Original subtitles

Am primit un telefon.

Și femeia de la celălalt capăt al firului

a zis că locuiește la țară

și că a aflat că o biserică cumpără peste 100 de hectare de teren.

A zis că se petrec lucruri oribile

și că trebuie să investigăm.

Am citit despre abuzurile sexuale și a fost greu.

Am fost furios.

Nu vreau așa ceva lângă casa mea, orașul meu, comunitatea mea.

Ceva din mine îmi zicea să fac ceva.

M-a introdus într-o cameră privată de chat de la Reddit,

unde una dintre femeile implicate în asta își spunea Survivalkid.

A durat ceva până am reușit să vorbesc cu ele,

dar, în cele din urmă, am reușit să formez o legătură.

Cel mai greu lucru în această poveste

a fost să găsesc supraviețuitori dispuși să vorbească public,

care să-și expună povestea.

Le-am ascultat poveștile.

Și durerea.

Se tem că vor fi abandonați de familie,

iar apoi vor fi abandonați de prieteni și de comunitate.

Dar, în cele din urmă, cineva a ridicat mâna și a zis că va vorbi.

Era Sochil Martin.

Sochil Martin era Survivalkid.

JEFF ANDERSON ȘI ASOCIAȚII

Am ieșit azi în față fiindcă asta trebuie să înceteze.

M-am alăturat organizației la 20 de ani.

Am fost diacon pentru mulți ani.

Cât timp am făcut parte din biserica din SUA,

oriunde mergeam căutam să ajut biserica

și încurajam frații să cumpere temple, să cumpere teren,

să dezvolte Biserica cum pot, că Biserica trebuie văzută.

Un text din Biblie spune că un oraș situat pe un deal nu poate fi ascuns.

Și asta am încercat noi să facem.

California, Texas, Florida,

New York, Washington D.C.

Acelea erau orașele principale. Iar de acolo, ne-am extins.

În Las Vegas, Salt Lake, Oregon.

De acolo am ajuns în Canada.

Am fost unul dintre primii 15 preoți desemnat bisericilor din SUA.

Oriunde mergeam, voiam să evidențiez numele Bisericii.

Bună, frumoaso! Ce faci? Bună!

Ce faci?

- Bună, scumpo! Ce faci? - Voiam să mergem la cumpărături.

- Sunt bine, tată. Tu ce faci? - Bine. Sunt încântat.

- Cum îți merge? - Totul e bine.

Cum tata era preot,

îl transferau din loc în loc.

Eu m-am născut în Washington D.C.

Fratele și sora mea, în Brooklyn, New York.

Sora mea cea mică, în Dallas, Texas, iar frățiorul meu, în San Antonio.

Suntem făcuți să credem că suntem aleșii Domnului,

așa că încercăm să fim perfecți

și că trebuie să dăm un exemplu

restului lumii, să salvăm restul lumii.

Să le predicăm.

Și nu știam altceva în afară de asta.

Niciodată n-am avut voie la baluri la școală,

nu aveam voie să port fustă scurtă, nu-mi puteam vopsi părul.

Nu aveam voie să port cercei, să mă fardez.

Lumea din exterior nu avea idee ce se petrecea.

În cadrul structurii Bisericii, eram un Necondiționat.

M-au căsătorit cu Noemi Levya. Mama Jemimei.

Dacă Apostolul decide ceva, pentru noi e literă de lege.

Am făcut cinci copii împreună.

Lumea ne zicea Cuplul de Aur.

Am vorbit prin credința mea.

Am încercat să dezvolt Biserica, să înflorească, să ajungă pe plan global,

pentru că merita să fie cunoscută de toți.

Atâta încredere aveam, asta simțeam.

Și nu știam ce se petrece.

Când Samuel a fost acuzat în Mexic în 1997,

credința mi se dusese.

CONGRESMENĂ REPREZINTĂ AGUASCALIENTES, MX

În 1997, au apărut acuzațiile împotriva La Luz del Mundo.

Deși auzisem în '97 despre ce se aflase,

a fost totul mușamalizat.

Acuzațiile de viol și pedofilie,

potrivit lor, sunt invenții ale mafiei puterii.

Unde e dreptatea pe care o merită aceste victime?

Știi unde e? În așteptare.

Sunt în politică de 27 de ani.

Am fost senator al Republicii,

de două ori deputat federal, candidat la guvernator pentru statul meu,

Președinte al Comisiei contra Traficului de Carne Vie,

și sunt mândra mamă a unei tinere de 18 ani.

La Luz del Mundo e o biserică cu o largă răspândire în Mexic.

Și adevărul e că pe măsură ce te implici

și începi să citești și să verifici probele,

atunci spui: "Stai, ce se petrece aici?"

Trebuie să stabilim un vinovat, iar asta nu se întâmplă.

Acum ajungem la o știre care devine scandal internațional.

Totul a început când unii dintre credincioșii din La Luz del Mundo

și-au acuzat liderul de presupuse abuzuri sexuale asupra enoriașelor.

Încercând să cercetez istoria Bisericii,

am aflat că în 1997, în Mexic,

chiar au existat avertizori de integritate.

În special unul care a zis că în tinerețe

a fost abuzat sexual îngrozitor de Apostolul de atunci, Samuel.

A încercat să ne contacteze și ne-a dat un interviu.

Am fost abuzat sexual pe când aveam 16 ani.

- De către cine? - De liderul Samuel Joaquín Flores.

I-am zis că e un act homosexual. Că e căsătorit.

Mi-a zis: "Cum ai curaj să-mi vorbești când nu sunt un om ca oricare?

Sunt slujitorul Domnului.

Sunt un înger.

Trebuie să înțelegi că noi, îngerii, nu facem sex."

În 1997, când a explodat scandalul,

mă ocupam de PR în provincia Hermosa.

Și multe dintre instituțiile de presă au început să mă contacteze.

Am crezut că sunt acuzații false.

Am vorbit cu oameni din presă: "Moisés Padilla se preface."

Priviți-l!

Ne-am adunat vreo 10.000 de oameni care scandam:

"Opriți mincinoșii din presă! Vor să distrugă Biserica!"

Credeam sincer că ne acuză pe nedrept de violuri.

Dumnezeu a ales acest trup

cu un cărbune aprins luat din casa spirituală a lui Dumnezeu

ca să vină să ardă acest trup pentru a-l purifica pentru harul sfânt,

așa cum a fost făcut în Sfânta Alegere.

De fapt, Samuel trimisese oameni la guvern

unde se depun cererile pentru retragerea probelor.

Așa mi-am dat seama că e ceva la mijloc.

Erau acuzații false.

Niciuna nu a fost admisă și există acte doveditoare pentru asta.

Au fost simple calomnii.

În cazul lui Moisés Padilla, după ce a recunoscut,

a fost răpit și aproape ucis.

Atacul a fost extrem de grav.

Acest bărbat a fost înjunghiat de 69 de ori în tot corpul,

victima unei răzbunări atroce.

Am crezut că e ultima mea zi în viață,

iar când corpul meu a cedat, au crezut c-am murit.

CEL CARE A ACUZAT BISERICA MEXICANĂ DE ABUZURI E ATACAT

Moisés Padilla a spus cine crede că e responsabil

de cele 69 de răni ale sale provocate de mai multor atacatori necunoscuți,

privându-l de libertate.

Îl acuz direct pe creierul operațiunii, Samuel Joaquín Flores,

zis și Slujitorul Domnului.

Moisés Padilla l-a acuzat pe Samuel că a trimis oameni după el să-l omoare.

Nu ignor posibilitatea ca tentativa de crimă să fi fost o ofrandă,

un cadou aniversar pentru Samuel Joaquín Flores.

Și încercam să discreditez asta.

Dar acum cred că cineva foarte apropiat de Samuel

a ordonat bătaia și înjunghierea lui Moisés Padilla.

Știu că La Luz del Mundo este una dintre cele mai puternice biserici.

Nu numai datorită numărului de enoriași,

dar și datorită a ceea ce oferă celor de la putere.

Se implică în campaniile electorale ale tuturor partidelor,

pe lângă afacerile pe care le reprezintă.

Au afaceri cu proprietăți, afaceri cu terenuri,

afaceri cu exploatare și muncă forțată.

Apoi au început să-și răspândească conexiunile

și acum îți dai seama că au legături în Veracruz, în Puebla,

și astfel încep să-și extindă mecanismele de putere.

Biserica La Luz del Mundo se încurcă cu politicieni.

Se implică cu oameni cu poziții politice puternice.

Îmi amintesc

că Samuel încuraja biserica

să aibă relații cu primarii,

cu guvernatorii, să aibă tot felul de legături,

astfel ca biserica să ajungă la toate nivelele.

Au legături cu partidul aflat la putere în Mexic.

Nu numai cu administrația locală, dar chiar și în guvernul federal.

Și acest lucru era în beneficiul direct familiei Joaquín.

CLIP PROMOȚIONAL LLDM

În cadrul fericirii, iubirii și înțelegerii,

Dumnezeu a început să binecuvânteze căsătoria lor cu fii și fiice.

Benjamín, Azael, Rahel, Naasón, Betsabé, Uzziel, și Atlaí.

Samuel a avut opt copii.

Au format o familie regală,

iar toți făceau plecăciuni în fața lor,

copiilor lor, nepoților lor, toată biserica îi servește.

Credeam că toți cei din familia Joaquín sunt speciali.

Ei fac biserica să creadă că sunt regi.

Le spuneam "prinți" fiilor lui Samuel.

Benjamín era cel mai în vârstă și se credea că îi va urma.

Naasón era al cincilea.

Și trebuie să facă multe ca să-i atragă atenția și aprobarea tatălui său.

Benjamín și Naasón se urau.

Era un război în familie.

Dacă Benjamín avea un proiect, Naasón' avea ceva mai important.

Mereu era vorba despre cel care avea mai multe de oferit tatălui.

Pentru mine, cu Samuel, nu s-a trecut dincolo de dans

și dezbrăcat la un anumit punct.

Dar acum, vorbind cu celelalte fete, mi-am dat seama

că am scăpat foarte ușor.

Pe cât de rău era Samuel, Naasón era și mai rău.

Aveam 16 ani când l-am cunoscut pe Naasón.

Dumnezeu m-a binecuvântat făcându-mă fiul Apostolului.

Naasón era pastorul nostru,

și avea câteva biserici în grijă.

Mătușa mea zicea: "Fratele Naasón are un proiect în California."

Dar tatăl său nu i-a ușurat treaba.

BEREA INTERNACIONAL ȘTIRI LLDM

Berea este compania de comunicare și PR a La Luz del Mundo.

Are sediul în Mexic și a fost fondată de Samuel.

Dar Naasón își crea propriul imperiu.

Și a pornit Berea United States de la zero.

Și-a vândut mașinile, calculatoarele, mașinile fiilor săi.

A inaugurat primul său post TV.

Berea United States a preluat totul.

A fost o mișcare de afaceri.

Ascultă emisiunea specială Berea Radio...

Și a anunțat ce proiect avea.

Era un post de radio care avea trei emisiuni.

Naasón m-a pus co-producător la toate.

Eu am fost implicată complet.

A început să mă cheme la tot mai multe proiecte.

Berea a început să crească tot mai mult.

Pe atunci jonglam cu liceul.

Un copil nărod căruia i se dăduseră trei producții.

Și în plus de asta, eram asistenta lui personală.

La început, Naasón părea salvatorul meu.

A fost profesorul meu.

Era prietenul meu și...

Am fost o adolescentă cu probleme.

Cu mari probleme.

Am fost un copil distrus și...

Îmi amintesc că mă simțeam în siguranță în preajma lui.

Dar când a preluat puterea a început

să zică că nu e nimic rău în a-mi pune mâna pe fund.

Că nu e nimic rău în a mă săruta pe buze.

Nu e nimic greșit, iar asta a început să devină normal pentru mine.

Am fost prezentă la Berea de multe ori

când aveau ceremonii sau prezentări.

Și îl vedeam.

Îl vedeam cum flirta cu alte fete.

Fete mai tinere, chiar și măritate.

Îmi amintesc că era foarte vanitos.

Avea un aer că e mai presus de toți, că e de neatins.

Fie ca Domnul s-o permită, să simțim binecuvântarea lui Dumnezeu.

Naasón a învățat de la tatăl său, Samuel.

A văzut toate fetele

care se perindau prin casa lui Samuel.

Și a absorbit-o ca parte a privilegiilor sale pentru generația următoare.

Înseamnă că suntem consacrați slujirii lui Dumnezeu.

Naasón a fost preotul meu în San Diego.

Îmi amintesc c-aveam o iubită de la Biserică.

Am început să ieșim când aveam 18 ani.

Dar am încercat să respectăm regulile impuse de biserică.

N-am făcut sex cu ea, dar ne sărutam și ne atingeam.

Eram tineri amândoi.

Mama ei a aflat...

și s-a dus la Naasón.

Naasón a vorbit cu fata și apoi cu mine.

Și stăteam la birou în fața lui.

Îmi amintesc că avea un birou din sticlă

prin care-i vedeam picioarele.

Îmi amintesc că mi-a zis: "Spune-mi ce s-a întâmplat.

Chiar dacă e cel mai rușinos lucru,

ceva inconfortabil pentru tine,

cele mai intime și rușinoase lucruri pe care le-ai făcut.

Trebuie să mi le spui pentru că ești în prezența Domnului."

Și a ridicat Biblia și a pus-o între noi.

A început să mă întrebe...

dacă am atins-o cu degetele...

dacă i-am pus mâna pe sâni, chestii din astea.

Mi-a pus întrebări sexuale explicite.

Ce culoarea avea lenjeria ei,

cum arată părțile ei intime,

ce culoare au sfârcurile ei,

dacă sunt roz sau maro sau deschise.

Până am văzut că era...

era foarte...

Își aranja cămașa

și dintr-odată am văzut că începuse să se atingă prin pantaloni

și mi-a zis: "Spune-mi mai multe."

Îmi treceau multe lucruri prin cap,

până a început să se atingă și să se masturbeze

gândindu-se la ce-i spuneam.

Îmi amintesc că atunci când a început să facă asta,

m-am ridicat

și am plecat spre hol, unde era ușa.

Am plecat în fugă. Am coborât scările și am plecat acasă.

Îmi amintesc când s-au schimbat lucrurile cu Naasón.

Îmi amintesc că mi-a zis să ne vedem în fața școlii mele.

Și era în Range Rover-ul lui gri.

M-a dus la masă și apoi m-a dus la un motel.

Am crescut în acel cartier.

Nu vorbiserăm nimic înainte.

M-a dus în cameră și m-a pus pe pat.

Și m-a dezbrăcat.

N-am zis nimic.

Îmi amintesc că tremuram

și că mă gândeam că e pornit aerul condiționat.

I-am zis: "Poți opri aerul condiționat?"

și mi-a zis: "E oprit."

A făcut totul, mai puțin să mă penetreze.

Erau momente în care...

voiam să spun ceva,

dar el îmi băga degetele în gură

ca să mă împiedică să spun ceva.

Am înțeles că în acele momente nu se vorbește.

Și după ce a terminat

mi-a cerut să dansez pentru el.

Îmi amintesc că i-am dansat din buric.

El s-a uitat la mine și mi-a zis: "Ești a mea pentru totdeauna, da?"

Zic: "Da, sunt a ta pentru totdeauna."

Asta se întâmpla de cel puțin două ori pe lună.

Era fiul slujitorului Domnului,

era șeful meu și îmi era și ca un tată într-un fel.

Eram confuză în multe privințe.

A existat un moment în care am renunțat.

Am avut o cădere nervoasă.

Îmi amintesc că m-am ascuns într-un dulap la biserică

în care se țin scaune

și perdele vechi.

Am stat acolo toată noaptea...

și mi-am imaginat viața

în afara a ceea ce trăiam.

Dar a doua zi m-am trezit.

Și mi-am zis: "Asta nu e viața mea.

E realitatea mea."

Și trebuie să îndur.

ENSENADA, MEXIC

Și apoi s-a întâmplat ceva.

Când l-am cunoscut pe Sharim,

Naasón lucra cu Sharim

și avea proiecte cu biserica la nivel cultural.

Sharim lucra în Tijuana.

Mi-a plăcut de el pentru că era ca un băiețel.

Era un tip mare, de peste 1,80 m, care avea o aură de inocență.

Ca și cum

nu mi-ar face rău niciodată.

Am fost născut și crescut în instituția La Luz del Mundo.

Bunica mea a fost unul dintre primii membri

ai bisericii din Ensenada.

Am lucrat pentru La Luz del Mundo în departamentul de comunicare,

dar mai ales cu Naasón Joaquín direct pe chestiuni politice.

Relația mea directă cu Naasón a început în ziua când am cunoscut-o pe Sochil.

Atunci am cunoscut-o, pentru că s-a dus cu grupul de la Berea să filmeze,

iar ea se ocupa de toate.

Atunci am vorbit cu Naasón, dar nu-mi putea lua ochii de la Sochil.

Și s-au întâmplat lucruri.

După un timp, mi-a scris Sochil.

Și atunci am început să vorbim.

Mai târziu ne-am întâlnit la Cina Sfântă în Guadalajara,

am ieșit la masă și am vorbit.

În Biserică, întâlnirile sunt rapide, iar căsătoriile și mai și.

Într-o zi, Sochil mi-a zis

că mătușa ei Ruth ar vrea să mă cunoască.

M-am dus în Los Angeles.

Au făcut de mâncare și ne-am cunoscut.

Le-am dus flori, trebuia să fac o impresie bună.

Am dus cadouri.

Iar ca s-o scurtez, după cină,

am ajuns singur și am plecat însurat.

În alte cazuri, cuplurile sunt căsătorite cu forța,

dar asta e cea mai romantică poveste

care poate exista pentru un membru al La Luz del Mundo.

Ne-am căsătorit cu toate binecuvântările,

Samuel Joaquín a trimis vorbă că e o căsătorie de ascultare.

O căsătorie de onoare.

CASA DOMNULUI ȘI POARTA RAIULUI

Dar era ceva foarte ciudat.

Mulți membri din East LA știau că ceva nu e bine.

Era ceva la mijloc.

Naasón mă ținea în birou câte două, trei ore.

Și câțiva oameni i-au scris Apostolului.

Dar cred că Naason credea că mă deține la un moment dat.

Samuel i-a zis lui Naason de multe ori să mă lase în pace.

Samuel mi-a dat binecuvântarea ca să mă mărit cu Sharim

și s-a asigurat că se ține nunta.

Ca să aibă grijă de reputația lui Naasón.

În primul an de căsnicie cu Sharim,

mi-a fost foarte greu.

Cred că în sinea mea mă simțeam liberă până într-un punct,

că acum îmi pot trăi viața.

Dar mă înșelam amarnic.

Pe atunci o născusem pe fiica mea

și mă vedeam pe mine în ea.

Aveam multe traume,

inclusiv că noi aveam multe probleme.

Căsnicia noastră, pe plan sexual, emoțional.

Eram extrem de furioasă,

iar acel prim an a fost foarte greu

pentru că abuzul nu s-a oprit.

Și simțeam că-l trădez pe Sharim pentru că el nu știa.

Cu timpul, abuzul a început să fie mai agresiv.

A început să vorbească despre locuri de tortură.

Cred că i se zice sado-maso.

M-a dus într-un astfel de loc.

Și mi-a arătat locul și mi-a zis: "Alege o cameră.

Ce cameră vrei."

Cea mai puțin înfricoșătoare cameră

era un cabinet de stomatologie pe care îl aveau acolo.

Pentru că nu aveau instrumente.

Sau nu aveau lucruri.

Și...

jocurile sale

sau imaginația sa...

pot fi foarte înfricoșătoare.

Trebuie să suferim și fiecare suferință e un laur

pe care Domnul ni-l păstrează pentru coroana pe care ne-o face.

Bună ziua,

mă aflu în fața templului și sediului central La Luz del Mundo,

unde mii de enoriași au venit să deplângă moartea liderului lor, Samuel Joaquín.

Samuel, tatăl lui Naasón, a murit în 2014.

Samuel Joaquín Flores,

liderul global al bisericii La Luz del Mundo,

a murit la vârsta de 77 de ani în casa sa din Provincia Hermosa.

Primul lucru pe care l-am auzit a fost Naasón care vorbea cu episcopii

și spunea că slujitorul Domnului,

fratele Samuel, se odihnește acum în brațele Domnului.

Când a murit Apostolul Samuel,

am crezut că acesta va fi un moment decisiv.

Că va fi un moment în care se va dezvălui adevărul.

Pentru că va depinde de cine va fi următorul apostol.

Ni s-a zis că trebuie să ne rugăm non-stop,

ca să vedem dacă Domnul va manifesta un nou Apostol.

Auzeam zvonuri despre cine va fi noul Apostol.

Toți șușoteau că poate va fi Naasón.

Iar eu știam de aventurile lui cu alte femei.

Trebuie să fie cineva mai sfânt ca Naasón.

Fiul cel mare al lui Samuel, Benjamin,

avea o reputație urâtă pe atunci.

Benjamin lucra cu un alt mare pastor al Bisericii.

Iar asta a fost o trădare pentru tatăl său.

Naasón mi-a zis că el va fi următorul Apostol.

Și mă gândeam că asta trebuie să fie ceva ceresc, despre care nu știe nimeni.

Ca o chemare a Domnului.

Și, în cele din urmă, s-a făcut anunțul.

Am visat

și l-am văzut pe Apostolul lui Iisus, pe fratele nostru Samuel Joaquín Flores.

Când l-am văzut,

am auzit o voce care mi-a zis:

"Naasón e alesul meu."

Când Naasón a fost anunțat drept următorul Apostol,

în acel moment toți se rugau

și primeau Sfântul Duh,

iar eu eram tare confuză.

M-am rugat și m-am ridicat

și-mi amintesc că nu-mi curgea nicio lacrimă

și mă simțeam că trădez alegerea.

Simțeam că într-un fel îl trădez pe Samuel.

Casa lui Samuel Joaquín e în siguranță!

Mă întrebam ce e cu tot acest spectacol, dacă știau deja.

Și de ce ne-au pus să ne înfometăm

și să plângem zile în șir?

Era o escrocherie.

Crede în Apostolul tău și vei fi în siguranță.

Avea extrem de multă putere.

Dar voiau și mai multă.

Voiau să aibă orașe ale Luminii Lumii.

Iar acesta a fost următorul lor pas în SUA.

Apostolul lui Isus Hristos, Naasón Joaquín Garcia,

a făcut turul proprietății care a fost achiziționată

ca să înceapă construcția orașului La Luz del Mundo în Atlanta, Georgia.

O biserică vrea să construiască o așezare masivă

pe aproape 120 de hectare în ținutul Hall.

Liderii bisericii vor să facă locuințe,

magazine, birouri, un hotel și o biserică.

Plănuiesc să curețe terenul

și să construiască o comunitate religioasă fundamentalistă.

Oamenii care locuiesc aici în zonă se unesc pentru a contesta proiectul.

M-am mutat în Flowery Branch acum 26 de ani.

Flowery Branch, Georgia, e un oraș mic.

E o comunitate.

Când m-am mutat prima dată, era un singur Stop.

Și s-a dezvoltat mult, dar acel sentiment de comunitate

face încă parte din zonă și din oameni.

Cred că anonimatul le permite oamenilor să fie mai liberi.

Din cauza fricii.

Îl respect foarte mult pe Dumnezeu și cred în el.

Dar mă și tem.

Am fost abuzată sexual în copilărie.

Și nu m-am confruntat cu asta decât ca adult.

Și mi-a luat mult.

Prima dată când am auzit despre La Luz Del Mundo a fost în 2018.

Site-ul nextdoor.com prezintă știri

și cineva a comentat ceva despre un cult.

Cum sunt curioasă din fire, am vrut să verific.

Planurile includ o biserică, hoteluri și chiar un centru comercial.

Prima reacție a fost că nu putem face față.

Infrastructura unui oraș mic,

canalizarea, traficul... Reacția celor mai mulți

a fost că nu vor așa ceva.

Apoi am găsit Reddit și am contactat creatorul.

Împreună cu ea am început să vorbim cu alții

și era ceva restrâns.

Oamenii își împărtășeau poveștile pe care nu le spuseseră nimănui.

Citindu-le poveștile m-a ajutat să mă vindec.

Le-am scris moderatorilor despre experiența mea din biserică

și ei mi-au răspuns imediat.

Era foarte interesați de povestea mea și eu mă întrebam de ce.

De ce contează?

Ce e așa de special la mine?

ERAM ATÂT DE CONFUZĂ CĂ AM ÎNCETAT SĂ MAI CRED

Cu toții am fost anonimi la început,

iar de la una la alta, am ajuns să creez o legătură cu oamenii.

Și de acolo a pornit.

Mi-au oferit o platformă ca să împărtășesc experiențe

cu alți oameni care au trecut prin ce-am trecut eu,

și asta m-a ajutat să realizez că acum pot să-mi explic,

iar pentru că trebuie să-mi explic mie, trebuie să mă iert.

Pentru ceva de care nu sunt vinovată.

Odată ce a escaladat

și a început să erupă și să facă și mai multă vâlvă,

cu toții aveam același scop.

Să expunem această bestie ca să eliberăm oamenii.

Când Naasón a devenit Apostol, eu și Sharim locuiam în Ensenada.

Într-o zi mi-a dat mesaj și mi-a zis să ne vedem

în biroul de la Guadalajara.

A zis că are o surpriză pentru mine.

Surpriza, de obicei, însemna că avea să se întâmple ceva oribil.

Știam asta și eram pregătită.

Și va trebui să accept orice urma să vină,

pentru că nu poți refuza.

Asta înseamnă că nu-l iubești, că nu ai credință.

Și dacă-l superi, atunci îți face rău fizic

sau îți interzice anumite lucruri.

Îmi zice: "Așteaptă-mă jos. O să-ți prezint pe cineva."

Și m-am dus.

În birou intră un băiețel cu mama lui.

Și ea zice: "Bună, scumpo!" Pentru că mă știa de când eram mică.

Zic: "Bună!" Iar pe băiețelul ei,

ultima dată când îl văzusem avea trei sau patru ani.

Atunci doar ce împlinise 14 ani.

Și am așteptat jos.

Apoi a venit Azalea și m-a chemat.

M-am dus sus.

Și deja oferea o explicație.

O explicație biblică.

Despre Regele David și Bathsheba.

Apoi a început să zică:

"Vreau să-mi fac o comunitate de încredere.

Tata a avut-o pe a lui, acum eu lucrez la a mea

și tu trebuie să-ți dovedești loialitatea față de mine."

Pe atunci nu înțelegeam unde bate.

Și a zis: "Vrei să-ți explic din nou?

Vrei să-mi dovedești?"

Și atunci m-am prins.

Așa că m-am apropiat de băiat

și m-am întors spre mamă care zâmbise în tot acest timp.

Și m-am uitat la Naasón care se mângâia.

Iar băiatul tremura.

Și zice: "Sărută-l. Acum!"

Așa că m-am aplecat să-l sărut pe băiat,

care era rece ca gheața.

Avea buzele reci și simțeam că are și obrajii reci.

Și tremura din tot corpul.

Așa că m-am uitat la mamă și am zis că nu pot.

Și am plecat.

Am plâns și-mi amintesc c-am vomat.

Mai târziu am aflat că băiatul

a fost agresat de Naasón.

Naasón a forțat-o pe mama băiatului

să aibă relații sexuale cu el și...

a jucat un joc bolnav cu mama băiatului.

Pe atunci îmi era greu să-l privesc pe Sharim în ochi,

pentru că mă simțeam o soție rea

și că nu-l merit.

Nu mă mai simțeam om.

Nu mă mai simțeam o persoană.

E ca și cum îți iau mințile.

Îți fură sentimentele.

Îmi amintesc că voiam

să opresc toată acea durere pentru o clipă.

Mătușa mea îmi dădea multe pastile,

așa că îmi era ușor...

să iau câteva sau mai multe.

Așa că...

Am preferat... Nu mai voiam să trăiesc.

Simțeam că nu mai sunt bună de nimic.

Voiam doar puțină liniște.

Când am venit, am văzut-o pe Sochil întinsă pe jos, inconștientă.

Și nu știam ce să fac.

Sochil se otrăvise cu pastile.

Nu era bine.

Și nu înțelegeam ce se întâmplă.

Voiam să vorbesc cu ea și-mi zicea: "Nu putem vorbi despre asta."

Întotdeauna a fost o femeie și o mamă

foarte atentă.

A avut mereu grijă de noi.

Dar părea depresivă, ca un zombi.

Părea pierdută, dar eu trăiam în lumea mea,

fiindcă lucram la o campanie pentru Slujitorul Domnului...

Într-o duminică dimineața m-am trezit

și am scos telefonul lui Sochil de la încărcat ca să-l bag pe al meu.

Și am văzut ceva de genul: "Te sărut."

Cine o sărută pe Sochil?

Se zice că curioșii mor repede.

Am văzut mesajul și am deschis WhatsApp-ul

și am început să citesc conversațiile dintre ea și Naasón Joaquín.

FĂ-ȚI O POZĂ CU EA FĂRĂ SUTIEN

În mesaje, Naasón îi cerea

poze cu ea și cu o tânără.

Eram șocat. Slujitorul Domnului?

Am comparat cu numărul pe care-l aveam eu și pe care-l sunam.

Era același număr cu cel cu care vorbea ea.

Mi-a fost foarte greu

să înțeleg ce se întâmplă.

Am cumpărat un pachet de țigări și am plecat.

Nu știam ce se petrece.

Nu-mi răspundea la telefon și nu știam ce să fac.

Sau ce s-a întâmplat.

A venit seara și Sharim nu era de găsit.

Au trecut ore întregi.

Mă consideram în toate felurile.

Mă consideram o târfă.

Un monstru.

Credeam că nu sunt femeia pe care o vrea.

Ajung acasă și Sochil zice: "Pe unde ai fost?"

Singurul lucru pe care i l-am zis a fost: "Întreabă-ți șeful."

Când mi-a zis asta,

am simțit că îmi fuge pământul de sub picioare.

Pentru că mi-am dat seama că știe.

M-am dus în baie și am plâns și am vărsat.

Fiindcă credeam că soțul meu va ajunge în iad.

Pentru că spunea lucruri rele despre Slujitorul Domnului.

A trebuit să-l conving pe Sharim

că nu era ceea ce credea el.

S-a uitat la mine și mi-a zis: "Sochil, nu te urăsc.

Nu mă face să te urăsc.

Spune-mi doar ce s-a întâmplat."

Am vorbit despre toate

și atunci am reușit s-o ajut să se deschidă un pic

despre ceea ce se întâmpla.

Atunci am început să înțeleg că fusese abuzată.

Și cu cât vorbeam mai mult cu el despre asta,

îl priveam în ochi și îi vedeam fața și zice:

"Se întâmplau toate astea, iar eu nu am știut și nu am realizat.

Nu e normal, Sochil.

E un abuz. Te-au abuzat toată viața. Nu e normal.

Asta nu e o biserică.

Oamenilor ăstora nu le pasă de tine."

Și-atunci am realizat că trebuia să plec.

Aveam 32 de ani

când m-am decis să-i spun mamei

și să confirm că nu mai vreau să fac parte din cult.

Nu mai credeam în Naasón

din cauza a ceea ce pățisem în trecut

și a altor lucruri pe care le văzusem în biserică.

Și i-am zis tatei că nu mai cred în Naasón

și că nu mai vreau să fac parte din biserică.

Mama nu vorbește cu mine.

Am contactat-o de multe ori.

I-am zis că și ea a fost o victimă și că o pot ajuta.

Și mi-a închis imediat și a zis că nu sunt fiica ei.

Știu că mama e speriată, dar nu știu ce să fac.

Toți îmi spun s-o las în pace, dar e mama mea totuși.

Și am fost tare apropiate.

Am pierdut orice legătură cu ea.

Iubirea ei.

Nu mai fac parte dintre ei pentru că am vorbit.

Nu-mi pasă că m-a pregătit. Și pe ea au pregătit-o. Nu e vina ei.

FAMILIA MEA NU-MI MAI VORBEȘTE DE UN AN...

Fosta mea soție e încă membru activ al bisericii.

Împreună cu fiica mea Anita, al patrulea copil, care e tot în biserică.

E trist să ți se îndepărteze familia.

Ne zic că trebuie să ne descotorosim de ei. Dacă ai lepră, îți tai mâna.

Dacă ai cancer, te operezi ca să nu se împrăștie.

Nu știu dacă se va trezi vreodată.

Asta e cea mai dureroasă parte.

Când i-am zis tatei...

mi-a zis că sunt mort pentru el.

Că eu și fiul meu...

Că eu și fiul meu suntem morți pentru el.

TE ÎNȚELEG PERFECT, SUNT ÎN ACEEAȘI SITUAȚIE.

MAMA ȘI APROAPE TOATĂ FAMILIA MEA NU-MI MAI VORBESC DE 20 DE LUNI.

Mi-am pierdut familia.

Nu poți părăsi biserica peste noapte,

și asta am pățit și noi.

Când am decis să nu mai mergem la biserică, a devenit o problemă.

Au început să trimită preoți.

A fost groaznic.

Episcopii ne-au cerut să ne vedem

și i-am zis lui Sharim: "Sunt gata, putem să-i înregistrăm."

Principalul lor scop era să ne împiedice să vorbim.

Trebuie să oprim asta,

ca să nu mai afle nimeni.

Astfel nu trebuie să afle nimeni despre asta, dacă nu se duce vorba.

Au vrut să ne întâlnim la biserică.

Voiau să ne vadă activi, ca și cum nimic nu s-a întâmplat,

și atunci am înțeles totul.

E un fel de mafie.

Nu e o biserică.

Tu ne spui ce să facem.

Noi îți cumpărăm o casă. Și dacă se întâmplă asta, o lași acolo.

Ne-au oferit bani în schimbul casei.

Casa noastră nu valora cât voiau să ne dea ei.

Voiau să ne ofere o casă mult mai mare.

Tot ce vrem e pace și liniște.

Tot ce știu e că în cele din urmă, nu mâine sau peste 15 ani,

nu știu, când va veni Ziua de Apoi, totul să se știe.

Și avem posibilitatea

să ștergem totul cu buretele.

Puteți ajunge la concluzia unei situații complicate.

Putem șterge totul și să merge mai departe ca și cum nu s-a întâmplat nimic.

Cred că ne considerau insignifianți, indispensabili.

Și i-am zis: "Transmite-i un mesaj lui Naasón.

Spune-i că nu știe cu cine se pune

și să se ducă dracu'."

Când am plecat de la acea întâlnire,

mi-am dat seama că totul era o minciună și am fost furioasă.

Îmi amintesc de mama și de mătușa mea,

de toate fetele pe care le-am cunoscut și de mamele lor.

Și...

de fetele de la Ensenada

și de băiețelul acela care m-a șocat.

Și...

Îmi vin atâtea fețe în minte.

N-a fost niciodată o binecuvântare.

Primul lucru pe care i l-am zis lui Sharim a fost:

"Trebuie să facem ceva.

Tu cunoști oameni în guvern.

Hai să facem ceva."

Și Sharim zice: "E periculos pentru noi acum.

Oamenii ăștia sunt foarte puternici, mai ales în Mexic."

Cum am părăsit biserica?

N-am făcut-o singură.

N-o puteam face singură.

Nu cred că cineva din cercul meu o poate face singur.

Îmi amintesc de ziua în care am fugit din Ensenada.

A fost foarte greu pentru că am lăsat totul.

Am lăsat tot și am plecat doar cu o valiză.

Am împachetat o valiză și am plecat.

Avem prieteni care au fost în comă,

prieteni care au fost răpiți și lăsați pe marginea drumului.

Vin după tine, asta face biserica asta.

Mai ales dacă ești dintr-un cerc interior.

Dar eu văd lucrurile așa: cu cât ești mai public,

cu atât ești mai în siguranță, fiindcă e evident că dacă eu, fiica sau soțul meu

pățim ceva, ei sunt de vină.

Chiar dacă vor face să pară că e un accident.

Lumea va ști că Lumina Lumii e implicată.

Subtitrarea: Ruxandra Jianu