Original subtitles

Dovezile nu susțin concluzia

că clienta mea e vinovată de crimă cu premeditare.

Alicia? Alicia? Alicia?

Onorată Instanță, procesul s-a terminat. Juriul a ascultat probele.

Argumentele de acum se bazează doar pe instrucțiunile juriului.

- De asta ne certăm. - Știu că întreruperea

e o figură obișnuită a discursului modern,

dar țineți minte ce v-am spus?

- Ați zis că nu vă place. - Da. Dacă o faceți din nou...?

- Trebuia să mă duc să mă așez. - Da.

Mulțumesc. Procuratura e îngrijorată

că nu a putut să-l acuze de omor calificat.

Suntem de acord. Nn credem că și-au susținut cazul.

Clientul nostru e nevinovat. Ofițerul Fisher nu și-a ucis soțul.

Nu l-a împușcat în cap cu pistolul.

Da, văd mâna, dnă avocat.

- Ați terminat, dnă Lockhart? - Da, Onorată Instanță.

Apărarea forțează juriul să delibereze totul sau nimic.

- Crimă de gradul întâi sau nevinovat... - Ați luptat împotriva acuzării...

Dle Coyne.

Mulțumesc, Onorată Instanță.

Dovezile ar trebui să vă ghideze decizie.

Dovezile demonstrează

că nu s-au îndeplinit condițiile pentru o crimă.

Dnă Venegas, da.

Da, am primit mesajul dv.

Îmi pare foarte rău, dar nu vă putem primi.

Limităm înscrierile la începutul anului.

Înțeleg. E doar...

știu că uneori faceți excepții.

Cu studenții legitimi.

Copiii mei erau studenți înainte ca eu și soțul meu să ne mutăm.

Este noul procuror general, știți.

Peter Florrick. Nu făceam legătura.

Da, și ar fi încântat dacă ne-am înțelege.

Să ne întâlnim să discutăm.

Desigur. Dar înțelegeți că nu pot promite nimic.

Da, înțeleg. Mâine la 10:00 e bine?

Grozav. Mulțumesc mult, dnă Venegas.

Ne vedem atunci.

Peter, bună.

Am stabilit o întâlnire cu directoarea de la Capstone.

- Serios? Credeam că au refuzat. - Așa e,

dar sunt dispuși să se întâlnească și n-ar strica să-i sunați.

- Părea convingătoare. - Când e întâlnirea?

- Mâine la 10:00 nu e nevoie să te duci. - Mă duc eu.

Bine. Mâine la 10:00.

Cred că i-a plăcut treaba cu procurorul...

Dau tot ce pot, bine?

Bine, pa.

- Ce e? - Nu va fi o sentință de gradul doi.

Judecător Dunaway. Ziceați că înclină spre procuratură.

- Așa făcea. - Ce părere are juriul?

Nu i-am convins că e omor de gradul I.

- Sunteți de acord? - Juraților le place de ea.

nu cred că i-am convins cu premeditare.

- Și de ce n-am făcut-o? - Am avut un martor care a picat.

Unele mișcări nu au decurs cum voiam noi.

- Fă târgul. - Vor cere ucidere din culpă.

Ucidere din culpă, nu. Gradul doi, patru ani.

Unde naiba sunt judecătorii aspri cu infractorii?

- Dle Gardner... - O secundă.

Nu vreau să fie ciudat.

- Nici eu nu vreau să fie ciudat. - Bine. Atunci, nu vor mai fi.

- Deci asta e, nu? - Ce?

- Noi decidem și așa rămâne? - Da. Suntem adulți.

Alicia?

E nevoie de tine.

Apoi mă întorc la muncă. Mulțumesc.

Nu ai motiv să-mi mulțumești, Alicia. Fără niciun motiv.

Am niște documente peste care trebuie să te uiți...

Bine luptat, Cary. Ai devenit un adevărat luptător.

Mulțumesc, Diane. Încercăm să vă ținem onești.

Avem o ofertă.

Să ne grăbim, să nu vină juriul curând.

Gradul doi, patru ani.

Diane, mai ești acolo?

Da, sunt aici. Ne gândeam la asta.

Vom discuta cu clientul nostru.

Poate îi oferiți eliberare condiționată.

Nu poate fi așa. Și-a ucis soțul ei pentru banii de asigurare.

- S-a sinucis. - Sinucidere cu revolverul ei?

- Păcat că nu ați obținut alibiul. - Să nu mai repetăm asta.

Vom merge la clientul nostru, Cary. Asta e tot ce putem spune.

Bine, faceți-o. Nu primiți nimic mai bun, ok, Diane? Pa.

- Da! - Bravo.

Oferă crimă de gradul doi. Patru ani.

- Patru ani? - Solicitare minimă.

O să ieși într-o zi. E o veste bună, Lauryn.

Se tem pentru cazul lor, de aceea fac o ofertă.

- Să aștept verdictul? - Nu știu.

Jurații sunt imprevizibili.

Nu ești prea vorbăreață.

- N-am multe de spus. - Ce să fac?

Un an de închisoare sau să dăm cu zarul pentru un verdict?

Cred că trebuie să iei decizia asta, Lauryn.

Nu te poți lăsa pe mâna altcuiva.

Știi ce ai făcut. Știi ce n-ai făcut.

Știi și că uneori asta nu contează.

Totul se reduce la două lucruri:

talentul avocaților tăi

și jurații.

Ai avocați buni. Procesul a mers cum am vrut.

Dar juriul este necunoscut.

Ei sunt colegii tăi.

Și nu mi-am înțeles niciodată colegii.

N-am făcut eu asta.

De-asta nu accept oferta.

Nu mai pot sta o zi închisă pentru ceva ce n-am făcut.

- Îmi asum riscul. - Bine.

Apoi stăm și așteptăm juriul.

Da, am vorbit cu directoarea.

- E o mare figură. - Da.

- Împărțim costurile. - Nu, mă descurc.

Vom împărți costul școlii private, Alicia.

Nu e negociabil.

Bine, mersi.

- Cum stăm cu Grace? - Fără televizor.

Fără calculator, doar teme.

Fără apeluri, cu excepția noastră și nu-l sună pe Jimmy Patrick.

El e puștiul creștin cu care era?

- Da. O să vorbesc cu el. - Nu, nu.

- Vorbesc eu cu el. - Nu, eu.

Îmi iau computerul pentru teme.

- Tatăl tău ține socoteala. - Da, tata e mai rău decât mama.

Tată, pot să conduc eu?

Sună-mă mâine în drum spre școală.

- Bine. - Te iubesc.

- Te iubesc. - Pe curând.

Joan of Arc, așa cum numai cablul o poate descrie.

Dacă doar Armagnacs și Burgundians s-ar uni sub o singură conducere.

Vrea domnul să mă spăl între picioare?

Da, dar mai e și Burgundia și insuportabilul tratat de pace.

Bună, eu sunt.

Știu că nu trebuia să sun.

Ești sigur? Nu e prea târziu?

Bună, surioară.

Ești singură. Asta e problema.

Sunt singură. Știu. Mă simt singură.

Du-te și sună-l.

- Pe cine? - Pe Will.

Owen, nu mă asculți. Am copii.

Nu ai copii. Sunt cu Peter. Ce?

Ai devenit nonsexuală fiindcă ai copii?

Nu. Sunt părinte.

Și trebuie să nu mai fiu iresponsabilă.

De ce ești iresponsabilă?

- Sunt căsătorită. - Atunci divorțează.

Nu ești catolică. Nu te trimite nimeni în iad.

Ești îndrăgostită de Will?

Nu, nu cred.

- Serios? - Serios.

Cred că eram îndrăgostită de asta.

- Atenția. E... - Sexul animalic?

Da.

Dar nu mi-a plăcut să mint.

Nu-mi place. E șeful meu.

Atunci demisionează.

Nu mă refer la demisionare.

Dă-ți demisia. Ia-ți altul.

E prea complicat. Nu-mi plac complicațiile.

Am nevoie de prieteni.

Atunci fă-ți prieteni. Aveai prieteni buni.

Da, așa e.

- Unde sunt toți? - Probabil pe Facebook.

Dar tenismena? Cum o chema?

Era ca o agenție guvernamentală. FEMA.

Senna.

Era drăguță, nu-i așa?

Nu poate fi bine.

Alo? Acum?

Doresc să mulțumesc juriului pentru sârguința

și insistența de a rămâne după cină.

- Înțeleg că avem un verdict. - Da, Onorată Instanță.

Dle Foreman, puteți citi verdictul.

Noi, juriul, o găsim pe acuzată, Lauryn Fisher,

vinovată de crimă de gradul I.

Nu.

Ia-o pe Kalinda. Vine încoace.

Da.

Kalinda, e vinovată.

- Onorată Instanță, cerem... - Vreți să chestionez juriul?

- Da. - Doamnelor și domnilor jurați,

apărarea dorește să se asigure

că toți membrii juriului susțin verdictul.

Așa că vă voi cere verdictele pe rând.

Nu s-a terminat, Lauryn, nici pe departe.

Juratul nr unu, care e verdictul?

- Vinovată. - De fapt, domnule,

trebuie să spuneți „Vinovată de crimă de gradul întâi.”

Scuzați. Vinovată de crimă de gradul întâi.

Juratul nr doi, verdictul?

Vinovată de crimă de gradul întâi.

Juratul nr trei, care e verdictul?

Vinovată de crimă de gradul întâi.

Juratul nr patru, care e verdictul?

Vinovată de crimă de gradul întâi.

Juratul nr cinci, care e verdictul?

Eu...

Vinovată de crimă de gradul întâi.

Scuzați. Îmi pare rău.

- Juratul nr șase, verdictul? - Vinovată de crimă de gradul întâi.

- Vinovată de crimă de gradul întâi. - Vinovată de crimă de gradul întâi.

Juratul nr 12, care e verdict?

Nevinovată...

- Vinovată de crimă de gradul întâi. - Vă mulțumesc, jurați.

Aici vi se încheie serviciul. Vineri voi pronunța sentinței.

Noapte bună.

- Judecătorul nu e mulțumit. - Poate avem o portiță.

Nu s-a terminat încă. Putem anula decizia.

Sau un proces anulat sau o hotărâre în ciuda verdictului.

N-am mai văzut așa ceva. Verdictul e ilogic.

- S-a întâmplat ceva în cameră. - Trebuie să plec.

Vrem o anulare și ceva înainte de pronunțarea sentinței.

- Avem un judecător înțelegător. - Bine.

Să aflăm ce n-a mers.

SALA JURIULUI TRIBUNALULUI

Mersi, Brad. Îi va prinde bine.

PARCARE REZERVATĂ JURIULUI

Scuze de deranj.

- Mă recunoști din partea apărării? - Da.

Ne ajută să ne evaluăm prestația ascultând jurații

ce cred ei că am făcut bine și ce nu, așa că...

- Nu cred că am voie. - Doar în timpul procesului.

Poți să spui ce vrei după verdict.

Nu s-a terminat.

- Ce anume? - Vorbesc cu jurații.

- Încerci o anulare? - Sau judecare.

E cam târziu.

Înțeleg. Îmi dai numărul tău și te sun mâine?

- Zece minute, maxim. - Nu trebuie să vorbești cu ea.

E dreptul lui, Cary. I-am explicat.

Da, dar i-ai explicat că nu trebuie să vorbească cu tine?

Ca să știi, domnule,

avocații apărării vor încerca să te contacteze ca să încerce

- să compromită verdictul. - Nu fac nimic greșit.

Uite numărul meu, dacă o fac.

Îi poți acuza de hărțuire.

Ce faci, Kalinda?

Ce faci, Dana? Mă bucuram de aerul nopții.

Mi s-a părut că fotografiați numerele de înmatriculare ale juraților.

Serios? Credeam că iau notițe

care sunt obținute legal și obținute legal.

Te avertizez, Kalinda.

Dacă jurații te acuză de hărțuire,

te bag cu mâna mea la închisoare.

Mă simt avertizată.

Mulțumesc.

Vinovată

În ultima rundă, toți 12 au zis că e vinovată.

Și cred că asta va fi cina.

Uite un nevinovat.

Și încă unul.

NEVINOVATĂ

În penultima rundă, au fost doi adversari.

Chinezi.

- Se pare că am ajuns la prânz. - Da.

„Nevinovată. Nevinovată.

Nevinovată.”

NEVINOVATĂ

Nouă nevinovate runda asta.

Am trecut de la nouă nevinovate la zece într-o singură rundă de vot?

- Și asta imediat după prânz. - Ce s-a întâmplat la prânz?

E un nasture în formă de inimă, din anii 1840. E un semn perfect.

E frumos.

Colecționezi nasturi?

Nu, mă fascinează.

Sunt un pic obsedată. Asta spune toată lumea.

Votul s-a schimbat.

Am propriul meu blog. Lumea nasturilor Lisei. Într-un singur cuvânt.

Sigur scrii mult pe blog.

Da. Înnebunesc dacă n-aș scrie de două ori pe zi.

Aș fi mai nebună decât sunt acum.

Pot să înregistrez, pentru notițele mele?

Sigur, nicio problemă. Dar nu văd cum te-aș putea ajuta.

Mulțumesc.

Păreai foarte supărată din cauza verdictului.

Te-ai simțit presată să votezi cu ceilalți?

Nu, nu. Nu-mi place să stau în fața oamenilor.

Devin puțin dramatică.

Cred că a părut groaznic. Plâng din orice.

Deci nu regreți verdictul?

Nu, nu. N-am avut încredere în ea.

Și-a ucis soțul pentru banii de pe asigurare.

- Nu mă pot gândi la nimic mai rău. - Cred că ai făcut...

Sigur ai fost convingător în fața celorlalți jurați

să-i facă să-și schimbe votul.

Înțeleg...

E frumos, nu-i așa?

Înțeleg că votul înclina spre nevinovăție.

Da, o vreme.

Vrei să vorbesc despre asta?

Toți ceilalți jurați au făcut-o.

Au zis că s-au răzgândit după prânz.

- Ce s-a întâmplat la prânz? - Nimic. Adică...

am citit mărturia.

Maistrul a zis că ar trebui.

- Ce mărturie? - Partenerul,

celălalt polițist care zicea că e cu ea.

Martorul-alibi. Nu l-ai crezut?

Nu. Era plin de el în uniformă.

Vrei să vezi un nasture din miliția irlandeză georgiană, din 1780?

Stare impecabilă.

Sergent Alden? Era cel mai bun martor.

Știu. Nu l-a crezut.

I-au recitit mărturia după prânz, asta i-a făcut pe oameni să zică

- că-i vinovată. - N-are sens.

Și să-i verifice cineva blogul.

Lumea nasturilor a Lisei.

Stă acolo de două ori pe zi. Poate s-a actualizat.

- Bine. Alicia, te ocupi tu de asta? - Da, cam în jumătate de oră.

- Unde ești, Alicia? - Un angajament anterior. Vin imediat.

- Kalinda, unde mergi acum? - Foreman. Părea deschis să vorbească.

Bine. Ținem legătura.

Și tu, Alicia.

Alicia, vorbim când te întorci.

Bine.

Sper că ai vrea să te muți înapoi în cartier.

Mi-ar plăcea, dar plătesc funcționarii publici.

Așa e.

Eu am predat la școala de stat. Studii sociale.

Îmi pare rău. La muncă.

De obicei, soții nu răspund la telefon.

Pe rând.

Oricum, sper că vei face o excepție pentru copiii noștri

Cred că o să-ți placă mult Zach și Grace.

Sunt sigur. Îmi doresc foarte mult.

Să văd ce pot face.

BIROUL DIRECTORULUI

- Am uitat cât de bine te pricepi. - La ce?

Să încânți profesorii.

Din cauza înălțimii. Respectă înălțimea.

Îl lăsăm pe Zach să bată atâta drum?

Mai sunt doar 20 de minute.

Și Grace?

- Cum rămâne cu Grace? - A făcut o greșeală.

Mă tem că am distrus viețile copiilor.

Îți faci griji că am stricat viața copiilor.

Așa e.

- Ce-ai zis? - Am spus că pare ciudat.

Da, uneori vedem voturi divizate care oscilează între ele,

dar să treci de la nevinovat la vinovat

atât de repede e ciudat.

Înseamnă că sunt ciudat, pentru că eu votam că e nevinovată.

Până citești mărturia?

Da. Părea că ceva nu e în regulă.

Când vezi un polițist în uniformă, în persoană,

te lași convins.

Dar când citești cu voce tare,

începi să vezi găurile.

Bine, Kalinda.

Asta e.

- Bună, Cary. - Te-am avertizat o dată.

- Ești arestată. - Pentru ce?

Secțiunea 5324A: Hărțuirea juraților.

Dle Alvarez, vă hărțuiesc?

Nu contează ce spune.

E funcționar public,

iar superiorul său insistă

să îl faci să nu-și îndeplinească sarcinile.

- Vorbești serios? - Vorbesc foarte serios.

- Mâinile la spate. - Știi bine că n-o să țină.

Știu că vei lipsi din circulație o zi sau două. Salut, ce faci?

Se pare că au ceva pentru viciu de procedură.

- Când? - Chiar acum.

Treci aici.

Bine, iată-te, ASA Lodge.

Apărarea susține că juriul a greșit.

Apărarea e disperată, Onorată Instanță.

Cândva trebuie să se facă dreptate.

Se rezolvă. Așa funcționează justiția.

Ce aveți, dnă Lockhart?

Contact incorect între un jurat și lipsa participanților

se consideră încălcarea normelor juriului.

Discutarea unui caz cu prieteni, rude

în proces sau în deliberări.

- Asta a făcut unul dintre jurați. - Ce jurat?

Juratul cinci, Lisa Banner.

A scris pe blog

- în timpul deliberărilor. - Haide.

„Probabil vă întrebați de ce am lipsit câteva zile.

Sunt jurat la proces. O crimă.

Știu că e interesant...

- Cred că voia să spună palpitant. - Sunt sigur de asta.

...dar n-o să vă vină să credeți cât durează.

Stau aici și mă uit la oameni nehotărâți.

Da, mă gândeam eu că ai avea ceva de spus, dnă Lodge.

Dnă judecător, dra Banner a încălcat o regulă esențială a deliberării.

A discutat cazul cu persoane din afara juriului.

Blogul ei a avut 45.000 de accesări în ziua respectivă,

dna Banner și-a împărtășit opinia celor 45.000 de membri care nu sunt jurați.

Doamne, cât urăsc cuvântul ăsta. Dnă Lodge.

Onorată Instanță, asta înseamnă un nou sens al atingerii.

Blogul a scris ceva generic, nedefinit și neștiutor.

Din păcate, așa e, dnă Lockhart.

Observațiile banale ale dnei Banner sunt rare

până la nivelul de contact inadecvat.

Mi-ar plăcea s-o trimit la închisoare.

Onorată Instanță, nu dorim apărarea să fie blamată?

Cercetează viețile personale ale juraților

căutând o eroare judiciară.

Nu, dnă Lodge, a fost un verdict nedrept.

- Știm amândoi asta. - Nu e adevărat.

E adevărat. Dar legea a fost respectată, dnă Lockhart.

Aș vrea să răstorn situația, dar trebuie să-mi dați mai mult.

Aș vrea să se consemneze comentariile.

Da. Asta face Judith acolo.

- Ce am spus, Judith? - „Sunt oficiale.

Asta face Judith acolo.”

Mai adu-mi ceva, dnă Lockhart. Legea e lege.

- Da? - Știți ancheta noastră

cu Lockhart Gardner?

Cred că am dat peste un alt judecător pe care l-au mituit.

Intră.

Am fost atât de fericită când m-ai sunat.

Mă întrebam ce mai fac prietenii vechi.

Nu mai țineți legătura?

Nu. Când am divorțat, m-am mutat în celălalt capăt al orașului.

- Cum vă merge ție și lui Peter? - Bine.

Bine. Grozav. Bill și Hillary.

Ai auzit de Musous?

- Poftim? - Musous.

Sunt oameni din sud-vestul Chinei

care-și organizează viața în funcție de dorințele sexuale ale unei femei.

Vai, nu.

Separă complet sexul de familie.

Femeile Musou decid cu care bărbați se vor culca,

cât timp și cu câți.

Toți bărbații din Musou bat la ușă

noaptea, în camerele lor de flori,

iar femeile decid pe care să-i lase să intre.

Și când termină, femeile decid

dacă bărbații rămân sau pleacă.

Atunci mi-am dat seama că asta îmi lipsește.

Centrul de control.

Trebuie să citești cartea asta. Îți va deschide ochii.

- Ce mai faci? - Bine.

Încearcă cu alt amic de-al tău. Nu pot fi toți așa.

Da, dar dacă sunt?

Dacă mi-am petrecut un deceniu din viață cu prieteni nepotriviți?

Fă alții. Nimic nu se termină până nu se termină.

Mulțumesc. Trebuie să urlu la cineva acum.

Vorbim mai târziu.

- Bună ziua. - Bună. Sunt mama lui Grace.

Am vorbit deja cu Grace.

Nu vreau să te mai contacteze și nici tu pe ea.

- Înțelegi? - Da.

Dar, ca să știți, dnă Florrick, credeam că i-ați dat voie.

- Nu. Nu are voie. - Bine.

Dar ar trebui să meargă la biserică.

Asta depinde de mine. Asta nu depinde de tine.

Nu vreau să o mai contactezi.

Mi-a spus deja.

Nu vă faceți griji.

Ai vorbit cu Grace?

Nu, asistenta dv mi-a spus deja.

- Asistenta mea? - Cea care a venit după Grace.

La biserică. Cea care m-a sfâșiat.

- Despre ce vorbești? - Asistenta ta la serviciu. Kalinda.

Kalinda? Ea...

Nu înțeleg.

A venit și a luat-o pe Grace.

Mi-a zis să nu mai vorbesc cu ea ca să nu-mi facă rău.

Ea Ce? Nu înțeleg.

Cum ai...? Cum a găsit-o pe Grace?

Mamă, ne-a zis să nu spunem nimic.

Da, dar acum trebuie să spui și tu ceva. Ce-ai pățit?

I-a urmărit telefonul lui Grace cu un program.

Dar era moartă, așa că s-a dus să vadă unde e Grace.

De ce n-a vrut să-mi spui?

Credea că nu vrei să afli.

- Mamă, trebuie să ajung la ore. - Ascultă, Zach...

Zach, nu sunt supărată.

Dar nu ne ascundem nimic, da?

Bine, scuze, mamă.

Nu-i nimic. Vorbim mai târziu. Te iubesc.

SĂ-ȚI PARĂ RĂU

Mulțumesc, Alicia, că ai venit.

Nu mai vorbim ca pe vremuri.

Am fost foarte ocupată.

Și ai fost distrasă.

Am avut niște probleme acasă.

Dar totul s-a rezolvat.

Bine.

Ești valoroasă pentru noi, Alicia.

Când am lucrat cu Stern, acum câțiva ani, eram foarte apropiați.

Ca femeie, mi-a fost de mare ajutor

să fiu atât de apropiată de om puternic.

Dar numai până la un punct.

Lumea nu prea mă apreciază pentru succesele mele.

Tot ce vreau să spun e că femeile trebuie să ajute alte femei,

cum tu o ajuți pe Caitlin,

cum eu sunt aici ca să te ajut.

Vreau să devii un partener serios.

- Serios? - Da. Te-am urmărit.

Ești capabilă, dar nu te poți lăsa distrasă.

Nici de familie, nici de prieteni.

Trebuie să stai cu ochii pe minge.

- Nu pot schimba faptul că am o familie. - Nu vrea nimeni asta.

Dar ridicându-te la un anumit nivel, cum ai făcut tu, Alicia,

nu ți se mai deschid decât două căi:

să te înalți mai mult, sau să cazi pe pământ.

Și de asta vreau să te ajut,

să-ți ofer prietenia mea

- și sfatul meu. - Bine.

- Am ceva din camera juraților. - Bine.

- Mai multe din gunoi. - O amenințare.

Ca între jurați. Uite.

SCHIMBĂ VOTUL, SAU ÎȚI PARE RĂU

„Schimbă votul, sau îți pare rău.”

- Problema e că nu-l putem folosi. - Nu ne trebuie gunoiul ăsta.

Putem afla cine a scris-o? Sau cui?

Dacă-i putem interoga pe jurați, putem afla independent rezultatul.

- Am putut compara scrisul. - Bine. Unde e Kalinda?

- A fost arestată. - Când?

Acum o oră. M-a sunat un prieten de la tribunal.

Acuzată de hărțuire a juraților.

Hai s-o scoatem de acolo.

- O fac eu. - Ești sigură?

Da. Mă duc eu.

Mulțumesc că m-ai primit.

Cu plăcere, dnă Scott-Carr. Nu știu cu ce vă pot ajuta.

Dle judecător, mi s-a dat un caz ce implică corupție judiciară.

- Serios? - Da.

Și mă întrebam, ca parte a investigației mele,

v-a cerut vreun avocat mită?

Nu, niciun avocat.

Bine. E bine de știut.

Știți că mita nu e mereu sub formă de bani.

Pot fi daruri sau chiar iertarea datoriilor.

Harvard Law Review.

E articolul meu

despre încălcarea normelor judiciare. Merită citit.

Vă rog să nu mă înțelegeți greșit, dle judecător.

Verificarea antecedentelor necesită întrebări incomode.

Da, la fel și influența nepotrivită.

Sugerați că vă influențez?

Nu, sugerez că încerci să mă influențezi.

Sunteți apropiat de Will Gardner.

Jucați baschet miercurea.

Am localizat jocurile

în ce privește mita și pariurile ilegale.

Partenera lui, Diane Lockhart, e prietenoasă cu mine.

- Nu asta sugerezi? - Da.

Și încercați să vă folosiți poziția de procuror special

să mă presați

să decid pentru procuratură în cazul aflat în desfășurare.

Ei bine, vă înșelați, dle.

Nu e un caz în desfășurare.

S-a dat verdictul.

Ce mai faci? Ești cam palidă.

Da, mâinile la spate.

Kalinda Sharma a fost adusă acum câteva ore.

Da.

Îmi pare rău, dar Kalinda Sharma a fost transferată.

- Unde? - S-a îmbolnăvit

și a fost transferată la un spital pentru tratament.

Haide. E un joc.

Asta e tot ce știu, doamnă. Acceptă sau nu.

O să te întreb direct, Cary.

Dacă nu vrei un proces cum n-ai mai văzut,

eu aș renunța la jocul ăsta cu Kalinda,

fiindcă am trei clienți pro bono

care au suferit același transfer

de rude și de oameni dragi.

Dacă fac un efort sistematic să evit acuzarea și audierile pentru cauțiune,

în cazul ăsta, vorbim despre daune de milioane.

Mai important, te voi numi pe tine personal în acel proces.

- Bună, Alicia. - Nu glumesc.

Adu-mi-o pe Kalinda acum.

PARCARE PENTRU TRIBUNAL

Mersi.

Ai găsit-o pe Grace?

Mi-ați găsit fiica?

Nu se rătăcise.

Ai adus-o acasă.

Ar fi venit singură acasă.

Le-ai spus copiilor mei să nu-mi spună. De ce?

Nu vreau mizerie.

Ce mizerie?

Alicia, nu m-am schimbat.

Sunt tot eu.

Știam că pot ajuta și am ajutat. Asta e tot.

- Mulțumesc. - Nu e nevoie.

Nu, nu trebuia.

De asta îți mulțumesc.

Cu plăcere.

Iată-ne din nou aici. Ce ai pentru noi azi, dnă Lockhart?

Juratul nr 12, dl Grant Rudnick.

Vrea să vă spună ceva.

Da, dle judecător. Îmi pare rău, trebuia să vă fi spus.

Biletul ăsta mi-a fost dat în sala juriului.

SCHIMBĂ-ȚI VOTUL SAU REGREȚI

Haide. E ridicol.

5324A, dle judecător, influențarea sau agresarea juriului

se încadrează în dreptul judecătorului de a declara eroare judiciară.

Știu, l-am întrerupt pe dl Agos. Mă duc să mă așez.

Juriul a decis.

Apărarea n-ar trebui să aibă voie să abereze.

Mulțumesc, domnule Agos, dar eu trebuie să-mi dau seama de asta.

Amenințarea asta v-a schimbat perspectiva asupra cazului?

Nu asta e ideea. Simpla amenințare...

Dnă Lockhart, nu v-am întrebat nimic.

Dle Rudnick, biletul ăsta v-a făcut să vă răzgândiți?

- Nu. - Când am chestionat juriul

și ați spus „vinovată de crimă cu premeditare”, ați spus adevărul?

Cred că da. Sigur.

Dnă Lockhart, dle Coyne, din nou, frumos efort.

Dar resping cererea de anulare a procesului.

Te rog să fii mai circumspect pe viitor.

Felul cum abordezi juriul.

- La naiba. - Ce-ai pățit?

Se teme să riște.

Cine te-a amenințat, dle Rudnick?

Cine a scris asta? Maistrul.

I-am uitat numele.

Dar nu l-am luat în serios. Am fost unul dintre agresori.

Cred că voia doar să încheie seara.

Ce nu înțeleg e

că prim-juratul a votat că e nevinovat.

Și apoi, după prânz, nu doar că-și schimbă votul,

dar presează un alt jurat să-și schimbe votul?

Kalinda, ce faci?

Orice vrei.

Sunt pe drum.

Am găsit trei butoane cu irisuri.

- Îmi place mai ales cea din mijloc. - Mulțumesc. Și eu.

Ați discutat despre caz la prânz?

Nu, am respectat instrucțiunile judecătorului.

Mario era cu tine? E maistru.

Cel mai adesea, la proces.

Dar a zis că a avut ceva de făcut alături.

Ce vecini?

Coliba Bețișoarelor. Mergeam acolo în fiecare zi.

Mai știi ce era alături?

A folosit un calculator într-o cafenea la prânz.

A trebuit să plătească cu un card,

așa că am aflat ce calculator folosea.

Iar aici sunt căutările pe care le-a făcut într-o oră.

- Ce căuta? - Despre Alden, sergentul martor.

- Ce era, ranchiună? - Nu.

Alden a împușcat un tânăr hispanic în 2002.

Da. A fost achitat,

dar au fost multe controverse, deoarece tânărul nu era înarmat.

Mulți hispanici

l-au acuzat că a mințit.

Alden e negru. Nu prea ne îndrăgim.

Crezi că și-a schimbat votul când a aflat că e același polițist?

Nu cred că a făcut legătura decât în mijlocul deliberărilor.

A verificat și i-a convins pe jurați.

Trebuie să mergem la judecător.

- Ne trebuie mai mult. - De ce?

Exact la asta se referea judecătorul Dunaway.

Nu, ceva s-a schimbat. Ne trebuie mai mult.

Putem obține declarații de la ceilalți jurați.

Dacă vor jura că maistrul

a adus probe din exterior, s-ar putea să meargă.

- Bine, mă ocup. - Te ajut eu.

- Bună ziua. Sunt Alicia Florrick. - Dnă Florrick.

Speram să primesc mesajul tău.

Voiam doar să-mi cer scuze.

Se pare că, până la urmă, copiii tăi n-o să reușească.

Serios? De ce?

În primul rând, îmi pare rău că te dezamăgesc.

Încerc doar să nu stabilesc un precedent nefericit.

Sper că înțelegi.

Dnă Florrick? Alo?

Sunt Peter Florrick.

Hei.

Alicia, ce e cu tine?

Ce?

Nu-ți face griji. Mă ocup eu.

Te-ai întors. Nu mi-au ajuns nasturii.

Colega mea, Alicia Florrick.

Poate o recunoști de la proces.

Da, bună.

- Mi-a plăcut mereu ce purtai. - Bună ziua, dnă Banner.

Încercam să contactăm alți jurați.

Am vorbit cu trei sau patru.

Știți numele sau numerele celorlalți?

Da. M-am împrietenit cu ei ca să putem ține legătura.

Voi avea o expoziție a nasturilor la târgul din Indiana

și voiam să țin legătura cu toți.

Poftim. Poftim.

Nu toți au vrut să se împrietenească, dar măcar jumătate au făcut-o.

- Mersi. Ne e de mare ajutor. - Da.

- Dnă Banner? - Lisa.

Lisa, e judecătorul Dunaway Peter Dunaway?

Da, și eu i-am trimis cerere de prietenie. Părea un om de treabă.

- Și ți-a dat și el prietenia lui? - Da. De ce?

- În timpul procesului? - Da. Ce e?

S-a ajuns la eroare judiciară.

Nu-mi rodeam unghiile.

- Acum uită-te la ele. Sângerează. - Avem o speranță.

Mulțumesc. Mersi că ai venit.

Nu, îmi pare rău.

Când mi-ai cerut sfatul mai devreme,

dacă accepți sau nu înțelegerea,

- cred că am fost dur cu tine. - Am spus adevărul.

Nu. Adică, e adevărat,

dar, uneori, adevărul poate fi mai dezvăluit.

Nu am mulți prieteni care vin să mă vadă.

Credeam că o să am. Am mulți prieteni.

Te face să te gândești cum oamenii spun lucruri drăguțe,

zâmbesc,

și nu te vizitează niciodată.

Mă descurc cu lucruri mai puțin decorate.

Sper să meargă.

Și eu.

Dle Florrick.

Bună ziua. Ce mai faci?

Bine, doamnă. Foarte bine.

Păcat că nu ți-ai făcut programare. Tocmai am vorbit cu soția ta.

Din păcate, nu e loc pentru cei doi copii ai tăi.

Dar ziceam că, începând cu anul viitor...

La începutul anului vom avea loc.

Știi care e unul dintre avantajele funcției mele, dnă Venegas?

Nu, îmi închipui că trebuie să fie multe.

Nu, nu chiar.

Dar verificarea atentă a antecedentelor

sunt unul dintre marile avantaje.

Răsfoiam câteva dintre verificările anterioare,

Am fost surprins să aflu

că mulți dintre profesorii tăi au probleme.

Voiam doar să verific, ca părinte îngrijorat

care se gândește să-și trimită copiii aici.

Din fericire, nu sunt acuzații de sex.

Dar au existat multe condamnări pentru băut la volan,

verificări de kiting și droguri.

Sunteți procurorul, domnule.

Da, doamnă.

De aceea vă spun asta foarte încet.

Sunt procurorul.

Pe mine nu mă refuzi.

Mai ales când e vorba de copiii mei, nu mă refuzi.

Înțelegi?

Cred că vrei să spui da.

Bine.

Mai vorbim.

- Crezi că a treia oară e cu noroc? - Asta sperăm.

Te avertizez că încep să-mi pierd răbdarea.

Codul penal din Illinois:

„Judecătorii să se abțină

de la orice contact individual cu un jurat

fără prezența curții în timpul procesului și al deliberărilor.”

Da. Ați găsit contactul meu cu jurații?

Te-ai împrietenit cu unul. Juratul cinci, Lisa Banner,

Bloggerița din Lumea nasturilor a Lisei.

- Nu m-am împrietenit cu ea. - Ba da, Instanță.

V-a cerut prietenia acum trei zile,

- iar dv ați răspuns afirmativ. - O să candidez iar.

Dacă cineva mă place, presupun că e un suporter.

- Onorată Instanță, e... - Știu.

E temei serios pentru eroare judiciară.

Știind sau nu,

ați intrat în contact cu un jurat în timpul procesului.

E o încălcare gravă a eticii.

Slujba asta mi se părea eternă, ba chiar plăcută.

Nu mai e. Nicio zi.

- Dle judecător... - Nu. Declar eroare judiciară.

S-o ducem la tribunal și s-o facem oficial.

- Bravo. - Despre asta vorbeam.

Asta o să vă aranjeze parteneriatul.

Așa că i-ai alungat pe toți?

Nu cred că am făcut așa ceva, dle Gardner.

Au aflat ce înseamnă vitejia.

Uite care e problema.

Nu ai dovezi, cucoană.

Vii cu acuzații. și încerci să mă tragi de limbă.

Eu nu transpir așa ușor.

Atunci, să vorbim.

Asta e tot ce vreau. Doar să vorbim.

Nu pe tine te vreau.

Nu știi pe cine cauți.

Știu pe cine caut.

Cineva care participa la meciurile tale de baschet cu ani în urmă.

- Despre cine vorbești? - Peter Florrick.

Așa e.

Cercul complet, nu?

Doar în districtul Cook se întâmplă.

Peter îți dă pe mână o investigație legată de mine,

și tu îl acuzi pe el.

Eu...

N-am cuvinte.

Peter e curat semestrul ăsta.

Dar nu era în primul mandat.

Și știi care îi sunt slăbiciunile.

Mă pricep la multe.

- Atunci, să vorbim. - Nu.

Da. E o mișcare deșteaptă.

Nu, îmi angajez un avocat.

Pe urmă putem vorbi.

Data viitoare vom vorbi în fața marelui juriu.

Bine, așa să fie.