Original subtitles

- Hai! Te-ai decis? - Ce?

Ai ales?

Nu ştiu. Nu e pentru mine.

Dar mătuşa nu a spus pe care trebuie să-l iau?

- Nu, nu a spus. - De ce-i hrăniţi cu biberonul?

Cineva i-a abandonat aici.

- Când a fost, Cri? Acum o săptămână? - Aşa cred.

Ai cumva un prieten care vrea unul?

Trebuie să mă gândesc.

Mamă, când mergem la centrul comercial?

Nu ştiu. Până se hotărăşte el, fac şi ăştia un rând de pui!

Deci, pe care îl vrei?

✰ www.MEOO.ro ✰ Sursa ta de filme și seriale!

- Bună, Yuri! - Bună!

Yuri, ai venit! Ce ai păţit? Ai întârziat mult.

De ce nu ai cerut unul mai drăguţ?

- Unde e mătuşa Anna? - E aici. Anna!

- Pune-le acolo! - Anna, a venit Yuri!

- Da. - Bună, mătuşă!

- Pe unde ai umblat? - Am luat căţeluşul.

De ce nu le-ai zis să-ţi dea o cuşcă? Ce e creatura asta?

- Nu mi-au dat. - Trebuia să cumperi una!

- Cu ce? Nu mi-ai dat bani. - Ţine asta pentru mine!

- Uite, au făcut nişte găuri în cutie! - Văd şi eu.

Bine, mă ocup eu.

- Claudio? - Da, mătuşă, ce este?

- Claudio, scumpule! Vino! - Vino să vezi!

Asta e pentru tine. Dă-mi un pupic!

La mulţi ani! Nu, nu face aşa!

Nu-mi mai strica desenul, pedofilule!

- Cine e pedofil? - El este.

- Ce înseamnă asta? - E o glumă.

- Deci, ce zici? - E urât.

Cum să fie urât? E foarte frumos.

- Yuri l-a ales. - E drăguţ!

Scumpule, mângâie-l puţin! E frumos, nu?

I-au adus şi ei un căţeluş.

Acum tu eşti stăpânul lui, Claudio.

Mulţumesc, Yuri!

- Mulţumeşte-i lui Yuri! - Mulţumesc, Yuri!

- Cu plăcere! - Da, da.

- E foarte drăguţ! - E drăguţ! A făcut pipi.

Uşor, e foarte mic!

- Mulţumesc! - Cu plăcere!

- Unde vă duceţi? - La Agostino!

- Ţi-ai rupt mâna, nu poţi să dansezi! - Agostino!

- Test, test de microfon. - Stai o clipă!

Unu, doi, trei. Test.

- Mă auziţi? - Da!

- Nu! - Mă auziţi?

Da!

Apropiaţi-vă de boxă!

Faceţi şi voi?

Toată lume în cerc!

- Aţi văzut toate animalele? - Da.

- Da? Încercăm să facem ceva? - Da!

- Da? - Da!

Să suflăm toţi, împreună!

Nu aşa! Mai tare!

Mai tare!

Da, acum s-a colorat.

- Tu ştiai, nu-i aşa? - Şi eu ştiam.

- Cumva cineva fumează? - Nu.

- Nu. - Am nevoie de o brichetă.

- Tu fumezi? - Nu.

Deci nu ai brichetă? Dar tu?

- Nu. - Deci nu.

- Şi tu, Claudio? - Nu.

- Nici măcar acum că eşti mare? - Nu.

Vino mai aproape!

Ia să văd ce este în spate... Dar tu nu te speli niciodată în urechi?

Îl ai în mână.

Se vede!

Cum te cheamă?

Yuri Rapagnetta.

- Claudio e vărul meu. - Vino aici, Yuri!

Vino aici! Aşază-te aici!

Aplauze pentru Yuri Rapagnetta!

Deci, acum tu o să fii asistentul meu.

Ţine bricheta asta!

Între timp, în valiza mea, la dreapta ta, o să găseşti un balon.

Dă-mi-l mie!

- Acesta? - Da.

- Să îl umflăm? - Da!

A fost greu.

Ţine-l puţin!

Yuri!

- Nu eşti bun de nimic. - Yuri nu e bun de nimic!

- Du-te la locul tău! -"Yuri nu e bun la nimic!"

"Yuri nu e bun la nimic!"

Unde te duci? Stai cu noi!

- Stai aici! Fă-i loc! - Unde este balonul?

- Claudio, vrei să fii asistentul meu? - Bine.

Să-l aplaudăm!

Ce ai luat?

- Sunt foarte obosită. - Şi eu.

- A fost o petrecere reuşită. - Aşa este.

- Au mâncat totul! - Totul a fost delicios.

Al cui e rândul luna asta?

- Pentru ce? - Să aibă grijă de Yuri.

Yuri, dragule, cu cine stai luna asta?

Cu mătuşa Ivana.

Anna, sunt ocupată luna asta. Yuri, vrei să stai cu mătuşa Patrizia?

Nu, Ivana. Nu pot luna asta, Tonino lucrează noaptea.

- Are de lucru? - Slavă Domnului! Cu criza asta!

Ai noroc. Se duce cu maşina la muncă?

Uneori ia cu maşina lui, alteori merge cu colegii.

Împart toţi cheltuielile.

Important este că are un loc de muncă.

Yuri, la ce te gândeşti?

La nimic.

Vrei să mai stai cu mine o lună?

Măcar vino să-mi dai un pupic!

Yuri, du-te şi vezi ce face Claudio, te rog!

A ieşit cu trotineta. Nu vreau să ajungă în şanţ!

Chiar avem nevoie ca ziua asta să se termine odată!

Nu, nu!

Du-te repede!

Claudio? Vino, te caută mătuşa!

Da, bine.

Claudio!

Bună!

Bună!

- Vrei şi tu un balon? - Nu, mulţumesc.

Asta e a ta.

Mi-ai dat-o mie la petrecere.

Ştiu, mi-ai furat-o.

Nu am furat-o.

Ai fost corect şi mi-ai adus-o! Meriţi un premiu.

- Tu dormi aici? - Da.

- Mă duc unde e câte o petrecere. - Drăguţ.

- Tu eşti de pe aici? - Da. Din împrejurimi.

Ce faci aici noaptea?

De ce m-ai trimis la locul meu, la petrecere?

Era ziua vărului tău. Nu a ta.

- Şi? - Şi...

Nu eşti foarte empatic.

Empatic?

Ştii ce înseamnă?

Sigur că da.

Mie nu-mi plac mincinoşii.

Yuri!

Trebuie să vii acasă!

Pentru tine. Premiul tău!

Haide!

Mulţumesc!

Mâine mă duc la Montesilvano. Ai fost vreodată acolo?

Da. E un parc de distracţii acvatice acolo.

Da, exact!

Nu e nimic altceva în Montesilvano.

Atunci vino cu mine.

Poţi fi asistentul meu.

Crezi că e amuzant?

Nu, dar ai spus că nu sunt bun de nimic în faţa tuturor...

- Asta am spus? - Da.

Şi dacă am nevoie de un asistent stupid?

Glumesc!

- Oricum, eu am de muncă. Deci... - Serios?

- Da. - Cu atât mai bine.

Ca să lucreze cineva cu mine, trebuie să fie empatic.

Pa!

Îţi trimit fotografia mai târziu. Mă sună. Trebuie să plec.

- Pa! - Pa!

- Poftim! - Mulţumesc!

Face 7 euro şi 80 de cenţi.

- Dă-i rest 2 euro şi 20. - Da, ştiu.

Mulţumesc! Ce băiat bun! Pa, scumpule!

Pa!

Yuri? Dacă vine cineva, mă chemi! Sunt dincolo, da?

EMPATIC

Ce faci?

Mă bărbieresc.

- Haide, trebuie să ieşi! - Nu. Încă cinci minute.

Nu. Arată-mi mâinile! Lasă-mă să verific!

Ce ţi-am spus eu?

Încă îţi rozi unghiile! Trebuie să încetezi cu asta!

- Bine, haide! - Ai 20 de ani!

- Pot să te întreb ceva? - Da.

Crezi că aş putea să-mi găsesc alt loc de muncă?

Ce surpriză! Nu-ţi mai place să lucrezi la măcelărie?

Nu, n-am spus asta. Dar nu e nimic de făcut. Mă plictisesc.

Ce ai vrea să faci?

- Tu crezi... - Ce?

Crezi că sunt puţin empatic?

- Ce vrei să spui? - Adică...

Încerc să înţeleg procesele psihice ale oamenilor,

şi mă pun în locul lor?

Da, dar... Să fii empatic nu e o meserie.

Trebuie să fac pipi.

- Vrei să faci acolo? - Nu.

Haide, ieşi!

Haide!

Trebuie să fac pipi.

Sigur, dar tot trebuie să ieşi din cadă!

Haide!

Hai să mergem să luăm nişte îngheţată de la Tiziano!

Te-ai decis să vii la petrecere!

Ce e aşa amuzant? Acum e rândul tău.

Haide!

Unu, doi, trei, patru!

Cam aşa?

Cam aşa?

Nu ţi-am spus să te opreşti.

Crezi că te angajez fără să ştiu ce poţi să faci?

Copiii dansează pe muzica asta?

Uneori.

Nu e rău, bravo!

Treci în spate!

Mai repede!

La ce te uiţi?

Călătoreşti în toată Italia?

Nu. De obicei lucrez doar în zona asta.

Mamele vorbesc între ele, deci...

Nu aş ajunge prea departe.

Aş consuma prea multă benzină. Se pierd mulţi bani.

- De ce ai nevoie de rulotă? - Locuiesc în ea.

Nu vreau să plătesc chirie ca să trăiesc într-o cuşcă de beton.

Vreau să fiu liber.

Şi să lucrez numai dacă am chef.

Nimeni nu ar trebui să depindă de ceva.

În plus, tu ştii vreo slujbă pentru care eşti plătit să te distrezi?

Ai de mult piercing-ul?

De o vreme. Voiam să-mi pun unul şi în sfârc.

- Şi eu. - Ce anume?

Ai şi tu unul?

- Da. - Bine.

De ce ai ars lucrurile alea?

Nu aveam nevoie de ele.

De ce trebuie să car după mine lucruri de care nu am nevoie?

Nu eşti gata încă?

Îmbracă-te!

Şi piercing-ul?

Care piercing?

- Nu ai spus că ai şi tu? - Nu.

Cred că am înţeles greşit.

Ce faci? Încet, încet!

Ai emoţii?

Ce te preocupă?

Petrecerile astea nu sunt pentru copii.

Sunt pentru părinţi.

Ce vrei să zici?

Ei te angajează. Ei te plătesc.

Lor trebuie să le placă petrecerea.

E uşor să te descurci cu copiii.

Dacă se poartă frumos, le dai un premiu.

Dacă se poartă urât, îi pedepseşti.

În felul ăsta, fac ce le spui tu.

Bravo, Marina!

Mă numesc Martina! Tu chiar nu înţelegi nimic, nu?

Ai dreptate. Să mă scuzi, dar, ştii tu...

De azi dimineaţă, am probleme cu auzul.

Nu-i aşa, Yuri?

Vino să vezi dacă am ceva în urechi! Ia uită-te!

- Nu ai nimic. - Nimic, sunt goale.

Vrei să vii să mă ajuţi? Vino să mă ajuţi!

Uită-te cu atenţie!

- Nu e nimic. - Nimic...

Asistentul meu mi-a spus ceva,

dar nu sunt sigur dacă eu am înţeles greşit

sau el mi-a spus o minciună.

Există un mod de afla.

- Cum? - Cum?

Vă fac cunoştinţă cu un prieten.

El este Păpuşa nebună.

Ştiţi care este specializarea sa?

Nu!

Pedepse.

Domnule Yuri,

dumneata i-ai băgat dopuri în ureche lui Agostino?

Mincinosule!

- E chiar nebun, nu? - Săracul!

- Din nou! - Încă o dată!

Să-i mai dăm o şansă. Poate acum spune adevărul.

- Bine. - în regulă!

Vrei să-ţi ceri iertare pentru minciunile tale?

Bine!

Deci, vă plac animalele?

- Da! - Desigur!

Lasă!

Îmi pare rău!

Pentru ce?

Pentru ce s-a întâmplat.

Spală-te pe faţă!

De ce?

Tu lucrezi pe gratis?

- Nu am muncit. Nu am făcut nimic. - Eu nu-ţi dau pomană.

Ne-au plătit mai mult pentru că eram doi.

Ştii că pot face totul foarte bine şi fără tine, da?

Atunci de ce mă iei cu tine?

- Ce pot să cumpăr cu ăştia? - Nu ştiu. Sunt banii tăi.

- Tu ce îţi cumperi? - Ce cumpăr?

Mâncare, băutură.

Depinde.

Ce s-a întâmplat?

Apropo de lucruri care trebuie cumpărate...

Se poate?

A fost al tatălui meu.

Îi plăcea doar melodia asta.

Şi rulota era a tatălui tău?

Ştii de ce Patagonia este numită "Ţara de foc"?

Nu.

Când a fost descoperită,

au văzut că triburile native se puneau în jurul unor focuri mari.

Cât de mari?

Nu ştiu, Yuri. Nu am fost acolo.

Aşa este.

Yuri, Yuri!

Cine ţi-a dat numele ăsta?

Îţi place de ea?

Haide!

Du-te să vorbeşti cu ea!

- Ce să-i spun? - Spune-i că e sexy.

E sexy, nu?

- Nu crezi că e sexy? - E normală.

Spune că e sexy.

Spune-o!

Haide! Spune-o!

E sexy.

- Du-te şi spune-i! - Nu am chef.

Yuri, Yuri, Yuri.

- Yuri, Yuri, Yuri. - Ago, încetează!

- Yuri, Yuri, Yuri. - Încetează!

Să mă duc eu?

Bine.

- Pun astea aici? - Da.

Umple-le! Haide!

Ai înţeles?

Ce este?

Nu pot să mă uit la tine?

Nu.

Atunci nu mă uit.

- Ce se întâmplă aici? - O altă petrecere.

- Bună, fetelor! - Bună!

Cine e acolo? E Gino? Vino aici, Gino!

Mârâi la mine?

Trebuie să mârâi la poliţist. Prinde-l! Unde e poliţistul?

Prinde-l! Pe aici! Nu, pe acolo! Prinde-l!

Pe aici! Pe aici! Haide, prinde-l!

- Câinele ăsta e extraordinar. - A venit paiaţa!

Încă te speli în băile restaurantelor de pe autostradă?

- Ilaria. Mă bucur să te cunosc! - Yuri.

Ai adus nişte benzină?

- Da. E în rulotă, acolo. - Bine.

Aici erai!

- E al tău? - Da. I-ai salvat viaţa.

Scumpo! Îţi e sete?

E o fată?

Habar n-am. Tu ştii să zici ce este?

- Ce fată bună! - Nu, nu ştiu.

- Mă bucur să te cunosc, sunt Morgan. - Yuri.

Poftim!

E un cadou însemnat.

- Ce vrei să spui? - Bea!

Haide, ia-l!

Mulţumesc!

- Pa, Yuri! - Pa!

Ago!

Ago!

E ca în Patagonia.

Focul. E frumos.

Atunci, hai să mergem!

Ce tot spui?

Să mergem în Patagonia.

Dar cum?

Te-ai emoţionat?

- Unde te duci? - La toaletă.

De ce?

Scuză-mă!

Hei!

Bună! Ai văzut un băiat cu părul roşu? Îl cheamă Agostino.

- Lucrează la petreceri aniversare. - Frate, ai nevoie de ceva?

L-ai văzut...

Ia-ţi mâinile de pe mine! Ai trezit-o pe fata mea!

- Îmi cer scuze! - Nu pune mâna pe mine!

Eşti varză. Întinde-te!

- Scuze! - Bună!

- L-ai văzut pe Agostino? - Nu, nu l-am văzut.

Nu-ţi face griji! O să-l găsim!

Ago!

Yuri!

Ago!

La naiba!

Deja ne plictisisem.

- De ce? - Să ne uităm la tine cum dormi.

Ajută-mă!

Sebastian, ia uite cine este aici!

E al lui Alma.

Fata cu care vorbeam ieri.

O cunoşteai dinainte?

Îi cunosc pe toţi aici.

Nu.

Îţi place?

Când e următoarea petrecere?

Nici nu ţi-ai revenit din prima şi te gândeşti la următoarea?

- Petrecere de copii. - O să stăm aici o vreme.

Cum aşa?

Trebuie să o ajut pe Alma cu bebeluşul.

Şi tu mă ajuţi pe mine.

Te bagi?

Copiii mei!

Ce desenezi?

Lasă-mă să termin şi îţi arăt după.

- Bine. - Nu, scuze. "Sâmbătă" nu e aici.

- Numele meu e Duminica! - Duminică.

- Aici era! - Coloarea s-a cam dus, stai puţin!

Hai să încercăm din nou!

- Tatăl meu are ceva pentru mine? - Da.

- Da? - Uite aici!

- Poftim! - Mulţumesc!

- E frumos! Mulţumesc! - Cu plăcere.

- Cum te cheamă? - Domenica.

- Vezi elefantul ăsta? - Da.

E numai al tău,

şi, dacă colorezi totul frumos, îţi fac un tatuaj cu un animăluţ.

Ce animal vrei?

- Un cal! - Bine, un cal.

Ăsta? Nu, e un iepure.

Aici e calul.

- Tu ai făcut astea? - Da.

- Yuri te-a ajutat, nu? - Da, m-a ajutat.

Poftim, Yuri! E pentru tine.

Agostino trebuie să se ducă să facă altceva.

- Nu! - Dar rămâneţi cu Yuri, nu?

Bine.

- Ce zice mereu Agostino? - "Trebuie să zâmbeşti mereu."

Bine, ne vedem mai târziu!

Ai grijă de ei.

Este dureros?

Sigur că da.

Deci? Vrei s-o faci?

Nu am spus asta.

Îţi aminteşti ce ne-am spus seara trecută?

Da. De ce?

Chiar te-ai duce acolo?

De ce nu aş face-o?

Cum putem strânge suficienţi bani dacă stăm aici?

Şi aici sunt copii.

Cineva trebuie să aibă grijă de ei, cât părinţii lor lucrează în sat.

Fiecare donează cât poate. Dar şi ăia sunt bani.

După cum spuneam, trebuie să o ajut pe Alma.

Eu aş putea să mă joc cu copiii.

În felul ăsta, o să economisim bani.

Sigur, dacă vrei.

Trebuie să strângem bani.

O să cumpărăm biletele.

Şi plecăm la Ushuaia.

"Ushuaia".

O să ataşez biluţa şi e gata.

- Bună, Yuri! - Bună!

- Cum a fost petreceea? - A fost în regulă.

Mulţi poliţişti şi ţânţari, dar a fost bine.

Ce faci? Vino aici!

Ai nişte tutun?

Nu ştiu cât a mai rămas, dar aveam. Gata?

Fugi! Mulţumesc!

Bună, Yuri!

De unde ştii cum mă cheamă?

Agostino vorbeşte deseori despre tine.

Ai nişte mâini foarte frumoase.

Mulţumesc!

Dar îţi rozi unghiile.

Ce face Sebastian?

Şi tu?

Totul e bine.

Pari obosit.

Eşti sigur că eşti bine?

- Da. - Bine.

Scuze, stăteaţi de vorbă!

- Bună! - Bună!

- Bună! - Ai văzut? Te-a recunoscut.

Ai grijă, e posibil să-şi facă nevoile pe tine.

- O face pentru că e fericită. - Drăguţ!

Tu lucrezi cu copii, nu?

- Da. - Te văd mereu când trec pe aici.

Ce zici dacă ai veni cu mine până într-un loc, pe aproape?

E grozav. Cred că ţi-ar plăcea.

- Bine. - Hai să mergem!

- Ce faci? - Fac o cuşcă.

Pentru Licia. Ţi-o ofer cadou.

Poftim? Cum aşa?

Animalele astea se sperie de orice,

dar cu tine e foarte calmă.

Dar nu te-ai ataşat de ea?

Nu, adică da. Mai am altele.

Ai auzit?

- Te-ai rănit? - Nu e nimic.

Pune-o înăuntru!

Hai, Licia!

Închide-o cum trebuie!

Morgan spune că, dacă îi fac semn, se urcă pe umărul meu.

Vrei să vezi?

Licia? Vino aici!

Vino!

Haide, Licia! Licia?

Hai, Licia! Vino!

E timidă, pentru că eşti tu aici.

Sau poate că el a inventat treaba asta.

A fost amabil cu mine.

Problema nu e că a inventat asta, ci că tu l-ai crezut.

Nu îl cunoşti?

Habar nu am cine este.

Nu ai zis că-i cunoşti pe toţi cei de aici?

Licia!

Vino!

Pune şobolanul în altă parte, trebuie să mâncăm!

Nu ai închis-o bine.

Mulţumesc!

Poftă bună!

Dacă nu găteam eu...

Tu ce ai făcut azi?

De ce mă întrebi? M-ai văzut.

Am greşit că m-am dus?

Ţi-am spus eu vreodată că nu poţi face ceva?

Atunci de ce te porţi aşa?

Aşa cum?

Mă simt de parcă sunt pedepsit.

Şi nu ştiu cu ce am greşit.

Tu ai desenat?

Ce s-a întâmplat acolo?

De ce e aşa inflamat?

Tu ce crezi?

Te întreb pentru că nu ştiu.

Ago!

Dacă îţi petreci după-amiezile cu şobolani,

e normal să faci infecţii.

Nu ai spus că pot face tot ce vreau?

Dacă e ceva ce nu-ţi convine, poţi pleca, da?

Îmi cer scuze!

- Poftim? - Scuze!

Nu-ţi mai cere scuze!

Te doare?

M-am obişnuit.

Ago!

De ce râzi?

Ago!

Ago!

Încetează!

Haide, Ago! Încetează!

Îţi e sete?

Deschide gura!

Haide, înghite!

Înghite!

Înghite tot!

Ce s-a întâmplat, Yuri?

- "Nu-mi pasă dacă mă doare". - Du-te naibii!

- Haide! - Lasă-mă în pace!

Uite cine e aici!

Haide, Yuri!

Haide!

Pedepseşte-mă!

Nu.

Chiar trebuie să faci asta?

Ce anume?

Să ai grijă de Sebastian.

Tu nu ai ajuta o persoană pe care o iubeşti?

Alma a spus că am mâini frumoase.

E o drogată.

Ce faci acolo? Vino aici!

Uite ce ai făcut!

Crezi că e politicos? Nu eşti o domnişoară educată!

Nu ar trebui să faci asta! Stai să îţi arăt ceva!

Eşti gata? Start!

Licia şi Yuri sunt pe cale să treacă linia de sosire!

Şi au câştigat!

Am câştigat!

Unde suntem?

În Patagonia.

Da, sigur.

Tatăl tău de unde avea acel CD?

Tatăl meu avea de toate.

Când a murit, ne-am trezit cu o colecţie de lucruri inutile.

Te pricepi să lucrezi cu copiii.

Am devenit empatic?

- Sebastian vine cu noi? - Nu.

Nu e nevoie să luăm nimic cu noi. Nici măcar rulota.

Şi Alma?

Ce e cu ea?

Ce ai făcut cu lucrurile de la tatăl tău?

Le-am ars pe toate.

Nu te cred.

Ţi se pare că nu sunt capabil?

De ce ai făcut asta?

Închide ochii!

- Ce vezi? - Nimic.

Exact.

Asta e tot ce ne trebuie.

- Ce face Licia? - E bine.

De ce îi ţii în cuşcă?

Îi vând. La piaţă, la târguri.

- A fugit vreunul? - Da, sigur.

Nimeni nu vrea să trăiască într-o cuşcă.

Oricum, unor animale le este mai bine în cuşcă.

- Ce vrei să spui? - Licia, de exemplu.

Dacă n-ai fi găsit-o tu la petrecere, cine ştie ce ar fi păţit.

- Pot să încerc şi eu? - Da, sigur.

- Ai grijă! - Da. Mulţumesc.

Vino, ia uite!

O închid?

Săptămâna viitoare mă duc la un târg.

Dacă vrei, poţi veni cu mine.

Nu ştiu.

- Trebuie să plecăm în Patagonia. - Serios?

- Da. - E grozav.

E ceva frumos de văzut în Patagonia?

E un ţinut pur, unde oamenii se gândesc doar cum să fie fericiţi.

Ca aici.

Nu chiar.

Yuri!

- De ce nu stai cu copiii? - Am terminat.

- Bună! - Bună!

- Ce drăguţi sunt! - Mulţumesc.

- Şi el? - El e Jimmy.

E un marsupial asiatic. După masă se odihneşte.

Eu mă duc la rulotă.

- Vin cu tine. - Nu. Nu fi nepoliticos. Mai vorbiţi!

E grozav că o să călătoreşti până la celălalt capăt al lumii!

Arată delicios!

- Cum a fost cu copiii? - Bine.

Am ăştia.

- Puteai să mi-i dai mai târziu. - Nu face nimic.

Şi ăştia.

Toată lumea a pus bani?

- Da, cu excepţia a două persoane. - Au spus de ce?

M-am întâlnit cu un prieten azi.

Lucrează la o agenţie de voiaj şi mi-a spus de o ofertă specială.

Roma Fiumicino - Ushuaia.

- Glumeşti? Ai luat biletele? - Nu, nu am rezervat biletele.

De ce?

Voiam să vorbesc cu tine, dar nu te-am găsit.

- Şi acum e prea târziu? - Nu ştiu.

- Unde e agenţia? - În oraş.

Cum se numeşte?

Nu-mi amintesc.

Dar are pereţii albaştri.

- Să mergem acum? - Să mai aşteptăm!

Aduci cutia să punem şi banii ăştia?

Licia?

Licia?

Ce s-a întâmplat?

Licia a fugit.

Probabil ai lăsat cuşca deschisă.

Vino aici!

Am veşti bune pentru tine.

Dar îmi promiţi că zâmbeşti?

Tu nu trebuie să mai munceşti.

Alma mi-a găsit de lucru la o fermă din apropiere.

Pot să vin şi eu?

Aşa putem strânge şi mai mulţi bani.

Tu trebuie să ai grijă de Sebastian.

Altfel, Alma nu poate să lucreze.

Nu eşti în stare să ai grijă de un şoarece şi eu îţi încredinţez

unul dintre cele mai importante lucruri din viaţa mea.

Vezi cât de multă încredere am în tine?

Trebuie să stau toată ziua cu Sebastian?

Poţi face multe lucruri. Să speli, să faci mâncare.

E timpul să începi de undeva, nu?

Faci asta şi cu Morgan?

Nu.

Gata!

Opreşte-te! Mă doare!

Ţine-l puţin!

- Bună! - Bună!

Unde e rucsacul?

Ţi-am spus să-l schimbi înainte să-l laşi aici.

Ai dreptate. Scuză-mă! Dă-mi-l mie!

Lasă, mă ocup eu!

Ce avem aici?

- Cât are? - Bebeluşul?

Are şase luni. Şi tu?

Fac 20 în august.

Pari mai în vârstă.

Îţi face plăcere?

E drăguţ din partea ta să ai grijă de el. Mulţumesc!

Pentru nimic.

Am mai multă încredere în tine decât în el.

Acum i-am găsit o slujbă adevărată.

Oricum, totul era în regulă. Nici pipi nu făcuse.

- Te aştept afară, Ago. - Bine.

Mulţumesc!

Pălăriuţa!

Ia, ţine-l!

Eşti bine?

- Ne vedem diseară! - Da.

Bine?

Rucsacul.

Vin acum!

Sebastian!

Vin acum! Aici sunt!

Uşor! Gata!

Aşa!

Te rog! Vine acum!

Haide! Te rog, Sebastian!

Sebastian!

Ai întârziat.

Sebastian?

Tu să-mi spui!

Îmi pare rău!

E în regulă.

Îmi e sete.

E bun!

Te-am învăţat multe lucruri.

Tu înveţi. Şi înveţi repede!

Când te-am cunoscut, nu erai atât de liber.

Ce vrei să spui?

Ceea ce mi-ai spus. Că îţi e sete.

Înainte nu mi-ai fi spus aşa ceva.

Şi asta înseamnă să fii liber.

Să ştii cine eşti, ce vrei, ce îţi place.

Mie îmi place, pentru că îţi place ţie.

Când plecăm de aici?

Eu nu ştiu de ce sunt încă aici.

Te aştept toată ziua, ca un idiot.

Ce aştepţi?

Ce aştepţi?

Ziua în care nu vei mai avea nevoie şi o să mă părăseşti ca pe un câine.

Ştiu că o să se întâmple.

Asta crezi tu?

Din moment ce nu ai încredere în nimeni...

Demonstrează-mi că nu vreau să plec.

Vă deschid eu uşa.

Mulţumesc!

Vă rog, luaţi loc!

- Cu ce vă pot ajuta? - Aş vrea să plec.

- Desigur. Unde anume? - În Patagonia.

- Bine. Câte persoane călătoresc? - Două. Doar două.

Cât are copilul?

Ce vreţi să spuneţi?

Copiii atât de mici nu sunt consideraţi pasageri

de către companiile aeriene.

No, el nu vine cu noi. Călătoresc cu altă persoană.

Bine.

Aveţi o destinaţie anume în minte? Un oraş?

Am nevoie de zborul către...

Către Ushuaia.

Ushuaia, bine! Când vreţi să plecaţi?

Azi.

Azi?

Mai bine mâine? Mâine.

Mâine.

- Numele dumneavoastră? - Yuri Rapagnetta.

Şi numele celuilalt pasager?

Agostino.

Şi numele de familie?

- Nu ştiu. - Scuze! Nu ştiu numele de familie.

Nu îi ştiu numele de familie.

Dar el a spus că vă cunoaşte, prietenul lucrează aici.

Aici lucrez doar eu.

Am doar o colegă. Prietenul dvs. s-a înşelat.

- Nu cunosc niciun Agostino. - Poate aveţi dreptate.

Putem pleca mâine?

- Zborurile sunt săptămânale. - Desigur.

Vă las banii ăştia.

Ăştia sunt.

Ce s-a întâmplat?

Domnule, mă tem că suma nu e suficientă.

Putem să căutăm o destinaţie mai aproape,

dar Patagonia...

Ei, bine...

Cum adică nu sunt suficienţi?

- Nu ştiu ce să vă zic! - Număraţi-i, vă rog!

- Număraţi-i! - Uitaţi...

Cum adică nu sunt suficienţi?

- Scuze, nu ştiu cum să vă ajut. - Nici nu i-aţi numărat.

Număraţi-i, vă rog!

Putem număra împreună, da?

Deci...

Zece. Douăzeci.

Treizeci.

- Nu ştiu cum să vă ajut. - Aşteptaţi. Am pierdut şirul!

Doar o clipă!

Douăzeci.

Zece.

Puteţi să mă ajutaţi? O să meargă mai repede.

Îl cunoaşteţi?

Îi deschid?

Te caut de o oră.

Ridică-te!

Haide! Să mergem!

- Haide! - Nu.

Totul e în regulă?

- Hai să mergem! - Nu.

- Hai cu mine! - Nu, nu merg nicăieri!

Nu merg nicăieri!

- Calmează-te! - Nu.

- Hai! - Nu. Lasă-mă în pace!

Nu a păţit nimic, e bine!

Alma?

Ascultă-mă, Alma!

De ce ai fugit?

- Hei! - Lasă-mă în pace!

Ce faci?

Lasă-le!

Ce este?

- Vreau să plec de aici. - Nu mai vrei să plecăm împreună?

- Nu eu spun minciuni. - Şi cine spune?

Stai jos, nu fi copil!

- Lasă-mă să plec! - Stai jos!

Nu mă atinge!

- Stai jos! - Nu mă atinge!

- Lasă-mă să plec! - Hei!

Lasă-mă să plec! De ce?

De ce? Tu vorbeşti mereu de libertate.

Şi tot tu îmi spui mereu ce trebuie să fac.

- Eşti supărat pe mine? - Mereu.

- Eşti supărat pe mine? - Nu.

- Pedepseşte-mă! - Nu.

Pedepseşte-mă! Loveşte-mă!

- De asta ai nevoie? - Da, dacă asta te linişteşte.

Tu ai nevoie de toate.

Ai nevoie de Alma.

Ai nevoie de bani. Ai nevoie de rulotă.

Ai nevoie de mine.

Şi eu nu vreau să simt că am nevoie de mine.

Nu am nevoie de nimic.

Dovedeşte-mi!

Nu am fugit. Ea m-a dat afară.

- Mama ta? - Da.

Ce s-a întâmplat?

M-a prins fumând iarbă şi a făcut o scenă.

M-am enervat şi i-am spus:

"Ştii ce? Mie nu-mi place doar iarba."

"Îmi plac drogurile. Toate drogurile."

E adevărat?

Da.

La început, mă linişteau.

Dar apoi mă simt rău.

Dar, când mă simt rău, îmi dau seama cine sunt, înţelegi?

Cred că da.

Când te duci la târg?

În seara asta. E un drum destul de lung.

Tu ce o să faci?

Nu ştiu.

Tu ce crezi că ar trebui să fac?

Vrei să vii cu mine?

Hei!

Nu te ataşa prea mult de el. Pe el nu ţi-l dau!

De ce îl ţii în lesă?

Poate vrea să fugă.

Şi dacă îi scot lesa, nu se duce nicăieri.

Poate se simte în siguranţă aşa.

- Mă gândeam la Licia. - La ce anume?

Poate a reuşit să supravieţuiască singură.

Ţi-am spus deja ce cred eu.

Dar poate a reuşit.

Deci? Ce vrei să faci?

Haide!

✰ www.MEOO.ro ✰ Sursa ta de filme și seriale!

Traducerea şi adaptarea: Bărăgan Marius