Original subtitles

Cine e?

Bună!

Bună! Am venit la doctor.

Sunt dr. Pârț. Ia loc!

Capul jos! Îmi distrugi doctorul.

Dr. Pârț, sunt foarte bolnav. Crezi că mă poți ajuta?

Da, te pot ajuta cu pârțurile mele.

Cu pârțurile tale? Cum funcționează?

Te vor ține în viață.

Are logică.

Pârțurile nu funcționează. Tot mi-e rău.

Crezi că e cancer?

Poate, da.

Ce să fac?

Mănâncă-mi căcățelul. O să te simți mai bine.

Căcățelul tău?

Da.

- Vrei să-ți mănânc căcățelul? - Da.

Mănâncă-l.

Mănâncă-l.

E caca.

Termină-l. Mănâncă tot!

- Bine. - E crocant.

Vai! Cred că m-am vindecat.

Mereu mănâncă caca.

Asta e.

- Ce părere ai? - Da.

Cred că a fost cam dezgustător.

A fost ideea lui.

- Da? - Da.

Serios?

- Nu mă crezi? - Nu.

Unde e Adam?

E sub scaunul ăsta?

Nu.

E sub scaunul ăsta?

- Uite-l! - Nu!

De când l-am transformat iar pe Adam într-un copil de șase ani,

am hotărât să-mi iau în serios datoria de tată.

Mi-am dat seama că nici eu, nici Angela nu ne-am fi ales cu nimic din repetiție

dacă nu eram amândoi dedicați pe deplin.

Bine.

Așa că am decis să nu mai fac alte repetiții în afară de asta.

- Am câștigat. Da. - Ce? Ai câștigat?

M-am dedicat total familiei.

Duhul Sfânt a coborât din ceruri sub forma unui porumbel.

Și a aterizat pe Iisus.

Acesta e fiul Meu."

Când am intrat în familie,

Angela exprimase opinii puternice despre educația lui Adam.

Mă gândesc la învățatul acasă bazat pe credință.

- Ce părere ai? - Sună bine. Eu...

Dacă am avea program de luni până vineri.

Am crescut în credința iudaică

și încă țin sărbătorile.

Dar fiindcă Angela e foarte pasionată de creștinism,

m-am gândit să încerc și ca ea.

Și o sută de milioane de oameni aveau să-i fie alături.

Hainele lui erau albe ca zăpada.

Părul lui era ca cea mai albă lână."

Da.

Dar când Adam avea trei ani,

părinții mei au venit din Vancouver, Canada.

I-am invitat la un picnic.

Încercăm să-l creștem împreună

și ne dăm toată silința.

- Bine. - Da.

- Să avem parte de provocări. - Bine.

Nu știu multe lucruri

și cred că a fost foarte generoasă cu...

Știe foarte multe.

Da, simt că primesc claritate și perspectivă

doar din relația mea cu Dumnezeu

și învățând despre Dumnezeu, despre înțelesul cuvântului Său.

- Ce carte mi-ai sugerat? - 1.

- Anumite lucruri... - 1.

- Romani 8. - Unele lucru...

Romani 8.

- Poftim? - Romani 8.

Romani 8.

După masă, m-au încolțit.

Nu știam că îți crești copilul cu ea.

- Da, asta fac. - Bine.

M-am alăturat repetiției după ea.

- Deci suntem... - Da.

Cred că nu e nimic greșit în a vorbi

și despre lucrurile și tradițiile în care ai fost crescut

și valorile pe care le-ai învățat.

Pe atunci, nu înțelegeam de ce părinților mei părea să le pese

cum cresc eu un copil fals alături de un partener fals.

Dar e drăguț din partea ei... E foarte pasionată...

de asta. Nu vreau să sar calul.

Uneori simți că e mai ușor să te conformezi

decât să faci față tensiunii.

- Da. - Da.

Dar tonul mamei m-a făcut să-mi dau seama că mai văzuseră asta.

Relația mea cu Angela începea să semene cu relații reale

pe care le avusesem în trecut.

Poți să cobori și să scoți fursecurile din cuptor?

- Da. - Mulțumesc.

- Acum? - Da.

- Bine. - Să folosești o mănușă de bucătărie.

Am tendința să-mi las partenerul să preia frâiele

și să ia decizii, ca să evit conflictele.

- Încă două minute. - Bine.

Și cum nu i-am cerut Angelei să-l creștem pe Adam și în tradiția iudaică,

am revenit la vechile obiceiuri.

Te iubim. În numele lui Iisus. Amin.

Amin.

Amin.

Dar ar putea fi o ocazie de a-mi schimba obiceiurile,

de a exersa obținerea a ceea ce vreau fără să deviem într-o ceartă.

Am decis să aștept iarna, gândind că discutarea planurilor de sărbători

ar fi un mod bun de a începe conversația.

Dar se pare că e foarte costisitor să menținem aspectul de iarnă.

Știam că nu mai puteam amâna mult.

Dacă tot e iarnă,

ce-ar fi să vorbim despre planurile de sărbători?

Da, Crăciunul e foarte important pentru mine.

Vreau să fac multe lucruri, așa că ar trebui să începem planificările.

Cât mai repede.

Mă întrebam dacă n-ar trebui...

Sau cum te-ai simți dacă am include și iudaismul

în viața lui Adam.

Bine.

Am adus unul dintre absolvenții de la Fielder Method,

ca s-o înțeleg mai bine pe femeia cu care trăiam

și să trec prin această conversație delicată.

Simt că toată această experiență trebuia să fie despre mine.

Acum, dintr-odată, simt că începe să fie despre tine.

Într-o relație reală, partenerul ar putea avea sentimente diferite de ale tale.

Dar eu știu că ar fi creștin.

Dar oamenii se răzgândesc. Tu ai fost dintotdeauna creștină?

Exact.

Abordarea mea nu poate avea defecte.

Așa că am construit o replică fidelă a întregii case,

ca fiecare detaliu să fie identic.

- Bună! - Intră! Ea e Angela.

- Bună! - El e Adam.

Ce mai faci? Bună, Adam!

Am pus-o pe actriță să se dea drept noua bonă pe care o angajasem,

ca s-o observe în secret pe Angela

și să afle totul despre ea fără intermediari.

Eu și Nathan nu suntem...

- N-am fost niciodată... - Bine.

Astea sunt ceaiurile pe care le folosește.

Ăsta e scrisul ei, vezi?

Crezi că ți-a fost bine aici?

Făceam repetiția să imite viața adevărată.

Acum simt că te interesează doar să câștigi o ceartă.

- Nu să porți o conversație. - Nu, e absurd.

Ar putea fi distractiv.

Sunt multe cupluri care au religii diferite în relații.

- E ceva obișnuit. - Bine.

Uneori, când îți pui ceva în minte,

mi se pare că ai o viziune limitată și nu simt că pot să obiectez.

Pur și simplu... Asta facem... Vorbim și noi.

Spui că vorbim, dar e proiectul tău.

Nu e ca și cum eu aș avea un cuvânt de spus.

Adică, tu...

Știai că termenul parfum"

poate include peste o mie de substanțe chimice artificiale?

- Serios? - Serios. Doar chimicale.

Dar da, uneori fierb o oală cu cuișoare,

ca să miroasă frumos în casă.

Cuișoare? Mi s-a părut că ai spus haine".

Miros de haine curate. Da.

Evident, e iarnă

și se apropie sărbătorile și...

Vine Crăciunul și...

pentru un evreu...

Oare există o cale

să serbăm și Hanuka

și chiar mai mult de atât?

Să-l creștem pe Adam și în tradiție iud...

Și în iudaism.

Ca religie?

Da, ca religie.

Eu zic nu" în privința credinței, căci...

Iisus e calea, adevărul și viața, deci...

Nu încerc să te conving să faci un compromis în credința ta.

Doar întreb dacă există...?

Pot avea și eu parte de câte ceva și apoi să facem totul împreună?

Le facem pe amândouă, cum e nevoie.

Eu, din păcate, nu pot participa la iudaism.

Iudaismul neagă faptul că Iisus a venit și a murit pentru noi.

- Nu pot nega asta. - Păi...

Și n-aș crește un copil care să nege asta.

Pentru că ăsta e adevărul.

Am vrut ca totul să rămână cât mai calm posibil.

De ce nu vorbim despre altceva?

Bine.

Care e filmul tău preferat?

Îmi place Apocalypto.

- L-ai văzut? - Da.

Mel Gibson face filme foarte bune.

Da, e clasic.

- E unul dintre regizorii mei preferați. - Da.

Îmi place tehnica lui, când camera plutește.

E puțin...

A zis...

lucruri urâte despre evrei și...

Dar lucrurile au luat-o razna rapid.

Ai glumit că mănânci fecale.

- Improviza. M-am lăsat antrenat. - Cu un copil.

- Nu se cuvine. - Cum adică nu"?

- Te pricepi la scheciuri? - Da.

Mă uit la Key și Peele. Mă pricep.

- Trebuie să intensifici scheciul. - Să-ți spun ceva.

- Dacă începi cu pârțul... - E un subiect de adulți.

Vrei să termini de spălat vasele?

- Sigur. - Bine.

Vrei să iei astea? Bine, pune-ți geaca.

L-am înscris la înot. Ne vedem mai târziu.

- Super, distracție plăcută! - Bine.

- Pa! - Pa!

Chiar dacă ne place Mel Gibson ca regizor,

nu e regizorul serialului.

În acest serial,

eu decid ce religie va fi prezentată.

Ce știi despre...

evrei?

Poftim?

Iudaism, evrei.

Ce înseamnă asta?

Poftim.

Bine.

E o kippa.

E o pălărie specială, doar pentru evrei.

Nu primești așa ceva dacă ești creștin.

Ești creștin sau evreu?

- Evreu. - Evreu.

Bine. Poftim! Ai și tu una.

Tare, nu?

N-am mai fost la sinagogă de ani de zile, fiindcă e plictisitor.

- Bună! Shabbat shalom. - Shabbat shalom!

Dar n-am putut să nu mă bucur

să mă reconectez cu credința mea prin ochii fiului meu.

Evreii vorbesc engleză?

Da. Sunt evreu. Vorbesc engleză.

Dar Adam avea multe întrebări

și nu i-am putut oferi răspunsuri clare.

De ce femeile nu poartă pălării?

Nu știu.

Ce spun?

Cred că spun...

Am decis că următorul pas ar fi să-i iau un meditator evreu,

întrucât așa aș face în viața reală.

- Am o întrebare. - Da.

Iisus a fost primul evreu?

Iisus? Nu.

Numele primului evreu era Avraam.

Bine. Apleacă-ți capul.

Trebuia să mă asigur că Adam spune ce trebuie

dacă Angela îi pune întrebări.

În fiecare zi, înainte să ajungem acasă, îl întrebam ce s-a întâmplat.

Ce ai învățat azi la înot?

Am învățat să înot pe spate.

Deci te uitai în sus.

Ce culoare avea tavanul?

Era alb.

- Era un salvamar la piscină? - Da.

Cum îl chema?

Îl chema Bob.

- Bună! - Bună!

Ești ud leoarcă!

A fost tare distractiv.

Profesorul meu era ucrainean

și avea un costum de baie albastru.

Serios?

Fluierul salvamarului era roșu.

Bine.

Cred că ar trebui să meargă în camera lui.

- Cred că e puțin obosit. - Bine.

- Da. - Vrea un prosop?

Da, ar trebui să-i duc...

Copiii se udă foarte tare în apă.

Pentru prima dată după mult timp,

părea că e armonie în casa noastră.

- Ce vrei? - Aia.

- Vreau nava spațială. - Atârn-o.

Amândoi am reușit să obținem ce ne-am dorit cu creșterea copilului.

Mergem să hrănim găinile.

Bine, pe aici.

Pe vremea regelui Antioh,

mulți evrei se temeau pentru viața lor.

Așa că au fost forțați să urmeze ordinele regelui.

Acest grup se numea Macabeii."

Poți să spui hanukiah"?

- Să te aud. - Hanukiah.

Exact. Uite ce isteț ești!

Bine. Putem merge repede la baie?

- Da. Sigur. - Bine, hai!

Dar când am început să folosim dușul lui Miriam după ore...

E o temperatură bună?

...a început să pună întrebări.

Ce-ai pățit?

E doar un pic...

Am pornit din greșeală dușul. Apoi am alunecat.

Nu-i nimic. E...

Femeia cu care...

îl cresc pe Adam

nu vrea ca el să fie evreu.

Așa că trebuie s-o fac oarecum în secret.

Mi-am dat seama din întrebările pe care mi le-a pus.

M-a întrebat dacă evreii l-au ucis pe Iisus.

Am vorbit cu ea despre a face un compromis

de felul le-am putea face pe amândouă".

Ea crede că iudaismul e un afront la adresa creștinismului.

Nu vrea să facă asta...

N-aș accepta așa ceva.

Miriam mă făcea să mă simt ca un evreu rău.

Vreme de secole,

creștinii au fost îngroziți de evrei,

fiindcă religia lor era mai veche

și era autentică.

De aceea au încercat să ne ucidă timp de mii de ani.

Așa că pentru mine n-ar fi în regulă, știi?

Trebuie să-ți spui părerea. Ai 38 de ani.

Nu mai ești copil.

- Da. - Știi?

Mi-am dat seama că a fi tată evreu

e mai complicat decât credeam.

Ți-am auzit părerea. Vreau să aud ce are ea de spus.

Vrei să vorbești cu ea?

Aș putea evoca o parte din lucrurile pe care ți-am zis să le studiezi.

Miriam voia să discute cu Angela despre cum îl creștem pe Adam.

M-am gândit că ar putea fi o idee bună.

Mai ai nevoie de repetiții?

Îmi place să spun lucrurilor pe nume.

Miriam știe mai multe despre religie decât mine.

Poate reușește s-o convingă.

- Ea e prietena mea, Miriam. - Bună!

- Îmi pare bine, Angela. - Mă bucur.

Așadar ești foarte contrariată

când vine vorba ca iudaismul să facă parte din viața lui Adam.

Poți să-mi spui de ce sau ce...?

Nu m-aș descrie ca simțindu-mă contrariată".

Aș folosi alt cuvânt.

Aș folosi...

Sunt împotriva lui.

- Ca religie. - Bine.

Iudaismul neagă întoarcerea lui Hristos.

Cum rămâne cu valorile iudaismului și ale creștinismului?

Sunt în conflict unele cu altele?

Aceleași valori.

Aceleași valori, da.

- Deci care-i treaba? - Da.

- Care-i treaba? - Da.

De ce insiști atât cu acest lucru?

Iisus Hristos!

Asta e treaba. El e baza.

El e piatra de temelie.

Știi ce? Las-o baltă.

Ce să las baltă?

Totul.

Nu-mi plac antisemiții.

Deci asta e.

Am terminat cu asta.

- Înțelegi? - Bine.

- Nu sunt... - Am încheiat discuția.

Spune că înțelege, dar insistă că...

Nu urăsc pe nimeni.

- Îl iubesc pe Iisus și nu-L voi renega. - Bine.

Poate într-o zi vei înțelege

că lumea nu se învârte în jurul lui Iisus Hristos.

Lui Nathan îi place să iște conflicte.

Era liniște în casă, până a venit el cu asta.

După cele de azi, cui crezi că îi place să iște conflicte?

- Îi place să manipuleze oamenii. - În Evul Mediu...

Îi e greu să fie sincer.

Nu trebuie să vorbești mereu despre Iisus.

Nathan are o problemă cu minciunile. Minte mult.

Așa e.

Din când în când, aveam nevoie de un loc unde să mă duc,

departe de casă.

Macheta barului era goală de luni de zile.

Am obținut autorizație pentru evenimente la care se consumă alcool în Oregon

și am construit un coridor de 25 de metri care duce în lumea exterioară.

Din motive legale, nu puteam folosi numele de Barul Aligatorul.

BARUL ALIGATORUL

Dar am găsit un nume nou, și mai tare.

BARUL ȘOPÂRLA LUI NATE

Firma a atras câțiva localnici

care nu știau că barul era doar un decor într-un depozit.

Dacă tot era aici, m-am gândit să-l folosesc.

Și a fost o chestie tare să am barul meu, plătit de HBO.

- Sunt John. - Sunt Nate de la barul Șopârla lui Nate.

Era și un mod de a le da de lucru studenților mei actori,

între roluri.

Mă uitam la înregistrările celor 16 camere

pe care le instalasem în casa noastră,

pentru că îmi era tot mai greu

să interpretez comportamentul Angelei.

Ne certam tot mai des,

ceea ce era o provocare bună pentru o repetiție.

Ai mâncat fecale.

- Ai mâncat fecalele copilului. - Așa e.

- Angela, era un baton de ciocolată. - Nu-mi pasă.

Dar uneori nu-mi dădeam seama dacă ne certam ca părinți

sau dacă era supărată pe mine.

Știi că mâncatul fecalelor e un ritual satanic?

- Eu... Nu. - Că...

Poate ar trebui să-mi faci o listă cu toate lucrurile satanice,

ca să știu cum să le evit când fac ceva.

O să vin cu portocale de la magazin.

E satanic."

Am presupus că era foarte implicată în repetiția cu creșterea copiilor.

Dar când am început să mă uit la filmările

de când nu eram în oraș, am găsit altceva.

De când plecam, Angela renunța complet la ideea

că exersa pentru viitoarea ei viață de mamă.

Cealaltă casă a ta e în Vancouver?

Nu, tata e în Vancouver, cu munca.

Eu locuiesc în Los Angeles.

- Numele tău adevărat e Josh. - Joshua, da.

- Joshua! Locuiești în L.A.? - Da.

- Super! Pentru asta ai venit? - Da.

Nu tu învățat de acasă, nu tu grădinărit.

Iar comanda falsă pe care trebuia s-o ambaleze

pentru a simula viitorul succes

al afacerii ei

n-a mai fost expediată,

iar poștașul fals n-a avut niciun colet de ridicat.

Tot efortul depus pentru a menține această realitate delicată

se dusese pe apa sâmbetei.

Ce căuta Angela aici, de fapt?

Sunt foarte derutat.

Nu mă lași să am experiența dorită,

dar nici nu-mi dau seama dacă tu ești implicată.

Sunt cât se poate de implicată,

dar e absurd, nu?

Să schimbi copiii pe fereastră și să-i îmbătrânești câte trei ani.

Nu merge dacă nu încerci. Trebuie să vrei să meargă.

Ești supărată că am fost prins cu munca

și nu am pus viața de familie pe primul loc?

- Dacă e așa, îmi pare rău... - Nathan, care viață de familie?

Știi că nu suntem familia ta adevărată. Asta e munca ta. Toate astea.

Începusem să pierd șirul

a ce versiune a mea trebuia să fiu la repetiții.

Dar voiam să știu ce spera Angela să obțină din toate astea.

Deci e o prostie?

Sau e ceva ce ar trebui să iau în serios?

E prostesc și serios.

Adică, e complicat. Viața poate fi mai mult de un lucru, nu?

Viața e complicată și...

De ce ești aici? Serios, care e adevăratul motiv?

Tu de ce ești aici? De ce faci asta?

Chiar încerci să mă ajuți?

Sau eu sunt partea prostească de care vorbești?

Viața mea e o glumă?

Stai cu prietenii la sfârșitul zilei și râzi de mine?

Nu tu ești gluma. Deloc.

Nimeni nu e gluma.

Situațiile sunt amuzante, dar și interesante.

- Taci! - Dar asta poate fi...

Ocazia de a-ți crește copiii la repetiții...

Taci odată!

Ești un mincinos. Dacă ar fi fost adevărat,

ai fi simțit ceva,

în loc să stai acolo ca o stâncă.

Vrei să simți ceva?

Vrei să simți ceva real?

Da.

E trist.

N-o să simți niciodată.

Oricât ai încerca,

n-o să simți niciodată.

Bine.

Poate încercăm...

- O versiune mai plăcută a interacțiunii. - Da.

Bine, putem face asta.

- A fost foarte bine. - Bine.

Ce mai faci?

Foarte bine, mulțumesc.

Tu ce mai faci?

- Bine. - Bine.

M-am uitat la unele înregistrări de când eram plecat din oraș.

Mi se pare că, atunci când nu sunt în preajmă,

nu-ți pasă de realitatea experienței,

dar când sunt aici,

ești foarte posesivă față de experiențele mele de aici.

Are noimă ce spun?

Cu siguranță.

Am trecut prin multe situații care...

au fost dificile și nesigure și nu am fost îndrumată prea mult.

Puteam să fi colaborat cu tine.

Mai mult decât m-ai lăsat.

Angela, tu pe post de colaboratoare? Toată chestia asta te reprezintă.

- E casa ta ideală. - Mă refer la psihologie.

Așa ai vrut să crești copiii.

- Asta e totul. - Dar n-am mai făcut asta.

- Da, nici eu. - Nicio direcție.

- Ne-am prins noi. Simt că noi... - Păi...

Încă mai facem greșeli.

- Dar ne descurcăm. - Da.

Inițial, voiam totul.

Voiam de la zero la 18 ani.

Da, mai putem face asta.

Da, dar e...

Parcă nu văd cum se termină.

Nu știu când vom ajunge la cel de 18 ani.

Chiar nu știu.

Și cred că e un moment bun să închidem acest capitol.

Da, cred că e un moment bun.

Bine.

Mă simt incredibil de binecuvântată că am fost ales pentru asta.

Mulțumesc pentru tot ce ai făcut

ca să-mi personalizezi experiența.

Au făcut o treabă excelentă cu...

Până la cel mai mic detaliu.

Așa că îți mulțumesc.

Mulțumesc mult.

- Mulțumesc. - E ceva foarte special.

- Cu plăcere. - Mulțumesc.

Mulțumesc că ai făcut parte din asta.

- Da. - Da.

- Cu siguranță. - Bine.

Îmi iau...

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Mulțumesc pentru această experiență.

- Bine. - Apreciez mult.

- Da. - Tati!

Femeia pentru care a fost făcută repetiția plecase.

Ce să fi fost această dorință interioară a mea de a merge mai departe?

- Amice, putem vorbi despre ceva? - Despre ce?

Mămica ta a decis să părăsească familia, bine?

De ce?

Nu știu.

Dar nu are nimic de-a face cu tine, bine?

Da.

Mă mai ai pe mine, nu?

Cine sunt?

Cine sunt?

Tati.

Poate că aveam nevoie să fac asta singur.

Să mă descurc cum vreau eu.

Era timpul să-mi apăr propriile valori.

Și valorile înaintașilor mei.

Nu putem alege mereu ce se întâmplă în viață.

Dar noi decidem dacă facem repetiții.

Deci a plecat.

- Ce? - Da.

Felicitări, dragă!

Ce se va întâmpla cu Adam?

- L-am luat pe Adam. - L-ai luat pe Adam?

- E cu mine. - L-a părăsit pe Adam?

- Da. - Grozav!

Destul de bine, nu?

- Da, putem face alt evreu. - Intră.

Ține-l în timp ce spunem rugăciunea.

Israelul i-a avertizat pe civili că urmau bombardamente.

Aveau timp să plece dacă voiau.

Agențiile de știri au dat vina imediat pe Israel pentru tot.

Mass-media e părtinitoare cu palestinienii, împotriva israelienilor.

- Bine. - Și așa prezintă ei știrile.

Ce părere ai despre Israel?

E un subiect sensibil acum, nu-i așa?

- Care? - Israelul.

Ai o platformă, ar trebui să susții Israelul.

- Asta înseamnă să fii evreu. - Da.

Să susții Israelul.

Ar trebui...

Ar trebui să-mi exprim...

părerea?

Ce părere ai despre problema palestiniană?

Păi...

Eu...

Cred că susțin...

E dificil, pentru că sunt mulți oameni cu opinii puternice...

Ai o platformă, ar trebui să vorbești despre cât de frumos e Israelul.

- Cât de important e în Orientul Mijlociu. - Da, bine.

- Cum suntem aliați cu națiunile. - Da.

Cum, în Israel, s-au făcut tot felul de progrese medicale

care ajută toți oamenii din lume,

iar unii nici nu știu că au fost inventate acolo.

Și apoi...

informațiile, microcipurile,

computerele, progresele medicale

și tot felul de lucruri. Că noi suntem...

Aliați ai națiunilor.

Gogoșile astea sunt delicioase.

În ebraică le numim sufganiyot.

- Da. - Nu sunt chiar sufganiyot.

Fiindcă sufganiyot-ul nu e pudrat cu zahăr.

Sunt gogoși cu jeleu.