Original subtitles

Bani.

- Câți bani? - Dublu față de cât câștig.

Prețul la care-ți vinzi sufletul.

Nu tot sufletul, doar o părticică.

Am auzit că avocații apărării au parte de sex mai bun.

Dacă-ți place pe la spate.

Dumnezeule.

- Bine, nu. - Haide, Dana.

Am refuzat cât suntem colegi.

- Încă suntem colegi. - Da, încă o săptămână.

Nu vreau să fiu pesimist, dar nu cred că vei supraviețui.

- Serios? - Da.

Ești ca un polițist care mai are o săptămână. Toți sunt împușcați.

Nu pot risca să aștept.

- Cary, am un iubit. - Și eu.

Cred că iubitul meu e mai solid decât al tău.

Nu.

Bine. Nu pot finaliza cazurile într-o săptămână.

- Ți le voi da ție. - Grozav.

Fără sex și cu munca ta, simt că mă tragi pe sfoară.

Da, dar scapi de încă un om în drumul spre vârf.

- Cred că e iubitul tău. - Uitându-se după mine.

- Bună, dragă. Ce mai faci? - Sunt bine, Cary. Dar tu?

- Sunt bine, Matan. - Serios? Tu și Matan?

E nevoie de procuror la locul unei crime

din motive juridice.

Voiam să mă duc eu, dar se pare

că Lockhart&Gardner sunt avocații apărării. Ce noroc pe tine.

- Ce aspecte legale? - Habar n-am.

- Sună a hărțuire. - Da, nu-i așa?

Să-ți dau adresa, dragule.

- E tot ce trebuie să fac? - Asta e tot.

Apeși tasta și apare pe computerul de la muncă.

Dar de ce mie nu-mi pare așa simplu?

Pentru că n-ai încredere în tehnologie.

Hei, v-ați făcut bagajele, da?

Tata trebuie să apară.

- Mamă? - Da?

Ce faci când suntem la tata?

Ce fac? Nu prea multe.

Mi se face dor de voi.

Mă ține cam o oră.

Nu știu. Apoi spăl rufe, citesc pentru serviciu. De ce?

- Nu ieși în oraș? - La cină? Uneori.

- Cu prieteni? - Uneori.

- Ce prieteni? - Prieteni de la muncă. Sau clienți.

Îi cunoaștem?

Nu, nu cred.

- Ne facem griji pentru tine, mamă. - Scumpule.

- Sunt bine. Serios. - Mamă, e de la muncă. Will Gardner.

Bine, mersi. O să răspund de aici.

- Închide. - Am închis.

- Scuze că te sun acasă. - Nicio problemă. E totul în regulă?

- Da. De fapt, e legat de muncă. - Bine. Adică, te ascult.

- Noua ta stagiară? - Caitlin.

Da. A primit un apel legat de Jin-Pyn.

Era singură acolo.

S-a dus ea, dar cred că are nevoie de întăriri.

- Bine. Despre ce e vorba? - Habar n-am.

Dar fiul pare să aibă probleme cu legea.

Mamă! E tata!

Vin imediat. Ai adresa?

- Trebuia să-mi dau seama. - Ce?

Vaporul beției.

50 de dolari și bei câtă bere vrei.

Aici jos.

- Ai făcut-o în facultate? - Am făcut multe în facultate.

O singură brățară.

Brățările pentru rău de mare. Se poartă câte două.

Nu vei pleca. Ești prea bună la asta.

Asta li se spune și polițiștilor cu o săptămână rămasă.

La 8 km în larg, cineva a găsit-o moartă pe Maya Nichols,

sub punte și a sunat la poliție.

Martorii spun că primea avansuri nedorite

de la doi studenți.

Eram pe cale să le facem

teste pentru viol, când a apărut clovnul ăsta.

- Tu reprezinți autoritatea aici? - Da.

- Care e problema? - Problema e că dl Anders

e fiul unui curier olandez de la ambasadă,

și e acoperit de imunitate diplomatică.

Eu n-am fost acolo!

Uite actele mele, iar astea sunt ale dlui Anders.

- Cine e? - Jin-Pyn.

Are și el imunitate diplomatică. Ambasadorul Chinei e pe drum.

Conform Convenției Vieneze privind Relațiile Diplomatice,

- dl Anders va fi tratat... - Da, te-am auzit.

Credeam că vine cineva de la Lockhart-Gardner.

- Da. Eu. Aici. - Nu cred că te cunosc.

Nu. Caitlin D'Arcy. Sunt de săptămâna trecută.

- Bine. Ce ai de oferit? - Nimic.

Doar înregistrez tot ce spuneți.

Ei bine, sunt Cary Agos,

iar acești doi tineri sunt anchetați pentru viol și crimă.

- Au imunitate. - Pentru acuzare, nu și cercetare.

Dacă nu vor să recunoască, îi voi cerceta.

- Hai, ia-i. - E ilegal.

- Cine e șeful tău? - Statul Illinois.

Vrei numărul lui?

Te crezi stăpân pe tine?

Da, dar ce spui de cum arăt?

- Caitlin, ce se întâmplă? - Dnă Florrick, bună.

E acuzat de viol și crimă.

- I-ai zis de drepturi? - Mi-a zis să stau deoparte.

- Examinează suspectul. - Chen, sunt Alicia Florrick.

Sunt avocata părinților tăi.

Ai dreptul să fi asistat la verificări. Ești de acord?

Da.

- Dnă, vă rog, înapoi. - Are dreptul, conform Amendamentului,

să fiu aici. Chen, ți-au spus că ai dreptul să nu spui nimic?

- Nu eu am făcut-o. - Știu. Vreau să vorbești numai cu mine.

- Ai înțeles? - Am promis să nu vorbesc.

- Poftim. Cercelul stâng. - Păr blond, cinci centimetri.

- Dnă Florrick? - Sunt de la ambasada Olandei.

- Dle Anders. - Punem totul la punct.

- Cine e procurorul? - Eu sunt. Cine ești?

- Judecător Winter. - Îmi pare rău. Eu...

Dle judecător, îl reprezint pe Chen Jin-Pyn.

E fiul unui traducător diplomatic, deci e garantat ca diplomat...

Da, și de asta am fost luat din casă în toiul nopții.

- Unde e? - Sunt indicii temeinice

- că cei doi au violat și ucis... - Scuze, nu e relevant.

Având imunitate, nu ai dreptul să-i reții.

E ordin judecătoresc prin care cerem să fie eliberați.

Așteptați, dle judecător. Cary, poți reține unul din ei. Taiwan.

Dle judecător, mă scuzați, înțeleg că trebuie să-l eliberăm

pe dl Anders, privind statutul de olandez,

dar Jin-Pyn e taiwanez, iar Taiwanul nu are statut diplomatic.

- Cum adică? - Regula Chinei.

Guvernul SUA are relații diplomatice

- cu China, nu și cu Taiwan. - Dle judecător, e incert.

Nu în privința imunității.

Taiwan e singura căreia nu s-au acordat aceste drepturi.

Nu suntem la Națiunile Unite.

Nu poți elibera unul și reține pe celălalt.

Ba exact asta fac. Ordon eliberarea domnului Anders,

- dar nu și a dlui Jin-Pyn. - E nedrept.

Succes, amice. Am plecat.

Sigur că da. Când a fost corectă politica internațională?

Ai stârnit tot cuibul de viespi.

Viol și crimă. I-am reținut cât am putut.

Cum stăm?

Nu-i spermă, dar credem că a fost tentativă de viol.

- Ea s-a opus, Chen a ucis-o. - Arma crimei?

Nu s-a găsit. Traumatism cranian.

- Ce spune clientul că s-a întâmplat? - Caitlin?

Spune că amândoi au flirtat cu victima,

și amicul lui, Anders, a plecat cu ea.

- Nu putem ajunge la Anders? - Nu, a fost eliberat.

Asta nu e bine. Ce altceva îl incriminează?

Părul blond, prins în cercelul stâng al lui Chen.

- Păr pubian? - Nu.

- Dana, ești încă aici. - Încă șase zile de fericire.

- Urme de sânge? - Pe Chen, nu.

Ce apărare crezi că vor folosi?

- Vor da vina pe cel eliberat. - Păcat că unul a scăpat.

- Și strategia noastră? - Facem legătura cu violul.

- Poliția a examinat suspecții? - Pe Anders, nu.

A fost eliberat înainte de asta.

Dar părul blond? Cum explică asta?

Chen zice că s-au sărutat. A fost consensual.

Apoi Chen s-a dus să-i ia victimei ceva de băut,

- Anders a dus-o sub punte. - Credeam că băutura e gratis.

Doar berea și vinul. Alcoolul tare se plătea.

Avem extrasul de pe cardul de credit a lui Chen.

Dacă poliția poate stabili ora crimei,

putem dovedi că Chen era în partea opusă.

Eli Gold, doamnelor și domnilor.

Ai nevoie de mine?

Mă pui să mă ocup și apoi critici modul în care am acționat?

Nu încercam să te critic. Așa ți s-a părut?

- Da. - Îmi cer scuze.

Ce-a fost asta?

Am încercat să te integrăm în familia Lockhart-Gardner.

- Nu vrei asta? - Sunt bine așa.

- Ce-ți trebuie? - Lobby.

Fiul unui diplomat taiwanez și nu-i e recunoscută imunitatea

din cauza regulii Chinei unitare.

- Problema aia. - Da, aia.

Mă gândeam că poți vorbi discret cu cineva,

să rezolvăm problema fără tam-tam.

Știi pe cineva la Externe?

Da?

Nimic.

Cât de important e?

Începe campania pentru prezidențiale,

și cred că Taiwan va cheltui pe lobbyiștii din SUA.

Ar putea fi profitabil pentru tine.

Bine.

Nu o să fie ușor.

Îmi pare rău că ai văzut asta. N-a fost cea mai bună zi.

Nu, e în regulă. Ai fost un judecător bun.

Cu cât vorbim mai puțin, cu atât mai bine.

Bună, Alicia. Dl Gardner e judecător

- în procesul simulat. - Serios?

Până am fost înlăturat. Părtinire.

Au adus un bătrânel de 60 de ani.

- În fine. - Da. Caitlin.

Scuze. Orientarea, nu?

Mergeți la orientare.

Aici sunt toate formularele pentru personal,

un fax pentru facturare, barou, cerințe pro bono.

Grozav, mersi.

- E drăguț, nu? - Cine, Will Gardner? Da.

La fel și Diane. Și sunt ocupați.

- Vii întâi la mine. - Îmi pare rău.

- M-am făcut de râs? - Te-ai descurcat bine.

Așa am făcut, nu?

Caitlin, a fost bine. Uite, lucrează.

Începe, completează astea.

- Bună? - Mulțumesc mult.

Scuză-mă. Ăsta e biroul meu.

Înseamnă că poți face ce vrei?

Eu...

- Te pot ajuta? - Nu mai e nevoie.

Când mai ai nevoie de ajutor IT, sună-mă.

N-o mai face de capul tău. Uită-te la asta.

- Ce ai făcut? - Ce-am făcut?

Ce am...? Bine.

E biroul tău, cucoană. Fă-ți de cap.

Chiar aici. Ea. Mai aproape.

Știi cum ajung la zoo?

Te plimbai, uitându-te după foste soții?

Nu, doar după tine.

Colegii tăi mi-au spus că te găsesc aici.

Ai încetinit de tot, nu?

Nu durează mult.

Cum merge campania prezidențială?

- De ce? Ce ai auzit? - Ești paranoică.

- Nu, sunt vegetariană. - De când?

De când am divorțat. Ce vrei?

- Pe cine știi la Externe? - O mulțime de oameni.

E o problemă cu Taiwan. Un biet copil nevinovat a fost acuzat

de ceva, și nu i se oferă imunitate diplomatică.

Vrei să vorbesc cu Doug Rothstein?

Da. Serios? Ar fi grozav.

Arăți bine, Vanessa.

Eli?

E rândul tău.

Ai auzit de Kim Kesler?

Kim Kesler? Ea cine mai e?

El. Un consilier politic din California.

- N-aveați nevoie. - Nu pentru președinte.

- Atunci? - Pentru mine.

Pe bune, Vanessa?

- Serios? - Da. El m-a abordat.

Senatul statului.

Doamne, ți se citește nebunia în ochi.

Dacă Rahm a reușit, toți cred că pot.

Moment bun pentru o femeie.

Asta ți-a spus Kim? Bărbatul cu nume de femeie?

Am nevoie de ajutorul tău, Eli. Părerea ta profesională.

Luăm cina diseară. Kim Kesler.

Verifică-l.

Vezi dacă e adevărat sau vinde gogoși.

- Nu pot să cred că vrei asta. - Vreau să fac ceva cu viața mea.

- Mereu ai spus asta. - Acum vorbesc serios.

- Nu e unul dintre acele momente. - Nu, nu e. O să plec.

Dnă Florrick, pot să-ți arăt ceva?

Ce e, Caitlin? Sunt ocupată.

Probabil nu e nimic, dar am ceva despre acord.

Chen. Trebuie să dovedim că a fost și ea de acord.

- Sigur. - Așa, mă uitam

la After Death Space, după Maya, fata moartă.

After Death Space.

Știi, când moare cineva,

și toți vor să distribuie fotografii și povești.

- Bine. - Ce mi-a plăcut, a fost

că toată lumea de acolo a pus poze.

Uite. Dar mai tare a fost, uite.

Paharul ei e roșu.

- Bine. - E o petrecere semaforizată.

- O ce? - O petrecere semaforizată.

Dacă ai pahar roșu, înseamnă că ești într-o relație,

cel galben că ești selectiv, iar cel verde că ești disponibil.

Dar, vezi?

Asta e de la o oră după prima poză.

Uită-te la paharul ei. E verde.

- Poate e o greșeală. - Crede-mă pe cuvânt.

Știi ce pahar porți la o petrecere semaforizată.

Ce a făcut-o să treacă de la cel roșu la cel verde?

Da, am înțeles. De la roșu la verde. Ascultă, te sun eu înapoi.

- Bună. - Hei.

- Deci, nu ești de la poliție? - Nu. Ești prietenul Mayei, nu?

Da. Am fost.

Am vorbit deja cu poliția. N-am fost acolo.

Vorbeai cu ea la telefon. Pe vapor.

Te-a sunat în noaptea în care a murit.

- Și? - Ai terminat-o cu ea

- la telefon. - Nu.

Ascultă, nu vei fi arestat. Doar spune-mi adevărul.

Da. Ea a terminat-o cu mine.

Se săturase să petrec timp cu chelnerița

pe care o știu de la Ra Sushi, dar e mama a trei copii.

- Îmi place să vorbesc cu ea. - Sigur.

Și ea a vrut să studieze filozofie la facultate.

Nu am încă specializat în filozofie. Încă nu sunt hotărât.

- Nu-i nimic. - Îmi place să vorbesc.

Dar ai vorbit cu ea?

- Cu chelnerița? - Nu, cu Maya.

Când s-a despărțit de tine, ai vorbit cu ea, nu?

Da. Adică, nu.

Mi-a lăsat un mesaj vocal.

- Îl mai ai? - Ești atât de plin de tine.

Crezi că nu pot avea orice tip de aici?

Mi-l poți trimite?

- Da, sigur. Te ajută? - Da, mă ajută.

E mai mult, dacă vrei să asculți.

Telefonul tău mă tot întrerupe.

Vreau doar... Am zis să nu mă atingi.

Ce? Nu te ating.

- Ce e? - Nimic.

A mai ascultat cineva?

- Da. - Cine?

Am zis să nu mă atingi.

- Ce? Nu te ating. - E Chen.

Sună ca un avans nedorit.

S-a zis cu consensualul. Să facem o ofertă.

Pe viață? Fără eliberare condiționată?

Bună, Cary. Scuze că vă întrerup.

Vom muta birourile puțin,

așa că adună-ți lucrurile și pregătește-le în câteva zile, bine?

- Peter a decis asta? - Da, mi-a zis să-ți spun eu.

- Ce se întâmplă? - E o chestie masculină. Joc de birou.

Nu cred că-ți pot da un birou mai mic.

Ba pot.

Bună.

Mama e jos.

Ești Zach, nu?

Sunt Will Gardner, șeful mamei.

Hei.

- Nu ai școală azi? - Am avut.

E ora patru.

- Îți ajuți mama? - Da.

Ei bine...

Continuă ce faci.

Ar trebui să știi ceva despre prietenul Cary.

- Prietenul Cary? - Da, ar trebui să știi ceva.

Are o slăbiciune pentru femeile de culoare.

- Serios? - Da, e evident.

Orice femeie de culoare sau hispanică.

Mulțumesc că m-ai avertizat.

L-am reparat.

- Ba cred. - Ba da.

Tipul de la IT a instalat un program

ca să taxeze firma pentru fiecare megabyte.

De asta a respins transferul dosarelor.

- Ce? Nu înțeleg. - E foarte corupt.

Nu trebuie să plătești pentru stocare.

De fapt, încetinește sistemul.

- Serios? - Da.

A fost șeful tău pe aici. Will.

Da, am văzut.

- L-ai salutat? - Da.

- Trebuie să plec. - Bine. Te iubesc.

Și eu te iubesc.

Da?

Vreau o mașină.

E ca înMoneyball. Politica nu trebuie să fie pentru bogați.

Democratizarea reală a puterii în țara asta.

Pe de o parte, ai cetățeni implicați.

Tendința dominantă, nu?

Toată lumea vorbește despre asta, Mark Penn și alții.

Și nici nu mai vorbesc de RTR.

Vorbesc de un adevăratMoneyball.

- RTR? - Doamne. Răspuns în timp real.

Ei au lovit-o pe Vanessa, noi îi lovim înapoi.

Îi lovim înapoi.

Cum?

Prin micronuclee de cetățeni devotați, jurnaliști online.

Se adresează unui grup din comunitatea lor.

Să zicem că avem așezări rurale în nord.

Avem și așezările urbane, da? Am activat acolo...

A decurs bine.

Dar nu mergi cu el. A fost o glumă, nu?

- Voia să te impresioneze. - Doamne, Vanessa, e un măscărici.

Atunci, ajută-mă tu.

- Nu te duceai cu el? - Glumești?

Cetățeni implicați, RTR. El mi-a dat doar ideea.

Totul a fost ca să mă faci să te ajut?

Nu îți voi conduce campania, Vanessa.

Știu.

Ajută-mă doar să încep.

Fă niște sondaje. Vezi dacă există interes.

- Dacă sunt făcută pentru asta. - Nu ești.

Atunci, se va termina repede.

Ce ai aflat de la Externe?

Da, vești bune.

Alo?

Externele ți-au făcut-o.

Cer eliberarea lui Chen.

Nu vor să izoleze Taiwanul. Mâine va fi o audiere.

La naiba. E vinovat.

Avea mesajul vocal. Mergem la sigur.

Da. Păcat.

Bun, ți-ai strâns lucrurile.

Am alt birou pentru tine, la capătul holului.

Vă sunt sincer recunoscător fiecăruia dintre voi

că sunteți aici.

- Nu mă așteaptă? - Nu, dar e de treabă. E un vechi prieten.

Să nu te bâlbâi. Unchiule Dan.

- Ce mai faci? - Dana.

- Uită-te la tine. - Tata mi-a spus că ești în oraș.

M-ai prins trăgând cu ochiul.

Același discurs greoi a 18-a oară,

și ai dreptul la puțină libertate, știi ce zic?

- El este Cary. - Îmi pare bine, domnule.

Ignoră-l, așa le spune tuturor. Tipic celor crescuți în suburbii.

Unchiul Daniel lucrează la Externe.

Sună extrem de formal.

E adevărat că te-ai despărțit de Jimi?

Nu, suntem doar...

E complicat.

Cary și cu mine lucrăm la procuratură.

Da, Peter ce mai face? Am lucrat împreună demult.

E bine,

dar lucrăm la un caz ce implică regula Chinei unitare.

Serios?

Asta chiar trebuie s-o aud.

- Bine lucrat. - Mersi, nu m-am bâlbâit?

Surprinzător, nu.

Matan zice că ai o slăbiciune pentru femeile de culoare.

Poftim?

Zice că-ți plac femeile de culoare.

Nu te poți controla în jurul nostru.

Nu e adevărat.

Doar dacă e un lucru bun.

Depinde.

De?

Vreau s-o verifici pe fosta mea soție.

- Serios? - Da, știu că sună ciudat,

dar vrea să candideze la Senat și vrea s-o verific eu.

Bine, trebuie să termin chestia cu Taiwan mai întâi, dar apoi, sigur.

Cât de detaliat vrei să lucrez?

la fel de detaliat precum concurenții ei.

Bine.

Nu e vorba de altceva aici?

Dacă sunt gelos pe soția mea

și vreau să văd cu cine se culcă? Nu.

Bine.

Nu se poate.

Aceasta e o audiere despre starea diplomatică a dlui Jin-Pyn.

Nu te teme, Chen, ai susținerea Externelor.

Mulțumesc. Nu mai pot sta nici măcar o zi aici.

Nu știu. Zâmbesc de parcă știu ceva.

Să începem.

Înțeleg că apărarea are un martor.

Da, dle judecător, susține

că i-a fost refuzată clientului protecția oferită de imunitate,

datorită particularităților cu Taiwan.

În acest sens, am solicitat...

Doamnă, un telefon de la Externe.

Dl Daniel Golden ar dori să vorbească cu dv.

Purtătorului de cuvânt de la Externe...

Da, dnă avocat.

Mă scuzați, dacă putem amâna...

Cât doriți, dnă avocat.

De fapt, dle judecător, cerem fixarea unei cauțiuni rezonabile

și nu ne-am opune reținerii la domiciliu.

Ce s-a întâmplat?

Statul se teme că extinderea imunităţii diplomatice

ar fi o jignire pentru China.

- Așa crezi? - O să-i spun. A fost grozav.

Trebuie să ne ocupăm de probe.

Pe cadavru nu era niciun fir de păr de-al tău,

dar am primit raportul privind urmele.

Era păr blond, dar nu al Mayei, ci al unui bărbat.

- Nu se știe al cui. - Anders.

Așa bănuim, dar poliția nu a făcut analiza,

nu avem cu ce să comparăm.

Ai ceva de al lui?

Orice ar putea avea un fir de păr,

o perie sau o haină?

Îi știu codul de la vestiarul școlii.

Fratele meu mi-a lăsat lucrurile în dulapul lui.

Mi-a dat codul. Intru și ies imediat.

Mersi.

E cealaltă brățară, Cary.

De unde știu că n-ai pus-o tu?

Fiindcă n-am făcut-o.

Cum ai știut codul vestiarului lui Anders?

Sunt un anchetator foarte bun.

- Verifică dacă nu mă crezi. - Te sun eu înapoi.

Bine, în fine.

Cu toții facem sacrificii, dar acum ai o fereastră.

Acela. Biroul din mijloc.

- Mersi. - Cu plăcere.

- Bună, scuze că te-am făcut să aștepți. - Nicio problemă, îmi fac de lucru.

- Ai un birou drăguț. - Mulțumesc.

Începi campania la Versailles.

La sfârșit, te afli în Motel 6, nu că ar fi ceva rău.

Acum sunt politician.

Deci, ai fost căsătorită cu dl Gold?

Patru ani fericiți, opt așa și așa, și doi groaznici.

Sper că nu mă împiedică să candidez.

De fapt, nu trag concluzii, doar pun întrebări.

De ce v-ați despărțit?

Apare în hotărârea de divorț.

Nu apare, scrie doar diferențe ireconciliabile.

Cred că ăsta a fost.

Va trebui să săpăm mai adânc.

Bine. Amândoi lucram prea mult.

Plecam des din oraș.

- Da, Dubai, de trei ori. - Da.

Eram PR pentru o companie petrolieră.

- Și pe cine ai întâlnit acolo? - Pe cine am întâlnit?

- Vrei o listă detaliată? - Da.

Scrie ce-ți amintești.

Te interesează cineva anume?

Da, Omar Tate.

Îi faci treburile murdare, nu? Treburile murdare ale lui Eli.

- Nu. - El te-a pus să întrebi.

Nu, evaluarea mea n-are treabă cu dl Gold.

- Nu te cred. - Înțeleg, dar e adevărat.

A fost o greșeală, Omar a fost o greșeală.

- De câte ori v-ați văzut? - Nu-i spune.

- Eram tânără. - N-are treabă cu verificarea.

Să nu-i spui.

Te rog.

Da, am fost și eu pe vaporul beției,

dar îmi amintesc că am văzut-o pe Maya la bar.

Ai văzut-o cu el?

Nu.

Pe el l-am văzut în ziare, dar nu i-am văzut plecând împreună.

Ne era teamă să nu pierdem semnalul petrecerii,

așa că ne urmăream mereu.

Cum vă urmăreați?

Cu o aplicație.

- Ce aplicație? - Aplicația de viol?

Ai auzit de ea?

Nu, arată-mi.

Ne-am instalat-o pe telefoane ca să ne putem urmări.

Vezi, GPS-ul îți arată unde e prietena ta.

- Are și buton de panică. - Da, știu.

Asta a fost nasol.

Telefonul vibra când îl apăsa Maya,

dar muzica era atât de tare și eu dansam, așa că n-am simțit.

Ce?

A înregistrat când Maya a apăsat butonul de panică.

Știu, dar nu arată și locul.

Dar arată ora la care a apăsat pe buton.

ORA 23:33 Maya se panichează

23:33.

Da, văd, 23:34.

Chen a cumpărat un mojito la 23:34. Ce contează?

O aplicație pentru viol? Nu, n-am auzit de asta.

Dacă asta e probatoriu,

procuratura îi va pune niște întrebări.

Nu, e prea devreme să vorbim despre eliberare.

Da, bine, mulțumesc, pa.

- Ce-a fost asta? - Avocata apărării.

Spun că știu ora morții de la un prietenă

care a primit un semnal trimis de Maya prin aplicația de viol.

- Îi crezi? - Nu știu.

Frumos birou.

Mersi. Am mai mult aer aici.

- Chen a făcut-o. - De unde știi?

E taiwanez, mai întâi semnează cu numele de familie.

Bună, Dick. Cum merge?

Am auzit că nu te mai duci la ora de antropologie.

N-am ce vorbi cu tine.

Ba da, fiindcă n-ai mai fost la ora de antropologie.

- Ce tot zici? - N-ai mai fost de șase săptămâni.

Ai fost eliminat de la acel curs,

- deci ai doar opt cursuri. - Da, și ce?

Imunitatea diplomatică se aplică copiilor diplomaților de până în 23 de ani,

cu condiția să fie studenți cu normă întreagă, iar tu nu ești.

Pot să te pun sub acuzare oricând.

- Nu eu am făcut-o. - Te cred,

dar știi ce s-a întâmplat,

și mă poți ajuta cu cazul.

Chen i-a smuls brățara când a ucis-o. Nu?

Apoi ți-a dat-o ție ca s-o ascunzi, nu? Bine.

E semnătura ta.

I-ai folosit cardul să iei de băut,

când te-ai întors, Chen dispăruse.

A urmărit-o pe Maya sub punte, acolo unde a ucis-o.

Deci, e alegerea ta.

Vrei să fii martor sau complice?

Ce vrei să-ți spun?

Cât să știu dacă să candideze sau nu.

- N-ar trebui. - Bine. De ce?

S-a ocupat de strângere de fonduri pentru Rod Blagojevich.

- Știre veche. Altceva? - A avut aventuri.

- Mi-am imaginat. Câte? - Câteva.

- Dar nu la nivelul unei femei ușoare? - Nu.

Atunci nu e nicio problemă.

Kalinda, suntem ca doctorii care discută despre un pacient. Ce?

Una dintre ele pare să fie o problemă. Omar Tate.

E finanțist de hoteluri de lux.

- Și ce? Are cazier? - Nu. Are un cazier imaculat.

Un credit perfect, de fapt.

Kalinda, te porți ciudat.

Omar Tate nu e numele lui real. E Aarash bin Laden.

Poftim?

E Aarash bin Laden, văr de-al doilea cu Osama.

Fosta mea soție s-a culcat cu un bin Laden?

Dacă are importanță, Aarash nu are nicio legătură

- cu terorismul. - Ce bine.

S-a culcat cu un bin Laden de treabă.

E absurd. Când a fost asta?

A denunțat public acțiunile al-Qaeda.

Stai. Când a fost?

- Detaliile sunt în dosar. - Kalinda, când a fost?

În 2007.

Era căsătorită cu mine.

Îmi pare rău.

20 de ani și asta e ultima ofertă, și cea mai bună.

- N-am unde să mă duc, Cary. - Du-te la clientul tău.

De unde știi că povestea lui Dick e adevărată?

Nu trebuie să mă justific în fața ta. Accepți sau nu.

Dar să știi că e valabilă 24 de ore.

Impresionant.

- Pleci? - Da.

Ultima săptămână aici și n-am fost împușcată.

E încă devreme.

Crezi că Dick spune adevărul?

Cred că se teme de acuzare, va spune ce vor ei.

Dar ar putea să fie și adevărat.

E cumva...?

El e. Chen.

Sună-l.

La naiba. E Cary. Alo?

Am fost anunțați că clientul vostru a încălcat perimetrul.

- Ce se întâmplă? - Nu sunt sigură.

Alicia, dacă știi că clientul tău încearcă să fugă,

ai obligația legală să raportezi.

Știu ce obligații am, Cary. N-am vorbit cu clientul meu.

- Îl sun și revin. - Alicia...

Lasă-mă să-l sun și te caut eu după.

AEROPORT

Stai. Ce faci? Nu o să aflăm unde se duce.

Nu vreau să știu unde se duce.

- Alicia? - N-am dat de el.

Ai grijă, Alicia. Dacă știi ceva,

vei fi acuzată de obstrucționare, complicitate...

Nu am vorbit cu clientul meu.

- Știi unde e? - Nu sunt sigură.

Ce știi sigur?

Am văzut un Audi

condus de cineva care semăna cu clientul meu, pe autostrada 90.

Se duce la O'Hare.

Repet, nu sunt sigură.

- Credeam că e nevinovat. - Știu.

Uneori cei vinovați seamănă cu cei nevinovați.

E deprimant.

- Ce ți-a spus? - Nu cred că ar trebui să candidezi.

De ce?

Cum ai putut strânge fonduri pentru Rod Blagojevich?

- Știu. E o prostie, nu? - Da.

Alegătorii nu te cunosc. Așa te vor defini.

O poți arunca în presă ca să stingă până candidez?

Nu.

Ce mai e, Eli?

- Nu e de ajuns? - Nu.

Ți-a spus.

Nici nu știu de ce-mi pasă.

Gândul că sperma mea s-a amestecat cu a unui bin Laden.

Eli, știi cum merge treaba.

- Sperma nu rămâne în noi. - Credeam că eram fericiți în 2007.

Eram. A fost o greșeală.

- Te-am iubit. - Nu vorbeam niciodată.

- Ba vorbeam. - Despre muncă. Despre politică.

Mama a murit și...

A fost o greșeală.

Să nu îndrăznești să spui că nu ți-am fost alături.

- Am fost alături de tine. - N-ai fost. Ai plecat.

A trebuit să plec. Ai zis că e în regulă.

- Ce puteam să spun? - Că nu era în regulă.

Trebuia să știi că nu e în regulă.

- Cum? - Parcă nici nu ne-am fi părăsit.

Știi ce? Mersi.

Credeam că m-am descurcat doi ani, măcar atât.

În 2006.

Și 2007.

Te-ai descurcat bine.

Însă, uneori e prea târziu.

- Cum se simte? - Nu cum mă așteptam.

- E de bine? - Da.

M-am întâlnit cu fiul tău mai devreme.

- Știu. Mi-a zis. - Am fost jalnic. M-am bâlbâit.

- N-a zis asta. - Așa a fost.

Așadar...

Vrei să-i cunosc?

- Ce? Nu. - Adică, oficial.

Știu. Nu.

Ești sigură? Fiindcă probabil pot face o impresie bună.

Nu-i nimic. Mersi.

Mulțumesc din suflet, Will.

- Dar nu e nevoie. - Bine.

Bine.

Dle Gardner? Scuzați-mă.

- Îmi pare rău pentru mai devreme. - Pentru?

Nimic. Încerc să-mi dau seama cum merg lucrurile aici.

Bine. Dar de ce îți pare rău?

N-am vrut să vin întâi la tine.

Alicia a zis că dacă am nelămuriri, să mă duc la ea,

să nu deranjez partenerii.

Nu m-ai deranjat. Nu-ți face griji.

- Sigur? - Absolut.

Bine. Mulțumesc.

- Toată lumea e așa drăguță aici. - Da. Avocații.

Cei mai drăguți oameni din lume.

Haide.

- Hei. - Un minut.

Unde mă muți acum, în parcare?

- Poftim? - Am câștigat cazul Taiwan.

Cel pentru care m-ai scos de aici.

Chen era la aeroport, voia să fugă. Va fi închis pe viață.

Nu eu te mut. Peter te mută.

Peter? Unde?

Acolo?

CARY AGOS PROCUROR ADJUNCT

Cred că, până la urmă, ai ajuns să pupi fundul care trebuia.