Would you like to inspect the original subtitles? These are the user uploaded subtitles that are being translated:
1
00:00:01,434 --> 00:00:04,555
Anterior la �ROMA: MARIREA SI DECADEREA UNUI IMPERIU�
2
00:00:05,563 --> 00:00:09,765
Dupa un deceniu de teroare barbara,
genialul general al imperiului, Marius
3
00:00:10,234 --> 00:00:13,030
apuca fr�iele puterii,
transform�nd militia voluntara a Romei
4
00:00:13,230 --> 00:00:16,492
�n cea mai mare forta de lupta pe
care lumea a cunoscut-o vreodata.
5
00:00:19,984 --> 00:00:20,343
Acum:
6
00:00:20,543 --> 00:00:23,741
�n centrul Republicii,
o revolta mortala e pe punctul de a se dezlantui.
7
00:00:25,635 --> 00:00:29,132
Moartea s�ngeroasa a unui sclav gladiator
este sportul suprem cu spectatori.
8
00:00:32,275 --> 00:00:38,552
In primul secol �.C., nu mai este un joc,
iar sclavii pornesc revolta �mpotriva stap�nilor lor.
9
00:00:41,465 --> 00:00:43,906
Liderul lor este mentionat de cronicari cu numele de Spartacus.
10
00:00:47,496 --> 00:00:51,900
ROMA
MARIREA SI CADEREA UNUI IMPERIU
11
00:00:53,371 --> 00:00:55,524
SPARTACUS
12
00:00:55,743 --> 00:01:01,994
Armata puternica si filozofia de cucerire a Romei au
�mbogatit Republica in teritoriu, comoara si sclavi.
13
00:01:04,717 --> 00:01:08,997
Capturati pe c�mpul de lupta sau �n orasele cucerite,
Sclavii devin un accesoriu comod.
14
00:01:11,376 --> 00:01:17,252
Sclavii erau oameni, iar romanii o stiau,
Dar s-au prefacut ca sclavii nu erau oameni,
15
00:01:17,833 --> 00:01:20,769
ca erau instrumente cu membre si brate si voci.
16
00:01:22,349 --> 00:01:24,788
�ntre al treilea si
primul secol �.Hr.,
17
00:01:24,988 --> 00:01:30,608
Republica Romana se extinde din centrul si sudul
Italiei pentru a cuprinde aproape toata Mediterana.
18
00:01:33,300 --> 00:01:37,846
Si astfel pietele de sclavi se umplu, si
cumparatorii dornici aleg marfa.
19
00:01:40,049 --> 00:01:47,457
Daca 30% din populatia peninsulei italiene
a fost �nrobita �n primul secol, i.C.
20
00:01:48,025 --> 00:01:54,157
aceasta ar echivala cu numarul de sclavi pe baza de cap de locuitor
care exista �n sudul american.
21
00:01:54,648 --> 00:02:01,569
Circa 35% din populatie a fost �nrobita �n anii 1850.
22
00:02:04,892 --> 00:02:10,369
Sclavii puteau sa se fi nascuti �n sclavie, ei
puteau fi v�nduti ca sclavi din tari straine,
23
00:02:10,569 --> 00:02:12,977
sclavii puteau fi capturati �n razboi.
24
00:02:13,615 --> 00:02:17,783
Asadar, a existat o mare varietate, si
in felul in care oamenii ajungeau sa fie sclavi
25
00:02:17,983 --> 00:02:21,751
si, se asemenea �n modul �n care oamenii traiau ca sclavi.
26
00:02:23,951 --> 00:02:27,813
Proprietarul de teren roman din primul
secol, Columella, ofera sfaturi de cumparare:
27
00:02:28,973 --> 00:02:35,370
�Primul meu avertisment este sa nu numiti un sef la o ferma
din felul de sclavi care va satisfac cu trupurile lor.
28
00:02:35,833 --> 00:02:38,818
Mai degraba, trebuie sa alegeti
un om care, din copilarie,
29
00:02:39,018 --> 00:02:43,465
s-a intarit cu munca campului si
s-a dovedit asa de-a lungul timpului. "
30
00:02:47,162 --> 00:02:49,288
Nu toti sclavii sunt
destinati lucrarilor agricole.
31
00:02:49,785 --> 00:02:54,702
Cele mai puternici sunt rezervati sportului,
sa se antreneze pentru arena ca si gladiatori ".
32
00:02:57,389 --> 00:02:59,048
Majoritatea acestor gladiatori erau profesionisti.
33
00:02:59,412 --> 00:03:04,077
Aveau antrenori profesionisti chemati
�Lanisti� care ii pregateau,
34
00:03:04,277 --> 00:03:09,471
la fel cum un antrenor de fotbal ii va pregati pe luptatorii sai,
echipa sa, pentru a avea cele mai bune rezultate.
35
00:03:13,680 --> 00:03:17,148
Erau �nchiriati pentru oamenii care ii
duceau sa participe la un spectacol
36
00:03:17,348 --> 00:03:19,913
sau erau v�nduti persoanei
care organiza spectacolul.
37
00:03:20,765 --> 00:03:27,376
Ei tind sa fie considerati �n acest fel ca fiind cel mai jos din societate
oameni ale caror corpuri sunt la dispozitia altora.
38
00:03:30,000 --> 00:03:35,475
Gladiatorii puteau fi sau cei mai buni
luptatori profesionisti �n cel mai scump divertisment al vremii,
39
00:03:35,675 --> 00:03:38,721
sau ar putea fi uneori criminali condamnati, obligati sa lupte.
40
00:03:41,431 --> 00:03:47,854
Ca si in campionatele de box de astazi, ei se antrenau
foarte mult �ntr-un sport foarte periculos,
41
00:03:48,186 --> 00:03:52,406
iar apoi luptau doar de c�teva ori pe an,
pentru ca erau, desigur, foarte scumpi.
42
00:03:55,035 --> 00:03:58,170
Majoritatea numelor gladiatorilor
vor fi pierdute �n istorie,
43
00:03:58,370 --> 00:04:01,923
dar posteritatea va �nregistra
faptele a doi dintre acesti barbati,
44
00:04:02,118 --> 00:04:07,477
unul numit Crixus, si celalalt Spartacus,
un barbat nascut pentru a conduce.
45
00:04:09,527 --> 00:04:13,517
Spartacus era strain. Nu era roman.
Dar el a servit �n armata romana.
46
00:04:15,071 --> 00:04:16,156
Apoi s-a �nt�mplat ceva.
47
00:04:16,720 --> 00:04:20,037
Nu stim daca a parasit armata-asta spun unii-
48
00:04:20,237 --> 00:04:21,740
sau daca a fost dat afara.
49
00:04:22,841 --> 00:04:26,982
Unele povesti spun ca a devenit apoi
un bandit de mare succes pe drumurile principale.
50
00:04:27,589 --> 00:04:32,905
�n cele din urma, a fost capturat si obligat
de autoritatile romane sa devina gladiator.
51
00:04:33,429 --> 00:04:36,616
Nu putem spune daca a vrut sau nu asta,
dar cel mai probabil a ur�t acest lucru.
52
00:04:39,835 --> 00:04:41,874
Biograful din secolul al doilea Plutarh:
53
00:04:43,361 --> 00:04:46,136
�Spartacus nu numai ca avea tarie
de caracter si forta fizica,
54
00:04:46,336 --> 00:04:49,430
dar era mai inteligent si mai nobil
dec�t ce i-a rezervat soarta. "
55
00:04:52,740 --> 00:04:57,066
Orice intorsatura a destinului l-a adus pe Spartacus la
sclavie, este clar ca nu o va accepta indiferent,
56
00:04:58,050 --> 00:05:00,182
iar Crixus �i va �mpartasi destinul ".
57
00:05:07,962 --> 00:05:10,004
Putini gladiatori traiesc pana la batranete.
58
00:05:10,204 --> 00:05:17,058
Majoritatea au o moarte oribila, violenta,
fie �ntr-o mica arena regionala, fie �ntr-un mare coliseum.
59
00:05:18,773 --> 00:05:22,589
Uneori, multimea este rugata sa aleaga
armele, savur�nd violenta care urmeaza.
60
00:05:25,627 --> 00:05:31,826
Oamenii erau pregatiti sa asiste la alte fiinte umane
angajate �ntr-o lupta mortala �n fata ochilor lor,
61
00:05:32,026 --> 00:05:34,935
si acest lucru era extrem de interesant pentru ei.
62
00:05:35,123 --> 00:05:40,399
P�na la epoca tarzie a Republicii, oamenii
deja devin eroi pentru ca devin gladiatori,
63
00:05:40,491 --> 00:05:43,714
si au un oarecare statut social,
64
00:05:43,914 --> 00:05:50,097
cel putin un anumit grad de popularitate in randul maselor,
din cauza abilitatilor lor de luptatori.
65
00:05:52,327 --> 00:05:56,444
Tragand la sorti, gladiatorii afla
cine dintre ei vor fi primii care vor muri.
66
00:06:08,440 --> 00:06:13,625
Ca lupta sa fie mai palpitanta, gladiatorii de obicei
au arme si stilurile de lupta diferite.
67
00:06:15,671 --> 00:06:19,675
Indiferent de stilul de lupta, armura
lor inadecvata nu le poate proteja viata.
68
00:06:22,178 --> 00:06:27,193
Ei s-au antrenat luni �ntregi, ani, pentru a-si
putea folosi armele, trebuind sa se apropie at�t de mult
69
00:06:27,393 --> 00:06:32,987
�nc�t puteau vedea scuipatul �n
gura adversarului sau, sperau ei, frica din ochii lui.
70
00:06:34,019 --> 00:06:37,373
Si mirosul de s�nge era coplesitor.
71
00:06:37,732 --> 00:06:39,430
Aceasta era o emotie pentru multime.
72
00:06:40,282 --> 00:06:44,220
Era un semn pentru gladiatori
ca viata lor era �n joc.
73
00:06:51,197 --> 00:06:54,321
Este ca un dans teribil al
mortii pentru placerea multimii.
74
00:06:56,441 --> 00:06:59,441
Da!
Da!
75
00:07:18,384 --> 00:07:25,694
Dar �n 73 �.C., la Ludus sau Scoala de Gladiatori, un grup de
cursanti s-a saturat sa ia ordine de la Garzile Romane.
76
00:07:27,059 --> 00:07:30,734
Ei decid ca daca tot trebuie sa moara,
asta nu se va intampla �n arena.
77
00:07:31,586 --> 00:07:37,461
Abuzati si suparati, conspira sa-si riste viata
si pregatirea pentru a-si schimba soarta.
78
00:07:43,168 --> 00:07:50,079
Potrivit istoricului din secolul al II-lea, Appian,
Spartacus, impreuna cu colegul sau gladiator Crixus, pune la punct planul.
79
00:07:52,699 --> 00:07:56,417
El a convins aproximativ 70 dintre
barbatii aflati in sclavie sa riste pentru libertate,
80
00:07:56,617 --> 00:08:01,373
mai degraba dec�t sa se lase
expusi pentru divertismentul altora.
81
00:08:04,558 --> 00:08:07,554
Spartacus devenise un mare gladiator.
82
00:08:07,754 --> 00:08:15,222
In el ardea o flacara care ura pierderea libertatii sale,
o flacara care dorea dreptate.
83
00:08:15,811 --> 00:08:22,449
Si asa, Spartacus si-a organizat colegii
sclavi gladiatori sa evadeze si sa-si caute libertatea.
84
00:08:37,040 --> 00:08:41,169
Garzile locale, neobisnuite sa lupte,
se feresc de rebelii pe care �i v�neaza.
85
00:08:41,936 --> 00:08:42,894
I-au vazut �n arena.
86
00:08:43,528 --> 00:08:45,243
Ei stiu genul de barbati cu care se confrunta.
87
00:08:59,534 --> 00:09:01,154
Biograful din secolul al doilea Plutarh:
88
00:09:02,652 --> 00:09:06,099
�Gladiatorii i-au respins pe
cei care ieseau din orasul Capua
89
00:09:06,299 --> 00:09:09,896
si au confiscat de la ei multe arme
care erau mai potrivite pentru razboi.
90
00:09:10,709 --> 00:09:14,153
Au facut fericiti schimbul,
arunc�ndu-si armamentele de gladiatori,
91
00:09:14,353 --> 00:09:17,231
pe care le-au vazut ca fiind
dezonorante si barbare ".
92
00:09:21,501 --> 00:09:27,353
�n calitate de lider, Spartacus �si duce oamenii de la
sclavie la razboi, las�nd cadavrele romane �n urma lor.
93
00:09:30,594 --> 00:09:36,810
Dupa ce a �nvins militia locala, Spartacus �si conduce
armata de sclavi din orasul Capua p�na la Muntele Vesuviu,
94
00:09:37,010 --> 00:09:41,056
unde cauta refugiu si fac
tabara �n v�rful crestei abrupte.
95
00:09:43,475 --> 00:09:48,803
Spartacus, �mpreuna cu co-conspiratorul sau Crixus,
au scapat autoritatilor romane.
96
00:09:51,149 --> 00:09:53,931
Acum trebuie sa-si pregateasca oamenii
pentru inevitabilele batalii care vor urma.
97
00:09:58,482 --> 00:10:05,865
Spartacus avea o charisma personala si o putere
care ii facea pe oameni sa-l urmeze,
98
00:10:06,065 --> 00:10:10,047
chiar si in aceasta evadare periculoasa
din �nchisoarea scolii gladiatorilor.
99
00:10:12,758 --> 00:10:17,096
Muntele Vezuviu era un vulcan activ.
Era un loc periculos pentru a te ascunde.
100
00:10:17,765 --> 00:10:21,342
Dar Spartacus stia ca el si
gladiatorii sai evadati puteau gasi
101
00:10:21,542 --> 00:10:25,580
o pozitie pe Muntele Vezuviu pentru
a se organiza si a face planuri.
102
00:10:28,339 --> 00:10:33,492
Dar un mesager vine sa-l avertizeze pe Spartacus ca
romanii �nfiinteaza o tabara mai jos pentru a-i inconjura.
103
00:10:36,399 --> 00:10:41,474
Senatul l-a trimis pe comandantul Claudius Glaber
pentru a-l incercui pe rebeli si a opri rebeliunea.
104
00:10:44,120 --> 00:10:53,773
El a reusit sa-l �mpinga pe Spartacus si pe grupul lui de rebeli in devenire
�n sus pe munte, �n ceea ce parea un loc ingust,
105
00:10:54,715 --> 00:11:01,592
si, prin urmare, Claudius Glaber a presupus ca nu va
avea nici o problema sa - i zdrobeasca pe Muntele Vezuviu.
106
00:11:04,056 --> 00:11:05,569
Plutarch descrie planul:
107
00:11:06,788 --> 00:11:12,559
�Claudius a ordonat soldatilor sai sa pazeasca singurul drum
de acces �ngust si dificil care conducea pe munte.
108
00:11:13,150 --> 00:11:17,528
Toate celelalte parti ale muntelui erau formate din
versanti abrupti si nu se putea circula pe ei. "
109
00:11:19,560 --> 00:11:23,761
Singura cale de coborare a lui Spartacus
si a sclavilor evadati este acum blocata.
110
00:11:24,740 --> 00:11:26,288
Asediul a �nceput.
111
00:11:29,789 --> 00:11:34,894
�n 73 �.C., Spartacus si tovarasul sau
Crixus refuza sa moara �n arena gladiatorilor.
112
00:11:35,750 --> 00:11:38,309
�mpreuna conduc o rebeliune a sclavilor,
113
00:11:38,509 --> 00:11:44,500
dar acum fugarii sunt prinsi pe Muntele Vezuviu
din sudul Italiei de Claudius, un ofiter roman.
114
00:11:47,627 --> 00:11:51,148
Sus pe munte, Spartacus si oamenii
sai �si planuiesc ingenioasa evadare,
115
00:11:51,348 --> 00:11:54,125
asa cum este descrisa �n
secolul al doilea de Plutarh.
116
00:11:56,559 --> 00:12:00,365
�Sclavii au taiat partile utile ale
vitei de vie si au tesut scari din ele.
117
00:12:01,204 --> 00:12:05,175
Erau puternice si suficient de lungi, asa
�nc�t, atunci c�nd au fost fixate �n v�rful piscurilor st�ncilor,
118
00:12:05,375 --> 00:12:08,685
ele au ajuns p�na la nivelul c�mpiei
de la poalele muntilor.
119
00:12:10,956 --> 00:12:14,507
Unul dintre lucrurile care sunt foarte
interesante legat de faza timpurie a revoltei lui Spartacus
120
00:12:14,707 --> 00:12:17,831
este modul �n care pare sa cunoasca
terenul mult mai bine dec�t oricine altcineva.
121
00:12:18,494 --> 00:12:20,580
In parte,
acest lucru poate fi deoarece pastorii
122
00:12:20,780 --> 00:12:24,820
si alti oameni care cunosc zona din jurul
muntelui Vezuviu se alatura lor, sunt empatici.
123
00:12:26,622 --> 00:12:29,637
Sclavii care s-au alaturat lui Spartacus
si grupului sau din mediul rural
124
00:12:29,837 --> 00:12:33,531
au fost probabil, la �nceput, �n mare parte pastori
125
00:12:33,731 --> 00:12:38,703
care erau sclavi care traiau independent,
care aveau deja arme si erau �n conditii fizice de exceptie
126
00:12:38,903 --> 00:12:42,233
care au devenit, atunci, soldati pentru
aceasta armata condusa de gladiatori.
127
00:12:44,233 --> 00:12:47,932
Spartacus si legiunea sa �n continua crestere
sunt capabili sa coboare de pe st�nca,
128
00:12:48,132 --> 00:12:50,315
ateriz�nd chiar dincolo
de tabara lui Claudius.
129
00:12:52,993 --> 00:12:56,545
Mai jos, romanii subestimeaza
solutia sclavilor.
130
00:12:58,332 --> 00:13:00,245
Trebuie sa va dati seama ca oamenii
care �i urmaresc seamana mai mult
131
00:13:00,445 --> 00:13:02,526
cu "politistii Keystone"(personaje
comice) dec�t cu legiunile lui Cezar.
132
00:13:03,306 --> 00:13:06,667
Acestia sunt tipi care nu fac
parte din unitatea militara obisnuita.
133
00:13:07,365 --> 00:13:10,372
Acestia sunt condusi de
ofiteri care nu sunt foarte buni ofiteri
134
00:13:10,857 --> 00:13:13,931
care probabil au foarte putine cunostinte privind mediul rural,
135
00:13:14,131 --> 00:13:16,492
pentru ca este zona �n care se trimit sclavii.
136
00:13:18,937 --> 00:13:21,334
Romanii depasesc cu mult renegatii,
137
00:13:21,534 --> 00:13:28,267
dar complotul �ndraznet al sclavilor este un testament al ingeniozitatii,
disperarii si urii lor fata de asupritorii lor romani.
138
00:13:30,591 --> 00:13:33,814
Si spre rusinea suprema
a armatei romane,
139
00:13:34,014 --> 00:13:39,855
aceste mii de soldati romani si comandantul
lor sunt atacati de aceasta mica trupa de gladiatori
140
00:13:40,555 --> 00:13:47,538
care i - au lovit din spate, urc�nd pe
st�nca pe fr�nghiile lor tesute din vita de vie.
141
00:13:54,051 --> 00:13:57,291
Cu acest succes, miscarea
creste, potrivit istoricului Appian.
142
00:13:59,098 --> 00:14:02,274
�Multi sclavi fugari si chiar unii
oameni liberi din mediul rural din jur
143
00:14:02,474 --> 00:14:05,033
au venit �n acest loc pentru
a se alatura lui Spartacus.
144
00:14:05,757 --> 00:14:08,676
Au �nceput sa organizeze raiduri
de banditi in asezarile din apropiere.
145
00:14:09,460 --> 00:14:13,346
De vreme ce Spartacus a �mpartit
profiturile raidului sau �n parti egale,
146
00:14:13,546 --> 00:14:16,406
in cur�nd a atras un numar
foarte mare de adepti ".
147
00:14:18,780 --> 00:14:25,433
Singurul grup pe care Spartacus nu l-a acceptat
�n trupa sa rebela au fost dezertorii din armata romana,
148
00:14:25,976 --> 00:14:29,377
ceea ce poate parea ciudat, si totusi e foarte logic.
149
00:14:30,115 --> 00:14:32,994
Acesti oameni au fost
tocmai cei lasi.
150
00:14:40,772 --> 00:14:42,369
Florus, autorul din secolul al doilea:
151
00:14:43,761 --> 00:14:47,057
�Sosirea zilnica a noilor recruti a format o adevarat armata.
152
00:14:47,811 --> 00:14:52,055
Au facut scuturi de forma neregulata din ramuri
acoperite cu piei de animale
153
00:14:52,255 --> 00:14:55,758
si sabii si sulite, topind catusele din cazarmile sclavilor.
154
00:14:59,999 --> 00:15:04,069
Ceea ce nu pot face, Spartacus si oamenii
lui recupereaza de la cadavre.
155
00:15:06,509 --> 00:15:13,309
Lucrul uimitor despre revolta lui Spartacus
este ca sclavii care sunt instruiti ca gladiatori
156
00:15:13,509 --> 00:15:16,454
se inarmeaza foarte repede ca soldati,
157
00:15:16,985 --> 00:15:21,053
ceea ce nu �nseamna ca lupta
�n acelasi mod �n care o face armata romana
158
00:15:21,214 --> 00:15:25,115
insa Spartacus �nsusi,
unele surse spun ca fusese soldat.
159
00:15:28,790 --> 00:15:35,757
De - a lungul anului 73 �.Hr., rebelii continua spre sud,
c�stig�nd �n numar si infrangand soldatii romani.
160
00:15:47,923 --> 00:15:52,727
Senatul cere altui magistrat, Comandantul
Publius Varinius, sa - i opreasca.
161
00:15:53,719 --> 00:16:01,621
Un calaret agil, Varinius aduce cel mai bun armasar cu el,
precum si simbolul traditional roman al puterii numit �Fasces�,
162
00:16:02,611 --> 00:16:05,338
un pachet de bastoane de lemn care �nconjoara un topor.
163
00:16:08,248 --> 00:16:13,942
Acest lucru a simbolizat puterea magistratilor
de a folosi forta pentru a face ordine
164
00:16:14,481 --> 00:16:18,547
bastoane pentru a bate civili sau soldati,
toporul pentru pedeapsa capitala.
165
00:16:19,613 --> 00:16:23,157
Toporul se punea �ntre bastoane doar atunci c�nd
comandantul se afla �n afara Romei,
166
00:16:23,705 --> 00:16:28,890
deoarece, �ntr-o campanie militara, comandantul are
putere data de legea martiala asupra trupelor sale.
167
00:16:31,498 --> 00:16:34,841
Dar simbolurile nu prea pareau sa ii foloseasca lui Varinius
�mpotriva unei armate de sclavi.
168
00:16:35,797 --> 00:16:39,814
Trupele lui Spartacus i-au ins�ngerat
propriile trupe, ucig�ndu-le co-comandantul.
169
00:16:40,709 --> 00:16:43,906
Varinius �si pregateste oamenii
ramasi pentru batalia ce urmeaza.
170
00:16:47,807 --> 00:16:54,716
Spartacus, familiarizat cu strategia romana, ram�ne
cu un pas �nainte, potrivit istoricului Sallust.
171
00:16:56,123 --> 00:16:59,269
"Pentru a evita un atac surpriza
�n timp ce au atacat satele,
172
00:16:59,469 --> 00:17:02,625
rebelii au fixat cadavre
proaspete la portile taberei lor,
173
00:17:02,825 --> 00:17:06,756
astfel �nc�t romanii sa
creada ca acolo se aflau paznici."
174
00:17:08,058 --> 00:17:14,763
Odata decorul fixat, renegatii sunt liberi sa atace
romanii dupa bunul plac, luandu - i complet prin surprindere.
175
00:17:19,346 --> 00:17:20,725
Forta lui Spartacus este
de-a dreptul de speriat.
176
00:17:21,263 --> 00:17:26,200
Corpul de "ofiteri", sa le spunem asa, sunt acesti superb
instruiti gladiatori cu experienta foarte dura in lupta.
177
00:17:26,977 --> 00:17:28,550
Deci ei vor razbunare.
178
00:17:29,109 --> 00:17:37,831
Aceasta armata doreste libertate, dar vor, de asemenea, sa
arate stap�nilor romani ca sunt barbati, nu doar instrumente.
179
00:17:42,465 --> 00:17:49,410
Prin ingeniozitatea sa, Spartacus marcheaza o alta victorie asupra
arogantului Varinius si ia prizonieri din armata romana.
180
00:17:50,052 --> 00:17:53,534
Istoricul din secolul al II-lea
Appian �nregistreaza umilinta Romei.
181
00:17:54,914 --> 00:18:00,266
�Romanii inca nu au considerat asta un razboi adevarat,
ci mai degraba raiduri si jafuri de banditi,
182
00:18:00,413 --> 00:18:02,929
Dar acesti banditi i - au �nvins pe romani .
183
00:18:03,448 --> 00:18:07,184
Spartacus chiar a capturat propriul
cal al lui Varinius, chiar de sub el.
184
00:18:07,858 --> 00:18:12,066
Acest comandant roman a fost cat pe-aici
sa fie luat prizonier de un gladiator."
185
00:18:13,836 --> 00:18:18,912
Victoria este cu at�t mai dulce atunci c�nd Spartacus
fura �fasciile�, simbolul suprem al puterii romane.
186
00:18:21,438 --> 00:18:30,184
C�nd Spartacus �l surprinde pe Varinius �n lupta si reuseste sa
surprinda nu numai calul sau de sub el, ci si fasciile sale,
187
00:18:31,202 --> 00:18:34,699
aceasta este o lovitura extraordinara
pentru credibilitatea lui Varinius,
188
00:18:34,899 --> 00:18:39,270
dar si pentru puterea statului
roman simbolizat �n acele fascii.
189
00:18:41,165 --> 00:18:46,410
Spartacus devine un personaj faimos si
de temut si acum comanda 70.000 de rebeli.
190
00:18:47,059 --> 00:18:51,643
Dar tensiunea se construieste �ntre popularul
sclav general al armatei si prietenul sau, Crixus.
191
00:18:58,277 --> 00:19:01,803
Deci Spartacus le arata romanilor,
�Sunt la fel de bun ca voi".
192
00:19:02,003 --> 00:19:04,424
Eu, Spartacus, am luptat �n armata romana.
193
00:19:04,624 --> 00:19:07,058
Am aceeasi �ntelegere a libertatii.
194
00:19:07,611 --> 00:19:12,522
Am aceeasi �ntelegere a valorii vietii si a
mortii pentru fiecare om, sclav sau om liber. "
195
00:19:15,492 --> 00:19:19,232
Dar Crixus devine obsedat
de dorinta lui de razbunare.
196
00:19:19,596 --> 00:19:24,821
El nu le arata soldatilor romani nici o mila,
scrie istoricul din secolul al V-lea Orosius.
197
00:19:26,556 --> 00:19:30,336
"Au organizat lupte de gladiatori,
folosind prizonierii pe care i - au luat.
198
00:19:30,913 --> 00:19:34,147
Cei care fusesera c�ndva
spectacolul acum erau spectatori."
199
00:19:38,477 --> 00:19:41,099
Sclavii au devenit mai
violenti cu succesul lor.
200
00:19:41,752 --> 00:19:45,224
Crixus �i �ncuraja, �n timp ce
Spartacus pleda pentru ordine.
201
00:19:46,462 --> 00:19:48,014
Unitatea lor �ncepe sa se destrame.
202
00:19:56,505 --> 00:20:01,637
Apoi Crixus �si face miscarea, dezlantuind furia
sclavilor �mpotriva civililor romani fara aparare.
203
00:20:03,214 --> 00:20:04,840
Istoricul Sallust descrie ce se �nt�mpla:
204
00:20:07,635 --> 00:20:13,077
�Sclavii fugari au �nceput imediat sa violeze fete tinere si
femei casatorite, ucig�ndu - i pe cei care au �ncercat sa se opuna.
205
00:20:13,661 --> 00:20:19,218
Spartacus �nsusi nu avea nici o putere sa - i opreasca,
chiar daca i - a rugat �n mod repetat sa se opreasca ".
206
00:20:44,329 --> 00:20:46,773
P�na acum, sclavii erau unificati �mpotriva Romei.
207
00:20:47,299 --> 00:20:48,786
Acum �ncep sa se �ntoarca unul �mpotriva celuilalt.
208
00:20:50,328 --> 00:20:52,143
Este momentul pe care l-au asteptat romanii.
209
00:20:55,846 --> 00:20:57,271
Sudul Italiei, 72 �.C.,
210
00:20:57,471 --> 00:21:04,712
Sclavul Spartacus si armata sa de rebeli au reusit sa �nvinga
si sa umileasca trupele romane trimise sa ii opreasca.
211
00:21:05,493 --> 00:21:11,607
Dar acum, cand tovarasul sau Crixus �si exercita
propria autoritate, conflictul vine din interior.
212
00:21:15,455 --> 00:21:20,221
�n tabara improvizata a sclavilor, Spartacus
�si face planuri sa traverseze Alpii,
213
00:21:20,421 --> 00:21:24,435
dar Crixus are idei proprii,
scrie istoricul Sallust.
214
00:21:25,619 --> 00:21:30,985
"Crixus si oamenii sai au vrut sa marseze direct �mpotriva inamicului,
pentru a forta o confruntare armata.
215
00:21:32,079 --> 00:21:35,523
Spartacus, pe de alta
parte, a avut o solutie diferita."
216
00:21:38,520 --> 00:21:41,719
Crixus contesta deschis capacitatea
prietenului sau de a conduce.
217
00:21:44,283 --> 00:21:48,745
Unul dintre lucrurile interesante despre revolta
lui Spartacus este ca el nu pare sa fi avut un plan.
218
00:21:49,125 --> 00:21:56,188
�n zona �n care este, acum are zeci de mii de suporteri
si trebuie sa se mute dintr-o zona �ntr-alta a Italiei
219
00:21:56,388 --> 00:21:58,069
pentru a se asigura ca toata lumea are ce m�nca.
220
00:22:00,443 --> 00:22:05,289
Nerabdator, Crixus abandoneaza tabara de sclavi,
lu�nd cu el o factiune de soldati rebeli.
221
00:22:06,003 --> 00:22:08,918
Spartacus este acum lasat
sa - si conduca oamenii singur.
222
00:22:13,226 --> 00:22:15,697
Cei doi barbati parcurg
cai diferite �n Italia.
223
00:22:18,328 --> 00:22:21,659
Cu armata sclavilor acum �mpartita,
Roma se pregateste sa loveasca din greu.
224
00:22:22,315 --> 00:22:28,416
Consulii Lucius Gellius Publicola si Gnaeus Cornelius
Lentulus se �nt�lnesc pentru a - si planifica strategia.
225
00:22:29,989 --> 00:22:35,569
Romanii s-au g�ndit simultan la
sclavi ca fiind sub-umani demni de dispret,
226
00:22:35,769 --> 00:22:42,978
dar au recunoscut si ca acesti sclavi au avut un
succes extraordinar �n lupta �mpotriva lor.
227
00:22:42,988 --> 00:22:45,633
Deci, �n multe feluri, acest lucru a fost cel mai rau cosmar al lor
228
00:22:45,807 --> 00:22:51,205
ca acesti sclavi sa - i
�nvinga iar si iar pe c�mpul de lupta.
229
00:22:53,958 --> 00:22:59,663
Aceasta rebeliune neobisnuita arata acum mai mult
ca un adevarat razboi, si cere un plan de lupta serios.
230
00:23:06,957 --> 00:23:11,160
Fiecare sat �n care Spartacus intra ar
putea tine o capcana sau o ambuscada
231
00:23:11,360 --> 00:23:14,030
sau uneori, potrivit
lui Sallust, un prieten.
232
00:23:16,328 --> 00:23:17,199
Spartacus.
233
00:23:19,987 --> 00:23:23,243
Multi sclavi din orase
erau, prin natura, aliati empatici
234
00:23:23,443 --> 00:23:26,376
si ofereau lucruri
pe care stap�nii lor le - au ascuns
235
00:23:26,573 --> 00:23:30,356
sau isi t�rau stap�nii afara din ascunzatorile lor.
236
00:23:31,809 --> 00:23:37,255
Acesti nobili sunt dati ca premii armatei
pentru a umili si mai mult aristocratia Republicii.
237
00:23:38,278 --> 00:23:44,314
De la camarazii sai sclavi, Spartacus aduna si
m�ncare, arme, si mai multi soldati pentru cauza sa,
238
00:23:44,514 --> 00:23:46,731
dar eforturile Romei cresc si ele.
239
00:23:52,898 --> 00:23:56,360
�n Muntii Garganus din coasta de est
a Italiei, Crixus si factiunea sa
240
00:23:56,560 --> 00:23:59,219
sunt vanate de trupele
comandantului roman Gellius.
241
00:24:00,581 --> 00:24:01,941
Scriitorul Plutarch scrie despre asta:
242
00:24:02,915 --> 00:24:06,110
"Gellius a pornit un atac
surpriza asupra fortelor lui Crixus,
243
00:24:06,310 --> 00:24:09,970
care, din cauza arogantei lor,
se despartisera de Spartacus ".
244
00:24:12,971 --> 00:24:14,153
Istoricul Appian:
245
00:24:14,732 --> 00:24:17,244
�Crixus era la comanda a 30.000 de barbati.
246
00:24:17,950 --> 00:24:21,262
Au pierit doua treimi,
inclusiv Crixus �nsusi ".
247
00:24:27,999 --> 00:24:31,421
Armata Romana inregistreaza prima
sa victorie majora �mpotriva rebelilor.
248
00:24:32,004 --> 00:24:34,580
Dar maestrul este �nca �n libertate.
249
00:24:35,645 --> 00:24:39,785
Romanii nu zabovesc pe c�mpul mortii si
se �ndreapta spre Spartacus spre a-l zdrobi..
250
00:24:42,516 --> 00:24:46,462
Orchestrand o miscare de "penseta",
comandantii romani Gellius si Lentulus
251
00:24:46,662 --> 00:24:50,493
asteapta prada de o parte si de alta a
trecatorii montane.
252
00:24:53,358 --> 00:24:58,038
Dar strategia lor simpla nu �i pregateste
pentru o armata de sclavi disperati.
253
00:25:00,293 --> 00:25:02,909
Unul dintre cele mai importante lucruri
legate de revolta lui Spartacus
254
00:25:03,109 --> 00:25:06,533
a fost ca a izbucnit �ntr-un moment �n care cele
mai bune armate romane nu erau �n Italia.
255
00:25:07,234 --> 00:25:09,026
Erau �n Spania sau erau plecate �n Turcia.
256
00:25:09,623 --> 00:25:13,156
Trupele care au fost trimise �mpotriva
lui Spartacus fusesera recent constituite.
257
00:25:19,378 --> 00:25:20,742
Istoricul Appian:
258
00:25:21,261 --> 00:25:25,917
�Spartacus a luptat cu toate si a �nvins pe
r�nd fiecare armata romana.
259
00:25:26,797 --> 00:25:31,096
Romanii au fost nevoiti sa fuga de pe c�mpul
de lupta �n mare confuzie si haos. "
260
00:25:39,072 --> 00:25:42,525
Ofiterii romani s-au confruntat cu o provocare
militara cu adevarat formidabila,
261
00:25:42,725 --> 00:25:48,261
iar Corpul Ofiterilor Romani, nefiind instruiti profesional,
pur si simplu nu au fost la �naltime.
262
00:25:51,093 --> 00:25:53,787
�nca o data, Spartacus a revendicat
victoria asupra armatei romane.
263
00:25:59,169 --> 00:26:00,738
Dar de data aceasta,
victoria nu este suficienta.
264
00:26:01,542 --> 00:26:04,584
Spartacus cere razbunare de
s�nge pentru moartea lui Crixus.
265
00:26:05,560 --> 00:26:09,106
El sacrifica 300 de prizonieri romani.
266
00:26:10,374 --> 00:26:14,292
�ncepe sa se transforme �n
aceasta figura contra-guvernamentala
267
00:26:14,492 --> 00:26:18,706
sarbatorind �nfr�ngerea magistratilor romani,
executand prizonieri romani
268
00:26:18,787 --> 00:26:21,752
distrugand proprietatile celor bogati �n mediul rural,
269
00:26:22,152 --> 00:26:26,995
oferind �ntr - adevar o alternativa
regimului actual si de aici �si trage puterea.
270
00:26:29,051 --> 00:26:32,898
Cu aceasta victorie, armata lui Spartacus are
sansa de a fugi din Italia si sa fie liberi.
271
00:26:33,667 --> 00:26:37,672
Dar, �n schimb, barbatii aleg sa ram�na �n
imperiul pe care �l dispretuiesc at�t de mult.
272
00:26:39,344 --> 00:26:44,839
Nu este �n �ntregime clar de ce fortele lui
Spartacus s-au �ntors din nordul Italiei.
273
00:26:45,400 --> 00:26:49,553
s-au bucurat de succes
p�na la punctul �n care erau imbatati de el
274
00:26:49,838 --> 00:26:51,322
si voiau sa continue
275
00:26:51,528 --> 00:26:58,312
si, mai degraba dec�t sa plece, sa se intoarca
acasa la viata de dinainte de sclavie,
276
00:26:58,512 --> 00:27:00,542
voiau sa continue sa lupte.
277
00:27:01,999 --> 00:27:07,117
Fortele sale se �ndreapta spre sud spre orasul
Thuri, unde stabilesc o baza de operatii.
278
00:27:12,082 --> 00:27:15,793
�n al treilea an al rebeliunii sclavilor,
Roma se considera neputincioasa.
279
00:27:17,528 --> 00:27:19,945
Senatul il solicita pe
Marcus Licinius Crassus,
280
00:27:20,145 --> 00:27:24,558
un nobil �nstarit care iubeste gloria
aproape la fel de mult pe c�t iubeste banii.
281
00:27:30,427 --> 00:27:37,657
Voia sa fie �n v�rful societatii romane,
si asta necesita c�stigarea victoriilor militare
282
00:27:38,006 --> 00:27:41,545
si astfel a fost dornic
de a il �nfrange pe Spartacus,
283
00:27:41,745 --> 00:27:47,775
lucru pe care il credea usor de facut pentru ca sclavii,
p�na la urma, nu puteau fi cu adevarat periculosi.
284
00:27:51,247 --> 00:27:55,627
Dar Crassus, �nvat�nd din esecul
altora, nu - si va subestima dusmanul.
285
00:27:56,172 --> 00:28:00,115
Fiind un comandant care foarte disciplinat,
el �si ia misiunea �n serios,
286
00:28:00,315 --> 00:28:02,670
pentru gloria lui si pentru binele Romei.
287
00:28:06,642 --> 00:28:11,959
Armata �n crestere a sclavilor rebeli a lui Spartacus
a devenit bine organizata si aparent imbatabila.
288
00:28:13,584 --> 00:28:20,105
Acum, Marcus Licinius Crassus s-a dedicat pe sine si
armata sa considerabila distrugerii lor.
289
00:28:23,036 --> 00:28:28,241
Dar Crassus gaseste fortele romane nedisciplinate,
lase si gata sa se retraga �n lupta.
290
00:28:31,668 --> 00:28:33,722
Crassus nu va suporta acest lucru.
291
00:28:34,314 --> 00:28:38,539
Dupa ce a suferit o �nfr�ngere umilitoare
�mpotriva rebelilor, el ia masuri drastice.
292
00:28:40,151 --> 00:28:45,153
El va �nvata trupele sale sensul
ascultarii prin pedeapsa decimarii.
293
00:28:50,085 --> 00:28:55,485
Decimarea a fost o pedeapsa terifianta, pentru ca barbatii
erau luati �n mod arbitrar- fiecare al zecelea om.
294
00:28:55,957 --> 00:28:57,081
Poate ca tu nu ai fugit.
295
00:28:57,281 --> 00:29:00,104
Poate ca restul unitatii a
fugit si tu ai ramas sa lupti,
296
00:29:00,304 --> 00:29:03,465
dar daca nu existau martori, ai putea fi
scos afara ca fiind al zecelea om.
297
00:29:03,887 --> 00:29:05,575
Asa ca ai stat �ntr-o teroare absoluta st�nd �n linie
298
00:29:05,775 --> 00:29:10,049
nestiind daca tu vei fi cel care va
fi scos, iar moartea ta va fi oribila,
299
00:29:10,499 --> 00:29:14,407
pentru ca prietenii tai vor trebui sa te
bata p�na la moarte cu bete si bastoane.
300
00:29:14,745 --> 00:29:16,952
Nu va fi o moarte rapida sau onorabila.
301
00:29:17,187 --> 00:29:20,297
Nu vei fi �njunghiat sau nu vei primi aprobarea sa te sinucizi.
302
00:29:20,765 --> 00:29:24,909
Vei fi dezonorat, si e nevoie de
mult timp pentru a fi batut p�na la moarte.
303
00:29:27,437 --> 00:29:32,959
Prin decimare, Crassus face ca trupele sale sa se teama
de el mai mult dec�t se tem de Spartacus, dusmanul lor.
304
00:29:35,052 --> 00:29:40,161
Era menit sa - i faca de rusine pe barbatii
care bateau, precum si pe omul care era ucis,
305
00:29:40,361 --> 00:29:43,262
chiar daca poate
nu ar fi fost responsabil personal.
306
00:29:45,657 --> 00:29:50,807
�n numele disciplinei, in jur de 4.000 de barbati
�si �ntalnesc moartea agonizanta �n acest fel.
307
00:29:52,192 --> 00:29:54,020
Dar brutalitatea �si dovedeste utilitatea.
308
00:29:54,309 --> 00:29:57,972
Crassus obtine o victorie �n urmatoarea
sa lupta �mpotriva armatei rebele.
309
00:30:14,142 --> 00:30:17,671
Spre deosebire de adversarii anteriori ai lui Spartacus,
Crassus era un soldat cu adevarat experimentat.
310
00:30:18,385 --> 00:30:21,756
Stia sa antreneze o armata.
Stia cum sa isi dirijeze armata.
311
00:30:21,956 --> 00:30:23,898
Avea experienta necesara.
312
00:30:24,532 --> 00:30:28,898
si acum pentru prima data, Spartacus
se confrunta cu un adevarat general roman
313
00:30:29,681 --> 00:30:32,754
nu cu un politician care
conduce un grup de barbati fara experienta.
314
00:30:37,790 --> 00:30:43,933
Fortele angajate- o armata romana extrem de instruita si
capabila �mpotriva unei trupe de rebeli violenti disperati.
315
00:30:44,680 --> 00:30:48,988
Cu Crassus �n lupta, echilibrul a �nceput
sa se �ndrepte �mpotriva lui Spartacus.
316
00:30:59,188 --> 00:31:02,549
Urmariti de armata lui Crassus,
sclavii renegati fug �n sud,
317
00:31:02,749 --> 00:31:06,053
dar Spartacus si -a planificat deja urmatoarea miscare.
318
00:31:11,152 --> 00:31:12,924
Piratii controleaza
apele din jurul Italiei.
319
00:31:13,897 --> 00:31:17,753
Ca si Spartacus, ei traiesc sfidand
legile romane... sau oricare lege.
320
00:31:18,527 --> 00:31:21,577
Ei raspund doar la aur
si fac trafic de sclavi.
321
00:31:22,458 --> 00:31:24,935
Spartacus trimite
mesageri sa negocieze cu ei.
322
00:31:28,150 --> 00:31:32,625
Spartacus a �ncercat totul pentru a - si
scoate oamenii din Italia �n siguranta.
323
00:31:33,311 --> 00:31:37,666
�n cele din urma, �n disperare, a facut o
�ntelegere cu diavolul, cu piratii cilicieni.
324
00:31:38,405 --> 00:31:40,847
Cilicia este o parte din
ceea ce este astazi Turcia.
325
00:31:41,514 --> 00:31:44,597
si erau faimosi, acesti pirati, pentru atacarea corabiilor
326
00:31:44,797 --> 00:31:48,265
dar erau faimosi si ca cei mai mari proprietari
de sclavi din Mediterana.
327
00:31:49,395 --> 00:31:53,093
Piratii cilicieni au facut multi bani
prin capturarea si v�nzarea sclavilor.
328
00:31:57,387 --> 00:31:58,694
Asa ca Spartacus trebuia sa stie
329
00:31:58,894 --> 00:32:03,633
ca atunci c�nd a facut o �ntelegere cu piratii cilicieni
pentru a-si aduce navele �n Italia si a-si evacua oamenii,
330
00:32:03,833 --> 00:32:08,840
exista un pericol real ca piratii cilicieni sa - i v�nda
pur si simplu oamenii ca sclavi.
331
00:32:19,228 --> 00:32:24,768
Probabil ca avea �n minte sa treaca �n Sicilia
si sa ocupe insula,
332
00:32:25,024 --> 00:32:29,195
aproape preluand - o ca pe un nou teritoriu,
un nou stat
333
00:32:29,395 --> 00:32:35,082
�n care acesti rebeli ar fi putut sa se
confrunte cu Roma �n conditiile lor.
334
00:32:38,530 --> 00:32:40,433
Sclavii si piratii se pun de acord si incheie
o �ntelegere.
335
00:32:41,833 --> 00:32:45,880
Cilicienii sunt de acord sa transporte
2.000 dintre sclavi spre Messina, �n Sicilia.
336
00:32:47,744 --> 00:32:51,929
Spartacus spera sa - si extinda rebeliunea
�n timp ce ocoleasca trupele lui Crassus.
337
00:32:55,801 --> 00:32:59,504
Nu au nici un moment de pierdut,
caci legiunile lui Crassus se apropie,
338
00:32:59,704 --> 00:33:03,565
pregatite sa prinda si sa macelareasca
sclavii ca pe fiarele salbatice.
339
00:33:10,286 --> 00:33:15,496
Ajunsi inainte de romani, Spartacus si hoarda lui
ajung la v�rful peninsulei si nu gasesc nave.
340
00:33:16,297 --> 00:33:19,553
Piratii i - au tradat,
iar romanii se apropie.
341
00:33:23,059 --> 00:33:26,268
Acum, Spartacus trebuie sa �ncerce
sa lupte pentru a iesi din Italia,
342
00:33:26,455 --> 00:33:31,475
�mpotriva unei armate care a
fost disciplinata de Crassus
343
00:33:32,269 --> 00:33:38,103
si care va putea �n sf�rsit sa afiseze tactica
si disciplina care facea o armata romana at�t de formidabila.
344
00:33:46,678 --> 00:33:48,078
Crassus joaca inteligent.
345
00:33:48,611 --> 00:33:50,865
El cunoaste puterea
fortelor lui Spartacus.
346
00:33:51,488 --> 00:33:53,153
Stie, de asemenea, ca
timpul este de partea lui.
347
00:33:54,290 --> 00:33:57,688
El �i va infometa pe rebeli, incercuindu-i, scrie Plutarh.
348
00:33:59,348 --> 00:34:05,064
�Aceasta mare si dificila lucrare
a perfectionat-o �ntr-un interval de timp extrem de scurt
349
00:34:05,751 --> 00:34:07,914
fac�nd un sant de la o mare la alta.
350
00:34:08,114 --> 00:34:12,335
Deasupra marginii pam�ntului si peste el,
a construit un zid foarte �nalt si puternic ".
351
00:34:18,071 --> 00:34:20,930
Crassus a fost un general roman
foarte modern, care, printre altele,
352
00:34:21,130 --> 00:34:25,123
a stiut sa foloseasca fortificatiile de c�mp
si asta �l vedem fac�nd cu Spartacus.
353
00:34:29,903 --> 00:34:34,375
Proiectul, lung de 35 de mile,
inalt p�na la 15 metri �naltime, este imens.
354
00:34:35,117 --> 00:34:37,026
Biograful din secolul al doilea Plutarh.
355
00:34:38,151 --> 00:34:42,286
"C�nd proviziile au �nceput sa se
termine si Spartacus a dorit sa plece de pe peninsula
356
00:34:42,486 --> 00:34:45,136
si-a dat seama de impedimentul format de perete."
357
00:34:48,313 --> 00:34:50,313
Spartacus este fortat sa se deplaseze spre interior.
358
00:34:50,885 --> 00:34:54,989
si totusi, fiecare �ncercare de a se deplasa spre
nord este respins de perete.
359
00:34:55,171 --> 00:34:58,236
Dupa 3 ani de atacuri,
fortele rebele au fost inchise ca intr-o cusca.
360
00:35:02,606 --> 00:35:06,555
Dar Senatul, care a ordonat
lui Crassus sa puna rapid capat rebeliunii,
361
00:35:06,755 --> 00:35:10,177
s-a saturat sa astepte
rezultate, potrivit istoricului Appian.
362
00:35:11,923 --> 00:35:14,429
"C�nd romanii au aflat de
tactica de asediu a lui Crassus,
363
00:35:14,586 --> 00:35:18,976
au considerat ca nu merita ca aceasta
lupta �mpotriva gladiatorilor sa fie prelungita.
364
00:35:21,621 --> 00:35:25,919
Un mesager ajunge �n tabara lui Crassus,
purt�nd stiri de la Roma care il vor infuria.
365
00:35:26,119 --> 00:35:30,946
Senatul si - a pierdut credinta �n el si i-a
incredintat sarcina celui mai mare rival al sau.
366
00:35:34,408 --> 00:35:38,170
Talentatul general Pompei cel Mare
se �ntoarce din Spania ca erou,
367
00:35:38,370 --> 00:35:41,148
dupa ce a zdrobit acolo
o rascoala s�ngeroasa.
368
00:35:41,670 --> 00:35:45,110
I s-a ordonat sa puna odata capat rebeliunii sclavilor.
369
00:35:47,806 --> 00:35:51,372
Pompei a fost probabil unul dintre cei mai
buni generali pe care Roma i-a avut vreodata
370
00:35:52,015 --> 00:35:57,420
si Pompei era, ca Crassus, extrem de ambitios si
avea o mai mare reputatie militara dec�t Crassus.
371
00:36:00,334 --> 00:36:02,819
El are o pasiune enorma pentru gesturi teatrale.
372
00:36:03,320 --> 00:36:06,623
El are un mod de a - si proiecta
imaginea �n jurul lumii romane.
373
00:36:07,572 --> 00:36:10,806
Are un fler de politician pe care sa fiu sincer,
alti politicieni din timpul sau nu il au.
374
00:36:12,624 --> 00:36:16,346
Acum a plecat sa - l invinga pe Spartacus
si sa-i fure lui Crassus gloria,
375
00:36:16,546 --> 00:36:19,401
asta daca nu cumva Crassus
reuseste sa i-o ia inainte.
376
00:36:20,119 --> 00:36:22,229
Sunt doi c�ini dupa aceeasi vulpe.
377
00:36:25,827 --> 00:36:26,498
71 i.C.
378
00:36:27,142 --> 00:36:31,656
Abandonat de piratii din Italia de sud,
supravietuitorii revoltei sclavului Spartacus
379
00:36:31,856 --> 00:36:34,848
sunt blocati �n fata trupelor
generalului Crassus.
380
00:36:36,024 --> 00:36:43,127
Si iata ca vine marele general Pompei, o noua amenintare
la onoarea lui Crassus si la viata lui Spartacus.
381
00:36:46,529 --> 00:36:51,453
Spartacus este din nou pe drum, dupa ce a infrant
asediul pe care Crassus l-a construit at�t de atent.
382
00:36:52,275 --> 00:36:54,398
Appian �i descrie evadarea.
383
00:36:55,424 --> 00:37:02,173
�El a organizat atacuri bruste la scara mica asupra asediatorilor sai
�n puncte bine alese, lovindu-i brusc si violent.
384
00:37:02,382 --> 00:37:06,177
El a rastignit prizonierul roman ca o
demonstratie vizuala in fata propriilor sai oameni
385
00:37:06,377 --> 00:37:09,125
ca ei sa vada ceea ce li s-ar �nt�mpla daca el nu ar c�stiga."
386
00:37:10,220 --> 00:37:16,478
Pe masura ce rebelii au strabatut satele,
Spartacus si armata lui afla ca pericolul s-a dublat,
387
00:37:16,678 --> 00:37:20,265
auzind vestea ca Pompei este, de asemenea, pe urmele lor.
388
00:37:24,063 --> 00:37:28,740
Pompei si-a creat deja o reputatie de tip care face "curatenie".
389
00:37:29,317 --> 00:37:35,683
El avea sa se prezinte la sf�rsitul unei lupte infricosator de grele
390
00:37:35,883 --> 00:37:39,198
si pleaca cu gloria de a o fi terminat.
391
00:37:40,953 --> 00:37:46,581
Pe masura ce Pompei se apropie, Crassus devine mai
frenetic sa zdrobeasca rebeliunea �nainte ca el sa ajunga.
392
00:37:47,581 --> 00:37:53,317
Spartacus, incercuit, asteptand sa fie atacat, trimite
un mesager catre Crassus oferind un armistitiu.
393
00:37:56,486 --> 00:38:00,469
Spartacus ram�ne �ncrezator,
astept�nd vesti de la Crassus.
394
00:38:01,171 --> 00:38:05,490
Este sigur ca romanii sunt gata sa asculte,
desi rebelii �si pastreaza sabiile ascutite.
395
00:38:07,242 --> 00:38:12,774
Spartacus �ncearca sa negocieze cu liderii
romani, deoarece Spartacus se vede ca om liber.
396
00:38:13,135 --> 00:38:18,575
Asa isi �ncepuse viata si Spartacus si - a condus
armata ca o armata romana,
397
00:38:18,816 --> 00:38:22,610
ca si cum ar fi avut aceeasi
onoare ca si adversarii sai, romanii.
398
00:38:24,402 --> 00:38:28,907
Dar c�nd mesagerul sau se �ntoarce, este clar
ca romanii nu il vad pe Spartacus �n acest fel.
399
00:38:29,685 --> 00:38:31,325
Este un sclav si un dusman.
400
00:38:31,525 --> 00:38:36,143
Cu negocierile esuate, ziua de
care Spartacus s-a temut este aici.
401
00:38:37,246 --> 00:38:42,023
Chiar daca �l bate pe Crassus �n
lupta, Pompei il va urmari.
402
00:38:42,789 --> 00:38:45,711
Spartacus nu se poate retrage.
Nu se poate preda.
403
00:38:47,161 --> 00:38:49,055
Biograful din secolul al doilea Plutarh:
404
00:38:49,878 --> 00:38:55,701
�Spartacus a recunoscut ca m�na lui a fost fortata si si-a aranjat
�ntreaga armata �n formatiunea de lupta.
405
00:38:56,145 --> 00:39:00,133
C�nd i - a fost adus calul, Spartacus
si - a scos sabia si a ucis animalul.
406
00:39:02,241 --> 00:39:07,043
El a proclamat ca, daca ar c�stiga
batalia, nu ar avea nevoie de cal.
407
00:39:07,243 --> 00:39:09,203
El ar avea mii de cai la dispozitie.
408
00:39:09,750 --> 00:39:12,110
Daca ar fi sa piarda batalia, de
asemenea, nu ar avea nevoie de un cal.
409
00:39:12,777 --> 00:39:18,299
Apoi a descalecat, si s-a alaturat
soldatilor de infanterie din trupa sa
410
00:39:18,499 --> 00:39:21,711
si a pornit la lupta p�na la final.
411
00:39:24,259 --> 00:39:28,253
Crassus si armata sa se �nt�lnesc cu Spartacus �n
apropiere de Brundisium (Brindisi) pe calc�iul Italiei.
412
00:39:45,009 --> 00:39:46,273
Si asa �ncepe batalia.
413
00:39:46,884 --> 00:39:52,040
Trei ani de revolta au dus la
acest meci decisiv �ntre Crassus si Spartacus,
414
00:39:52,240 --> 00:39:55,219
cea mai mare confruntare �ntre doua armate puternice.
415
00:40:07,309 --> 00:40:11,561
O sursa relateaza ca a fost at�t de grav ranit �n picior
416
00:40:11,761 --> 00:40:15,914
�nc�t a trebuit sa coboare �n genunchi,
dar a refuzat sa renunte sa lupte.
417
00:40:26,062 --> 00:40:28,297
Potrivit istoricului Appian:
418
00:40:28,769 --> 00:40:32,151
�Au fost atat de multi morti,
�nc�t nu a fost posibila numararea lor.
419
00:40:33,215 --> 00:40:35,255
Corpul lui Spartacus
nu a fost niciodata gasit �.
420
00:40:37,552 --> 00:40:42,431
Spartacus nu a profitat niciodata de ocazie pentru a se
�ndeparta, lucru pe care l-ar fi putut face de unul singur.
421
00:40:43,049 --> 00:40:47,064
Deci Spartacus a fost un om care a
aratat ca are un simt al onoarii,
422
00:40:47,264 --> 00:40:50,454
Un simt al onorii cel putin la fel
de profund si la fel de sincer
423
00:40:50,654 --> 00:40:53,545
ca cel al oricarui roman care
nu a fost niciodata sclav.
424
00:40:58,847 --> 00:41:02,862
Crassus �i urmareste pe supravietuitori,
ucigand oricati a gasit
425
00:41:03,062 --> 00:41:08,490
cu exceptia a 6.000 pe care �i captureaza si ii
rastigneste pe drumul principal spre Roma.
426
00:41:11,703 --> 00:41:19,031
Au fost rastigniti si pusi cam de la 9 p�na
la 12 de metri unul de altul pe distanta de 200 km.
427
00:41:19,490 --> 00:41:23,211
Asadar, va puteti imagina
duhoarea si vederea dezgustatoare
428
00:41:23,411 --> 00:41:27,003
pe care oricine ar fi avut-o calatorind pe acel drum.
429
00:41:27,790 --> 00:41:32,838
Daca ai fi roman, aceasta duhoare
ti-ar fi mirosit a sclavi morti.
430
00:41:33,277 --> 00:41:38,701
Te - ai fi bucurat sa-i vezi pe acesti oameni,
desi �n forma lor dezgustatoare, �n descompunere.
431
00:41:38,902 --> 00:41:40,933
Daca ai fost sclav,
acesta ar fi fost un mesaj.
432
00:41:41,133 --> 00:41:44,637
Asta te-ar astepta daca te-ai
revolta �mpotriva puterii Romei.
433
00:41:50,479 --> 00:41:56,760
Crassus �nvinge rebeliunea sclavilor,
desi unii dintre rebeli au norocul sa scape macelului
434
00:41:56,960 --> 00:41:59,891
p�na c�nd Pompei, fara sa se dezminta, are ultimul cuvant..
435
00:42:02,534 --> 00:42:06,188
Pompei a reusit sa se prezinte
la timp ca sa urmareasca
436
00:42:06,388 --> 00:42:11,998
pe cei cca 5.000 de gladiatori care
au reusit sa scape de aceasta lupta, de aceasta mare lupta,
437
00:42:12,198 --> 00:42:16,508
si i-a capturat sau i-a ucis pe cei ramasi.
438
00:42:18,862 --> 00:42:23,339
Apoi, potrivit lui Plutarh, Pompei
se asigura ca primeste toate laudele.
439
00:42:24,727 --> 00:42:29,274
�Pompei a scris apoi Senatului ca,
desi Crassus �i �nvinsese pe gladiatori �n lupta
440
00:42:29,474 --> 00:42:32,073
Pompei a stins
razboiul p�na la radacinile sale. "
441
00:42:33,671 --> 00:42:35,477
Cariera lui Pompei este foarte interesanta.
442
00:42:35,677 --> 00:42:38,618
De fapt, Pompei la un moment dat a
fost acuzat ca a fost un "vultur".
443
00:42:39,150 --> 00:42:41,577
Se hraneste cu uciderile
facute de alti oameni.
444
00:42:44,025 --> 00:42:47,211
Romanii s-au grabit sa dea uitarii aceasta rebeliune
ur�ta a sclavilor.
445
00:42:47,998 --> 00:42:50,606
C�nd totul s-a terminat,
Pompei primeste un triumf,
446
00:42:50,806 --> 00:42:54,366
cea mai �nalta onoare romana,
pentru lupta sa cu dusmanii din Spania.
447
00:42:55,399 --> 00:43:02,423
Crassus primeste abia o felicitare minora pentru eforturile
sale �mpotriva sclavilor comuni care au terorizat Italia.
448
00:43:07,396 --> 00:43:12,812
Desi sf�rsitul lui Spartacus �n 71 �.C. marcheaza sf�rsitul
rebeliunii sclavilor din Roma,
449
00:43:13,548 --> 00:43:17,773
sclavia continua sa consolideze economia
imperiului in curs de extindere
450
00:43:17,973 --> 00:43:20,949
dar romanii au inteles lectia.
451
00:43:22,605 --> 00:43:26,427
Spartacus, �n imaginatia romana, devine
aproape echivalentul unui Osama-Bin-Laden.
452
00:43:26,837 --> 00:43:28,619
Este o figura �nspaim�ntatoare care
e acolo, undeva.
453
00:43:28,819 --> 00:43:30,755
El ram�ne o amenintare chiar si atunci
c�nd nu-l poti vedea.
454
00:43:30,955 --> 00:43:34,208
si �ti este teama ca va aparea �ntotdeauna
un altul ca el.
455
00:43:36,771 --> 00:43:42,635
Romanii si-au dat seama din aceasta revolta a sclavilor
ca trebuiau sa-si pastreze armata �n forma cea mai buna.
456
00:43:43,641 --> 00:43:45,869
Aceasta ar fi putut fi momentul �n care romanii
au �nceput sa se g�ndeasca pentru prima data
457
00:43:47,878 --> 00:43:50,025
�poate avem nevoie de o armata profesionala
458
00:43:50,944 --> 00:43:55,695
pentru a fi �n siguranta acasa,
precum si pentru a ne proteja �mpotriva invadatorilor straini�.
459
00:43:58,103 --> 00:44:01,015
Dar chiar si un imperiu puternic nu se poate apara mereu.
460
00:44:02,233 --> 00:44:08,068
Mult timp dupa ce s-a petrecut, povestea unui
singur om care sta �mpotriva lui, �nca mai rezista.
461
00:44:10,362 --> 00:44:14,392
Spartacus supravietuieste �n legenda
p�na �n prezent.
462
00:44:15,105 --> 00:44:18,318
A fost un erou popular pentru
oamenii care sunt reprimati,
463
00:44:18,518 --> 00:44:22,294
pentru persoanele care sunt asuprite,
chiar p�na in epoca moderna.
464
00:44:24,805 --> 00:44:27,949
Dar, cata vreme Imperiul domneste,
acesta apartine celor puternici.
465
00:44:30,697 --> 00:44:33,412
Urmeaza la �Roma, ascensiunea si caderea unui imperiu�,
466
00:44:34,228 --> 00:44:36,880
Pompei si Crassus �si
pun rivalitatea deoparte
467
00:44:37,080 --> 00:44:41,559
pentru a-si uni fortele cu o vedeta
politica �n crestere, Julius Caesar.
468
00:44:42,796 --> 00:44:45,990
Cezar lanseaza un razboi brutal barbarilor din Galia.
53048
Can't find what you're looking for?
Get subtitles in any language from opensubtitles.com, and translate them here.