All language subtitles for Rome Rise and Fall of an Empire - S01E02 - Spartacus

af Afrikaans
ak Akan
sq Albanian
am Amharic
ar Arabic
hy Armenian
az Azerbaijani
eu Basque
be Belarusian
bem Bemba
bn Bengali
bh Bihari
bs Bosnian
br Breton
bg Bulgarian
km Cambodian
ca Catalan
ceb Cebuano
chr Cherokee
ny Chichewa
zh-CN Chinese (Simplified)
zh-TW Chinese (Traditional)
co Corsican
hr Croatian
cs Czech
da Danish
nl Dutch
en English
eo Esperanto
et Estonian
ee Ewe
fo Faroese
tl Filipino
fi Finnish
fr French
fy Frisian
gaa Ga
gl Galician
ka Georgian
de German
el Greek
gn Guarani
gu Gujarati
ht Haitian Creole
ha Hausa
haw Hawaiian
iw Hebrew
hi Hindi
hmn Hmong
hu Hungarian
is Icelandic
ig Igbo
id Indonesian
ia Interlingua
ga Irish
it Italian
ja Japanese
jw Javanese
kn Kannada
kk Kazakh
rw Kinyarwanda
rn Kirundi
kg Kongo
ko Korean
kri Krio (Sierra Leone)
ku Kurdish
ckb Kurdish (Soranî)
ky Kyrgyz
lo Laothian
la Latin
lv Latvian
ln Lingala
lt Lithuanian
loz Lozi
lg Luganda
ach Luo
lb Luxembourgish
mk Macedonian
mg Malagasy
ms Malay
ml Malayalam
mt Maltese
mi Maori
mr Marathi
mfe Mauritian Creole
mo Moldavian
mn Mongolian
my Myanmar (Burmese)
sr-ME Montenegrin
ne Nepali
pcm Nigerian Pidgin
nso Northern Sotho
no Norwegian
nn Norwegian (Nynorsk)
oc Occitan
or Oriya
om Oromo
ps Pashto
fa Persian
pl Polish
pt-BR Portuguese (Brazil) Download
pt Portuguese (Portugal) Download
pa Punjabi
qu Quechua
ro Romanian
rm Romansh
nyn Runyakitara
ru Russian
sm Samoan
gd Scots Gaelic
sr Serbian
sh Serbo-Croatian
st Sesotho
tn Setswana
crs Seychellois Creole
sn Shona
sd Sindhi
si Sinhalese
sk Slovak
sl Slovenian
so Somali
es Spanish
es-419 Spanish (Latin American)
su Sundanese
sw Swahili
sv Swedish
tg Tajik
ta Tamil
tt Tatar
te Telugu
th Thai
ti Tigrinya
to Tonga
lua Tshiluba
tum Tumbuka
tr Turkish
tk Turkmen
tw Twi
ug Uighur
uk Ukrainian
ur Urdu
uz Uzbek
vi Vietnamese
cy Welsh
wo Wolof
xh Xhosa
yi Yiddish
yo Yoruba
zu Zulu
Would you like to inspect the original subtitles? These are the user uploaded subtitles that are being translated: 1 00:00:01,434 --> 00:00:04,555 Anterior la �ROMA: MARIREA SI DECADEREA UNUI IMPERIU� 2 00:00:05,563 --> 00:00:09,765 Dupa un deceniu de teroare barbara, genialul general al imperiului, Marius 3 00:00:10,234 --> 00:00:13,030 apuca fr�iele puterii, transform�nd militia voluntara a Romei 4 00:00:13,230 --> 00:00:16,492 �n cea mai mare forta de lupta pe care lumea a cunoscut-o vreodata. 5 00:00:19,984 --> 00:00:20,343 Acum: 6 00:00:20,543 --> 00:00:23,741 �n centrul Republicii, o revolta mortala e pe punctul de a se dezlantui. 7 00:00:25,635 --> 00:00:29,132 Moartea s�ngeroasa a unui sclav gladiator este sportul suprem cu spectatori. 8 00:00:32,275 --> 00:00:38,552 In primul secol �.C., nu mai este un joc, iar sclavii pornesc revolta �mpotriva stap�nilor lor. 9 00:00:41,465 --> 00:00:43,906 Liderul lor este mentionat de cronicari cu numele de Spartacus. 10 00:00:47,496 --> 00:00:51,900 ROMA MARIREA SI CADEREA UNUI IMPERIU 11 00:00:53,371 --> 00:00:55,524 SPARTACUS 12 00:00:55,743 --> 00:01:01,994 Armata puternica si filozofia de cucerire a Romei au �mbogatit Republica in teritoriu, comoara si sclavi. 13 00:01:04,717 --> 00:01:08,997 Capturati pe c�mpul de lupta sau �n orasele cucerite, Sclavii devin un accesoriu comod. 14 00:01:11,376 --> 00:01:17,252 Sclavii erau oameni, iar romanii o stiau, Dar s-au prefacut ca sclavii nu erau oameni, 15 00:01:17,833 --> 00:01:20,769 ca erau instrumente cu membre si brate si voci. 16 00:01:22,349 --> 00:01:24,788 �ntre al treilea si primul secol �.Hr., 17 00:01:24,988 --> 00:01:30,608 Republica Romana se extinde din centrul si sudul Italiei pentru a cuprinde aproape toata Mediterana. 18 00:01:33,300 --> 00:01:37,846 Si astfel pietele de sclavi se umplu, si cumparatorii dornici aleg marfa. 19 00:01:40,049 --> 00:01:47,457 Daca 30% din populatia peninsulei italiene a fost �nrobita �n primul secol, i.C. 20 00:01:48,025 --> 00:01:54,157 aceasta ar echivala cu numarul de sclavi pe baza de cap de locuitor care exista �n sudul american. 21 00:01:54,648 --> 00:02:01,569 Circa 35% din populatie a fost �nrobita �n anii 1850. 22 00:02:04,892 --> 00:02:10,369 Sclavii puteau sa se fi nascuti �n sclavie, ei puteau fi v�nduti ca sclavi din tari straine, 23 00:02:10,569 --> 00:02:12,977 sclavii puteau fi capturati �n razboi. 24 00:02:13,615 --> 00:02:17,783 Asadar, a existat o mare varietate, si in felul in care oamenii ajungeau sa fie sclavi 25 00:02:17,983 --> 00:02:21,751 si, se asemenea �n modul �n care oamenii traiau ca sclavi. 26 00:02:23,951 --> 00:02:27,813 Proprietarul de teren roman din primul secol, Columella, ofera sfaturi de cumparare: 27 00:02:28,973 --> 00:02:35,370 �Primul meu avertisment este sa nu numiti un sef la o ferma din felul de sclavi care va satisfac cu trupurile lor. 28 00:02:35,833 --> 00:02:38,818 Mai degraba, trebuie sa alegeti un om care, din copilarie, 29 00:02:39,018 --> 00:02:43,465 s-a intarit cu munca campului si s-a dovedit asa de-a lungul timpului. " 30 00:02:47,162 --> 00:02:49,288 Nu toti sclavii sunt destinati lucrarilor agricole. 31 00:02:49,785 --> 00:02:54,702 Cele mai puternici sunt rezervati sportului, sa se antreneze pentru arena ca si gladiatori ". 32 00:02:57,389 --> 00:02:59,048 Majoritatea acestor gladiatori erau profesionisti. 33 00:02:59,412 --> 00:03:04,077 Aveau antrenori profesionisti chemati �Lanisti� care ii pregateau, 34 00:03:04,277 --> 00:03:09,471 la fel cum un antrenor de fotbal ii va pregati pe luptatorii sai, echipa sa, pentru a avea cele mai bune rezultate. 35 00:03:13,680 --> 00:03:17,148 Erau �nchiriati pentru oamenii care ii duceau sa participe la un spectacol 36 00:03:17,348 --> 00:03:19,913 sau erau v�nduti persoanei care organiza spectacolul. 37 00:03:20,765 --> 00:03:27,376 Ei tind sa fie considerati �n acest fel ca fiind cel mai jos din societate oameni ale caror corpuri sunt la dispozitia altora. 38 00:03:30,000 --> 00:03:35,475 Gladiatorii puteau fi sau cei mai buni luptatori profesionisti �n cel mai scump divertisment al vremii, 39 00:03:35,675 --> 00:03:38,721 sau ar putea fi uneori criminali condamnati, obligati sa lupte. 40 00:03:41,431 --> 00:03:47,854 Ca si in campionatele de box de astazi, ei se antrenau foarte mult �ntr-un sport foarte periculos, 41 00:03:48,186 --> 00:03:52,406 iar apoi luptau doar de c�teva ori pe an, pentru ca erau, desigur, foarte scumpi. 42 00:03:55,035 --> 00:03:58,170 Majoritatea numelor gladiatorilor vor fi pierdute �n istorie, 43 00:03:58,370 --> 00:04:01,923 dar posteritatea va �nregistra faptele a doi dintre acesti barbati, 44 00:04:02,118 --> 00:04:07,477 unul numit Crixus, si celalalt Spartacus, un barbat nascut pentru a conduce. 45 00:04:09,527 --> 00:04:13,517 Spartacus era strain. Nu era roman. Dar el a servit �n armata romana. 46 00:04:15,071 --> 00:04:16,156 Apoi s-a �nt�mplat ceva. 47 00:04:16,720 --> 00:04:20,037 Nu stim daca a parasit armata-asta spun unii- 48 00:04:20,237 --> 00:04:21,740 sau daca a fost dat afara. 49 00:04:22,841 --> 00:04:26,982 Unele povesti spun ca a devenit apoi un bandit de mare succes pe drumurile principale. 50 00:04:27,589 --> 00:04:32,905 �n cele din urma, a fost capturat si obligat de autoritatile romane sa devina gladiator. 51 00:04:33,429 --> 00:04:36,616 Nu putem spune daca a vrut sau nu asta, dar cel mai probabil a ur�t acest lucru. 52 00:04:39,835 --> 00:04:41,874 Biograful din secolul al doilea Plutarh: 53 00:04:43,361 --> 00:04:46,136 �Spartacus nu numai ca avea tarie de caracter si forta fizica, 54 00:04:46,336 --> 00:04:49,430 dar era mai inteligent si mai nobil dec�t ce i-a rezervat soarta. " 55 00:04:52,740 --> 00:04:57,066 Orice intorsatura a destinului l-a adus pe Spartacus la sclavie, este clar ca nu o va accepta indiferent, 56 00:04:58,050 --> 00:05:00,182 iar Crixus �i va �mpartasi destinul ". 57 00:05:07,962 --> 00:05:10,004 Putini gladiatori traiesc pana la batranete. 58 00:05:10,204 --> 00:05:17,058 Majoritatea au o moarte oribila, violenta, fie �ntr-o mica arena regionala, fie �ntr-un mare coliseum. 59 00:05:18,773 --> 00:05:22,589 Uneori, multimea este rugata sa aleaga armele, savur�nd violenta care urmeaza. 60 00:05:25,627 --> 00:05:31,826 Oamenii erau pregatiti sa asiste la alte fiinte umane angajate �ntr-o lupta mortala �n fata ochilor lor, 61 00:05:32,026 --> 00:05:34,935 si acest lucru era extrem de interesant pentru ei. 62 00:05:35,123 --> 00:05:40,399 P�na la epoca tarzie a Republicii, oamenii deja devin eroi pentru ca devin gladiatori, 63 00:05:40,491 --> 00:05:43,714 si au un oarecare statut social, 64 00:05:43,914 --> 00:05:50,097 cel putin un anumit grad de popularitate in randul maselor, din cauza abilitatilor lor de luptatori. 65 00:05:52,327 --> 00:05:56,444 Tragand la sorti, gladiatorii afla cine dintre ei vor fi primii care vor muri. 66 00:06:08,440 --> 00:06:13,625 Ca lupta sa fie mai palpitanta, gladiatorii de obicei au arme si stilurile de lupta diferite. 67 00:06:15,671 --> 00:06:19,675 Indiferent de stilul de lupta, armura lor inadecvata nu le poate proteja viata. 68 00:06:22,178 --> 00:06:27,193 Ei s-au antrenat luni �ntregi, ani, pentru a-si putea folosi armele, trebuind sa se apropie at�t de mult 69 00:06:27,393 --> 00:06:32,987 �nc�t puteau vedea scuipatul �n gura adversarului sau, sperau ei, frica din ochii lui. 70 00:06:34,019 --> 00:06:37,373 Si mirosul de s�nge era coplesitor. 71 00:06:37,732 --> 00:06:39,430 Aceasta era o emotie pentru multime. 72 00:06:40,282 --> 00:06:44,220 Era un semn pentru gladiatori ca viata lor era �n joc. 73 00:06:51,197 --> 00:06:54,321 Este ca un dans teribil al mortii pentru placerea multimii. 74 00:06:56,441 --> 00:06:59,441 Da! Da! 75 00:07:18,384 --> 00:07:25,694 Dar �n 73 �.C., la Ludus sau Scoala de Gladiatori, un grup de cursanti s-a saturat sa ia ordine de la Garzile Romane. 76 00:07:27,059 --> 00:07:30,734 Ei decid ca daca tot trebuie sa moara, asta nu se va intampla �n arena. 77 00:07:31,586 --> 00:07:37,461 Abuzati si suparati, conspira sa-si riste viata si pregatirea pentru a-si schimba soarta. 78 00:07:43,168 --> 00:07:50,079 Potrivit istoricului din secolul al II-lea, Appian, Spartacus, impreuna cu colegul sau gladiator Crixus, pune la punct planul. 79 00:07:52,699 --> 00:07:56,417 El a convins aproximativ 70 dintre barbatii aflati in sclavie sa riste pentru libertate, 80 00:07:56,617 --> 00:08:01,373 mai degraba dec�t sa se lase expusi pentru divertismentul altora. 81 00:08:04,558 --> 00:08:07,554 Spartacus devenise un mare gladiator. 82 00:08:07,754 --> 00:08:15,222 In el ardea o flacara care ura pierderea libertatii sale, o flacara care dorea dreptate. 83 00:08:15,811 --> 00:08:22,449 Si asa, Spartacus si-a organizat colegii sclavi gladiatori sa evadeze si sa-si caute libertatea. 84 00:08:37,040 --> 00:08:41,169 Garzile locale, neobisnuite sa lupte, se feresc de rebelii pe care �i v�neaza. 85 00:08:41,936 --> 00:08:42,894 I-au vazut �n arena. 86 00:08:43,528 --> 00:08:45,243 Ei stiu genul de barbati cu care se confrunta. 87 00:08:59,534 --> 00:09:01,154 Biograful din secolul al doilea Plutarh: 88 00:09:02,652 --> 00:09:06,099 �Gladiatorii i-au respins pe cei care ieseau din orasul Capua 89 00:09:06,299 --> 00:09:09,896 si au confiscat de la ei multe arme care erau mai potrivite pentru razboi. 90 00:09:10,709 --> 00:09:14,153 Au facut fericiti schimbul, arunc�ndu-si armamentele de gladiatori, 91 00:09:14,353 --> 00:09:17,231 pe care le-au vazut ca fiind dezonorante si barbare ". 92 00:09:21,501 --> 00:09:27,353 �n calitate de lider, Spartacus �si duce oamenii de la sclavie la razboi, las�nd cadavrele romane �n urma lor. 93 00:09:30,594 --> 00:09:36,810 Dupa ce a �nvins militia locala, Spartacus �si conduce armata de sclavi din orasul Capua p�na la Muntele Vesuviu, 94 00:09:37,010 --> 00:09:41,056 unde cauta refugiu si fac tabara �n v�rful crestei abrupte. 95 00:09:43,475 --> 00:09:48,803 Spartacus, �mpreuna cu co-conspiratorul sau Crixus, au scapat autoritatilor romane. 96 00:09:51,149 --> 00:09:53,931 Acum trebuie sa-si pregateasca oamenii pentru inevitabilele batalii care vor urma. 97 00:09:58,482 --> 00:10:05,865 Spartacus avea o charisma personala si o putere care ii facea pe oameni sa-l urmeze, 98 00:10:06,065 --> 00:10:10,047 chiar si in aceasta evadare periculoasa din �nchisoarea scolii gladiatorilor. 99 00:10:12,758 --> 00:10:17,096 Muntele Vezuviu era un vulcan activ. Era un loc periculos pentru a te ascunde. 100 00:10:17,765 --> 00:10:21,342 Dar Spartacus stia ca el si gladiatorii sai evadati puteau gasi 101 00:10:21,542 --> 00:10:25,580 o pozitie pe Muntele Vezuviu pentru a se organiza si a face planuri. 102 00:10:28,339 --> 00:10:33,492 Dar un mesager vine sa-l avertizeze pe Spartacus ca romanii �nfiinteaza o tabara mai jos pentru a-i inconjura. 103 00:10:36,399 --> 00:10:41,474 Senatul l-a trimis pe comandantul Claudius Glaber pentru a-l incercui pe rebeli si a opri rebeliunea. 104 00:10:44,120 --> 00:10:53,773 El a reusit sa-l �mpinga pe Spartacus si pe grupul lui de rebeli in devenire �n sus pe munte, �n ceea ce parea un loc ingust, 105 00:10:54,715 --> 00:11:01,592 si, prin urmare, Claudius Glaber a presupus ca nu va avea nici o problema sa - i zdrobeasca pe Muntele Vezuviu. 106 00:11:04,056 --> 00:11:05,569 Plutarch descrie planul: 107 00:11:06,788 --> 00:11:12,559 �Claudius a ordonat soldatilor sai sa pazeasca singurul drum de acces �ngust si dificil care conducea pe munte. 108 00:11:13,150 --> 00:11:17,528 Toate celelalte parti ale muntelui erau formate din versanti abrupti si nu se putea circula pe ei. " 109 00:11:19,560 --> 00:11:23,761 Singura cale de coborare a lui Spartacus si a sclavilor evadati este acum blocata. 110 00:11:24,740 --> 00:11:26,288 Asediul a �nceput. 111 00:11:29,789 --> 00:11:34,894 �n 73 �.C., Spartacus si tovarasul sau Crixus refuza sa moara �n arena gladiatorilor. 112 00:11:35,750 --> 00:11:38,309 �mpreuna conduc o rebeliune a sclavilor, 113 00:11:38,509 --> 00:11:44,500 dar acum fugarii sunt prinsi pe Muntele Vezuviu din sudul Italiei de Claudius, un ofiter roman. 114 00:11:47,627 --> 00:11:51,148 Sus pe munte, Spartacus si oamenii sai �si planuiesc ingenioasa evadare, 115 00:11:51,348 --> 00:11:54,125 asa cum este descrisa �n secolul al doilea de Plutarh. 116 00:11:56,559 --> 00:12:00,365 �Sclavii au taiat partile utile ale vitei de vie si au tesut scari din ele. 117 00:12:01,204 --> 00:12:05,175 Erau puternice si suficient de lungi, asa �nc�t, atunci c�nd au fost fixate �n v�rful piscurilor st�ncilor, 118 00:12:05,375 --> 00:12:08,685 ele au ajuns p�na la nivelul c�mpiei de la poalele muntilor. 119 00:12:10,956 --> 00:12:14,507 Unul dintre lucrurile care sunt foarte interesante legat de faza timpurie a revoltei lui Spartacus 120 00:12:14,707 --> 00:12:17,831 este modul �n care pare sa cunoasca terenul mult mai bine dec�t oricine altcineva. 121 00:12:18,494 --> 00:12:20,580 In parte, acest lucru poate fi deoarece pastorii 122 00:12:20,780 --> 00:12:24,820 si alti oameni care cunosc zona din jurul muntelui Vezuviu se alatura lor, sunt empatici. 123 00:12:26,622 --> 00:12:29,637 Sclavii care s-au alaturat lui Spartacus si grupului sau din mediul rural 124 00:12:29,837 --> 00:12:33,531 au fost probabil, la �nceput, �n mare parte pastori 125 00:12:33,731 --> 00:12:38,703 care erau sclavi care traiau independent, care aveau deja arme si erau �n conditii fizice de exceptie 126 00:12:38,903 --> 00:12:42,233 care au devenit, atunci, soldati pentru aceasta armata condusa de gladiatori. 127 00:12:44,233 --> 00:12:47,932 Spartacus si legiunea sa �n continua crestere sunt capabili sa coboare de pe st�nca, 128 00:12:48,132 --> 00:12:50,315 ateriz�nd chiar dincolo de tabara lui Claudius. 129 00:12:52,993 --> 00:12:56,545 Mai jos, romanii subestimeaza solutia sclavilor. 130 00:12:58,332 --> 00:13:00,245 Trebuie sa va dati seama ca oamenii care �i urmaresc seamana mai mult 131 00:13:00,445 --> 00:13:02,526 cu "politistii Keystone"(personaje comice) dec�t cu legiunile lui Cezar. 132 00:13:03,306 --> 00:13:06,667 Acestia sunt tipi care nu fac parte din unitatea militara obisnuita. 133 00:13:07,365 --> 00:13:10,372 Acestia sunt condusi de ofiteri care nu sunt foarte buni ofiteri 134 00:13:10,857 --> 00:13:13,931 care probabil au foarte putine cunostinte privind mediul rural, 135 00:13:14,131 --> 00:13:16,492 pentru ca este zona �n care se trimit sclavii. 136 00:13:18,937 --> 00:13:21,334 Romanii depasesc cu mult renegatii, 137 00:13:21,534 --> 00:13:28,267 dar complotul �ndraznet al sclavilor este un testament al ingeniozitatii, disperarii si urii lor fata de asupritorii lor romani. 138 00:13:30,591 --> 00:13:33,814 Si spre rusinea suprema a armatei romane, 139 00:13:34,014 --> 00:13:39,855 aceste mii de soldati romani si comandantul lor sunt atacati de aceasta mica trupa de gladiatori 140 00:13:40,555 --> 00:13:47,538 care i - au lovit din spate, urc�nd pe st�nca pe fr�nghiile lor tesute din vita de vie. 141 00:13:54,051 --> 00:13:57,291 Cu acest succes, miscarea creste, potrivit istoricului Appian. 142 00:13:59,098 --> 00:14:02,274 �Multi sclavi fugari si chiar unii oameni liberi din mediul rural din jur 143 00:14:02,474 --> 00:14:05,033 au venit �n acest loc pentru a se alatura lui Spartacus. 144 00:14:05,757 --> 00:14:08,676 Au �nceput sa organizeze raiduri de banditi in asezarile din apropiere. 145 00:14:09,460 --> 00:14:13,346 De vreme ce Spartacus a �mpartit profiturile raidului sau �n parti egale, 146 00:14:13,546 --> 00:14:16,406 in cur�nd a atras un numar foarte mare de adepti ". 147 00:14:18,780 --> 00:14:25,433 Singurul grup pe care Spartacus nu l-a acceptat �n trupa sa rebela au fost dezertorii din armata romana, 148 00:14:25,976 --> 00:14:29,377 ceea ce poate parea ciudat, si totusi e foarte logic. 149 00:14:30,115 --> 00:14:32,994 Acesti oameni au fost tocmai cei lasi. 150 00:14:40,772 --> 00:14:42,369 Florus, autorul din secolul al doilea: 151 00:14:43,761 --> 00:14:47,057 �Sosirea zilnica a noilor recruti a format o adevarat armata. 152 00:14:47,811 --> 00:14:52,055 Au facut scuturi de forma neregulata din ramuri acoperite cu piei de animale 153 00:14:52,255 --> 00:14:55,758 si sabii si sulite, topind catusele din cazarmile sclavilor. 154 00:14:59,999 --> 00:15:04,069 Ceea ce nu pot face, Spartacus si oamenii lui recupereaza de la cadavre. 155 00:15:06,509 --> 00:15:13,309 Lucrul uimitor despre revolta lui Spartacus este ca sclavii care sunt instruiti ca gladiatori 156 00:15:13,509 --> 00:15:16,454 se inarmeaza foarte repede ca soldati, 157 00:15:16,985 --> 00:15:21,053 ceea ce nu �nseamna ca lupta �n acelasi mod �n care o face armata romana 158 00:15:21,214 --> 00:15:25,115 insa Spartacus �nsusi, unele surse spun ca fusese soldat. 159 00:15:28,790 --> 00:15:35,757 De - a lungul anului 73 �.Hr., rebelii continua spre sud, c�stig�nd �n numar si infrangand soldatii romani. 160 00:15:47,923 --> 00:15:52,727 Senatul cere altui magistrat, Comandantul Publius Varinius, sa - i opreasca. 161 00:15:53,719 --> 00:16:01,621 Un calaret agil, Varinius aduce cel mai bun armasar cu el, precum si simbolul traditional roman al puterii numit �Fasces�, 162 00:16:02,611 --> 00:16:05,338 un pachet de bastoane de lemn care �nconjoara un topor. 163 00:16:08,248 --> 00:16:13,942 Acest lucru a simbolizat puterea magistratilor de a folosi forta pentru a face ordine 164 00:16:14,481 --> 00:16:18,547 bastoane pentru a bate civili sau soldati, toporul pentru pedeapsa capitala. 165 00:16:19,613 --> 00:16:23,157 Toporul se punea �ntre bastoane doar atunci c�nd comandantul se afla �n afara Romei, 166 00:16:23,705 --> 00:16:28,890 deoarece, �ntr-o campanie militara, comandantul are putere data de legea martiala asupra trupelor sale. 167 00:16:31,498 --> 00:16:34,841 Dar simbolurile nu prea pareau sa ii foloseasca lui Varinius �mpotriva unei armate de sclavi. 168 00:16:35,797 --> 00:16:39,814 Trupele lui Spartacus i-au ins�ngerat propriile trupe, ucig�ndu-le co-comandantul. 169 00:16:40,709 --> 00:16:43,906 Varinius �si pregateste oamenii ramasi pentru batalia ce urmeaza. 170 00:16:47,807 --> 00:16:54,716 Spartacus, familiarizat cu strategia romana, ram�ne cu un pas �nainte, potrivit istoricului Sallust. 171 00:16:56,123 --> 00:16:59,269 "Pentru a evita un atac surpriza �n timp ce au atacat satele, 172 00:16:59,469 --> 00:17:02,625 rebelii au fixat cadavre proaspete la portile taberei lor, 173 00:17:02,825 --> 00:17:06,756 astfel �nc�t romanii sa creada ca acolo se aflau paznici." 174 00:17:08,058 --> 00:17:14,763 Odata decorul fixat, renegatii sunt liberi sa atace romanii dupa bunul plac, luandu - i complet prin surprindere. 175 00:17:19,346 --> 00:17:20,725 Forta lui Spartacus este de-a dreptul de speriat. 176 00:17:21,263 --> 00:17:26,200 Corpul de "ofiteri", sa le spunem asa, sunt acesti superb instruiti gladiatori cu experienta foarte dura in lupta. 177 00:17:26,977 --> 00:17:28,550 Deci ei vor razbunare. 178 00:17:29,109 --> 00:17:37,831 Aceasta armata doreste libertate, dar vor, de asemenea, sa arate stap�nilor romani ca sunt barbati, nu doar instrumente. 179 00:17:42,465 --> 00:17:49,410 Prin ingeniozitatea sa, Spartacus marcheaza o alta victorie asupra arogantului Varinius si ia prizonieri din armata romana. 180 00:17:50,052 --> 00:17:53,534 Istoricul din secolul al II-lea Appian �nregistreaza umilinta Romei. 181 00:17:54,914 --> 00:18:00,266 �Romanii inca nu au considerat asta un razboi adevarat, ci mai degraba raiduri si jafuri de banditi, 182 00:18:00,413 --> 00:18:02,929 Dar acesti banditi i - au �nvins pe romani . 183 00:18:03,448 --> 00:18:07,184 Spartacus chiar a capturat propriul cal al lui Varinius, chiar de sub el. 184 00:18:07,858 --> 00:18:12,066 Acest comandant roman a fost cat pe-aici sa fie luat prizonier de un gladiator." 185 00:18:13,836 --> 00:18:18,912 Victoria este cu at�t mai dulce atunci c�nd Spartacus fura �fasciile�, simbolul suprem al puterii romane. 186 00:18:21,438 --> 00:18:30,184 C�nd Spartacus �l surprinde pe Varinius �n lupta si reuseste sa surprinda nu numai calul sau de sub el, ci si fasciile sale, 187 00:18:31,202 --> 00:18:34,699 aceasta este o lovitura extraordinara pentru credibilitatea lui Varinius, 188 00:18:34,899 --> 00:18:39,270 dar si pentru puterea statului roman simbolizat �n acele fascii. 189 00:18:41,165 --> 00:18:46,410 Spartacus devine un personaj faimos si de temut si acum comanda 70.000 de rebeli. 190 00:18:47,059 --> 00:18:51,643 Dar tensiunea se construieste �ntre popularul sclav general al armatei si prietenul sau, Crixus. 191 00:18:58,277 --> 00:19:01,803 Deci Spartacus le arata romanilor, �Sunt la fel de bun ca voi". 192 00:19:02,003 --> 00:19:04,424 Eu, Spartacus, am luptat �n armata romana. 193 00:19:04,624 --> 00:19:07,058 Am aceeasi �ntelegere a libertatii. 194 00:19:07,611 --> 00:19:12,522 Am aceeasi �ntelegere a valorii vietii si a mortii pentru fiecare om, sclav sau om liber. " 195 00:19:15,492 --> 00:19:19,232 Dar Crixus devine obsedat de dorinta lui de razbunare. 196 00:19:19,596 --> 00:19:24,821 El nu le arata soldatilor romani nici o mila, scrie istoricul din secolul al V-lea Orosius. 197 00:19:26,556 --> 00:19:30,336 "Au organizat lupte de gladiatori, folosind prizonierii pe care i - au luat. 198 00:19:30,913 --> 00:19:34,147 Cei care fusesera c�ndva spectacolul acum erau spectatori." 199 00:19:38,477 --> 00:19:41,099 Sclavii au devenit mai violenti cu succesul lor. 200 00:19:41,752 --> 00:19:45,224 Crixus �i �ncuraja, �n timp ce Spartacus pleda pentru ordine. 201 00:19:46,462 --> 00:19:48,014 Unitatea lor �ncepe sa se destrame. 202 00:19:56,505 --> 00:20:01,637 Apoi Crixus �si face miscarea, dezlantuind furia sclavilor �mpotriva civililor romani fara aparare. 203 00:20:03,214 --> 00:20:04,840 Istoricul Sallust descrie ce se �nt�mpla: 204 00:20:07,635 --> 00:20:13,077 �Sclavii fugari au �nceput imediat sa violeze fete tinere si femei casatorite, ucig�ndu - i pe cei care au �ncercat sa se opuna. 205 00:20:13,661 --> 00:20:19,218 Spartacus �nsusi nu avea nici o putere sa - i opreasca, chiar daca i - a rugat �n mod repetat sa se opreasca ". 206 00:20:44,329 --> 00:20:46,773 P�na acum, sclavii erau unificati �mpotriva Romei. 207 00:20:47,299 --> 00:20:48,786 Acum �ncep sa se �ntoarca unul �mpotriva celuilalt. 208 00:20:50,328 --> 00:20:52,143 Este momentul pe care l-au asteptat romanii. 209 00:20:55,846 --> 00:20:57,271 Sudul Italiei, 72 �.C., 210 00:20:57,471 --> 00:21:04,712 Sclavul Spartacus si armata sa de rebeli au reusit sa �nvinga si sa umileasca trupele romane trimise sa ii opreasca. 211 00:21:05,493 --> 00:21:11,607 Dar acum, cand tovarasul sau Crixus �si exercita propria autoritate, conflictul vine din interior. 212 00:21:15,455 --> 00:21:20,221 �n tabara improvizata a sclavilor, Spartacus �si face planuri sa traverseze Alpii, 213 00:21:20,421 --> 00:21:24,435 dar Crixus are idei proprii, scrie istoricul Sallust. 214 00:21:25,619 --> 00:21:30,985 "Crixus si oamenii sai au vrut sa marseze direct �mpotriva inamicului, pentru a forta o confruntare armata. 215 00:21:32,079 --> 00:21:35,523 Spartacus, pe de alta parte, a avut o solutie diferita." 216 00:21:38,520 --> 00:21:41,719 Crixus contesta deschis capacitatea prietenului sau de a conduce. 217 00:21:44,283 --> 00:21:48,745 Unul dintre lucrurile interesante despre revolta lui Spartacus este ca el nu pare sa fi avut un plan. 218 00:21:49,125 --> 00:21:56,188 �n zona �n care este, acum are zeci de mii de suporteri si trebuie sa se mute dintr-o zona �ntr-alta a Italiei 219 00:21:56,388 --> 00:21:58,069 pentru a se asigura ca toata lumea are ce m�nca. 220 00:22:00,443 --> 00:22:05,289 Nerabdator, Crixus abandoneaza tabara de sclavi, lu�nd cu el o factiune de soldati rebeli. 221 00:22:06,003 --> 00:22:08,918 Spartacus este acum lasat sa - si conduca oamenii singur. 222 00:22:13,226 --> 00:22:15,697 Cei doi barbati parcurg cai diferite �n Italia. 223 00:22:18,328 --> 00:22:21,659 Cu armata sclavilor acum �mpartita, Roma se pregateste sa loveasca din greu. 224 00:22:22,315 --> 00:22:28,416 Consulii Lucius Gellius Publicola si Gnaeus Cornelius Lentulus se �nt�lnesc pentru a - si planifica strategia. 225 00:22:29,989 --> 00:22:35,569 Romanii s-au g�ndit simultan la sclavi ca fiind sub-umani demni de dispret, 226 00:22:35,769 --> 00:22:42,978 dar au recunoscut si ca acesti sclavi au avut un succes extraordinar �n lupta �mpotriva lor. 227 00:22:42,988 --> 00:22:45,633 Deci, �n multe feluri, acest lucru a fost cel mai rau cosmar al lor 228 00:22:45,807 --> 00:22:51,205 ca acesti sclavi sa - i �nvinga iar si iar pe c�mpul de lupta. 229 00:22:53,958 --> 00:22:59,663 Aceasta rebeliune neobisnuita arata acum mai mult ca un adevarat razboi, si cere un plan de lupta serios. 230 00:23:06,957 --> 00:23:11,160 Fiecare sat �n care Spartacus intra ar putea tine o capcana sau o ambuscada 231 00:23:11,360 --> 00:23:14,030 sau uneori, potrivit lui Sallust, un prieten. 232 00:23:16,328 --> 00:23:17,199 Spartacus. 233 00:23:19,987 --> 00:23:23,243 Multi sclavi din orase erau, prin natura, aliati empatici 234 00:23:23,443 --> 00:23:26,376 si ofereau lucruri pe care stap�nii lor le - au ascuns 235 00:23:26,573 --> 00:23:30,356 sau isi t�rau stap�nii afara din ascunzatorile lor. 236 00:23:31,809 --> 00:23:37,255 Acesti nobili sunt dati ca premii armatei pentru a umili si mai mult aristocratia Republicii. 237 00:23:38,278 --> 00:23:44,314 De la camarazii sai sclavi, Spartacus aduna si m�ncare, arme, si mai multi soldati pentru cauza sa, 238 00:23:44,514 --> 00:23:46,731 dar eforturile Romei cresc si ele. 239 00:23:52,898 --> 00:23:56,360 �n Muntii Garganus din coasta de est a Italiei, Crixus si factiunea sa 240 00:23:56,560 --> 00:23:59,219 sunt vanate de trupele comandantului roman Gellius. 241 00:24:00,581 --> 00:24:01,941 Scriitorul Plutarch scrie despre asta: 242 00:24:02,915 --> 00:24:06,110 "Gellius a pornit un atac surpriza asupra fortelor lui Crixus, 243 00:24:06,310 --> 00:24:09,970 care, din cauza arogantei lor, se despartisera de Spartacus ". 244 00:24:12,971 --> 00:24:14,153 Istoricul Appian: 245 00:24:14,732 --> 00:24:17,244 �Crixus era la comanda a 30.000 de barbati. 246 00:24:17,950 --> 00:24:21,262 Au pierit doua treimi, inclusiv Crixus �nsusi ". 247 00:24:27,999 --> 00:24:31,421 Armata Romana inregistreaza prima sa victorie majora �mpotriva rebelilor. 248 00:24:32,004 --> 00:24:34,580 Dar maestrul este �nca �n libertate. 249 00:24:35,645 --> 00:24:39,785 Romanii nu zabovesc pe c�mpul mortii si se �ndreapta spre Spartacus spre a-l zdrobi.. 250 00:24:42,516 --> 00:24:46,462 Orchestrand o miscare de "penseta", comandantii romani Gellius si Lentulus 251 00:24:46,662 --> 00:24:50,493 asteapta prada de o parte si de alta a trecatorii montane. 252 00:24:53,358 --> 00:24:58,038 Dar strategia lor simpla nu �i pregateste pentru o armata de sclavi disperati. 253 00:25:00,293 --> 00:25:02,909 Unul dintre cele mai importante lucruri legate de revolta lui Spartacus 254 00:25:03,109 --> 00:25:06,533 a fost ca a izbucnit �ntr-un moment �n care cele mai bune armate romane nu erau �n Italia. 255 00:25:07,234 --> 00:25:09,026 Erau �n Spania sau erau plecate �n Turcia. 256 00:25:09,623 --> 00:25:13,156 Trupele care au fost trimise �mpotriva lui Spartacus fusesera recent constituite. 257 00:25:19,378 --> 00:25:20,742 Istoricul Appian: 258 00:25:21,261 --> 00:25:25,917 �Spartacus a luptat cu toate si a �nvins pe r�nd fiecare armata romana. 259 00:25:26,797 --> 00:25:31,096 Romanii au fost nevoiti sa fuga de pe c�mpul de lupta �n mare confuzie si haos. " 260 00:25:39,072 --> 00:25:42,525 Ofiterii romani s-au confruntat cu o provocare militara cu adevarat formidabila, 261 00:25:42,725 --> 00:25:48,261 iar Corpul Ofiterilor Romani, nefiind instruiti profesional, pur si simplu nu au fost la �naltime. 262 00:25:51,093 --> 00:25:53,787 �nca o data, Spartacus a revendicat victoria asupra armatei romane. 263 00:25:59,169 --> 00:26:00,738 Dar de data aceasta, victoria nu este suficienta. 264 00:26:01,542 --> 00:26:04,584 Spartacus cere razbunare de s�nge pentru moartea lui Crixus. 265 00:26:05,560 --> 00:26:09,106 El sacrifica 300 de prizonieri romani. 266 00:26:10,374 --> 00:26:14,292 �ncepe sa se transforme �n aceasta figura contra-guvernamentala 267 00:26:14,492 --> 00:26:18,706 sarbatorind �nfr�ngerea magistratilor romani, executand prizonieri romani 268 00:26:18,787 --> 00:26:21,752 distrugand proprietatile celor bogati �n mediul rural, 269 00:26:22,152 --> 00:26:26,995 oferind �ntr - adevar o alternativa regimului actual si de aici �si trage puterea. 270 00:26:29,051 --> 00:26:32,898 Cu aceasta victorie, armata lui Spartacus are sansa de a fugi din Italia si sa fie liberi. 271 00:26:33,667 --> 00:26:37,672 Dar, �n schimb, barbatii aleg sa ram�na �n imperiul pe care �l dispretuiesc at�t de mult. 272 00:26:39,344 --> 00:26:44,839 Nu este �n �ntregime clar de ce fortele lui Spartacus s-au �ntors din nordul Italiei. 273 00:26:45,400 --> 00:26:49,553 s-au bucurat de succes p�na la punctul �n care erau imbatati de el 274 00:26:49,838 --> 00:26:51,322 si voiau sa continue 275 00:26:51,528 --> 00:26:58,312 si, mai degraba dec�t sa plece, sa se intoarca acasa la viata de dinainte de sclavie, 276 00:26:58,512 --> 00:27:00,542 voiau sa continue sa lupte. 277 00:27:01,999 --> 00:27:07,117 Fortele sale se �ndreapta spre sud spre orasul Thuri, unde stabilesc o baza de operatii. 278 00:27:12,082 --> 00:27:15,793 �n al treilea an al rebeliunii sclavilor, Roma se considera neputincioasa. 279 00:27:17,528 --> 00:27:19,945 Senatul il solicita pe Marcus Licinius Crassus, 280 00:27:20,145 --> 00:27:24,558 un nobil �nstarit care iubeste gloria aproape la fel de mult pe c�t iubeste banii. 281 00:27:30,427 --> 00:27:37,657 Voia sa fie �n v�rful societatii romane, si asta necesita c�stigarea victoriilor militare 282 00:27:38,006 --> 00:27:41,545 si astfel a fost dornic de a il �nfrange pe Spartacus, 283 00:27:41,745 --> 00:27:47,775 lucru pe care il credea usor de facut pentru ca sclavii, p�na la urma, nu puteau fi cu adevarat periculosi. 284 00:27:51,247 --> 00:27:55,627 Dar Crassus, �nvat�nd din esecul altora, nu - si va subestima dusmanul. 285 00:27:56,172 --> 00:28:00,115 Fiind un comandant care foarte disciplinat, el �si ia misiunea �n serios, 286 00:28:00,315 --> 00:28:02,670 pentru gloria lui si pentru binele Romei. 287 00:28:06,642 --> 00:28:11,959 Armata �n crestere a sclavilor rebeli a lui Spartacus a devenit bine organizata si aparent imbatabila. 288 00:28:13,584 --> 00:28:20,105 Acum, Marcus Licinius Crassus s-a dedicat pe sine si armata sa considerabila distrugerii lor. 289 00:28:23,036 --> 00:28:28,241 Dar Crassus gaseste fortele romane nedisciplinate, lase si gata sa se retraga �n lupta. 290 00:28:31,668 --> 00:28:33,722 Crassus nu va suporta acest lucru. 291 00:28:34,314 --> 00:28:38,539 Dupa ce a suferit o �nfr�ngere umilitoare �mpotriva rebelilor, el ia masuri drastice. 292 00:28:40,151 --> 00:28:45,153 El va �nvata trupele sale sensul ascultarii prin pedeapsa decimarii. 293 00:28:50,085 --> 00:28:55,485 Decimarea a fost o pedeapsa terifianta, pentru ca barbatii erau luati �n mod arbitrar- fiecare al zecelea om. 294 00:28:55,957 --> 00:28:57,081 Poate ca tu nu ai fugit. 295 00:28:57,281 --> 00:29:00,104 Poate ca restul unitatii a fugit si tu ai ramas sa lupti, 296 00:29:00,304 --> 00:29:03,465 dar daca nu existau martori, ai putea fi scos afara ca fiind al zecelea om. 297 00:29:03,887 --> 00:29:05,575 Asa ca ai stat �ntr-o teroare absoluta st�nd �n linie 298 00:29:05,775 --> 00:29:10,049 nestiind daca tu vei fi cel care va fi scos, iar moartea ta va fi oribila, 299 00:29:10,499 --> 00:29:14,407 pentru ca prietenii tai vor trebui sa te bata p�na la moarte cu bete si bastoane. 300 00:29:14,745 --> 00:29:16,952 Nu va fi o moarte rapida sau onorabila. 301 00:29:17,187 --> 00:29:20,297 Nu vei fi �njunghiat sau nu vei primi aprobarea sa te sinucizi. 302 00:29:20,765 --> 00:29:24,909 Vei fi dezonorat, si e nevoie de mult timp pentru a fi batut p�na la moarte. 303 00:29:27,437 --> 00:29:32,959 Prin decimare, Crassus face ca trupele sale sa se teama de el mai mult dec�t se tem de Spartacus, dusmanul lor. 304 00:29:35,052 --> 00:29:40,161 Era menit sa - i faca de rusine pe barbatii care bateau, precum si pe omul care era ucis, 305 00:29:40,361 --> 00:29:43,262 chiar daca poate nu ar fi fost responsabil personal. 306 00:29:45,657 --> 00:29:50,807 �n numele disciplinei, in jur de 4.000 de barbati �si �ntalnesc moartea agonizanta �n acest fel. 307 00:29:52,192 --> 00:29:54,020 Dar brutalitatea �si dovedeste utilitatea. 308 00:29:54,309 --> 00:29:57,972 Crassus obtine o victorie �n urmatoarea sa lupta �mpotriva armatei rebele. 309 00:30:14,142 --> 00:30:17,671 Spre deosebire de adversarii anteriori ai lui Spartacus, Crassus era un soldat cu adevarat experimentat. 310 00:30:18,385 --> 00:30:21,756 Stia sa antreneze o armata. Stia cum sa isi dirijeze armata. 311 00:30:21,956 --> 00:30:23,898 Avea experienta necesara. 312 00:30:24,532 --> 00:30:28,898 si acum pentru prima data, Spartacus se confrunta cu un adevarat general roman 313 00:30:29,681 --> 00:30:32,754 nu cu un politician care conduce un grup de barbati fara experienta. 314 00:30:37,790 --> 00:30:43,933 Fortele angajate- o armata romana extrem de instruita si capabila �mpotriva unei trupe de rebeli violenti disperati. 315 00:30:44,680 --> 00:30:48,988 Cu Crassus �n lupta, echilibrul a �nceput sa se �ndrepte �mpotriva lui Spartacus. 316 00:30:59,188 --> 00:31:02,549 Urmariti de armata lui Crassus, sclavii renegati fug �n sud, 317 00:31:02,749 --> 00:31:06,053 dar Spartacus si -a planificat deja urmatoarea miscare. 318 00:31:11,152 --> 00:31:12,924 Piratii controleaza apele din jurul Italiei. 319 00:31:13,897 --> 00:31:17,753 Ca si Spartacus, ei traiesc sfidand legile romane... sau oricare lege. 320 00:31:18,527 --> 00:31:21,577 Ei raspund doar la aur si fac trafic de sclavi. 321 00:31:22,458 --> 00:31:24,935 Spartacus trimite mesageri sa negocieze cu ei. 322 00:31:28,150 --> 00:31:32,625 Spartacus a �ncercat totul pentru a - si scoate oamenii din Italia �n siguranta. 323 00:31:33,311 --> 00:31:37,666 �n cele din urma, �n disperare, a facut o �ntelegere cu diavolul, cu piratii cilicieni. 324 00:31:38,405 --> 00:31:40,847 Cilicia este o parte din ceea ce este astazi Turcia. 325 00:31:41,514 --> 00:31:44,597 si erau faimosi, acesti pirati, pentru atacarea corabiilor 326 00:31:44,797 --> 00:31:48,265 dar erau faimosi si ca cei mai mari proprietari de sclavi din Mediterana. 327 00:31:49,395 --> 00:31:53,093 Piratii cilicieni au facut multi bani prin capturarea si v�nzarea sclavilor. 328 00:31:57,387 --> 00:31:58,694 Asa ca Spartacus trebuia sa stie 329 00:31:58,894 --> 00:32:03,633 ca atunci c�nd a facut o �ntelegere cu piratii cilicieni pentru a-si aduce navele �n Italia si a-si evacua oamenii, 330 00:32:03,833 --> 00:32:08,840 exista un pericol real ca piratii cilicieni sa - i v�nda pur si simplu oamenii ca sclavi. 331 00:32:19,228 --> 00:32:24,768 Probabil ca avea �n minte sa treaca �n Sicilia si sa ocupe insula, 332 00:32:25,024 --> 00:32:29,195 aproape preluand - o ca pe un nou teritoriu, un nou stat 333 00:32:29,395 --> 00:32:35,082 �n care acesti rebeli ar fi putut sa se confrunte cu Roma �n conditiile lor. 334 00:32:38,530 --> 00:32:40,433 Sclavii si piratii se pun de acord si incheie o �ntelegere. 335 00:32:41,833 --> 00:32:45,880 Cilicienii sunt de acord sa transporte 2.000 dintre sclavi spre Messina, �n Sicilia. 336 00:32:47,744 --> 00:32:51,929 Spartacus spera sa - si extinda rebeliunea �n timp ce ocoleasca trupele lui Crassus. 337 00:32:55,801 --> 00:32:59,504 Nu au nici un moment de pierdut, caci legiunile lui Crassus se apropie, 338 00:32:59,704 --> 00:33:03,565 pregatite sa prinda si sa macelareasca sclavii ca pe fiarele salbatice. 339 00:33:10,286 --> 00:33:15,496 Ajunsi inainte de romani, Spartacus si hoarda lui ajung la v�rful peninsulei si nu gasesc nave. 340 00:33:16,297 --> 00:33:19,553 Piratii i - au tradat, iar romanii se apropie. 341 00:33:23,059 --> 00:33:26,268 Acum, Spartacus trebuie sa �ncerce sa lupte pentru a iesi din Italia, 342 00:33:26,455 --> 00:33:31,475 �mpotriva unei armate care a fost disciplinata de Crassus 343 00:33:32,269 --> 00:33:38,103 si care va putea �n sf�rsit sa afiseze tactica si disciplina care facea o armata romana at�t de formidabila. 344 00:33:46,678 --> 00:33:48,078 Crassus joaca inteligent. 345 00:33:48,611 --> 00:33:50,865 El cunoaste puterea fortelor lui Spartacus. 346 00:33:51,488 --> 00:33:53,153 Stie, de asemenea, ca timpul este de partea lui. 347 00:33:54,290 --> 00:33:57,688 El �i va infometa pe rebeli, incercuindu-i, scrie Plutarh. 348 00:33:59,348 --> 00:34:05,064 �Aceasta mare si dificila lucrare a perfectionat-o �ntr-un interval de timp extrem de scurt 349 00:34:05,751 --> 00:34:07,914 fac�nd un sant de la o mare la alta. 350 00:34:08,114 --> 00:34:12,335 Deasupra marginii pam�ntului si peste el, a construit un zid foarte �nalt si puternic ". 351 00:34:18,071 --> 00:34:20,930 Crassus a fost un general roman foarte modern, care, printre altele, 352 00:34:21,130 --> 00:34:25,123 a stiut sa foloseasca fortificatiile de c�mp si asta �l vedem fac�nd cu Spartacus. 353 00:34:29,903 --> 00:34:34,375 Proiectul, lung de 35 de mile, inalt p�na la 15 metri �naltime, este imens. 354 00:34:35,117 --> 00:34:37,026 Biograful din secolul al doilea Plutarh. 355 00:34:38,151 --> 00:34:42,286 "C�nd proviziile au �nceput sa se termine si Spartacus a dorit sa plece de pe peninsula 356 00:34:42,486 --> 00:34:45,136 si-a dat seama de impedimentul format de perete." 357 00:34:48,313 --> 00:34:50,313 Spartacus este fortat sa se deplaseze spre interior. 358 00:34:50,885 --> 00:34:54,989 si totusi, fiecare �ncercare de a se deplasa spre nord este respins de perete. 359 00:34:55,171 --> 00:34:58,236 Dupa 3 ani de atacuri, fortele rebele au fost inchise ca intr-o cusca. 360 00:35:02,606 --> 00:35:06,555 Dar Senatul, care a ordonat lui Crassus sa puna rapid capat rebeliunii, 361 00:35:06,755 --> 00:35:10,177 s-a saturat sa astepte rezultate, potrivit istoricului Appian. 362 00:35:11,923 --> 00:35:14,429 "C�nd romanii au aflat de tactica de asediu a lui Crassus, 363 00:35:14,586 --> 00:35:18,976 au considerat ca nu merita ca aceasta lupta �mpotriva gladiatorilor sa fie prelungita. 364 00:35:21,621 --> 00:35:25,919 Un mesager ajunge �n tabara lui Crassus, purt�nd stiri de la Roma care il vor infuria. 365 00:35:26,119 --> 00:35:30,946 Senatul si - a pierdut credinta �n el si i-a incredintat sarcina celui mai mare rival al sau. 366 00:35:34,408 --> 00:35:38,170 Talentatul general Pompei cel Mare se �ntoarce din Spania ca erou, 367 00:35:38,370 --> 00:35:41,148 dupa ce a zdrobit acolo o rascoala s�ngeroasa. 368 00:35:41,670 --> 00:35:45,110 I s-a ordonat sa puna odata capat rebeliunii sclavilor. 369 00:35:47,806 --> 00:35:51,372 Pompei a fost probabil unul dintre cei mai buni generali pe care Roma i-a avut vreodata 370 00:35:52,015 --> 00:35:57,420 si Pompei era, ca Crassus, extrem de ambitios si avea o mai mare reputatie militara dec�t Crassus. 371 00:36:00,334 --> 00:36:02,819 El are o pasiune enorma pentru gesturi teatrale. 372 00:36:03,320 --> 00:36:06,623 El are un mod de a - si proiecta imaginea �n jurul lumii romane. 373 00:36:07,572 --> 00:36:10,806 Are un fler de politician pe care sa fiu sincer, alti politicieni din timpul sau nu il au. 374 00:36:12,624 --> 00:36:16,346 Acum a plecat sa - l invinga pe Spartacus si sa-i fure lui Crassus gloria, 375 00:36:16,546 --> 00:36:19,401 asta daca nu cumva Crassus reuseste sa i-o ia inainte. 376 00:36:20,119 --> 00:36:22,229 Sunt doi c�ini dupa aceeasi vulpe. 377 00:36:25,827 --> 00:36:26,498 71 i.C. 378 00:36:27,142 --> 00:36:31,656 Abandonat de piratii din Italia de sud, supravietuitorii revoltei sclavului Spartacus 379 00:36:31,856 --> 00:36:34,848 sunt blocati �n fata trupelor generalului Crassus. 380 00:36:36,024 --> 00:36:43,127 Si iata ca vine marele general Pompei, o noua amenintare la onoarea lui Crassus si la viata lui Spartacus. 381 00:36:46,529 --> 00:36:51,453 Spartacus este din nou pe drum, dupa ce a infrant asediul pe care Crassus l-a construit at�t de atent. 382 00:36:52,275 --> 00:36:54,398 Appian �i descrie evadarea. 383 00:36:55,424 --> 00:37:02,173 �El a organizat atacuri bruste la scara mica asupra asediatorilor sai �n puncte bine alese, lovindu-i brusc si violent. 384 00:37:02,382 --> 00:37:06,177 El a rastignit prizonierul roman ca o demonstratie vizuala in fata propriilor sai oameni 385 00:37:06,377 --> 00:37:09,125 ca ei sa vada ceea ce li s-ar �nt�mpla daca el nu ar c�stiga." 386 00:37:10,220 --> 00:37:16,478 Pe masura ce rebelii au strabatut satele, Spartacus si armata lui afla ca pericolul s-a dublat, 387 00:37:16,678 --> 00:37:20,265 auzind vestea ca Pompei este, de asemenea, pe urmele lor. 388 00:37:24,063 --> 00:37:28,740 Pompei si-a creat deja o reputatie de tip care face "curatenie". 389 00:37:29,317 --> 00:37:35,683 El avea sa se prezinte la sf�rsitul unei lupte infricosator de grele 390 00:37:35,883 --> 00:37:39,198 si pleaca cu gloria de a o fi terminat. 391 00:37:40,953 --> 00:37:46,581 Pe masura ce Pompei se apropie, Crassus devine mai frenetic sa zdrobeasca rebeliunea �nainte ca el sa ajunga. 392 00:37:47,581 --> 00:37:53,317 Spartacus, incercuit, asteptand sa fie atacat, trimite un mesager catre Crassus oferind un armistitiu. 393 00:37:56,486 --> 00:38:00,469 Spartacus ram�ne �ncrezator, astept�nd vesti de la Crassus. 394 00:38:01,171 --> 00:38:05,490 Este sigur ca romanii sunt gata sa asculte, desi rebelii �si pastreaza sabiile ascutite. 395 00:38:07,242 --> 00:38:12,774 Spartacus �ncearca sa negocieze cu liderii romani, deoarece Spartacus se vede ca om liber. 396 00:38:13,135 --> 00:38:18,575 Asa isi �ncepuse viata si Spartacus si - a condus armata ca o armata romana, 397 00:38:18,816 --> 00:38:22,610 ca si cum ar fi avut aceeasi onoare ca si adversarii sai, romanii. 398 00:38:24,402 --> 00:38:28,907 Dar c�nd mesagerul sau se �ntoarce, este clar ca romanii nu il vad pe Spartacus �n acest fel. 399 00:38:29,685 --> 00:38:31,325 Este un sclav si un dusman. 400 00:38:31,525 --> 00:38:36,143 Cu negocierile esuate, ziua de care Spartacus s-a temut este aici. 401 00:38:37,246 --> 00:38:42,023 Chiar daca �l bate pe Crassus �n lupta, Pompei il va urmari. 402 00:38:42,789 --> 00:38:45,711 Spartacus nu se poate retrage. Nu se poate preda. 403 00:38:47,161 --> 00:38:49,055 Biograful din secolul al doilea Plutarh: 404 00:38:49,878 --> 00:38:55,701 �Spartacus a recunoscut ca m�na lui a fost fortata si si-a aranjat �ntreaga armata �n formatiunea de lupta. 405 00:38:56,145 --> 00:39:00,133 C�nd i - a fost adus calul, Spartacus si - a scos sabia si a ucis animalul. 406 00:39:02,241 --> 00:39:07,043 El a proclamat ca, daca ar c�stiga batalia, nu ar avea nevoie de cal. 407 00:39:07,243 --> 00:39:09,203 El ar avea mii de cai la dispozitie. 408 00:39:09,750 --> 00:39:12,110 Daca ar fi sa piarda batalia, de asemenea, nu ar avea nevoie de un cal. 409 00:39:12,777 --> 00:39:18,299 Apoi a descalecat, si s-a alaturat soldatilor de infanterie din trupa sa 410 00:39:18,499 --> 00:39:21,711 si a pornit la lupta p�na la final. 411 00:39:24,259 --> 00:39:28,253 Crassus si armata sa se �nt�lnesc cu Spartacus �n apropiere de Brundisium (Brindisi) pe calc�iul Italiei. 412 00:39:45,009 --> 00:39:46,273 Si asa �ncepe batalia. 413 00:39:46,884 --> 00:39:52,040 Trei ani de revolta au dus la acest meci decisiv �ntre Crassus si Spartacus, 414 00:39:52,240 --> 00:39:55,219 cea mai mare confruntare �ntre doua armate puternice. 415 00:40:07,309 --> 00:40:11,561 O sursa relateaza ca a fost at�t de grav ranit �n picior 416 00:40:11,761 --> 00:40:15,914 �nc�t a trebuit sa coboare �n genunchi, dar a refuzat sa renunte sa lupte. 417 00:40:26,062 --> 00:40:28,297 Potrivit istoricului Appian: 418 00:40:28,769 --> 00:40:32,151 �Au fost atat de multi morti, �nc�t nu a fost posibila numararea lor. 419 00:40:33,215 --> 00:40:35,255 Corpul lui Spartacus nu a fost niciodata gasit �. 420 00:40:37,552 --> 00:40:42,431 Spartacus nu a profitat niciodata de ocazie pentru a se �ndeparta, lucru pe care l-ar fi putut face de unul singur. 421 00:40:43,049 --> 00:40:47,064 Deci Spartacus a fost un om care a aratat ca are un simt al onoarii, 422 00:40:47,264 --> 00:40:50,454 Un simt al onorii cel putin la fel de profund si la fel de sincer 423 00:40:50,654 --> 00:40:53,545 ca cel al oricarui roman care nu a fost niciodata sclav. 424 00:40:58,847 --> 00:41:02,862 Crassus �i urmareste pe supravietuitori, ucigand oricati a gasit 425 00:41:03,062 --> 00:41:08,490 cu exceptia a 6.000 pe care �i captureaza si ii rastigneste pe drumul principal spre Roma. 426 00:41:11,703 --> 00:41:19,031 Au fost rastigniti si pusi cam de la 9 p�na la 12 de metri unul de altul pe distanta de 200 km. 427 00:41:19,490 --> 00:41:23,211 Asadar, va puteti imagina duhoarea si vederea dezgustatoare 428 00:41:23,411 --> 00:41:27,003 pe care oricine ar fi avut-o calatorind pe acel drum. 429 00:41:27,790 --> 00:41:32,838 Daca ai fi roman, aceasta duhoare ti-ar fi mirosit a sclavi morti. 430 00:41:33,277 --> 00:41:38,701 Te - ai fi bucurat sa-i vezi pe acesti oameni, desi �n forma lor dezgustatoare, �n descompunere. 431 00:41:38,902 --> 00:41:40,933 Daca ai fost sclav, acesta ar fi fost un mesaj. 432 00:41:41,133 --> 00:41:44,637 Asta te-ar astepta daca te-ai revolta �mpotriva puterii Romei. 433 00:41:50,479 --> 00:41:56,760 Crassus �nvinge rebeliunea sclavilor, desi unii dintre rebeli au norocul sa scape macelului 434 00:41:56,960 --> 00:41:59,891 p�na c�nd Pompei, fara sa se dezminta, are ultimul cuvant.. 435 00:42:02,534 --> 00:42:06,188 Pompei a reusit sa se prezinte la timp ca sa urmareasca 436 00:42:06,388 --> 00:42:11,998 pe cei cca 5.000 de gladiatori care au reusit sa scape de aceasta lupta, de aceasta mare lupta, 437 00:42:12,198 --> 00:42:16,508 si i-a capturat sau i-a ucis pe cei ramasi. 438 00:42:18,862 --> 00:42:23,339 Apoi, potrivit lui Plutarh, Pompei se asigura ca primeste toate laudele. 439 00:42:24,727 --> 00:42:29,274 �Pompei a scris apoi Senatului ca, desi Crassus �i �nvinsese pe gladiatori �n lupta 440 00:42:29,474 --> 00:42:32,073 Pompei a stins razboiul p�na la radacinile sale. " 441 00:42:33,671 --> 00:42:35,477 Cariera lui Pompei este foarte interesanta. 442 00:42:35,677 --> 00:42:38,618 De fapt, Pompei la un moment dat a fost acuzat ca a fost un "vultur". 443 00:42:39,150 --> 00:42:41,577 Se hraneste cu uciderile facute de alti oameni. 444 00:42:44,025 --> 00:42:47,211 Romanii s-au grabit sa dea uitarii aceasta rebeliune ur�ta a sclavilor. 445 00:42:47,998 --> 00:42:50,606 C�nd totul s-a terminat, Pompei primeste un triumf, 446 00:42:50,806 --> 00:42:54,366 cea mai �nalta onoare romana, pentru lupta sa cu dusmanii din Spania. 447 00:42:55,399 --> 00:43:02,423 Crassus primeste abia o felicitare minora pentru eforturile sale �mpotriva sclavilor comuni care au terorizat Italia. 448 00:43:07,396 --> 00:43:12,812 Desi sf�rsitul lui Spartacus �n 71 �.C. marcheaza sf�rsitul rebeliunii sclavilor din Roma, 449 00:43:13,548 --> 00:43:17,773 sclavia continua sa consolideze economia imperiului in curs de extindere 450 00:43:17,973 --> 00:43:20,949 dar romanii au inteles lectia. 451 00:43:22,605 --> 00:43:26,427 Spartacus, �n imaginatia romana, devine aproape echivalentul unui Osama-Bin-Laden. 452 00:43:26,837 --> 00:43:28,619 Este o figura �nspaim�ntatoare care e acolo, undeva. 453 00:43:28,819 --> 00:43:30,755 El ram�ne o amenintare chiar si atunci c�nd nu-l poti vedea. 454 00:43:30,955 --> 00:43:34,208 si �ti este teama ca va aparea �ntotdeauna un altul ca el. 455 00:43:36,771 --> 00:43:42,635 Romanii si-au dat seama din aceasta revolta a sclavilor ca trebuiau sa-si pastreze armata �n forma cea mai buna. 456 00:43:43,641 --> 00:43:45,869 Aceasta ar fi putut fi momentul �n care romanii au �nceput sa se g�ndeasca pentru prima data 457 00:43:47,878 --> 00:43:50,025 �poate avem nevoie de o armata profesionala 458 00:43:50,944 --> 00:43:55,695 pentru a fi �n siguranta acasa, precum si pentru a ne proteja �mpotriva invadatorilor straini�. 459 00:43:58,103 --> 00:44:01,015 Dar chiar si un imperiu puternic nu se poate apara mereu. 460 00:44:02,233 --> 00:44:08,068 Mult timp dupa ce s-a petrecut, povestea unui singur om care sta �mpotriva lui, �nca mai rezista. 461 00:44:10,362 --> 00:44:14,392 Spartacus supravietuieste �n legenda p�na �n prezent. 462 00:44:15,105 --> 00:44:18,318 A fost un erou popular pentru oamenii care sunt reprimati, 463 00:44:18,518 --> 00:44:22,294 pentru persoanele care sunt asuprite, chiar p�na in epoca moderna. 464 00:44:24,805 --> 00:44:27,949 Dar, cata vreme Imperiul domneste, acesta apartine celor puternici. 465 00:44:30,697 --> 00:44:33,412 Urmeaza la �Roma, ascensiunea si caderea unui imperiu�, 466 00:44:34,228 --> 00:44:36,880 Pompei si Crassus �si pun rivalitatea deoparte 467 00:44:37,080 --> 00:44:41,559 pentru a-si uni fortele cu o vedeta politica �n crestere, Julius Caesar. 468 00:44:42,796 --> 00:44:45,990 Cezar lanseaza un razboi brutal barbarilor din Galia. 53048

Can't find what you're looking for?
Get subtitles in any language from opensubtitles.com, and translate them here.