Original subtitles

Președinția țării a fost preluată de Héctor Bienvenido Trujillo Molina.

Trebuie să-l învingem la urne, prin alegeri libere.

- Înseamnă să așteptăm încă patru ani. - Fraudă!

Vedeta noastră îndrăgită se desparte de Clubul Caraibe.

Vei fi vedetă de televiziune.

Anunțăm cu mândrie sosirea televiziunii în Republica Dominicană!

Ai băgat în buzunar banii americanilor! Trădător împuțit!

Întâi, cu barca în Haiti. Apoi, cu avionul în Mexic.

Trujillo era omniprezent. Sigur că l-am cunoscut.

Povestea e inspirată din fapte reale.

Personajele și evenimentele sunt rodul ficțiunii.

Orice asemănare cu realitatea e doar o coincidență.

Era cea mai bună balerină din lume.

Ți-l dau de tot. O să-ți poarte noroc.

Arantxa Oyamburu.

Începe spectacolul

Gipsy Show Pornește televizorul

E Gipsy Show

Dominicanii, cu mic cu mare, dansează

Începe chiar acum Gipsy Show

Doamnelor și domnilor,

bine v-am găsit la premiera emisiunii...

Gipsy Show!

E o emisiune pentru familiile dominicane, cu muzică, dans și interviuri.

Club de noapte

STRIGĂTUL FLUTURILOR

Pe 24 octombrie Insulița mea se-mbracă de sărbătoare

Îl omagiem pe Trujillo...

- Guvernul s-a apucat de divertisment. - Pentru Dumnezeu!

Vor să ne împuieze capul cu țâțe, cururi și propagandă.

Prezentatoarea e drăguță. Dansează bine merengue, pentru o albă.

Așa-i!

Ce contrast ar face cu pielea mea ciocolatie!

Ți-ai pierdut mințile? Vorbești de fiica mea!

- Stai jos! - Calmați-vă!

Mâine duc aparatul înapoi și am terminat!

- Asier, calmează-te. - Calm!

- Îmi pare rău, Vasco. - Gata.

Nu-i nimic.

- Nu-ți face griji. - E vina mea.

Nu-i nimic.

E numai vina mea.

În continuare, urmează reclamele.

VOCEA DOMINICANĂ Televiziune

Mulțumesc, Gipsy! Bună seara! Sponsorii din această seară sunt Eloria...

- Cum a fost? - Bine. E abia prima emisiune.

- Julio César... - Ce?

...e teafăr. A scăpat.

- Cum merge? - Bine.

- Asta voiam să aud! - Da. Am învățat replicile.

Excelent! Bun. Au ajuns, sunt aici.

Gipsy, dânsul e César „Ciocanul” Montoya, din Argentina.

- Încântat! - Încântată! Bun-venit!

Iar el e campionul nostru, „Stângaciul” Molina.

- Îmi pare bine! - Asemenea!

- Mă cuprind emoțiile. - Nu-ți face griji! Cunoști întrebările.

Nu mă refeream la întrebări. Nu știam că prezentatoarea e superbă.

- Eu am plecat. César, ia loc. - Nici chiar așa...

- E de la coafură și machiaj. - Sigur ești mai frumoasă naturală!

- Sunt convins. - Mulțumesc!

- Oameni buni, vă rog. Pe poziții! - Bine.

- Aici, te rog! - În partea asta.

Stângaciule, ia loc! Să văd cum arată.

- Bun. - Trăiți momentul!

- Bun. Zâmbiți! Bravo! - Bine.

Sunteți pregătiți?

Trei, doi, unu, acțiune!

- Ne-am întors la minunata emisiune... - Gipsy Show!

A început când ai devenit Gipsy?

Nu. Cu mult înainte.

A început la Clubul Caraibe.

A făcut o obsesie pentru mine de cum m-a văzut.

Avea...

Mi-a pus lumea la picioare!

Era atotputernic.

Mulți n-ar înțelege.

Ba dimpotrivă.

Erai mult prea tânără, Arantxa.

Te-a atras în lumea lui plină de bogății și a promis că-ți va împlini visul.

Da.

Dar asta n-a durat mult.

A început imediat să mă controleze, să mă manipuleze.

Simțeam că eram prostituata lui.

Partea proastă e că intrasem în jocul lui și începusem să-mi plâng de milă.

Îi ofeream plăcere.

Îl făceam să se simtă bine.

Nimeni n-a putut să te ajute? Nici măcar tatăl tău?

Nu. Ne înstrăinaserăm.

Nici măcar Minerva?

Rupsesem relațiile.

N-am îndrăznit să o sun.

Deși fuseserăm apropiate în copilărie...

eu devenisem...

artista regimului.

Același regim care-i torturase tatăl.

Acum înțeleg de ce nu te-ai întors în Salcedo.

Am simțit că le trădasem.

Starea lui se agravează, doamnă Chea.

Orbirea lui Enrique n-are legătură cu diagnosticul inițial.

- E un simptom al diabetului. - Nu.

Soțul meu nu are diabet și știți asta prea bine, domnule doctor.

- Da, dar i-au administrat insulină. - Insulină?

Nu se poate!

- E tot mai rău. - Dumnezeule!

Mamă, ce i-au făcut?

- Nu știm dacă e adevărat, fata mea. - Încă te surprinde ceea ce au făcut?

Au demonstrat că sunt capabili de orice, mamă.

I-au administrat o doză foarte mare, peste limita recomandată.

Ce putem face, domnule doctor?

Nimic. Așteptați.

- Îmi pare rău. - Mulțumim!

Mulțumim, dle doctor!

Vă sun dacă apare vreo schimbare.

O seară bună!

Tată.

- E numai vina mea. - Nu.

Nu.

Iartă-mă pentru tot!

Nu...

Nu te da bătută.

Domnilor, iată ce impresie dorim să lăsăm în fața celorlalți participanți:

o țară prosperă și modernă.

Studiați afișele și veți observa că literele roșii...

Bun-venit, lume liberă!

...contrastează cu cerul albastru, copacii verzi și asfaltul gri.

Și...

zici...

că așa vom atrage atenția internațională de care avem nevoie?

Da! Sunt cele mai noi idei în materie de publicitate.

Totul... e o mare porcărie!

Ce credeți că facem aici?

Promovare turistică?

Proiectul trebuie să demonstreze că nu ne dorim să devenim un stat asociat.

Nu vreau să ajungem la mâna Statelor Unite!

Nu vreau să fim ca Puerto Rico.

Vreau ca Republica Dominicană să fie în centrul lumii libere.

Am ajuns comuniști?

Uitați-vă și voi cât roșu!

Fiți atenți!

Am sprijinul lui Eisenhower.

Mi-a promis că Statele Unite vor participa.

Asta mi-au spus și Getúlio Vargas, generalul Rojas Pinilla,

Franco, Juan Domingo Perón!

Toate aceste țări vor veni aici cu standuri și steaguri

să demonstreze superioritatea morală și culturală

a țărilor noastre, față de comuniști!

Dar... dați-mi voie, domnule general.

Dați-mi voie să-mi aduc aportul.

Dacă schimbăm culoarea literelor,

acest afiș nu mai evocă ideea de comunism, nu?

Clădirile arată foarte frumos.

Și dacă s-ar auzi muzică pe fundal...

- Poate o dansatoare de merengue... - Ajunge, Petán!

E cel mai mare rahat pe care l-am auzit!

E o idee slabă,

care nu denotă grandoarea proiectului pe care dorim să-l demarăm.

Să continuăm cu promovarea la radio și la televizor!

Târgul Păcii și Înfrățirii Lumii Libere

trebuie să arate puterea noastră militară și sprijinul aliaților,

ca nenorociții de comuniști să se cace pe ei de frică!

- Luați tâmpeniile alea! - Luați-le! Nu vedeți că-s inutile?

Da, domnule.

Haideți!

- Niște urâțenii! - Ne cerem scuze.

- A fost o mare bătaie de joc! - Negrule, nu acum, te rog.

Bine.

Minerva, n-am cuvinte.

Mi-ai spus că tatăl tău e bolnav, dar nu mă așteptam la asta.

Nu era chiar atât de bolnav, era încă în putere.

L-au omorât, Manolo.

I-au injectat insulină, l-au îmbolnăvit și l-au omorât.

Și mai e ceva. Trujillo mi-a interzis să studiez.

Poftim?

Am primit o înștiințare de la facultate. Nu mai am dreptul să particip la cursuri.

Sub ce pretext?

O să încep mâine o campanie printre cunoștințele de acolo.

E inadmisibil! Îți datorează o explicație.

Pierre!

- Îți mulțumesc că ai venit! - Sincere condoleanțe!

- Pierre. - Manolo.

Ce ți-au făcut?

Nimic, stai liniștită.

Te caută Asier.

Vin acum.

- Asier. - Minerva.

- Îți mulțumesc că ai bătut atâta drum! - Se putea altfel?

Minerva, ea e Dalmira, partenera mea.

Încântată!

- Asemenea! Sincere condoleanțe! - Mulțumim!

Arantxa a aflat?

Nu știu. Am pierdut legătura cu ea.

- Înțeleg. Mama e încă înăuntru? - Da.

E lipită de el.

Ai mare grijă de ea, da?

- Ne întoarcem. - Bine.

- Scuze. - Nu-i nimic.

„... iertăm greșiților noștri.

Și nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăvește de cel rău. ”

În numele Tatălui, al Fiului și al Sfântului Duh. Amin!

E dureros,

dar Dumnezeu l-a chemat în Împărăția cerurilor pe domnul Enrique.

- S-a făcut voia Sa. - Voia Sa?

La care Dumnezeu vă referiți?

La entitatea divină din cer sau la cel din biserica dumneavoastră?

Cel în fața căruia vă ploconiți.

Acela e dumnezeul care a decis să-mi omoare tatăl.

Biserica dumneavoastră e complice la atrocitățile din această țară.

Întoarceți privirea și primiți în schimb favoruri... și bani.

Să vă fie rușine!

Bună seara, doamnelor și domnilor!

La categoria ușoară, cu o greutate de 65 de kilograme,

reprezentantul Argentinei, César „Ciocanul” Montoya!

Gipsy, îmi dai un autograf, te rog?

- Desigur. - Mulțumesc, frumoaso!

- Cum te cheamă? - Ricardo.

În colțul opus, cu o greutate de 63 de kilograme,

se află campionul nostru dominican,

mândria San Cristóbalului, Jesús „Stângaciul” Molina!

PRIMA RUNDĂ

Stângaciule, adu-ți aminte de Hernán González!

Hai, Stângaciule!

Lovește-l bine! Dă-i cu forță!

Așa! Vezi că vine! Ai grijă în partea cealaltă!

Lovește-l! Pune-l la pământ!

- Dă-i cu pumnii! - Așa, șmechere!

Nu lăsa garda jos!

Foarte bine așa! Bun!

JOS CU ȚAPUL

JOS CU ȚAPUL MOARTE DICTATORULUI

Cum se simte, dle doctor?

Mulțumesc!

- Scuzați-ne! Credeam că sărbătoriți. - Nu-i nimic. Bun-venit!

- Felicitări! - Mulțumesc!

- Felicitări! - Mă bucur că ai trecut pe aici.

Te-am văzut din ring. Ți-am dedicat lupta.

- Ce faci? - Bine.

Adu-ne ceva de băut, nu mă face de rușine.

Vezi că emisiunea ta mi-a purtat noroc? Am câștigat din nou, Gipsy.

Arantxa.

Sunt Gipsy doar în fața camerelor.

Am înțeles.

- N-arăți prea bine. - E un fleac.

M-am lăsat lovit ca să te îngrijorez puțin și mi-a ieșit!

Stângaciule, am câștigat o tonă de bani!

Fii prudentă.

Mulțumesc!

- Trăiască învingătorul! - Trăiască!

Noroc!

Campionule, e timpul să faci duș!

Am făcut demersuri la rectorat. Probabil totul va reveni la normal.

Manolo, aici nimic nu e normal. Nici la facultate și niciunde.

Trăim conform unor reguli ridicole.

- E epuizant. - Spre exemplu, la pensiune.

Trebuie să sting lumina la zece, deși aș prefera să învăț.

Tu n-ai voie să intri. Accesul bărbaților e interzis.

Dacă aș avea voie, m-ai lăsa?

Desigur, ca să facem politică.

- Deși n-am rom și nici cafea. - Nu mă așteptam să ai voie cu rom!

Una dintre surori sigur are o sticlă ascunsă.

Cu siguranță!

Minerva, mi-am făcut griji că vei rămâne în Salcedo cu familia.

Încă nu m-am hotărât.

Aș vrea s-o consolez pe mama. Nu știu dacă va trece peste moartea tatei.

Dar după ultima conversație cu el, misiunea mea e clară.

Voi lupta pentru el.

- Nu se poate să fi murit degeaba! - Sigur că vom lupta în continuare.

Tot mai mulți oameni ni se alătură, dar e mai bine să nu ne pripim.

Ar trebui să mai așteptăm puțin după primele proteste

și să calmăm lucrurile în rândul studenților.

Manolo, când spun că vreau să lupt,

înseamnă că voi deveni prima dominicană licențiată în Drept.

Vreau să văd tot mai multe femei implicate în politică,

în funcții publice, lucrând în folosul țării.

BOX

Sărută-mă.

Spune-mi că vei rămâne cu mine.

Nu pot.

Trebuie să mă întâlnesc cu Gretchen la bar.

O să vorbesc cu ea.

Chiar nu pot.

Când te voi revedea?

Când te întorci la capitală.

N-ai vrea să mai rămânem o noapte aici?

Ar fi minunat.

- Dar nu. - Fără „dar”.

Da?

- Da? - Nu te întorci la San Cristóbal?

Sunt campionul. Să mă aștepte!

- Nu pot. - Ba da, poți.

Poți.

Nu ți-a trecut niciodată prin cap să fugi din casa de pe malul Mării Caraibilor?

Când am încercat,

mi-am dat seama că sunt închisă într-o colivie de aur.

Ce s-a întâmplat?

Am inventat o emisiune de promovare în Puerto Rico.

Și?

La controlul pașapoartelor

nici măcar n-am avut timp să arăt contractul fals.

M-au urcat într-o mașină oficială și m-au dus acasă.

Nu-mi vine să cred că Țapul controla totul!

Totul.

Absolut totul.

Realitatea se construiește prin cuvinte, spunea Gramsci.

Cel care controlează cuvintele controlează realitatea.

Mai există și vești bune.

Sper ca asta să-i împiedice să-mi răpească dreptul la educație.

E... impresionant.

Mă așteptam la asta, dar e impresionant!

Nu numai că vei fi prima femeie licențiată în Drept,

ci vei primi diploma cum laude.

Îți imaginezi fața lui Trujillo când îți va înmâna diploma?

- Aș vrea să-l văd! - Ar fi cea mai fericită zi din viața mea.

Ce n-aș da ca tata să fi apucat să mă vadă!

Știu.

Nu vreau să cobesc, dar te așteaptă un drum anevoios

și nu știi ce pregătește fiara aia de om!

Te rog, nu-i oferi pretexte.

Îmi promiți?

- Ai văzut-o pe prietena ta? - Televiziunea e controlată de Trujillo.

Privește în jur.

Nu controlează doar cuvintele, ci și imaginile.

Eu am văzut-o.

Prima emisiune.

Era foarte frumoasă.

Și ce bine a dansat!

Un talent înnăscut.

- Domnișoară Gipsy. - Bună seara!

- Trebuie să vă însoțesc la mașină. - Nu e nevoie.

Siguranța dv. a fost compromisă și trebuie să fim vigilenți.

Vigilenți?

- Celebritatea are riscurile ei. - Pardon!

Trebuie să ajung undeva. Dacă doriți, însoțiți-mă la taxi.

Nici vorbă! Am primit ordin să vă conduc acasă.

- De la cine? - De la superiorii mei.

Eu nu am superiori. Să vă fie rușine!

Toți avem un superior. Vă rog să ne însoțiți!

Nu mă atingeți!

Taie-l mărunt. Ăsta e secretul.

Când eu n-o să mai fiu nimeni n-o să știe cum se pregătește.

Surorilor tale le place doar să mănânce, nu și să gătească.

O să ai timp să faci șorici prăjit!

- Nu vorbi așa. - Draga mea...

să fie cum spui tu.

Dar cu atâtea neliniști... sincer, nu știu.

Neliniștile o să treacă. În plus, te vom vizita foarte des.

Așa să fie!

Draga mea Teresiña...

Surorile tale au plecat bucuroase de aici și așa vreau să faci și tu.

Nu contează că rămân singură. Eu nu sunt răspunderea ta.

Vei înțelege când o să fii mamă.

Te iubesc, fata mea! Sunt tare mulțumită de cum ai crescut.

Dar să știi că viața înseamnă să dai, să primești, să iei, să dai iar.

Sunt foarte mândră de voi.

Sunteți războinicele mele.

Și tu, a noastră, mamă!

Vezi-ți de treabă! Ești singura mea speranță cu șoriciul.

- Mamă... - Mai mici!

E ciudat să avem parte de calm în mijlocul nebuniei ăsteia, nu?

Ai dreptate. Îți mulțumesc că ai insistat. A fost zi minunată.

Așa e.

Și m-am forțat să nu fiu o moară stricată și să vorbesc despre politică.

Spre exemplu, realocarea pământurilor, separarea puterilor, socialismul.

Mă înnebunești, Minerva.

Pe cât de frumoasă ești, pe atât de inteligentă!

De ieri mă tot frământă ceva.

Mi-ai vorbit despre tatăl tău și visurile tale,

iar eu am adus vorba de studenți.

Îmi cer scuze.

Nu-i nevoie. N-ai greșit cu nimic.

Uneori sunt cam egocentristă. E un defect.

Bine că nu-s singurul cu defecte în relația asta!

Care relație?

Tu ce ai zice că e între noi?

Putem să-i spunem „relație”, dacă e nevoie să o definim.

Alo?

Da. Numai puțin.

Micuțule, ești căutat!

Vreau să luptați cu înverșunare!

- Alo? - Bună ziua, domnule Romero!

Gipsy la telefon. Scuzați deranjul.

Voiam să știu dacă boxerul Molina e la antrenament.

S-a întors la San Cristóbal. A plecat imediat după meci.

Se va întoarce în Ciudad Trujillo peste câteva zile, pentru antrenamente.

Înțeleg.

Am întrebat fiindcă emisiunea cu el a avut succes.

Ar fi o onoare să-l avem ca invitat după marea victorie.

A avut priză la public.

16:02, Stângaciul

Producătorii ar fi încântați cu siguranță...

să-l avem din nou în platou.

Bine. O să-i transmit mesajul atâta timp cât aparițiile televizate

nu îi distrag atenția de la antrenamente...

Subtitrarea: Georgiana Stănculescu