Original subtitles

- Cum de nu am văzut asta?

- Hei, nu sunt aici să-ți protejez băutura.

În timp ce ai fost plecat,

tipul ăsta l-a băut.

- Dă-mi altul.

- Îmi pare rău, domnule,

Am crezut că e băutură gratuită.

- Nimic nu mai e gratis.

- Voi plăti.

nu am bani. - Uită-l.

- Dar aș vrea să-ți cumpăr de băut.

- Îți voi cumpăra unul.

Ce ai?

- Tequila.

- Putem să luăm o injecție de Titanium, te rog?

- Mulţumesc, domnule, uh... - Monroe.

- Monroe.

Ți-ar plăcea să-mi vezi prietenii?

- Nu e timp, trebuie să întâlnesc pe cineva.

- Voi face repede.

- Cât timp ai avut băieții ăia?

- Acesta nu este un tip.

Aceasta este fata.

Fata lui.

De obicei, Putin așteaptă până când Gorbaciov mănâncă.

Și atunci când i se întoarce spatele,

are drumul lui cu Ana.

Poate vezi când ai mai mult timp.

Ai vrea să o săruți pe Ana?

- Nu, mulțumesc.

- Asigură-te că îți iei prietenii cu tine când pleci.

- Da, Yelena.

Îmi place de tine, domnule Monroe.

Încă una înainte să pleci.

- Cred că trebuie să iau o scurgere.

Cred că o voi duce afară.

Credeam că mi-ai spus la revedere.

- Următorul tren care sosește la Midtown Station

în patru minute.

- [CONTAG] 4-1-1-2, standby.

Bună seara, Harry.

Aveți șase mesaje prioritare de la inspectorul șef Carter.

- Sună-l pe Carter.

- Harrison? - Da.

- Unde ai fost?

- În afara rețelei.

Numiți-i vacanță.

- Data viitoare când pleci în vacanță,

fă-mi o favoare și anunță-mă.

- Nu mai e treaba mea.

În afară de... - Monroe a fost lovit.

- Cât de rău?

Carter?

- Nu a reuşit.

Taft vrea să se întâlnească.

- Când?

- Îți voi transmite locația și ora.

- Scanarea datelor lui Monroe,

s-a întors cu urme de ADN Dropa.

- Deci ce a scos-o la iveală?

- O, ce naiba îmi ceri?

Adică, instinctele de supraviețuire, cred.

Sunt al naibii de păstăi de carne, Harry.

Cine naiba știe de ce fac ceea ce fac?

- Ai un tracker pe acest Dropa?

- Nu încă.

- Deci ce ai nevoie de la mine?

- Ei bine...

Monroe avea asta asupra lui.

Este un număr de celulă, imposibil de urmărit.

Așa că vreau să te întorci la Docul uscat.

Barmanul poate ști ceva.

Uită-te, pune câteva întrebări, sapă.

La asta te pricepi.

Acesta este darul tău.

- Deci...

Sunt urmăritorul tău?

Nici măcar nu mai sunt sigur că mai am acel dar.

- Dacă acel lucru îl poate găsi pe Monroe,

cu siguranță ne poate găsi pe oricare dintre noi.

Și mai bine te rogi să funcționeze singur,

altfel, suntem cu toții într-o lume rănită.

Acum, mai este un lucru.

Vreau să mergi să-l vezi pe dr. Glenka la Institutul Leeland.

- Un test psihic? - Da.

Ei bine, trebuie să știu dacă câinele meu mai poate vâna.

Altfel nu ești bun cu mine.

- Să trecem de război.

Va trebui să începem din nou secvența

dacă nu te concentrezi.

Te rog, concentrează-te.

- Dă-mi o secundă.

- Din nou copilăria ta?

- Da.

- A fost o zi bună?

- A fost o zi.

- Cum te simți în acel moment?

- În siguranță, poate.

Protejat.

- Hai, stai cu aparatul.

Te-ai născut într-o familie de militari, nu?

- Știi deja asta.

- De ce te întorci la ea?

Concentrează-te.

- M-am săturat de asta.

- Aproape am terminat.

- Am terminat.

Bine?

- Nervi solidi.

- Fără rugină?

- Nu tocmai.

Rata ta de motivare este mai mică

decât în ​​testele tale anterioare.

- Ei bine,

au trecut opt ​​ani de la ultimul meu test.

Deci ce înseamnă asta?

- Mintea ta a continuat să rătăcească și asta mă deranjează.

- Uh-huh.

- Având în vedere natura vizitei dvs.,

ar putea fi....

- Ce?

- Nesănătos.

Astăzi este ziua ta.

Nu te-ai băgat să pleci? - Nu.

- O să treci peste limita de vârstă.

- Uite, aș putea face o listă infinită de plângeri

despre traiul in acest oras,

și pe această planetă,

dar tot aș prefera să fiu aici decât acolo sus.

- Ești atât de sigur de asta?

- De ce nu te-ai dus?

- Soțul meu era prea slab pentru călătorie.

Este un supraviețuitor al virusului.

- Dar dacă ai putea?

- Colonia Lunii, nu.

Slujba mea este aici jos.

Domnule Harrison,

când se face asta,

orice ar fi,

Sfatul meu este să părăsești orașul.

- Am nevoie de verificarea profilului de angajare

pentru barmanii de la Dry Dock Bar.

Inregistrare ID angajator, 1-9-8-6-4-3-bravo.

- [CONTAG] Un proprietar, zece angajați.

Trei sunt barmani, nu au fost raportați ilegali.

- Câte femei barmani?

- [CONTAG] Doi. - Proces.

- [CONTAG] Pe baza raportului de la locul crimei,

o căutăm pe Helen Adamov,

28 de ani, imigrant sovietic.

Adresa, strada Baton nr. 1-3-0-7.

Angajată nouă luni și patru zile.

- Am nevoie de istoricul ei de studii și angajare,

înregistrările celulare ale ei pentru ultimele 48 de ore,

și jurnalul RFID.

Bine?

- [CONTAG] Interesant. - Ce?

- [CONTAG] Nivelul de autorizare clasificat A12 necesar.

Nu există date suplimentare disponibile.

Încercarea de a accesa.

- Stai, frate.

Da, ești bun.

- Îl caut pe barmanul care a lucrat aseară.

- Yelena? - Helen Adamov.

- Ce?

- Helen, Yelena.

- Unde este ea?

- Are un fel de necaz?

În dressingul patru.

- Aş vrea să vorbesc cu tine.

- Este mai mult decât un cuvânt, geniu.

- Caut pe cineva.

Cunoaște un prieten de-al meu.

- Continuă.

- A fost aici aseară.

Un rus mare.

- Hmm, cunosc o mulțime de ruși mari.

- Păi, câți au fost aici aseară?

- Nimic pe care mi-o amintesc.

Cred că e timpul să pleci.

Doar dacă nu vă puteți gândi la un alt motiv pentru care să rămâneți.

Hmm, drăguță.

La revedere, domnule... - Harrison.

Numele tău este Helen Adamov.

Născut din părinți imigranți ruși Yuri și Kira Kosov.

Ambii au murit într-un accident de tren în afara Bostonului.

Sora tatălui tău, Dasha Adamov, te-a crescut.

Ea a fost asistentă

ministrului afacerilor socialiste americane.

La cincisprezece ani,

ai fost înscris la Academia de Informații Militare,

și a excelat din punct de vedere academic.

Opt ani mai târziu,

ai făcut parte din Proiectul Horizon Two al Coloniei Lunii.

Apoi, acum nouă luni,

ai devenit barman într-o scufundare în Sectorul de Est.

Ar trebui să continui?

- Dacă mă cunoști așa cum susții,

atunci știi că cel mai bine e să mă lași în pace.

- 7 octombrie, ai părăsit orașul pentru două săptămâni,

tocmai a dispărut.

Nu există nicio înregistrare a permisului de transport

sau RFID scanat oriunde.

Cum este posibil asta?

Știi ce s-a întâmplat aici aseară,

deci inca o data,

unde este omul asta?

Trebuie să-l găsesc.

- Cine eşti tu?

- Eu sunt tipul care va găsi punga cu carne Dropa

asta mi-a ucis prietenul.

- Dropa sunt morți,

la fel ca prietenul tău.

- Este o întrebare simplă.

- Lucrurile nu sunt întotdeauna ceea ce par.

- Trebuie să-l găsesc.

- Cine eşti tu?

- Eu sunt tipul care va găsi punga cu carne Dropa

asta mi-a ucis prietenul.

- Dropa sunt morți,

la fel ca prietenul tău.

- Este o întrebare simplă.

- Lucrurile nu sunt întotdeauna ceea ce par.

S-a întâmplat să menționeze cercetarea dvs

că am avut patru ani de antrenament de luptă?

- Unsprezece ani de luptă adevărată.

Am ucis din mai puține motive.

- Acesta este mai mare decât noi, domnule Harrison.

Prietenul tău a făcut parte din Legiunea.

Și cred că și tu ai fost.

Crimele se strâng aici jos și nimeni nu investighează,

dacă nu era cineva care conta.

Cum s-ar putea aștepta oricare dintre voi să renunțe la ceea ce ați făcut?

- Coconii lor au purtat sporii de virus

care aproape ne-a șters.

Singurul lucru care i-a oprit,

a fost Legiunea. - Domnule Harrison,

știi cum e să pierzi totul,

casa ta, oamenii pe care îi iubești?

- Nu-mi pasă de cauza ta morală.

Unde este?

- Nu știu.

- Aceasta nu este o negociere.

Dacă nu mă poți ajuta, am alte opțiuni.

Tu nu.

- Are o cameră la Grand Hotel din Cartierul de Jos.

- Cunosc locul.

- Camera 832, se numește Mihail.

Fără nume de familie, doar Mihail.

- De ce te-ai dus acolo?

- Mi-a cerut să-l contactez pe domnul Monroe pentru a-i lăsa un mesaj.

- Ce mesaj?

- O notă cu un număr.

L-am lăsat în apartamentul lui.

- Ce spunea biletul?

- E un trădător în Legiune.

- Un trădător?

Mai mult! - Asta jur.

Tatăl meu a luptat pentru drepturile soților Dropa când au venit aici.

Apoi Partidul l-a ucis pentru asta.

Si mama mea.

Îmi spunea că oamenilor le era atât de frică

că lumea avea să se sfârşească

că de fapt sperau că așa va fi.

Știi, e mai ușor să renunți, să trăiești cu frică.

Asta vor cei care dețin controlul să simți,

neputincios, nesemnificativ.

Dar soții Dropa au venit aici și ne-au făcut să ne dăm seama

că există mai mult acolo în univers.

Ne-au dat speranță.

in ce crezi?

- Dacă hotelul nu pleacă, mă întorc.

Și crede-mă, nu vrei să mă întorc.

- Nu te vei întoarce.

Mikhail s-ar putea să te găsească primul dacă nu a făcut-o deja.

- Asta mi-ar ușura munca.

- A fost ușor înainte?

- [CONTAG] Bine ai venit acasă, Harry.

Stare zilnică, un apel VidFon pierdut,

unsprezece transmisii de e-mail necitite.

Factura de energie Fusion, întârziere cu 19 zile.

- Ajunge deja, CONTAG

Pot să am doar câteva minute?

Singur?

- [CONTAG] Harry, mai am ceva de spus.

- Ce?

- La mulți ani.

- La mulți ani, iubito.

- Pune-ți o dorință.

- O fac în fiecare zi.

- Între 10 și 12.

- Măturarea ADN-ului?

- Curat. - Curat?

- Nimic, doar mostre stabilite.

Scanăm din nou personalul și patronii

ca să ne asigurăm că nu trecem cu vederea nimic.

- Asta e profesionist.

- Asta îți amintește de ceva?

- Inspectorul Carter.

- Vrei să-mi spui ce sa întâmplat aseară?

Femeia pe care ai interogat-o aseară e moartă.

Orbitele ei au fost zdrobite.

Am văzut câteva Dropa pe care le-ai terminat arată la fel.

- Ea respira când am plecat.

- Poți explica asta?

Bine?

- Probabil că a scos-o când am întrebat-o.

- Și?

- Încerca să manipuleze situația.

Era foarte, persuasivă.

- Am martori oculari care te-au pus la Docul uscat

concomitent cu crima.

- Ce insinuezi? - Insinuând?

Nimic, cu excepția faptului că ți-am acoperit fundul.

Taft nu poate ajunge cu o urmă de cadavre,

ducând înapoi la această Dropa.

- Da, nu ar arăta bine, nu-i așa?

- Suntem pe cont propriu aici.

Este vorba de supraviețuire acum, a noastră!

Îi lăsăm pe acești Dropa să plece.

Acum s-au întors să ne termine.

- Poți să-i dai vina?

- Am făcut niște lucruri destul de rele, Harrison,

lucruri pe care nu le pot lua înapoi.

- Le-ai făcut pentru a proteja cauza,

ca noi toti.

- Asta e linia partidului.

Am făcut-o pentru că nu aveam altă opțiune.

Faci ceea ce ți se ordonă

si nu pune intrebari.

- Ai ales cel mai mic dintre cele două rele.

Învață doar să trăiești cu ea.

am făcut-o.

- Nu ești un sfânt în toate astea.

- Știu.

- [CONTAG] Atenție,

două cartule de muniție cu plasmă încărcate.

Utilizare restricționată din cauza potențialelor arsuri termice pentru civili.

- Vin, vin.

ce vrei?

- Hai, Jin, joacă frumos.

- O să joc frumos cu nenorocitul tău!

Mi-ai distrus locul destul de rău data trecută.

- A fost cu mult timp în urmă.

- Hai, ieși afară!

Ce îți dă dreptul să intri, nu?

Doar așa?

Doamne.

Nu ai nici un respect pentru proprietatea altora!

- Tu ești ochii mei aici jos, Jin.

Ai fost mereu.

Legiunea are nevoie de ajutorul tău.

- Nu mai Legiunea.

Zilele acelea au trecut.

Nu îi datorez Legionului degeaba, nu mai mult.

- Ei bine, atunci consideră-o o favoare.

- Nu, genul tău de favoare,

vești proaste, vești proaste.

- Caut chiriașul în camera 832.

- Nu ştiu nimic.

Ce număr?

- 832.

- Hm, nimeni nu locuiește acolo.

- Respiră.

Am nevoie doar de un minut din timpul tău.

- Nu, nici un minut pentru tine.

- Fă-ți timp.

- Ah, acum îmi amintesc.

Un om mare, un om mare, pe nume Mihail.

Ce vrei cu el?

- Este personal.

Dă-mi cheia.

- Personal?

Totul este personal cu tine,

înseamnă necazuri mari. - Cheia, Jin!

- O să-mi spargi din nou locul, nu?

Ascultă, e un chiriaș bun, chiriaș model.

Întotdeauna plătește chiria.

- Chiriașul tău model este un Dropa.

- Ce?

- Și-l scot de aici cu sau fără cheie.

Înţelegi?

- Cred că ai ceva care nu-ți aparține.

- Vino și ia-l.

- Știi un fapt puțin cunoscut,

poate deveni un fapt bine cunoscut.

Și o parte din munca noastră, Harry,

este să te asigur că asta nu se întâmplă.

Acum, cum naiba o să facem asta

dacă începi să încerci să arunci în aer pe Dropas

în fața unui public al naibii din Cartierul de Jos?

Bine?

- Am ceva pentru tine.

Am găsit asta în camera rusului de la Grand Hotel.

- Acum, de ce naiba îmi arăți?

jumătate de gândac al naibii?

Acest lucru este cibernetic.

Aceasta este o tehnologie destul de avansată pentru un Dropa.

Cam ca acești roboți pe care îi folosim pe vremuri.

- Da, m-am gândit că ar putea fi un instrument de supraveghere

sau o armă, dar nu este.

Mi-a luat un moment să-mi dau seama.

- Înțelegi ce?

- Este o momeală, o momeală elaborată,

dar momeală totuși.

- Nu urmăresc asta.

- Dropa au un machiaj magnetic diferit

decât orice altceva pe această planetă.

Câmpul magnetic din jurul lor,

aruncă în nebuni celulele compasului în gândaci.

- În regulă, în regulă, profesor, vă rog, engleză simplă.

- Se învârt, se pierd.

350 de milioane de ani de navigare s-au dus cu razna.

Monroe știa asta.

A urmărit cu bug-uri.

- Bine, de ce cibernetic?

- Cumva acest Dropa și-a dat seama.

Cunoștea metodele lui Monroe.

A găsit o modalitate de a-l arunca destul de mult

să-și lase garda jos.

- Deci, Dropa asta ne vânează?

- Oricum, Monroe.

Și poate noi toți.

Mai este un lucru.

Fata lui Adam,

mi-a spus ceva ciudat aseară.

Ea a spus că rusul are un mesaj pentru Monroe.

- Da?

- A spus că a fost un trădător printre Legiune.

Ai idee despre ce vorbește?

- Uite, de ce nu te duci acasă?

odihnește-te puțin,

ia niște aspirină.

La naiba, ia o mulțime de aspirină.

Acest Dropa știe că suntem de acord.

- [Madison] Să renunți atât de ușor?

Ai devenit moale la pensie.

- Ce faci aici?

Au trecut cinci ani, Madison.

- M-am întors pentru că cineva a ucis un membru al echipei noastre.

Judecând după înfățișarea ta, mă bucur că am făcut-o.

Ce s-a întâmplat?

- Pedeapsa.

- Arăţi groaznic.

- Credeam că s-ar putea să fi plecat.

- Cineva trebuie să fie cu ochii pe tine.

- Sunt bine.

- Care este următoarea mișcare?

- Plec în țară dimineața.

- Ce e acolo?

- Sper să răspundă.

Vrei să vii?

Ai putea sta noaptea.

Fără șiruri.

- Nu au fost niciodată cu tine.

- Deci spune-mi ce ai făcut în ultimii cinci ani.

- Mă duc. - Uite, eu...

Vreau doar să vorbesc.

Chiar aș putea folosi asta chiar acum.

- Ar fi bine să te usuci mai întâi.

- Eva?

Mă întreb unde ar putea fi?

Oh, trebuie să fi petrecut prea mult timp la șantierele navale.

Frumoasa mea fetiță trebuie să fi crescut

și s-a îndepărtat.

Ce am de gând să fac?

Dacă ar fi venit să-și ia rămas bun.

Mi-e atât de dor de ea.

Oh!

Te ascunzi tot timpul.

Ştiam eu.

- Deci, ce sa întâmplat?

- Ei bine,

după ce Partidul a desființat Legiunea,

ce altceva era acolo?

Știi că nu eram nimic mai mult decât un secret jenant

care trebuia doar să dispară.

Taft, Carter, Monroe au rămas.

Eram afară, mergeam mai departe și tu erai o epavă.

Ghici dacă trăiam în pielea ta în același timp

Aș fi la fel.

Arthur a plecat în colonie.

Era timpul lui și voia să lase totul în urmă.

- Ce sa întâmplat cu Jackson acolo?

- Bănuiesc că nu se mai putea descurca.

Nu știu.

Era la curățenie cu mine.

Eram fie noi, fie ei cu Rezistența Dropa.

Am înțeles asta, dar familiile,

asta era diferit.

Câteva luni mai târziu,

Monroe l-a adus pe Jackson

pentru a conduce ultima matură a lagărelor de izolare.

Partidul a vrut să se termine,

rapid si curat.

Au otrăvit sursa de apă Dropa cu un derivat DDT.

A ucis doar copiii.

Două luni mai târziu, eu...

Am găsit-o moartă într-o cameră de motel în afara Waco,

arma încă în gură.

- Poate că Jackson a fost singurul dintre noi

cu constiinta.

- Da.

Și uite unde a dus-o.

Tot nu e peste ea?

Dintre noi toți,

ai avut cele mai multe motive să-i urăști după ce a făcut ea.

- E de ajuns.

- Ea te-a trădat. - Am spus că este suficient.

Kate este în trecut.

- Chiar vrei să știi ce am făcut?

în ultimii cinci ani?

Încercarea de a găsi motive pentru a sta departe.

Nu mi-am pierdut niciodată încrederea în tine, Harry.

- Credința este pentru cei slabi.

- Mulţumesc, domnule... - Monroe.

- Monroe.

- Vino înapoi la mine.

- Peste șapte milioane de accesări în rețeaua CityCam.

Credeam că ai spus că a fost șters.

- Tăiem hrana cât de repede am putut.

Ți-am spus să nu-l implici pe Harrison.

E periculos.

- Nu există nimeni mai bun pentru această meserie.

- Poate, dar s-a schimbat de la accident.

Nu mai sunt sigur unde se află loialitatea lui.

- Ascultă, Harry se mișcă repede.

El va găsi acest Dropa.

- E imprevizibil.

- Nu ești singur.

Moartea nu este sfârșitul.

Moartea este doar un alt drum,

drumul în viață.

Și sufletul tău este ghidul.

Asta nu sa terminat, Monroe.

- Arthur?

- Vrei ceva?

- Ce te-a făcut să te întorci?

- E mai liniște aici, mai puține distrageri, știi.

- Nu știu despre asta, Arthur.

Ai vrut destul de rău să pleci de aici

după timpul petrecut în Legiune.

- Asa am crezut si eu.

Dar acolo sus e mai rău.

Știi că se iau în considerare izolaționismul complet.

Nu, colonia nu e loc pentru cineva ca mine.

- Pare cam izolat aici.

- E mai simplu.

- Da, văd asta.

- Deci, cred că aceasta nu este o vizită socială.

- Nu. - Bine.

Să o ținem așa.

Afaceri atunci?

- Vânătoarea de picături.

- [Arthur] Cine te-a târât în ​​asta?

- Taft.

- Pur şi simplu nu poţi spune nu ticălosului ăla.

- Ar fi putut fi oricare dintre noi în acel bar,

acum două nopți.

- Dar nu a fost.

- Da, poate da, dar asta nu schimbă lucrurile.

- Loialitatea ta te va pune într-o geantă pentru cadavre.

- Acest Dropa nu este ca ceilalți.

De obicei sunt alergători, nu ucigași.

- Știam că asta se va întoarce asupra noastră.

Ar fi trebuit să-i terminăm când am avut ocazia.

- Au existat și alte opțiuni pentru a le trata

dar Partidul a ales cea mai ușoară cale de ieșire.

- Sunt multe pe care încă nu știi.

- Poate că e timpul să-mi spui.

- Hai să ieşim înapoi.

- De ce a venit după tine?

Chiar am făcut-o, nu-i așa, Monroe?

Am luat totul înapoi de la nenorociții aceia lacomi.

Toată lumea credea că suntem eroi atunci.

- În 2004,

am găsit un disc de piatră spălat pe mal lângă Rockport

împreună cu mai mulţi coconi.

Discurile spuneau povestea Dropas în hieroglife.

Și apoi a fost și acesta.

Vedeți vreun model în toate astea?

- Nu chiar.

- Există forme recunoscute.

- Recunoscut? - Simbolic.

Foarte stilizat.

Acesta primul, ovalul, este un cocon.

Și asta?

- Presupun că este...

Prima fază a metamorfozei Dropa?

- Da.

Și apoi o formă umană.

Și apoi asta.

- Ce-i asta?

- Este ceea ce vânezi.

- Cine altcineva mai știa?

- În afară de personalul care trebuie să cunoască din Partid,

numai Taft, Carter și eu.

Bănuiesc că Monroe ar fi aflat ceva mai târziu.

Era cu buzele strânse.

Habar n-ai

cât de multă isterie la nivel mondial ar fi provocat.

Chiar mai mult decât virusul.

- Ce vrei să spui mai mult decât virusul?

- Totul a fost o acoperire, Harry.

Virusul a fost răspândit prin atmosferă

în cantități mici, controlate,

în locații specifice geografice.

Același model ca migrația Dropa.

Virusul nu mai era nimic

decât o tulpină mutantă a unei febre hemoragice virale.

Nu era nimic străin în asta.

Am fabricat bug-ul pentru a crea suficientă frică pentru a...

- Doar destulă frică?

Am cunoscut oameni care au murit din cauza acestui virus.

- Am făcut-o cu toţii.

Risc calculat, din păcate.

Dacă unul dintre acele lucruri a ieșit...

- Ar fi ucis peste 20 de milioane de oameni ca virusul?

Asta e controlabil, măsurabil?

Cine decide cine trăiește și cine moare?

- Dropa erau o potenţială ameninţare.

Trebuia doar să deghizăm motivul

și folosește-l pentru a crea unitate,

unitate în Partid.

- Am comis genocid. - Nu.

Genocidul este pentru oameni.

am preferat...

Extincţie.

Eram ei sau noi.

Acum, nu știu despre tine,

dar prefer să fiu de partea americană a ecuației.

- Mă refeream la oameni.

- Suntem doar pioni.

Așa a fost întotdeauna.

Ești destul de mult timp ca să știi asta.

- E timpul să se schimbe lucrurile.

- Nu este atât de ușor când prada ripostează,

este, bătrâne?

- Cum e ușor?

- Ce faci?

- De ce te-ai întors?

Sau poate nu ai făcut-o.

- Treaz, treaz.

- Oh, nu. - Oh, da.

- Ei bine, asta e jenant.

- Unde e Arthur?

- Sunt încă eu, Harry.

Este doar un corp de sintetizator, un android.

Suntem bio-legați.

Nu eram în siguranță acolo jos.

Mi-e mai bine în Colonie,

cel putin deocamdata.

Sper că înțelegi.

- Nu stiu ce sa cred.

- Încă nu realizezi cu ce aveam de-a face aici.

Cu cât este mai mult acolo,

cu atât mai puține șanse să o poți opri.

- Cum ar trebui să ucid ceva

care evoluează constant?

- Taft te-a ales cu un motiv.

Îi înțelegi pe Dropa.

- Dacă asta e o referire neplăcută la Kate

apoi lăsați-o afară din asta.

- Oh, nu am vrut să spun așa.

Nimeni nu te învinovăţeşte.

Ne-a păcălit pe toți.

Nu am văzut niciodată un Dropa

cu o sinteză genetică umană atât de completă.

Kate era unică.

Avea și un fund grozav.

- Nu mai pomeni de ea.

- E nevoie de puțină lejeritate aici, nu crezi?

Ne ajută să menținem un cap egal.

În plus, chestia asta este mult mai mare decât tine sau mine.

- Fata pe care am întrebat-o despre Monroe,

spus exact același lucru.

- Sigur că a făcut-o.

- Ce îmi spui?

- Elena Adamov.

Partidul m-a pus să lucrez la ea timp de șase luni.

Oricum, nu știa care era rolul ei adevărat.

Ea a continuat să lupte în lupta bună.

- Ea a făcut parte din toate astea?

- Treaz, treaz.

- Și tu l-ai pus pe Monroe!

- O greșeală de calcul.

- Calcul greșit? - Dropa a fost ținta.

Pur și simplu nu a mers așa cum a fost planificat.

Nu am știut cu ce avem de-a face până nu a fost prea târziu.

De asemenea rușine.

Mi-a plăcut întotdeauna Monroe.

- Da, pot spune că sunteți dezbinați din cauza asta.

- Mai mult decât știi.

Ne-a luat șase luni să punem la punct chestia asta.

Nu ai idee cum să faci lucrurile atât de ascunse.

A trebuit să tacăm.

Până și Taft a fost ținut în întuneric în cea mai mare parte.

- Și ne-ai jucat pe amândoi.

- Nu am avut de gând să te aduc înăuntru.

Acesta a fost Taft.

- Și Yelena?

- A trebuit să...

Taci-o.

- Dacă Dropa reprezenta o amenințare atât de mare,

de ce nu le-am terminat?

- Dacă ar fi după mine,

Aș fi terminat ceea ce am început.

Dar, femelele nu reprezentau o amenințare.

Erau cei doi masculi de taur.

Aveam nevoie de codurile lor genetice.

Evoluție în trepte.

Așa au numit-o oamenii de știință din est.

- Evoluție în trepte? - Ei bine, ceva

despre adăugarea de aminoacizi Dropa suplimentari

la codul genetic uman.

- Isuse.

- Dropas au calități regenerative incredibile.

- Unde este celălalt bărbat?

- Etichetat.

E adormit. - Inactiv?

Acesta era adormit? - Da.

Până și-a dat seama cum să-și scoată trasorul.

Dar celălalt bărbat nu este o amenințare.

- Totuşi.

- Harry.

Ce vă amintiți după accident?

Ce zici de toate acele luni pe care le-ai petrecut

la clinică cu Kate?

- Lasă-o pe Kate afară.

Ce-i asta?

- Este ceea ce vânezi.

- Mi-aș fi dorit ca mami să fie încă cu noi.

- Oh, draga mea.

Vom fi bine.

Și nu voi lăsa niciodată să ți se întâmple nimic.

- Unde ai fost?

- Lucrând un lead.

- Taft e mort.

Chestia asta știe să ne găsească.

Raportul medicului legist de la atacul lui Monroe

a găsit mici urme de disprozie lichidă.

- Disprosiu?

- Este un element care a fost folosit în reactoarele de fuziune,

înainte de balthorium.

Învechit acum și rar folosit.

Scanarea datelor a găsit o locație regională în care sunt stocate.

Este un depozit în canalul navei.

O să verific.

- Voi merge cu tine.

- Sunt pe asta.

- Așteaptă până ajung acolo.

- Nu e timp pentru asta.

- Nu știi cu ce ai de-a face.

Acest lucru ar putea deveni urât foarte repede.

- Știu cu ce am de-a face, Harrison.

Întrebarea este, tu?

- Oh.

- Eşti bine?

- Ce s-a întâmplat?

- Taft e mort.

Eram îngrijorat.

CONTAG a încercat să vă găsească pe RFID.

- Știu să mă descurc.

Am scos senzorul cu ani în urmă, Harry.

- Nu e sigur aici.

Trebuie să pleci din oraș.

Trebuie să-l găsesc pe Carter.

Ea are o pistă în acest Dropa.

- Am să merg cu tine. - Nu de data asta.

Lucrurile stau altfel. - Nu!

Nu trebuie să faci asta.

Bine, pleacă.

Lasă-l pe Carter să se ocupe de asta.

- Taft m-a adus în asta cu un motiv.

- Nu ai nicio loialitate față de el.

- El este motivul pentru care încă respir.

- Ești în viață pentru că nu ai renunțat.

- Nu renunț nu m-a salvat.

Între Taft și Kate,

Le datorez.

- Nu le datorezi nimic.

Ai dat totul Legiunii

și Taft te-a răsplătit cu ce,

să te pună înapoi acolo?

Și Kate?

Serios?

Trebuie să înțelegi cui îi pasă cu adevărat de tine.

Deschide ochii.

De ce ți-e atât de frică?

- Nimic.

- [CONTAG] Harry, a plecat.

- CONTAG,

dă-mi un raport despre depozitele din canalul de nave,

disprozie de referință.

- [CONTAG] Un depozit care corespunde înregistrărilor de export

pentru disprozie.

Locație în Fallout Zone 12.

Potențial pentru niveluri de absorbție a radiațiilor,

200 până la 300 de unități.

- Ce fel de om esti?

- Genul ucigaș.

- Vino înapoi la mine.

- Ce te sperie?

Poate, neștiind cine ești.

- Nu mă cunoști.

- Ai fost antrenat pentru război.

Darul omenirii pentru univers.

Și tu lupți pentru ce?

Nimic.

Dar tu,

s-ar putea să fii diferit acum.

- Altfel?

- Da.

eu sunt diferit.

Ți-ar plăcea să vezi?

Acum, vezi?

Legiunea mi-a luat totul.

Și acum tot ce a mai rămas este această ură.

Exact ca un om.

- Nu ești om.

- Nu.

Sunt mult mai mult.

Ai pierdut vreodată pe cineva?

Atunci știi cum e.

- Ce? Durere?

- Nu.

Durerea este ușor de controlat,

a ascunde.

Răzbunare, nu este atât de ușor.

Ești aici să mă omori pentru a le răzbuna moartea.

Dar o parte din tine nu vrea să o facă.

De ce?

Poate pentru că sunt mai mult ca tine

si tu esti mai mult ca...

Asta e, omulețule.

Deveniți ceea ce vânați.

- Asta este.

Continuați să veniți.

Haide.

- Nu poți fugi de cine ești.

- Cine aleargă?

- Ți-am spus că cineva te va supraveghea.

- Ce vă amintiți după accident?

Ce zici de toate acele luni pe care le-ai petrecut

la clinică cu Kate?

- Când se face asta,

orice ar fi,

Sfatul meu este să părăsești orașul.

- E un trădător în Legiune.

- Ce te sperie?

Poate, neștiind cine ești.

- Deschide ochii.