Original subtitles

- Ăsta e biroul meu? - Da.

Ai un buget de 10.000 de dolari pentru decorare.

Există și un program de împrumuturi pentru obiecte de artă, pentru parteneri.

- Poftim cheile. Bun venit. - Mulțumesc.

O să strângem în curând aici.

Dar… între timp, te descurci și așa.

- Te apreciem mult, Cary. - Mă bucur să aud.

Te rog să rămână între noi,

dar e posibil să pierdem un partener în următoarele șase luni.

- Care partener? - Nu pot spune, din păcate.

Dar aș vrea să te alături nouă.

Înainte să devină parteneră, Alicia s-a făcut valoroasă

intervievând și angajând un nou asociat.

Am vrea să faci la fel.

Astea sunt CV-uri.

Uită-te la ele și ține-ne la curent.

Vreau să te angajez.

Bine.

La ce lucrezi momentan?

- Verificarea antecedentelor. - Dă-i-l noului detectiv.

Vreau să verifici trecutul unui partener.

- Cine? - Eu.

Lasă-mă un minut, te rog. Fără telefoane.

Peter Florrick mi-a oferit locul liber de la Curtea Supremă,

dacă devine guvernator.

Știu că există tentative de a discredita un potențial judecător,

vreau să știu unde sunt vulnerabilă.

- Felicitări. - Mulțumesc.

Bună. Unde ești și ce ai luat?

- Ce am luat? - Ce caz?

Sweeney. De ce?

Preia tu verificarea antecedentelor angajaților.

- Sunt nevinovat. - Da, mi-ai spus.

Dar nu mă crezi.

Cred că-ți place asta.

Îți place că te reprezint, deși știu că ești vinovat.

Îmi plac multe la dv, dnă Florrick.

Cred că am avut probleme în copilărie.

Alimentezi obsesia mea pentru Mary Poppins.

Uite ce e, dle Sweeney,

cred că ai dat o petrecere care a scăpat de sub control

și Clubul Hirschorn a plătit 80.000 de dolari pentru daune.

Asta e tot. Cred că acuzarea exagerează.

Îmi pare rău să te dezamăgesc, dar cred că ești nevinovat.

Ai dreptate. Nu e amuzant când mă crezi.

- Mă gândeam eu. - Isobel.

- O știi pe Alicia. - Da.

M-a interogat la tribunal.

Da, când eram în tabere opuse.

Cum se învârte roata.

„Mutabilitatea e tragedia noastră, dar e și speranța noastră.”

- Îmi place când vorbește așa. - Alicia.

- Bună. - Laura. Mă bucur să te văd.

Îi spui pe numele mic. Să fiu gelos?

Că o plac mai mult decât pe tine? Sigur.

Acuzarea a tot tărăgănat prezentarea dovezilor.

Au trecut șase luni

de când dl Sweeney a fost acuzat de tulburarea liniștii publice.

- Un delict de clasă C… - A tras cu arma la o petrecere.

Nu. Era un club privat care vindea alcool.

Bine, înțeleg. Suntem furioși.

Și ne place să ne exprimăm furia tare.

Dar vezi, chestia e,

eu sunt judecător. Nu mă deranjează vocile stridente.

Iată cum stau lucrurile.

Ajungeți la o înțelegere. Scoateți cazul ăsta din sala mea.

A fost o petrecere care a scăpat de sub control.

N-a murit nimeni. Și din câte știu, nimeni nu a fost rănit.

- Nimeni. - Dle Sweeney.

Nu poți decât să-ți rănești cauza

că ai deschis gura.

Voi doi, haideți.

Negociere impusă de instanță. Haide.

Vrem să ajungem la o înțelegere, dar…

Tăceți. Nimeni nu vorbește până nu-i cer eu.

- Ce veți accepta? - Exonerare. Clientul meu nu a făcut-o.

Clientul dv e un psihopat

și are noroc că n-a fost condamnat fiindcă și-a ucis soția.

- Și dv ce veți accepta? - Maximum șase ani.

- Un an. Doi ani de probațiune. - Doi ani de probațiune.

Bine. Un compromis. Așa.

Nu. Șase ani. Maximum.

Nu cedăm.

Au trecut șase luni

- și nu negociază? - Insistă că e infracțiune majoră.

E vorba de alegeri. Procurorul nu vrea să negocieze

- cu Sweeney și să pară slab. - Serios?

- Soțul dv nu mă place? - Să avem răbdare cu acuzarea.

Într-o lună, cursa pentru post se va sfârși.

Îl vor elibera cu două luni de supraveghere.

Bine. Amânăm. Așa e cel mai bine.

Atunci să trecem la afacerile voastre.

Alicia, Cary, mulțumesc.

Bună ziua, dnă Swift.

Trebuia să fiu la toaletă.

În capătul holului.

Colin concediază avocați o dată pe săptămână.

Dar pe tine te-a păstrat.

Probabil ești cea mai de succes relație a lui.

- N-aș numi-o relație. - Vorbește despre tine.

Nu vrei să știi cum vorbește despre tine?

- De fapt, nu. - Nu în mod sexual.

Nu întotdeauna.

Pentru el, ești imaculată.

M-a întrebat dacă ești atrăgătoare, dar eu găsesc pe toată lumea atrăgătoare.

M-a cerut de soție. Nu sunt sigur că o voi face.

Îmi place suficient.

E bogat. Însă întrebarea este…

Dacă mă mărit cu el, o să mă omoare?

Ca avocat, nu pot vorbi despre zvonurile că și-ar fi ucis prima soție.

Dar știu motivul presupus al crimei

erau banii soției lui.

Iar tu nu ai bani.

N-ar exista niciun motiv să te omoare.

Ai arăta mai bine cu părul scurt.

Primul interviu. Vrei să știi de el?

Da.

Ia loc pe canapeaua mea.

Gregory Steck. A absolvit Dreptul la Harvard în 2006.

- Poți să spui Harvard. - A absolvit Harvardul în 2006.

E angajatul lui Wallace.

Wallace de la Curtea Supremă.

Da. Judecătorul de la Curtea Supremă din Illinois.

Pagina lui de Facebook a fost ștearsă. Nimic dramatic.

Bine. Și iată-l.

Estimează 150.000 pe an.

Alte firme îl vor.

Nu, rămâi.

- Eu să rămân? - Da.

Dă bine dacă suntem doi.

- Ar trebui să spun ceva? - Nu. Nu zâmbi. Fii serioasă.

Greg, ce mai faci? Cary Agos.

Îmi pare bine. Mersi de interes.

Robyn Burdine, unul dintre avocații noștri de top.

Mi-am construit propria canoe.

E o metaforă?

Nu, când am fost acasă, de Crăciun, am construit una.

și mi-am dat seama că-mi place să-mi murdăresc mâinile.

Aseară, când scriam opinia lui Wallace despre Miles,

m-am întrebat ce fac.

Dacă mor azi, nimeni nu va ști că am făcut ceva.

Dacă lucrezi la Curtea Supremă,

- vrei să vezi legea în acțiune. - Robyn îți poate zice.

Majoritatea asociaților nu ajung în sala de judecată câțiva ani.

Asta nu mă deranjează.

Am fost la Wallace pentru păreri destul de mult.

I-am făcut ultimele patru. Vreau terenuri noi, râuri noi.

Te știu de la Harvard?

Nu. Robyn e din Georgetown.

Georgetown. Serios? Ți-a plăcut?

Era umezeală.

Ce părere ai?

Chiar e lăudăros.

E un lucru rău?

Nu știu. Vrei un lăudăros?

Dacă are cu ce să se laude, sigur.

Oamenii care au cu ce să se laude de obicei nu se laudă.

Salut.

- Sunt trează. - Interviul de azi cu Steck.

Ce-a zis despre ce lucrează?

„Scriam opinia lui Wallace despre Miles și…”

- A spus Miles, nu? - Da. De ce?

Cred că știu de ce nu vor accepta cazul Sweeney.

Nu are nicio legătură cu alegerile.

- Hei. - Bună.

Scuze. Sunt Cary Agos, de la serviciul mamei tale.

Cary Argus e aici. E de la serviciul tău.

Cine?

Decizia din cazul Statul v. Miles va afecta sentința din cazul lui Sweeney.

De asta Parchetul nu vrea să încheie înțelegere. E o tactică de amânare.

- De unde știi? - Am interviu azi.

Cineva care lucrează pentru Wallace, judecătorul conservator.

A terminat de scris opinia majorității.

Ar face tragerea cu arma a treia infracțiune.

Da. Sweeney a fost deja condamnat pentru alte două infracțiuni majore.

Dublarea pedepselor înseamnă nu numai că tragerea cu arma

va deveni infracțiune gravă, dar aceasta va fi și a treia.

- Ar primi închisoare pe viață. - Așa e.

Fără discreție judiciară. Sweeney pierde, face închisoare pe viață.

Doamne.

De la o contravenție la închisoare pe viață.

Încă ceva. Ai fost la punerea sub acuzare a lui Sweeney, nu?

- Da. - Ai cerut un proces rapid, nu?

Din obișuință…

- Am trecut de 160 de zile? - Nu. Mâine.

- Nu suntem pregătiți. - Știu.

Dar nici procuratura nu e.

Se gândeau la asta

până la decizia Curții Supreme.

- Trebuie să ne grăbim? - Da.

Trebuie să conduci o apărare și să faci o deliberare

înainte să auzim opinia Curții Supreme.

- Ori Sweeney riscă închisoarea pe viață. - Așa e.

Trebuie să facem cel mai rapid proces din istorie.

Poftim?

Vrem să exercităm dreptul dlui Sweeney la un proces rapid.

- Onorată Instanță, nu suntem pregătiți. - Vreți o judecată rapidă acum?

Am vrut o judecată rapidă acum 159 de zile

când am cerut-o.

După cum vedeți

- din transcrierea audierii… - Onorată Instanță…

Fiecare avocat al apărării insistă

- din obișnuință… - Am vorbit serios. Încă o facem.

Sunteți gata de proces?

- Suntem. - Hellinger?

În niciun caz.

Nu contează, dle judecător.

Statutul de proces rapid

impune o limită de 160 de zile

și acuzarea trebuie să meargă azi la proces sau să elibereze clientul.

Liniște.

Avem o situație neobișnuită. Procesul e peste două ore și jumătate

și ne pregăteam de proces în patru luni.

- Avem nevoie de toți. - Avem un expert în balistică?

Nu încă. Voiam să aflăm pe cine a angajat procuratura.

- Cine e liber? - Cine e bun?

Kurt McVeigh e cel mai bun.

Lucrează la un caz.

Poate îl sună cineva, să vadă dacă e disponibil.

Îmi scapă ceva?

- Nu. Îl sun eu. - Bine. Cary, Robyn.

Vedeți dacă puteți afla când va fi publicată opinia.

- Vom încerca. - Vreau un partener.

- Alicia e partener. - Nu, unul dintre fondatori.

Îmi cer scuze, dnă Florrick, dar îi vreau pe cei mai tari.

Bine. Will e liber.

Preia cazul Sweeney. Eu nu pot.

De ce nu? Tu te ocupi de litigii.

Sunt implicat.

Cu cine? Judecătorul Politi?

Cu Laura Hellinger.

Sunteți împreună?

- De o săptămână. - Diane.

- Am ceva pentru tine. - O clipă.

Obține acceptul lui Sweeney și suntem protejați de malpraxis.

Poate e de bine.

Dle Sweeney, vă pot vorbi puțin?

Aici?

Desigur.

Ne spovedim?

Nu, nu.

Ați cerut un partener.

Mă simt obligat să vă avertizez

că am o relație cu procurorul din cazul dv.

O relație sexuală?

- Prefer să nu intru în detalii. - Da.

Știu că nu vrei.

Dar eu sunt clientul tău și aduc 22 de milioane anual în firma ta.

Și, înainte să aprob, vreau să știu.

E o relație sexuală?

În prezent, nu.

Dar asta vrei să fie?

Dle Sweeney, e prerogativa dv

- să vreți alt avocat… - De asta îmi place aici.

Toată lumea se culcă cu toată lumea.

Da, aprob.

Atâta timp cât am detalii.

Îl invităm la noi.

- Pentru un interviu? - Da.

Și vom pescui data lansării opiniei publice.

E lăudăros. Poate se va lăuda când va fi publicată.

- Ai găsit ceva? - Da.

Îți spun doar ce vrei să știi.

Așa că poți spune „stop” în orice moment.

„Elena știa că e greșit să-l vrei pe Damon.

Urma să se mărite cu Stefan.

Dar, când Damon s-a apropiat de ea, Elena s-a aflat

incapabilă să reziste farmecelor sale de vampir.

Când Damon i-a înfipt colții în gât,

tot corpul i-a explodat de dorință. Avea nevoie de el.

Avea mare nevoie de el.”

- Eu…? - E ficțiune de amatori.

Pentru serialul TV „Jurnalele vampirilor”.

- Și? - Tu ai scris.

- Ce am scris? Asta? - Da.

Kalinda, nici n-am auzit de serialul „Jurnalele vampirilor”.

Dacă aș fi făcut-o, nu aș fi scris…

- Așa se continuă? - Da.

Elena și Damon fac sex la sfârșit. Într-o camionetă.

- Mă bucur pentru ei. - A venit de la adresa ta IP.

- Și contul tău de e-mail. - Kalinda…

Nu știu ce să spun.

Cine mai are acces la computerul tău?

Nimeni.

- Cine? - Menajera mea.

Bine, cum o cheamă?

- Vorbesc eu cu ea. - Nu cred că înțelegi.

Trebuie s-o dai afară. Am nevoie de numele ei.

Nu, e o doamnă drăguță cu trei copii.

E clar că nu știe ce-s alea limite.

Nu. Trebuie să lași o urmă în documente pentru a te separa de ea.

Vrei să ajungi la Curtea Supremă din Illinois.

Dacă numele tău devine asociat cu ficțiunea cu vampiri,

ridicolul va fi greu de depășit.

Trebuie s-o concediezi.

- Dv ați filmat, dle Catalini? - E Catalani.

Filmarea? Da. Am filmat cu telefonul mobil.

Petrecerea scăpa de sub control.

Și…

Eu…

Văd că purtați echipamentul de sport,

fiindcă ați venit direct de la sală?

Da. Când m-ați sunat, eram pe banda de alergat.

Mă uitam la știri, sus pe banda de alergat,

și am primit apelul dv.

Bun, cred că am stabilit motivul hainelor martorului.

- Putem continua? - Da. Bine.

De fapt, nu. Și…

Scuze, dle judecător.

- De obicei am mai mult timp. - Înțeleg.

Toți suntem actori fără scenariu.

Dle Catalini…Catalani.

L-ați văzut pe acuzat

cu o armă.

Arma asta, nu?

Da, asta e. Trebuia să fie arma lui Capone.

Sweeney voia să joace rolul lui William Tell.

Spunea că un autor a făcut același lucru cu soția lui.

- William Burroughs. - Taci.

Mulțumesc, dle Sweeney.

Dl Sweeney voia să folosească arma

să împuște un măr de pe capul iubitei lui?

- Capul cuiva. Da. - Nu mai am întrebări.

Purtați pică, dle Catalani?

- Nu. - Dl Sweeney v-a concediat?

Nu.

A existat o reducere de personal, dar n-am fost concediat.

Restructurările au fost din ordinul dlui Sweeney?

- Cred că da. - Nu mai am întrebări.

- Așteptăm următorul martor. - Nu.

Expertul nostru e blocat în Salt Lake City.

Suntem gata. Nu putem ajuta cu problema.

Da, îl puteți prezenta ca martor

când ajunge, dnă Hellinger.

Vă rog, continuați.

După cum vedeți, glonțul a intrat în corp

și a lăsat „împroșcare cu coada”.

Asta înseamnă aruncarea în urmă a țesutului rănit.

Glonțul trece prin corp și creează…

Glonțul. Glonțul a trecut prin corp.

Puteți vedea glonțul…

Îmi pare rău.

Care era întrebarea?

- Mulțumesc. - Ai fost minunat.

Nu am fost minunat. N-am fost atent.

Ai fost minunat de neatent. Îmi pare rău pentru dl Romney.

Era să te sun în seara alegerilor.

- Să te lauzi? - Nu, să empatizez.

Știu cum e.

Kerry în 2004.

Chiar îl comparăm pe Kerry cu Romney?

Am nevoie de ajutor.

- Cu ce? - Un caz.

Un om nevinovat.

Cine?

Dă-i o șansă.

Colin Sweeney.

Kurt, ascultă.

Și vinovații pot fi uneori nevinovați.

Fă asta pentru mine, te rog.

Alicia.

Îmi pare rău că procesul a luat-o razna.

- Am avut… - Pot întreba?

Ai o relație cu Will?

- Ce? - Aveți o relație amoroasă?

Nu. Nu avem o relație.

Am avut odată. Dar s-a întâmplat demult.

- Nu e încă în desfășurare? - Nu, s-a terminat. Jur.

Laura, ești prietena mea.

La fel e și Will. Și cred că e grozav că voi doi sunteți…

Orice sunteți.

Bine.

Am întârziat.

Mărturia dv, dnă Swift, este că dl Sweeney

nu putea să tragă fiindcă era cu dv?

- Da, în Salonul Trandafiriu. - Și e aici?

Scuze, n-am avut timp să-l punem pe un dispozitiv.

Nu-i nimic. Pune-l aici, pe masă.

Da, chiar acolo, lângă foaierul principal.

- Și ce făceați acolo? - Sex anal.

Cred că e clar.

Nu mai am întrebări.

Deci aveați…

relații anale cu dl Sweeney în momentul împușcăturilor?

Da. Așa e, doamnă.

Sunteți iubita dlui Sweeney, nu-i așa, dnă Swift?

Da.

De ce n-ar respinge instanța această mărturie

- ca și părtinitoare? - Nu sunt.

- N-aveți de gând să vă măritați cu el? - Nu știu.

Am îngrijorările mele.

Serios?

- Care ar fi acelea? - Și-a ucis prima soție.

Dnă Hellinger, mai aveți întrebări?

Cred că nu.

Cred că iubita ta are nevoie de sex de împăcare.

N-am să spun

că m-a surprins apelul. Doar că…

E bine să fii invitat iar.

Am crezut că n-am aflat totul despre Greg Steck.

Eu și Robyn ne-am uitat unul la altul după interviu

și ne-am dat seama că nu te-am întrebat nimic

despre îndatoririle la Curtea Supremă.

- Mai ai trei ore? - E posibil.

Ai scris toate părerile lui Wallace?

Cam așa ceva. Știi cum e.

Judecătorii nu fac nimic și primesc toată gloria.

Și…

opinia dlui Miles.

Judecătorul ți-a dat sugestii?

Nu, se răzbună pe…

Îmi pare rău. Cred că e mama. E în spital.

Scuze, Cary, Robyn.

Au fost Hockney și Barnes. Abia m-au angajat.

Stai, ce?

Le-am spus să mă sune până la ora 15:00.

Ei erau. Mersi de interes.

S-ar putea să vrem să te angajăm.

Bine.

Vorbesc cu prietenii mei din Springfield, poate știu de Miles.

- Mă duc după el. - Nu va schimba nimic.

- S-a angajat. - Nu mă duc după el pentru post.

Iată recrearea balistică a acuzării.

Aici au recuperat glonțul,

și experții lor spun

că pot dovedi că glonțul a fost tras de pe ușa din camera asta.

Salonul Trandafir. Asta dovedește că Sweeney făcea sex.

Deci respingem expertul. E singura noastră opțiune.

- Kurt? - Da?

Avem doar câteva ore să le combatem mărturia.

Kurt, unde te duci?

- Afară. - Unde?

Ca să le resping mărturiile.

S-a discutat

dacă să fie astupată sau s-o lăsăm ca pe o medalie de onoare.

- Inerția a pus stăpânire pe el. - Vă mulțumesc, dle Creed.

Vrei să-ți țin eu lumina?

- Durează cât durează. - N-am spus nimic.

Deci Obamacare.

Glumesc. Scuze.

Ceva la tine mă face să vreau să te tachinez.

- Ce-i asta? - Laser.

Ești tot cu protejata ta?

- Cu…? - Protégé. Miranda.

Ultima dată când te-am văzut, își presăra

praful magic asupra ta.

Conduce laboratorul din San Diego.

Ce bine de ea.

E foarte cald acolo.

Un fel de Poliție din Baywatch.

- Te deranjez? - Nu, e amuzant. Te rog.

- Ce cameră e asta? - Salonul Trandafir.

Nu e de rău?

Da.

E tot rău?

Da.

Îmi vei spune când va fi bine?

Te întorci la țară diseară?

Nu.

- Ești la Edgewater? - Da, de ce?

- Fără motiv. - Cina?

Da. Bine.

Ce-i asta?

De unde a venit glonțul.

E efectul curcubeului.

Pentru a afla locul trăgătorului,

trebuie să calculezi traiectoria glonțului.

Iar arcul unui glonț poate arăta ca un curcubeu.

Gloanțele creează curcubee diferite?

Da, și armele. În acest caz, ai un pistol din 1929

care trage cu gloanțe de calibrul 38, fabricate în 1930.

E important că a fost fabricată în 1930?

Da. Muniția veche nu e așa puternică.

Înseamnă că gravitația îl trage în jos mai rapid.

Gloanțele moderne au înveliș de cupru

așa că trag mai lin.

În opinia dv, este corectă reproducerea acuzării?

Nu. Conform calculelor mele, glonțul a fost tras

nu din fața Salonului Trandafiriu,

ci de aici.

Acolo e Salonul Camelia?

- Da. - Mulțumesc, dle McVeigh.

- Mai am secrete? - Unul sau două.

Să pornim freza dentistului.

Îl cunoști pe Jacob Greenberg?

- Nu. - Lucra cu tatăl tău.

Jake Greenberg, da.

- Au predat împreună la facultate. - Da.

Până când a fost adus Greenberg

în fața Comitetului pentru Activități Antiamericane.

Știu.

A fost acuzat că ar fi simpatizant comunist.

Și-a pierdut slujba și s-a sinucis.

Da.

Nu sunt sigură…

Ce-i asta, Kalinda?

Tata a fost cel mai bun prieten al lui Jake.

De fapt, a fost unul dintre puținii care i-au luat apărarea.

Cu mari sacrificii personale.

- Știu. - Nu știu ce crezi…

Nu trebuie să auzi asta.

- Va afecta asta poziția de judecător? - Nu știu.

Ar putea.

Bine atunci.

Da, adică, spune-mi.

S-au ținut ședințe private în cadrul Comitetului

despre activități

a mai multor profesori influenți.

- Și s-au întâlnit cu tata? - Da.

Și spui

că l-a denunțat pe Jake?

E doar un zvon, nu?

S-au ținut întâlniri private, deci nu a fost…

Au fost luate note.

Ar trebui să ne oprim.

Mulțumesc, Kalinda.

Eu doar…

Trebuie să…

Nu te opri din investigat. Te rog.

Bine.

O rechemăm pe Isobel Swift.

Ați declarat că dv și dl Sweeney

făceați sex când se presupune că a tras?

- Da. - Ați spune că sexul era sălbatic?

Păi, da.

Activitatea sexuală a avut loc în Salonul Trandafir?

Cred că m-am înșelat când am spus asta.

După ce m-am mai gândit, mi-am amintit că eram în Sala Camelia.

Obiectez. A răspuns deja la întrebare.

Are dreptul să-și schimbe mărturia

dacă își amintește altceva despre evenimente.

Intimidează martorul.

Nu mi se pare. Se respinge.

Dnă Swift, vreau să fie clar.

Sunteți absolut sigură că ați fost în Camera Camelia,

în camera de unde s-a tras,

conform propriului expert al apărării?

Da.

- N-ați fost. - Am fost.

Șase luni la școala de corecție.

Ucidere din culpă.

Mi-am împușcat fratele.

Mă rog, dacă doar atât a fost.

A fost un accident, desigur. A fost pușca de vânătoare a tatălui meu.

Și de unde era să știu că era încărcată?

Judecătorului nu i-a păsat.

Poți să cauți la Administrația penitenciarelor din Ohio.

Salut-o pe J479361.

O infractoare.

Deci, dle funcționar fițos de la Curtea Supremă,

cum e să dai formă legii?

Adevărul?

E îmbătător.

Adică, numai puterea pe care o au cei ca noi.

Opinia lui Miles ar îngreuna situația infractorilor înarmați.

O să doară. În curând.

Serios? Se pare că știi despre ce vorbești.

Wallace mi-a trimis niște corecturi. Nimic nu se schimbase.

Pot să citesc?

Mi-ar plăcea, dar e împotriva regulilor.

Poți citi în…

- 40 de ore? - Asta a spus.

Pizza.

Poftim.

Nu e un tip chiar așa de rău.

Era cam sensibil.

Vorbea de Jackson Pollock.

- Mai știi Pollock? - N-ai venit cu mașina, nu?

Alicia, sunt Cary. Statul v. Miles se publică în 40 de ore.

- Sună-mă când răspunzi. - N-am condus.

Am alergat.

Nu-ți place Jackson Pollock? A avut un accident de mașină.

- Da, știu. - Ești foarte deștept.

- Te duc acasă. - Nu.

- Haide. E timpul să mergem acasă. - Mai vreau pizza.

Bine.

Cât e ceasul?

Mi-am idolatrizat tatăl.

Oamenii sunt mai mult decât un lucru, Diane.

Poate.

Dacă el era ipocrit, eu cum sunt?

Mi-am modelat viața după viața lui.

Ți-ai modelat viața după lucrurile pe care le admirai la el.

Nu trebuie să plătești pentru păcatele de care nici nu știai.

Te pricepi la asta.

De ce tot fugim unul de celălalt?

Nu știu.

Hai să ne căsătorim.

Am spus eu asta?

Ai spus.

Acum sunt într-un loc de tranziție,

dar cred că doar vorbesc.

- Bine. - Bine.

Acum mi-e rușine.

Uită că am spus asta.

Ești sigură?

Informațiile sunt bune.

Curtea Supremă va anunța mâine decizia.

Așadar…

…și cu mine cum rămâne?

Trebuie să încheiem cazul azi.

Sunt terminat.

Isobel ne-a făcut probleme ieri.

Mai e timp să se răzgândească, dar…

Trebuie să știu ce se întâmplă.

Mă flatezi, dnă Florrick.

Presupui că, la fel ca tine,

aș cunoaște și aș înțelege persoana cu care am o relație romantică.

Dar, din păcate, eu nu sunt ca tine.

Jos. Jos.

Deci așa ar trebui să meargă.

Vii și-mi spui: „Am descoperit că m-am înșelat în privința tatălui tău.

Și e ceva pe computerul ăsta care o va dovedi.”

Îmi pare rău.

Nu, s-o facem.

Am aflat despre trecut,

am aflat despre prezent,

urmează viitorul.

Spune-mi când vrei să-l opresc.

E un motiv

că primele zece amendamente au fost adoptate.

Părinții fondatori avuseseră contact direct cu tirania.

Mi se pare curios că dl Obama crede că e

mai înțelept decât Thomas Jefferson

sau James Madison, când e vorba de dreptul meu de a purta armă.

Îmi ajunge să vreau să mă retrag din Uniune? Nu știu.

Și sper să nu fiu nevoit să aflu.

Dar nu voi sta în calea celor care vor asta.

Măcar atât știu.

Aș fi ironică dacă te-aș ruga să mă împuști?

Problema nu e cu tribunalul.

Problema e campania.

- Discuția despre secesiune. - Da.

Oricare ar fi relația ta cu McVeigh,

te-aș sfătui să o amâni până la numire.

Șase luni.

Știu că vă îngrijorează trecutul dlui Sweeney,

- dar dacă… - Trecutul lui?

Deunăzi. Ai spus că ești îngrijorată.

A, aia. Glumeam. Nu-mi fac griji pentru asta.

Sunt hotărâtă să fiu doamna Colin Sweeney.

- Atunci… - Nu vreau contract prenupțial.

Colin insistă să avem unul.

- De aceea… - Am mințit la tribunal? Da.

Spune-i să uite de contractul prenupțial și va fi bine.

Cred că m-am înșelat în privința părului tău.

- Arată bine. - Mersi.

Greg.

Ce cauți aici?

Nu mi-ai răspuns la mesaje, așa că am venit să te văd.

Mahmureală.

Da, și a mea e destul de rea.

Știu ce urmăreai aseară.

Cum adică? Căutam să mă distrez.

Am văzut reportajele despre Sweeney.

Și eu m-am interesat de tine. N-ai intrat în barou.

Scuze.

Părerea lui Miles apare azi, la ora 17:00.

Președintele Curții Supreme are o nuntă în Bermuda și vrea încă o zi.

Da, așa că grăbește-te.

- Mulțumesc, Greg. - Cu plăcere.

Hei. Ne mai putem vedea?

Nu, dar mersi.

Lampa la care te referi era în stilul clasic Tiffany.

Tumultul a spart geamul.

Dar am înlocuit fiecare panou în cadrul original.

- Aici e. - Asta e.

Vezi? Lampa era intactă.

Da, a fost răsturnată.

Nu, a fost lovită. Din ricoșeu.

Scuză-mă.

Nu te jena, Diane. Eu…

Nu resping.

- Ce să respingi? - Căsătoria. Eu doar…

Am nevoie de timp de gândire.

- Țintă ricoșantă. - Adică?

Nu-mi place s-o spun, dar tipul e nevinovat.

Am făcut calculele pe baza mărturiei martorilor.

Care, desigur, nu e de încredere, spre deosebire de probele fizice.

Puteți vedea că lampa e încă intactă.

Era chiar în partea opusă

de la intrare în Sala Camelia.

Clubul a crezut că s-a spart în încăierare

de aceea a fost exclusă din proba de la locul crimei.

- Nu s-a spart? - Nu. S-a tras în ea.

Obiectez. Fundația.

Proba K a apărării, dle judecător.

O declarație de la managerul clubului Hirschorn,

care verifică proveniența.

- Dle McVeigh, ne puteți spune… - Dnule consilier. Scuză-mă.

- Trebuie să judec. - Da, scuzați-mă.

Se respinge.

Puteți spune Curții ce este semnul de pe abajur?

E o ciobitură, ca și cum ar fi fost împușcată.

Schimbă concluzia?

Da, înseamnă că trăgătorul stătea

vizavi de ușa camerei Cameliei.

Vă referiți la locul în care a declarat martorul, Catalani?

- Având în vedere dovezile, da. - Obiectez.

- La ce? - La acum două întrebări.

Speculație.

- Bine. Se respinge. - Nu mai am întrebări.

Fără martori.

Gata pledoaria. Am pregătit rezumatul.

Bine, sigur. Puteți pleca, dle McVeigh. Poftiți, dnă avocat.

Suntem gata pentru pledoaria finală.

Dovezile dovedesc că nu Sweeney a tras cu arma.

E nevinovat.

Bine. Îmi place noua modalitate de a efectua procese.

- Bună din nou. - Bună.

Ți-ai adus factura?

Scuze.

A fost o serie ciudată de zile.

Ai aflat ceva?

Judecătorul Politi încă deliberează.

Aș vrea să-ți pot ura succes.

Sweeney e greu de susținut.

Mai bine așteptăm și ne mai gândim la căsătorie.

Nu știu.

Mă tem că noi vom aștepta mereu.

Poate că e bine așa.

Mai vorbim.

Stai.

Nu vreau să aștept.

Te rog.

Nu vreau să aștept. Nu.

Și apoi?

Am luat o decizie.

Din păcate, dnă Hellinger,

consider că nu există suficiente dovezi

pentru a dovedi acuzația de deținere de armă împotriva dlui Sweeney.

În consecință, trebuie să-l găsesc nevinovat de această acuzație.

Totuși, dle Sweeney,

sunteți cam de rahat.

Știu că probabil voi fi sancționat,

dar nu-mi pasă.

Vă găsesc vinovat de comportament turbulent.

Vă condamn la o amendă de 1.500 de dolari,

30 de zile de închisoare,

care vor fi executate imediat.

Am terminat.

Slavă Domnului.

Mulțumesc încă o dată.

- Tot vei face 30 de zile de închisoare. - Știu,

dar măcar am ce să mă aștept după eliberare.

Deci fără contract prenupțial?

O iubesc prea mult.

O să te înșele.

Știu. E în regulă. O omor.

- Te aștept. - Știu, iubire.

Îi pot da astea?

Ține-le pentru mine.

- Alo? - Will, ești ocupat?

- Nu, care-i treaba? - Nimic.

E ceva legat de muncă.

Și voi încercați să faceți economie la curent?

Te sun eu înapoi. Sunt bine.

- Cine era? Alicia? - Da.

Da?

- Nu sunt sinceră. - Nu?

Nu, deși ar trebui.

Am fost cuplat cu un tip din armată.

S-a întors recent în viața mea.

- Îmi pare rău, dar… - Nu, stai. Nu, înțeleg.

Felicitări.

- Pentru? - Pentru caz.

În memoria lui MARTIN BERNSTEIN