Original subtitles

Nu înţeleg de ce staţia era goală.

Era un sediu Gua pentru Coasta de Est.

Informaţiile tale au fost corecte, dar ei nu erau acolo.

Catrenul pare să confirme. Nu înţeleg.

Invazia se apropie şi am pierdut opt ore.

- Mai bine jucam domino în rulotă. - Îmi pare rău pentru greşeală.

- Nu e vina ta. - Întrebarea e, ce facem acum ?

Trebuie să aflăm unde va lovi Mabus prima dată.

Să ne întoarcem la rulotă şi mai citim omega catrenele.

Am făcut-o deja, Foster.

Le citim, dar fără referinţe încrucişate nu funcţionează.

Să le facem să funcţioneze. Nu avem de ales.

- La naiba. Trebuie să fie bateria. - Mai gândeşte-te.

Jos !

- E o capcană. - Am fost păcăliţi.

Trebuie să plecăm de aici. Înapoi în pădure.

Să ne răsfirăm. Va fi mai greu să ne prindă.

Da, pe aici.

Foster ?

Mişcă şi eşti mort, omule.

- Foster, ajutor ! - Eddie. Mă auzi ?

Ce naiba-i aici ?

Nu mişca ! Rămâi unde eşti.

Lasă aia deoparte.

Ştii cine sunt eu ?

Când eram copil, m-ai salvat de Gua.

- Ţi-am spus că voi reveni. - Îmi amintesc.

Cade Foster, sunt aici ca să te pregătesc pentru lupta vieţii tale.

Numele meu este Xevallah şi avem multe de povestit.

În 1564 Nostradamus a prezis distrugerea lumii,

în trei valuri groaznice...

Primul val e aici.

Numele meu e Cade Foster.

Asta-i povestea mea...

Mi-au ucis soţia, m-au învinuit pentru crimă...

Acum fug, dar nu mă ascund.

Profeţia lui Nostradamus mă călăuzeşte.

Am să-i descopăr... Am să-i vânez...

Am să opresc !

PRIMUL VAL Sezonul 03 Episodul 20

Traducerea şi adaptarea FlorinA (c) SubTeam

Când de două ori trei ani şi apoi de două

găseşti abilitatea secretă la ceas de întuneric.

Între binecuvântat şi blestemat, va fi un al treilea

Sau lumea se va mistui în toiul luptei.

Un străin misterios mi-a salvat viaţa când eram copil.

Acum în sfârşit ne întâlnim faţă în faţă.

Se numeşte Xevallah.

Eu cred că el este "al treilea" menţionat în catren.

Nu ştiu unde mă aflu sau de ce am fost adus aici.

Nostradamus se pare că a crezut

că voi găsi abilitatea secretă la ceas de întuneric.

Dar Eddie şi Joshua sunt încă acolo, vânaţi de Gua.

Xevallah nu putea pica într-un moment mai nepotrivit.

- Totul va fi dezvăluit. - Invazia e peste câteva zile.

Un motiv în plus să fii atent la tot ce-i în jurul tău.

Trebuie să plec de aici.

Acum nu poţi face nimic pentru prietenul tău.

E singur acolo.

Vrei să sacrifici ceea ce te-aş putea învăţa,

pentru a salva un om care probabil e deja mort ?

Vorbim despre Eddie. Şi cu siguranţă vreau.

Ce este asta ?

Lasă-mă să termin sau salvarea prietenului tău

va fi cea mai mică problemă a noastră.

Ce este acest loc ?

Trebuie să ştii doar că în acest cerc, înconjurat de flăcări, eşti în siguranţă.

Afară sunt temerile tale, demonii şi coşmarurile tale.

Prietenul meu este în pericol. N-am să stau aici cu mâinile în sân.

- Un om înţelept ar face-o. - N-am timp pentru asta... nu acum.

Dacă vei reuşi, vei avea puterea să-l protejezi pe prietenul tău

şi de asemenea, să opreşti invazia Gua ?

- Ce voi învăţa dacă stau aici ? - Îţi va oferi o perspectivă interioară.

Acest lucru este foarte grav. Este probabil, singura ta şansă.

Îmi trebuie instrumente practice. O modalitate de a-l învinge pe Mabus.

Sunt aici ca să te ajut să găseşti ceea ce-ţi trebuie.

Vrei să mă ajuţi ?

Lasă-mă să plec şi să-mi pot ajuta prietenul.

Mai întâi trebuie să înveţi cum să o faci.

Pentru asta e locul ăsta. Cel din urmă loc care îţi dă putere.

Pentru ce e cercul ăsta ?

În afara cercului sunt gândurile, percepţiile, sentimentele tale de viaţă.

Numai când vei înţelege aceste lucruri, vei putea reuşi.

E prea vag pentru mine, prietene.

Pentru a învinge Gua îţi trebuie o armată.

Asta dacă nu-ţi pocneşti degetele ca să mă întăreşti atunci când sunt terminat.

Ai avut o armată, Raven Nation.

- Corect. - Ce s-a întâmplat cu ei, Cade ?

- A distrus-o Mabus. - Armata ta nu a învins Gua.

Ai eşuat atunci când conta cel mai mult.

Ai permis ca Gua să ajungă în pragul invaziei.

Eu sunt doar un singur om.

Ai avut de multe ori ocazia să-l ucizi pe Mabus, dar n-ai făcut-o.

Am avut motivele mele.

Ce anume, slăbiciune sau putere ? Cu asta trebuie să ne confruntăm.

Am un singur lucru cu care să mă confrunt.

Îmi pare rău, dle profesor, vine o invazie.

Aşa că trebuie să sar peste ora asta.

Nu vreau să te rănesc. Vreau să-mi arăţi pe unde să ies.

Să mă răneşti ?

Inutil, Cade. Nu mă poţi ucide cum nu l-ai ucis nici pe Mabus.

Vino mai aproape şi vom afla.

Poate am uitat un pas.

Întâi de toate trebuie să-ţi respecţi profesorul.

- Cine eşti ? - Sunt de pe planeta Arkapova.

A fost un paradis, cum ar fi unele zone de pe planeta voastră.

A fost distrusă de o invazie Gua.

Împreună cu majoritatea semenilor mei. Eu am supravieţuit.

Gua ştiu de mult timp, că voi aveţi capacitatea de a-i opri.

Datorită primului test. Cel care măsura voinţa umană.

Tot ce au făcut de atunci a fost pentru a vă reduce puterea

ca să vă rănească spiritul de luptător.

Ce vrei să spui ?

Gândeşte-te, Cade. În ciuda a tot ce s-a întâmplat, ai supravieţuit.

Ai dovedit că nu eşti uşor de învins.

Am avut puţin ajutor.

Ca să nu mai spun de cartea lui Nostradamus. Fără ea n-aş fi reuşit.

Da, Nostradamus a fost util.

- Dar nu mai mult de atât. - Cum aşa ?

Au ucis-o pe Hannah, ca să te facă să-i urăşti.

Şi au reuşit.

Dacă toate aceste experimente pe care le-ai descoperit...

Au fost făcute ca să le descoperi ?

Dacă au luat-o pe Jordan ca să-ţi distragă atenţia ?

Unde vrei să ajungi ?

Dacă tot ce s-a întâmplat, e parte a unui plan, planul lor ?

Dacă dezvoltarea ta ca luptător a fost esenţială pentru profeţia lor ?

Prostii !

Dacă Nostradamus a fost un nebun, şi toate catrenele au fost un test ?

Destul !

- M-am săturat. - Încerc să demonstrez ceva.

Subiectul 117 a fost superior tuturor celorlalte arhetipuri,

dar există un punct slab. Dacă furia lucrează împotriva ta ?

Să-ţi arăt ceva.

- Unde suntem ? - Locul ăsta a fost grozav odată.

Nu mai este.

Ce s-a întâmplat aici este, este rezultatul furiei.

A cărui furie ? A ta ?

- Arkapova... planeta ta. - Un deşert.

- Ce s-a întâmplat aici ? - Accese de furie, deturnate.

Când a trebuit să mă confrunt cu Gua, furia mea a fost un obstacol.

Eu îmi folosesc furia ca pe o unealtă. Mă ajută să lupt.

- Asta mă motivează. - Motivaţie bazată pe o gândire incertă.

- Îmi dă-mi putere. - Ai mei au crezut la fel.

Şi-mi spui că ăsta e rezultatul ?

Am răspuns la invazia Gua, cu cei mai pregătiţi din specia noastră.

Apoi am atacat invadatorii. A fost o capcană.

- Îmi pare rău. - Nu e nevoie.

Moartea planetei mele n-are nimic de-a face cu tine.

E doar o expresie de simpatie.

Nu-ţi cerşesc milă. Nu de asta te ţin aici.

Ai vrut să văd inutilitatea furiei.

Vezi tu, Cade, deja facem progrese.

Foster, unde eşti ?

Eddie ?

- Prietenul tău nu e acolo, Cade. - Foster, ajutor.

- Dacă nu-i acolo, de ce îl aud ? - Foster, sunt rănit.

- Eddie, aşteaptă ! - Ce-i acolo, este periculos.

Poate el trebuie să se confrunte cu pericolul, nu tu.

Foster, te rog, sunt rănit. Nu vreau să mor. Ajută-mă.

Nu-l pot abandona acolo.

Fă ceea ce trebuie să faci.

Eddie.

Eddie, unde eşti ?

Cine-i acolo ? Am întrebat, cine-i acolo ?

Ce vrei ?

Mă bucur că ai aterizat.

Ce e acolo ?

Ţi-am spus, demonii, temerile şi coşmarurile tale.

Ai avut dreptate. Trebuia să te fi ascultat.

- Ţi-ai găsit prietenul ? - Nu, e o parte a lecţiei tale.

Descrie-mi ce s-a întâmplat în întuneric.

Am fost vânat. Nu am putut riposta.

- Neajutorat. - Da.

Ca un şoarece, prins de o bufniţă.

Spune-mi ce vrei să fac ca să terminăm cu asta.

Tot ce se întâmplă aici, se întâmplă cu un scop.

Încercarea de a înţelege care-i sentimentul, care te face să continui.

Bine. Tu care crezi că este ?

Cred că te-ai confruntat cu o manifestare a propriilor temeri.

Spune-mi, când te-ai simţit neajutorat, i-ai urât pe cei care te vânau ?

- Da. - De ce ?

Nu ştiu. Pur şi simplu am făcut-o !

Spui că bufniţa prinde şoarecele, deoarece asta stă în firea ei ?

Ce vrei să spui ? Că sunt şoarece ? Că sunt neajutorat ?

- Crezi că şoarecele urăşte bufniţa ? - Şoarecii nu urăsc.

- Totuşi, tu îi urăşti pe Gua. - La ce te aştepţi ?

Ticăloşii mi-au ucis soţia.

- Toţi ? - Cu toţii sunt responsabili.

Uciderea soţiei tale stă în firea lor.

N-ar trebui să-i urăşti mai mult, decât şoarecele urăşte bufniţa.

- Dă-mi un motiv de ce n-ar trebui. - Te face să fii previzibil, Cade.

Şi poporul meu a descoperit că

un luptător previzibil... e un luptător mort.

Gua pot fi opriţi, dar va trebui să te confrunţi cu realitatea.

Vor face ce le stă în firea lor. Şi nimic nu poate schimba asta.

Bine. Că le stă în firea lor nu este o scuză.

- Aşadar, vrei să-i ucizi. - Nu pe toţi...

Am întâlnit nişte Gua la care, crima nu era în firea lor.

Nu l-ai ucis pe acolitul, care ţi-a ucis soţia ?

Ba, da.

Atunci de ce nu încetezi ?

Aş vrea să pot, dar încearcă să-mi cucerească planeta.

- Planeta ta ? - Corect. Planeta mea.

E absurd.

Nu poţi fi responsabil, pentru toţi de pe această planetă.

Ce ar trebui să fac ?

Să-i las să ne invadeze şi să extermine rasa umană ?

- Am crezut că ai să mă ajuţi. - Asta încerc să fac.

Şi atunci ce-i cu "planeta mea" şi toate celelalte prostii ?

- Gua sunt invadatori. - Specia ta e mai brează ?

Măcar noi nu invadăm alte planete.

Mai rău. Oamenii sunt singura specie pe care am întâlnit-o,

care îşi masacrează semenii.

Genocidul a devenit o distracţie planetară.

N-am spus că suntem perfecţi. Facem greşeli.

Multe greşeli...

Nu mă poţi face responsabil pentru lucruri cu care n-am nimic de-a face.

Totuşi, te simţi responsabil pentru toată lumea de pe această planetă.

Şi-i faci pe toţi Gua responsabili pentru moartea soţiei tale.

Nu numai pentru moartea ei... ci pentru toţi cei care au murit

şi vor muri din cauza lor.

Cade, ura şi mânia sunt impedimente pentru un luptător.

Gua ţi-au distrus semenii...

Ţi-au transformat paradisul într-un deşert.

Nu-i urăşti pentru asta ?

- Urându-i aş schimba ceva ? - Cine ştie ?

Poate ai fi tăbăcit nişte funduri.

Xevallah ?

Foster. Ajută-mă !

Ajutor. Ajută-mă !

Te rog, Foster, haide !

Grăbeşte-te !

Nu. Eddie. Nenorocitule !

Nenorocitule !

Mi-ai ucis prietenul... Acum e rândul tău.

Joshua.

Joshua ?

- Foarte bine, Cade. - Ce s-a întâmplat ?

- A fost un miraj. - Părea atât de real.

Demonii tăi sunt reali. Asta trebuie să înţelegi.

Am trecut testul ? Primesc medalia de aur ?

Ţi-ai controlat furia. N-ai lăsat ura să-ţi întunece judecata.

Ai făcut un pas important.

Bine lucrat.

Un simbol al victoriei tale.

Urmăreşte lecţia. Pune întrebări mai târziu.

Trebuie să fii obosit şi flămând.

Încearc-o.

Încercaţi să-l.

E un fel de delicatesă extraterestră ?

- Ceva de genul ăsta. - N-am mai gustat aşa ceva.

Nu mă surprinde.

Bea-l încet.

Nu-i rău.

În lupta dintre rasa mea şi Gua, am avut privilegiul să lupt

cu un mare războinic Gua. Ceea ce bei e sângele lui.

- Glumeşti, nu ? - Şi ce ai mâncat, e inima lui.

- Gua se dizolvă. - Aici, pe Pământ corpul se dizolvă...

Pentru a evita detectarea medicală.

În altă parte ei mor, la fel ca celelalte specii.

Cum arată pe celelalte planete ?

Groaznic. Pielea lor e plină de vene şi e aspră.

Cu multe proeminenţe, ca un fel de armură.

Din ochi li se scurge un lichid,

ca să le protejeze vederea în orice situaţie.

- Cred că am să vomit. - Cred că e un lucru bun.

- Ce se întâmplă cu mine ? - Înfruntă fără teamă, Cade.

Când mănânci inima şi bei sângele unui războinic Gua,

organismul reacţionează la ceea ce ai mâncat.

Dar îţi purifică spiritul şi îţi dă putere.

Puterea de a şti ceea ce ai nevoie.

Văd ceva. Văd...

Asta... vreau de la tine.

- Bine ai revenit. - Cât timp am fost... ?

Timpul e dificil de măsurat aici. Poate să fi fost ore sau zile.

- Zile ? - Uşurel, Cade.

Dă-ţi o şansă pentru a te recupera.

Bea asta.

- Da, sigur... - E apă.

Du-te naibii ! Ai încercat să mă otrăveşti.

Nu eu am încercat să te otrăvesc, ci Gua.

Cum adică ?

Te-au otrăvit cu dorinţa de răzbunare,

ţi-au distrus spiritul, puţin câte puţin.

Cum schimbă asta, consumul unui Gua mort ?

Îţi va permite să vezi lucrurile dintr-o altă perspectivă.

Da, halucinaţii.

Uite, bea asta.

- Te simţi mai bine ? - Mă simt... altfel.

Ai spus că ai avut viziuni. Descrie-le.

A fost neclară. Am văzut un obiect metalic argintiu.

- L-am mai văzut, este Gua. - Excelent.

Îl foloseau pentru a călători prin timp şi spaţiu.

Oamenii credeau că era Ciocanul lui Thor.

Când sufletul tău era pur ai văzut Ciocanul.

Asta va fi cheia succesului tău, în zilele următoare.

Nu mai avem zile.

Concentrează-te pe ce ar trebui să faci, dobândeşte abilităţi, învaţă lecţiile

şi pregăteşte-ţi spiritul pentru bătălia finală.

Flacăra simbolizează puterea unui războinic.

Cum aşa ?

Dacă-ţi poţi accepta puterea şi o păstrezi stocată în tine,

vei fi protejat.

Flacăra nu te va putea arde.

Pune-ţi mâna în foc.

Nu, mulţumesc.

Este etapa următoare a conştiinţei.

Cum ar putea arderea mâinii, să mă ajute în lupta împotriva Gua ?

Puterea este pură când nu interferează cu trecutul, prezentul sau viitorul.

Asta-i o cale de a testa impactul lor în viaţa ta.

- I-ai iertat pe Gua că ţi-au ucis soţia ? - Nu !

Atunci cum speri să câştigi, cu povara trecutului în spate ?

Nu-i voi ierta niciodată pentru uciderea lui Hannah.

Şi niciodată nu-i vei bate pe Gua, până când nu vei uita trecutul.

Trecutul îmi dă un motiv de a lupta.

Doar atunci când te eliberezi de trecut, ai o şansă de victorie.

Şi singura cale de a te elibera... este să ierţi.

Îi iert.

Eliberează-te. Concentrează-te,

Cade. Eliberează-te.

La naiba !

N-ai fost sincer. Iertarea nu este în natura ta.

Mai e puţin timp până la confruntarea ta cu Mabus.

Trebuie să depui mai mult efort.

Trebuie să te concentrezi mai bine,

sau tu şi planeta ta, veţi sfârşi în flăcări.

- Cum te simţi ? - Mult mai bine, tu ?

Sunt gata de luptă.

- Eşti gata să părăseşti cercul ? - E vorba de încredere, nu ?

Dacă ajută să învingă Gua, sunt gata pentru orice.

Ţine minte, orice s-ar întâmpla acolo, eşti în siguranţă doar în acest cerc.

- Mergem la vânătoare... de demoni. - Demonii mei ?

Ţine aproape.

Asta e durerea ta, Cade. Acestea sunt coşmarurile.

Temerile care te chinuie, eşecurile, ura,

nevoia ta de răzbunare.

Ceea ce percepem ca realitate, devine realitatea noastră.

- Chiar şi acest loc ? - Mai ales acest loc.

Aici am oprit lumea, ca să poţi decide ce defineşti ca real.

Vrei să spui că ce este acolo nu-i real dacă nu vreau eu ?

Ai dat glas demonilor tăi. Poţi să-i aduci şi la tăcere.

Alegerea este a ta.

- Şi dacă nu-i pot aduce la tăcere ? - Te pot chiar ucide,

iar moartea este reală.

Aşadar, eu îmi vânez demonii, iar demonii mă vânează pe mine.

Eşti simultan prădător şi pradă. Fii foarte atent.

Văd ceva...

O cale de ieşire.

Pari încrezător. Cum de poţi fi aşa sigur ?

Tocmai am simţit-o.

Trebuie să te avertizez, Cade.

Poţi ajunge la lumină, doar dacă eşti pregătit.

Foster... Foster, te-am căutat.

Joshua, ce faci aici ? Ce s-a întâmplat ?

- Eddie, are nevoie de ajutorul nostru. - Cum ai ajuns aici ?

- Am fost absorbit, împreună cu tine. - Nu, nu eşti real.

Cum adică nu sunt real ? Foster, Eddie e pe moarte.

Unde este ?

Eddie !?

- Ce s-a întâmplat cu el ? - Nu ştiu.

L-am găsit aşa. Apoi ţi-am auzit vocea şi te-am căutat.

Haide, amice, trezeşte-te. Eşti bine ?

- Nu ştiu. - Să te ridicăm.

Trebuie să plecăm de aici.

Am văzut o lumină. Dacă o urmăm cred că...

Foster ?

Eddie ? Eddie !

Joshua...

Să ardă spiritul meu...

Focul meu să aducă viaţa !

- Am murit. - Moartea aici e reală.

- Cum m-ai adus înapoi ? - Ţi-am dat o parte din spiritul meu.

- Nu se mai poate întâmpla asta. - Îţi sunt recunoscător...

Dar simt că am învăţat lecţia.

Ai mai trecut o etapă.

Ai găsit curajul să-ţi provoci demonii.

Iertarea este ultimul obstacol.

Nu-mi poţi cere să-i iert Xevallah, nu pot face asta.

Pentru majoritatea, e cea mai dificilă parte.

A fost şi pentru mine.

Nu-mi poţi cere să fac ceva ce nu este în natura mea.

Eşti bine ?

Voi fi bine, când îţi vei învăţa lecţiile.

Nu avansăm destul de repede, nu ? Asta te afectează.

E nevoie de timp ca să parcurgi lecţiile.

Cum e în viaţa reală, aşa e şi aici.

- Ce urmează ? - Aplicăm ce ai învăţat.

Furia şi ura amorţesc simţurile.

Realitatea e creată de mine.

Proprii mei demoni, nu mă pot înfrânge.

Un războinic adevărat trebuie să rămână concentrat.

Nu lăsa sentimentele să-ţi trădeze scopurile.

Şi dacă alte vieţi sunt în joc ?

Pierderile fac parte din joc. Uneori preţul este moartea.

Nu pot accepta că grija pentru prietenii mei este o greşeală.

Vei găsi iertare de la cei răniţi dacă motivele tale sunt pure.

Vrei să spui că umanitatea mea e o slăbiciune ?

Spun că trebuie să faci sacrificii,

şi să-i laşi pe alţii să se sacrifice pentru tine.

Odată ce înţelegi asta,

eşti liber să iei decizia corectă atunci când vine momentul.

Intră curat în bătălia finală, liber de obligaţii.

Poţi uita trecutul, Cade ? Poţi să-ţi ierţi cel mai crunt duşman ?

Îmi pare rău, dar nu pot.

- Simt iar frica. - Bun.

Ce s-a întâmplat, Xevallah ? Ce s-a întâmplat cu planeta ta ?

Planeta mea a fost minunată odată.

Plină de apa, ca a ta.

Cu patru Luni violete.

Cum s-a întâmplat ? Această ruină, pustiirea asta ?

Când au sosit Gua, au venit ca exploratori

iar noi i-am primit cu braţele deschise.

N-am văzut niciun pericol deoarece în limba noastră nu exista niciun cuvânt...

Pentru război, pentru cucerire.

Dar am fost în curând forţaţi să învăţăm aceste cuvinte.

V-au invadat.

Da, în valuri, unul după altul.

Poate 100.000 de soldaţi acoliţi.

Doar atât ? 100.000 ?

Noi eram mai puţin de o mie, aşa că am fost mult depăşiţi numeric.

- Dar ne-am luptat. - Unul dintre voi la 100 Gua.

Cei care au supravieţuit primului atac au refuzat sclavia.

Au ales moartea, decât să-i slujească pe Gua.

Şi tu eşti singurul care a supravieţuit ?

Doi dintre noi ne-am ascuns într-o navă cargo şi ne-am dus pe planeta lor.

Am evitat să fim capturaţi până ce am descoperit unul din portalurile lor.

- Şi te-a adus pe Pământ ? - Da.

Ai spus că ultima lecţie e iertarea.

De asta m-ai adus aici ?

Da.

Nu înţeleg. De ce aici ?

Eram plin de ură atunci când a început bătălia finală.

Supărat pe oamenii mei, pentru că au fost atât de proşti ca să fie păcăliţi.

Ură pentru Gua, pentru că ne-au atacat, chiar dacă este în natura lor.

Tovarăşul meu m-a făcut să realizez că iertarea este cheia.

- Cheia pentru ce ? - Victorie.

Victorie ? Fără supărare, dar cum poţi să spui asta ?

Uită-te în jurul tău. E complet distrusă.

Asta nu este planeta ta.

N-am spus că ar fi.

Aceasta este Pământul.

Aceasta este Pământul.

Poţi să-i ierţi, Cade ?

Poţi să-i ierţi pe ai tăi că au fost orbi ?

Poţi să ierţi toate relele pe care ţi le-au făcut ?

Poţi să-ţi ierţi că ai lăsat asta să se întâmple ?

Da.

Ridică-te !

Aştept de mult timp clipa asta.

Am făcut tot ce am putut pentru tine.

Ai tot ce ai nevoie.

Ce faci ?

Cercul care odată te-a protejat de forţelor întunericului...

A devenit acum un simbol al limitării tale.

Dar mă simt ca şi cum abia acum am început.

Ştii tot ce ai nevoie.

Ai spus că aţi fost doi.

- Aţi venit doi pe Pământ. - Aşa e.

- Un camarad. - Ce s-a întâmplat cu el ?

A fost aici mai demult. De fapt, îl cunoşti.

Numele lui pe Pământ, era Nostradamus.

Aşteaptă, aşteaptă... Cum ies de aici ?

Vei găsi calea.

Cu fiecare piatră pe care ţi-am dat-o ţi-am dat şi din viaţa mea.

Timpul meu aici s-a sfârşit.

La revedere, Cade Foster.

Aşteaptă. Xevallah.

Xevallah !

Nu lăsa ca demonii tăi să te slăbească pentru lupta ce va urma.

Tu eşti cel cu flacăra.

Dacă spiritul tău acceptă asta...

Vei fi pregătit să-ţi învingi duşmanii.

Şi victoria... va fi a ta.

Foster !

Mişcă şi eşti mort, omule.

Unde ai fost ? Am crezut că m-ai abandonat.

Să-i las să te omoare ? Nicio şansă.

Adică, ai dispărut ?

Universul e un loc misterios, prietene.

Omule, eram cât pe ce să mor.

Cred că nu ţi-a sosit ceasul.

- Eşti bine ? - Da, sunt bine. De ce ?

Nu ştiu. Pari... diferit.

Sper că ai dreptate.

Nu sunt sigur dacă am înţeles tot ce a vrut Xevallah să mă înveţe.

Indiferent dacă eu ştiu sau nu,

corpul şi spiritul meu ştiu.

Mai încearcă o dată.

Pentru un informatician ciudat, te descurci bine cu motoarele.

Cineva trebuie să mai ştie câte ceva.

- N-ai vrut să pleci fără mine, nu ? - Nu !

Nu, n-am face asta.

- Joshua... - Eşti bine ?

Doar o altă zi, un alt extraterestru, o altă pată de grăsime pe podea.

Un pic de respect pentru inamic, da ?

Îmi pare rău.

Acum ştiu că nu are sens să lupt împotriva propriilor mei demoni,

trebuie să lupt în bătălii adevărate.

Mi-a fost trecută torţa...

Flacăra trăieşte acum în spiritul meu. Şi orice se întâmplă,

ştiu că dacă las spiritul să mă conducă...

Sunt mai pregătit ca niciodată... Pentru al Doilea Val.

Traducerea şi adaptarea FlorinA (c) SubTeam