� �i cea economic�.

48 de ani de represiune traduc aceast� fraz� celebr�:

�Cu c�t avem mai pu�ini bani, cu at�t mai multe luni trebuie s� ne ajung�.�

Cu salariile foamei vom reu�i s� ob�inem acest lucru?

Nu!

S� lupt�m pentru salarul minim la nivel na�ional!

S� lupt�m �mpotriva foametei!

S� lupt�m �mpotriva infla�iei!

S� lupt�m pentru cre�terea imediat� a salariilor!

Noi, b�rba�i �i femei, suntem cei care producem bog��ia ��rii

prin for�a noastr� de munc�.

Noi nu accept�m discrimin�ri

�n retribuirea for�ei noastre de munc�!

B�rba�ii �i femeile sunt cei care lucreaz�!

Pentru munc� egal�, salarii egale!

Poporul unit nu va fi niciodat� �nvins!

Poporul unit nu va fi niciodat� �nvins!

Poporul unit...

Tot ce s-a ob�inut p�n� acum

se afl� �n programul Mi�c�rii For�elor Armate.

Este carta care �i ghideaz� acum pe portughezi.

Iar ceea ce a fost deja cucerit,

eliberarea tuturor prizonierilor politici,

�ntoarcerea exila�ilor sau posibilitatea ca ei s� se �ntoarc�,

ziua de 1 Mai,

sf�r�itul Ministerului Corpora�iilor �i crearea Ministerului Muncii.

Aceste chestiuni

au fost cuprinse �n programul Mi�c�rii For�elor Armate.

Cred c� niciunul dintre noi n-a b�nuit

c� �n 5 zile, toate acestea vor fi deja realizate.

�i de ce a fost posibil acest lucru?

Pentru c�

pentru mi�carea militar�,

pentru programul For�elor Armate,

poporul �i muncitorii

au v�zut ce era scris acolo

au v�zut c� totul corespunde dorin�elor lor.

�i au decis s� �nceap� s� fac� lucrurile s� se �nt�mple.

Totul s-a �nt�mplat mai rapid pentru c� am fost �ndr�zne�i.

Mi�carea For�elor Armate,

programul s�u,

n-ar trebui ca �n viitor s� fie numit doar

programul Mi�c�rii For�elor Armate.

El este pentru viitor �i datorit� voin�ei noastre,

este programul Mi�c�rii For�elor Armate �i al poporului muncitor!

Socialismul amputat sau incomplet nu este socialism!

Trebuie s� construim o societate

�n care s� nu mai existe aparate represive.

�n care s� nu existe poli�ie, indiferent de culoarea ei.

�n care s� nu existe obstacole �n calea libert��ii de g�ndire sau cenzur�.

�n care via�a personal�,

realizarea vie�ii personale a fiec�ruia trece prin construc�ia acestei societ��i.

�n cele din urm�,

un socialism

care profit� de posibilit��ile largi care ne stau acum �n fa��.

Tovar�i!

�n 25 aprilie,

For�ele Armate

au �nl�turat guvernul fascist �i colonialist condus de Marcelo Caetano.

Dar a fost ast�zi!

A fost aici,

unde am distrus fascismul!

Aceast� victorie nu apar�ine nim�nui.

Aceast� victorie apar�ine poporului portughez!

Vreau s� v� salut aici

ca adev�ra�i reprezentan�i

ai poporului portughez!

Vreau s� salut aici

sindicalismul liber!

Ei au fost cei care au organizat aceast� s�rb�toare!

Vreau, de asemenea, s� salut

For�ele Armate.

F�r� ele, nimic n-ar fi fost posibil.

Prezen�a aici a at�tor solda�i,

a at�tor marinari,

arat� c� armata noastr� este �i ea a poporului!

De asemenea, doresc s� salut

�n numele Partidului Socialist,

toate celelalte forma�iuni �i partide democratice

care sunt prezente aici.

F�r� nicio deosebire sau discriminare.

Salut pe toat� lumea,

dar permite�i-mi

s� m� adresez lui �lvaro Cunhal

�i s�-l salut ca pe un mare lupt�tor al rezisten�ei!

�lvaro Cunhal

este liderul unui partid

care a fost, indiscutabil,

partidul cu cele mai multe victime ale fascismului.

Noi...

Noi, sociali�tii,

care suntem de asemenea onora�i s� avem victimele noastre,

nu ne ru�in�m s-o spunem!

Dimpotriv�, o proclam�m!

�i pentru aceste victime,

iar pe unele dintre ele am avut onoarea s� le ap�r,

m� �ntorc s� salut Partidul Comunist Portughez!

Poporul unit nu va fi niciodat� �nvins!

Poporul unit nu va fi niciodat� �nvins!

Poporul unit nu va fi niciodat� �nvins!

Poporul unit nu va fi niciodat� �nvins!

Poporul unit nu va fi niciodat� �nvins!

Poporul unit nu va fi niciodat� �nvins!

Poporul unit nu va fi niciodat� �nvins!

Poporul unit nu va fi niciodat� �nvins!

Tovar�i!

V� asigur

c� fascismul

a fost �nvins!

A fost �nvins �n ziua �n care a fost desfiin�at� poli�ia politic�

�i �n care a fost abolit� cenzura!

Dar abia acum,

vor �ncepe marile dificult��i.

Nu cer, tovar�i,

�n aceast� zi de bucurie,

nu cer represalii �mpotriva nim�nui.

Iar dac� exist� un cuv�nt de spus,

acest cuv�nt este c� trebuie s� fim toleran�i

�i trebuie s� fim genero�i.

Dar tovar�i,

exist� un scandal!

Un scandal care ofenseaz� con�tiin�a tuturor portughezilor.

�i anume c� e permis� aceast� mic� v�n�toare de PIDE-i�ti m�run�i,

�n timp ce Rapazotes �i Santos Junior

continu� s� r�m�n� �n libertate!

E scandalos, tovar�i,

c� acest b�tr�n amiral Tenreiro...

Asasinii! Asasinii! Asasinii! Asasinii!

E scandalos, tovar�i,

c� acest b�tr�n �i sinistru amiral Tom�s...

E scandalos, tovar�i,

c� acest ipocrit de Caetano...

se bucur� de vacan�a lor �n Madeira!

Ace�tia sunt responsabilii!

Ace�tia trebuie judeca�i!

Nu de un tribunal plenar, noi nu suntem a�a!

Ei trebuie judeca�i de o instan�� comun�

care s� le ofere toate garan�iile de ap�rare.

V-am spus, tovar�i,

c� fascismul a fost �nvins.

Dar bazele sociale care au sprijinit fascismul,

acestea continu� s� fie intacte.

Poporul unit nu va fi niciodat� �nvins!

Poporul unit nu va fi niciodat� �nvins!

Tovar�i!

Dac� cineva ar vrea s� �tie

care au fost sentimentele,

care este voin�a,

care sunt scopurile poporului nostru,

ast�zi, �n aceast� zi, ave�i r�spunsul!

Aceast� manifesta�ie uria��

pentru c� a fost posibil� realizarea sa

�i pentru ea �ns�i

este afirma�ia incontestabil�

c� clasa muncitoare, poporul muncitor,

to�i democra�ii,

militarii,

�ntreaga na�iune portughez�,

sunt ferm hot�r��i

s� mergem p�n� la cap�t cu lichidarea fascismului �i a r�m�i�elor sale,

s� consolid�m �i s� extindem libert��ile,

s� punem cap�t r�zboiului colonial,

s� instaur�m �n Portugalia un regim democratic!

Acestea sunt obiectivele fundamentale ale timpului prezent.

Ele pot �i trebuie s� fie atinse.

�i dac� noi vrem asta, vor fi atinse!

Poporul nostru e perfect �ndrept��it s� c�nte victoria.

Este, �ntr-adev�r, o victorie istoric�.

Democratizarea vie�ii na�ionale a f�cut pa�i rapizi

�n timpul celor �ase zile de dup� 25 aprilie.

V� propun, tovar�i �i prieteni,

ca aici, toat� lumea,

�ntr-un singur glas,

�i sunt sigur c� ast�zi vom fi glasul

de la un cap�t la altul al Portugaliei,

vom fi glasul muncitorilor,

glasul �ntregului nostru popor,

s� salut�m Mi�carea For�elor Armate...

S� salut�m Mi�carea For�elor Armate

�i s� ne asigur�m

c� sunte�i, �i s� avem �ncredere c� ve�i fi mereu al�turi de popor!

�i c� poporul este �i va fi al�turi de voi!

Aprob�m cu fermitate m�surile luate de Junta Salv�rii Na�ionale

pentru eliminarea dictaturii fasciste �i instaurarea libert��ii.

�i asigur�m,

c� fiecare m�sur� care continu� s� fie luat� av�nd acelea�i obiective

va continua s� aib� sprijinul nostru activ!

�n aceste zile s-au f�cut pa�i uria�i

spre democratizarea vie�ii na�ionale.

Dar pericolul reac�iunii fasciste,

pericolul contrarevolu�iei, exist�.

�n ciuda acestui fapt, nimeni �n afar� de noi, comuni�tii,

n-a suferit opresiunea fascist�.

Mul�i au pl�tit cu s�nge, cu libertatea �i via�a.

Nu ne �ncurajeaz� spiritul de r�zbunare,

dar trebuie s� ne asigur�m, lu�nd m�surile necesare,

c� fasci�tii nu vor reveni la putere!

De aici facem un apel.

S� �nt�rim vigilen�a maselor populare

�n cooperare cu For�ele Armate,

vigilen�a cu privire la activit��ile,

conspira�iile �i provoc�rile

celor care caut�, �n umbr�, s� duc� patria noastr� la tirania

�i la teroarea fascist�!

TR�IASC� CLASA MUNCITOARE

Ne adres�m �i altora,

care din cauza incon�tien�ei lor politice, �i servesc �n mod obiectiv!

�n scurt timp, va fi constituit un guvern provizoriu.

Pentru a asigura democratizarea vie�ii na�ionale,

pentru a face loc p�cii,

pentru a rezolva cele mai presante probleme ale vie�ii economice �i sociale,

pentru a desf�ura alegeri libere

e necesar, din punctul nostru de vedere, ca la guvernarea provizorie s� participe

toate partidele �i segmentele democratice reprezentative.

Vechile prejudec��i anticomuniste

care �ncearc� �nc� s� conduc�,

s� reduc� participarea Partidului Comunist Portughez la via�a politic�

�i co-responsabilit��ile pe care s� le aib�,

prin sprijinul popular de care se bucur�,

nu va face mai u�oar�

realizarea sarcinilor de construc�ie a unei societ��i democratice �n Portugalia.

Pentru a asigura victoria definitiv�,

insist�m asupra a dou� condi�ii esen�iale �i imediate.

Prima condi�ie esen�ial� este unitatea

�i extinderea �i consolidarea rapid� a organiz�rii clasei muncitoare,

a maselor populare, a for�elor democratice.

Este deosebit de semnificativ rolul clasei muncitoare

c� ast�zi, la aceast� parad� de 1 Mai,

Ziua Interna�ional� a Oamenilor Muncii,

poporul nostru d� dovad� de o afirmare at�t de mare a unit��ii sale.

Suntem �ncredin�a�i c� aceast� unitate va fi demonstrat� �n ac�iuni,

�n lupte �i �n ini�iativele maselor populare.

Unitatea muncitorilor,

unitatea poporului,

unitatea comuni�tilor �i a sociali�tilor,

unitatea cu catolicii �i liberalii,

cu Frontul Unitar care vine de pe timpul fascismului,

unitatea cu to�i aceia care, f�r� excep�ie,

�n acest moment decisiv pentru viitorul Portugaliei

vor s� lupte �i vor s� lupte uni�i,

�i nu dezbina�i, f�r� s� provoace �i f�r� s� divid�.

O unitate a tuturor celor care vor s� lupte �mpreun�

pentru a asigura poporului nostru un viitor de democra�ie, de pace

�i de independen�� na�ional�.

Dar acest 1 Mai e mai ales un plebiscit �mpotriva r�zboiului colonial.

Este expresia ferm� a maselor populare

care ies �n strad� pentru a spune

c� un popor care oprim� alte popoare nu e liber.

Acest 1 Mai 1974 dezv�luie, de asemenea,

unde se afl� baza fundamental� a luptei �mpotriva fascismului,

�mpotriva exploat�rii, �mpotriva opresiunii:

�n masele de muncitori.

Marea majoritate a acestui popor, c�ndva trist �i descurajat,

�i care acum �i ridic� fruntea,

prive�te spre viitor �i vrea s� construiasc�

cu propriile sale m�ini o societate �n care s� dispar�

exploatarea omului de c�tre om.

F�r� sprijinul maselor populare �i al muncitorilor,

unde s-ar fi oprit procesul ini�iat pe 25 aprilie?

F�r� organizarea de c�tre muncitori a popula�iei exploatate �i oprimate,

cum ar fi fost posibil s� se �mpiedice organizarea rapid� a for�elor reac�ionare

aflate �n slujba exploat�rii capitaliste?

F�r� lupta �n fabrici, �n companii, �n birouri, �n �coli �i pe str�zi,

cum ar fi fost posibil s� cucerim

at�t de multe condi�ii importante pentru o lupt� care abia a �nceput?

Regimul politic a c�zut.

PIDE �i Legiunea au fost distruse.

Cu toate acestea, exploatarea continu�.

Acelea�i for�e r�m�n �n societate.

Cu toate acestea, e incontestabil c� 25 aprilie a deschis perspective,

a creat noi condi�ii pentru lupta muncitorilor portughezi,

pentru emanciparea lor.

Imaginile pe care tocmai le-a�i v�zut �nt�resc prin toat� puterea lor,

prin toat� voin�a colectiv� a lor,

prin tot poten�ialul lor,

for�a uria�� a unui popor care, �n cele din urm�,

�i-a dob�ndit pe deplin puterea,

a unui popor care �tie c� vrea s� tr�iasc� cu demnitate �i liber.

A unui popor care nu va putea niciodat� de acum �nainte

s� cread� �n salvatorii patriei.

A unui popor care �tie c� pentru a fi liber, e necesar s� nu existe foamete,

e necesar s� nu fie exploatat,

e necesar s� nu fie oprimat,

e necesar s� nu fie umilit

din cauza condi�iilor de via�� precare �i a ignoran�ei.

Asist�m la trezirea unui popor care a �nceput o lupt� care este a lui,

�n care doar el este principalul agent

pentru construc�ia unei noi societ��i �n Portugalia.

Proclama�ia Mi�c�rii For�elor Armate.

�ntruc�t, dup� 13 ani de lupt� �n teritoriile de peste m�ri,

sistemul politic actual n-a putut s� defineasc� concret �i obiectiv

o politic� pentru teritoriile de peste m�ri care s� aduc� pace

portughezilor de toate rasele �i credin�ele...

Av�nd �n vedere climatul �n cre�tere de separare total� a portughezilor

�n ceea ce prive�te responsabilit��ile politice

care le apar�in �n calitate de cet��eni obi�nui�i...

Av�nd �n vedere dezvoltarea cresc�nd� a unei tutele

care duce la un apel constant la �ndatoriri

�i �n paralel eliminarea din sistemul nostru de via�� a oric�rei ilegitimit��i

pe care abuzul de putere a legalizat-o...

Av�nd �n vedere, �n cele din urm�, c� datoria for�elor armate

este ap�rarea ��rii...

Prin urmare �n�eleg�nd libertatea civic� a cet��enilor s�i,

Mi�carea For�elor Armate

care tocmai a �ndeplinit cu succes

cele mai importante misiuni civice din ultimii ani ai istoriei noastre,

proclam� �n fa�a na�iunii inten�ia sa de a duce la �ndeplinire,

p�n� la realizarea sa complet�,

un program de salvare a ��rii

�i restituirea c�tre poporul portughez

a libert��ilor civile de care a fost privat.

�n acest scop,

pred� guvernul unei junte de salvare na�ional�

de la care se cere angajamentul,

�n conformitate cu liniile generale ale programului Mi�c�rii For�elor Armate

care, prin intermediul organelor informative,

va fi f�cut cunoscut na�iunii

pentru ca �n cel mai scurt timp, cu condi�ia adapt�rii structurilor noastre,

s� promoveze alegerile generale pentru o adunare na�ionale constituant�

ale c�rei competen�e pentru reprezentarea �i libertatea sa �n alegeri

s� permit� ��rii s� aleag� liber

modul s�u de via�� social� �i politic�.

�ncrez�tori c� na�iunea este cu noi

�i c� este con�tient� de obiectivele care ne ghideaz�,

va accepta cu u�urin�� guvernul militar care s� asigure

intrarea ferm� �n aceast� faz� de tranzi�ie.

Mi�carea For�elor Armate

face apel la calm �i civism din partea tuturor portughezilor

�i sper� ca �ara s� adere la puterile stabilite �n beneficiul lor.

Vom �ti, �n acest fel, s� onor�m trecutul

respect�nd angajamentele asumate fa�� de �ar�,

�i astfel, fa�� de ter�e p�r�i

�i s� r�m�nem deplin con�tien�i

de datoria �ndeplinit�, de datoria sacr�

de a restitui na�iunii

puterea sa legitim� �i legal�.

Tr�iasc� Portugalia!

Traducerea �i subtitrarea: Dappon (dappon1959.wordpress.com)

Gr�ndola, vila morena

�ar� a fraternit��ii

Poporul e la conducere

�n tine, ora�ul meu!

�n tine, ora�ul meu!

Poporul e la conducere

�ar� a fraternit��ii

Gr�ndola, vila morena...