Original subtitles

Nu mă interesează ce spune Tina. Doar pentru că poartă haine de firmă,

şi are conturi grase nu înseamnă că e mai deştept decât un cimpanzeu.

- Cimpanzeii nu poartă Armâni. - E evident că nu ai mai fost în L.A.

Bine, Phil, dă-mi un motiv adevărat, pentru care nu-ţi place.

- E fără gust. - E interesant.

- Prostii ! - E dramă, mister...

E o poveste veche. Apare în ştirile locale de un an şi glorifică violenţa.

Oh, te rog ! Bine ai venit în televiziune.

Am început ca jurnalist serios. Cum am ajuns la tabloide ?!

Phil, toată ţara vrea tabloide. Contează rating-ul, nu conţinutul.

- Da, da, rating. - Priveşte altfel, Phil.

Măcar nu eşti dat în judecată.

Bine, care e panul ?

- La ora 12:00. - Asta e peste 2 ore.

Vei avea timp suficient să-ţi iei camera în timp ce noi pregătim partea tehnică.

Pregătim scenografia, astfel încât practic vom fi singuri.

- Cum e costumul ? - Superb.

Părul ?

- Încă îl ai. - Machiajul ?

Ştii cu ce ne luptăm..

Frumos platou.

Cine ştie ? Poate spectacolul ăsta, va rupe audienţa.

Ok, ridică-mi IQ-ul. Care e povestea acestui tip ? Versiunea scurtă.

Cade Foster. În urmă cu doi ani, îşi ucide soţia, aici în Chicago.

Susţine că extratereştrii sunt responsabili de crimă.

A început un site ciudat, în timp ce lasă cadavre prin toată ţara.

- Desigur, el e nevinovat. - Bineînţeles, toată lumea este.

- Ţi-am spus cum am început ? - 1970. "Tribuna".

"Combaterea crimei".

Mă uitam la o grămadă de poze cu infractori.

Întotdeauna, aveam o teorie legată de ochii criminalului.

Cum că reflectau un fel de poarta spre iad.

Psihopatul ăsta o are.

- Credeam că a plecat toată echipa ? - Au plecat, mai puţin Hal şi Tina.

- Nimeni nu mişcă. Ieşirile sunt blocate. - Ce naiba se întâmplă ?

Dacă încerci ceva, locul ăsta sare în aer.

În 1564. Nostradamus a prezis distrugerea lumii,

În trei valuri îngrozitoare.

Primul val e aici.

Numele meu este Cade Foster, iar astea sunt povestirile mele.

Mi-au ucis soţia, m-au acuzat de crimă...

Acum sunt pe fugă, dar nu mă ascund.

Călăuzit de profeţiile lui Nostradamus...

Îi caut, îi vânez...

Voi opri...

PRIMUL VAL Traducerea şi adaptarea Adyc/SubTeam

Fugar, criminal, nebun.

Aşa mă vede aproape toată lumea.

Toate eforturile mele de a-mi dovedi nevinovăţia, au fost în zadar.

Sunt astăzi aici, pentru ca, în final, am rămas fără opţiuni.

Am bloca această parte a clădirii. La ieşiri sunt plasate detonatoare.

Nu puteţi fugi. Aşa că, nu vă obosiţi încercând.

Faceţi exact ce spunem, şi plecăm în 20 de minute.

- Nu păţeşte nimeni, nimic. - Ce vrei ?

Am auzit că faci o ediţie specială, despre mine. Aşa că am venit şi eu la petrecere.

- Eşti nebun. - Poate.

- Îţi cer să-i laşi să plece. - Gura !

- Dacă iei pe cineva, ia-mă pe mine. - Stai jos.

Toată lumea să stea jos.

Sunt doi ani de când Gua mi-au distrus viaţa. Doi ani.

Încerc să-i avertizez pe oameni de pericolul care e aşa aproape.

Şi acum...

Sunt convins că al doilea val, e aproape să înceapă.

- Te rog. Am soţie. Trei copii. - Stai liniştit.

Nu avem de gând să vă rănim.

Bună, sunt Tina. Abia am început aici. Nu te pot ajuta.

În doi ani, ce am realizat, eu şi Eddie ? Câţiva extratereştrii morţi ?

Şi un mic grup de adepţi care ne cred nebuni.

Foster ?

Stai !

Stai jos !

Vremuri disperate, cer măsuri disperate.

Dacă mori într-o ploaie de gloanţe, ne va aduce recunoştinţa cauzei noastre ?

- Nu-ţi fie frică. - Nu mi-e.

Sau vom fi martiri pentru nimic ? Asta e ziua când vom afla.

Unde facem conexiunea ?

Conform hărţii, în camera de control. Acolo sus.

- Acesta nu este stilul meu. - Nu există altă soluţie.

- Crezi că le poţi opri ? - Vom afla peste jumătate de oră.

Folosim sistemele de comunicaţii prin satelit, ca să transmitem.

Repoziţionez antenele, şi emitem semnalul nostru.

Trebuie să ne mişcăm repede. Foarte curând, cineva din altă parte

a clădirii, o să-şi dea seama că am închis acest studio.

Mi-am dat seama cum să opresc 10 minute sistemul prin satelit,

apoi să conectăm camera ta, intrăm în direct şi transmitem.

Câţi oameni, ne pot vedea ?

Depinde de câţi transmiţători pot folosi.

Fă o estimare.

Păi, dacă fac asta ca la carte şi folosim zece sateliţi

de pe coasta de est, de pun în sufrageriile

- a peste 200 milioane de oameni. - Fă-o ca la carte.

- Trebuie să merg la toaletă. - Trebuia să te gândeşti la asta.

- Înainte să fim luaţi ostatici. - A zis că pleacă repede.

- Minte. Omul e criminal. - Doamne. Vreau să-mi văd copii.

Poate o să fie bine. I-am citit povestea pe site.

Zice că e nevinovat.

Un om nevinovat vine într-un platou de televiziune

fluturând o armă şi ameninţând că detonează o bombă ?

D-zeule, îmi bate inima ca o tobă. Sunt hipertensiv, îmi transpiră mâinile.

- Fruntea mi-i transpirată... - Calmează-te, Hal.

D-zeule, Gwen a dispărut !

- Unde a plecat ? - Cine ?

Aia care era pe scaunul ăla !

- Nu ştiu despre ce vorbeşti. - Unde e ?

La naiba !

Oh, nu ! Nu !

- Foster, avem o problemă. - Zău aşa !

Unul din ostatici a scăpat. Probabil acum sună la poliţie.

Aşa se explică. Cineva a tăiat alimentarea la satelit.

- Cred că ea este. - Vin imediat.

Mai devreme am spus că nimeni nu va fi rănit dacă respectaţi ordinele.

Dacă vreunul dintre voi încearcă să fugă, voi fi nevoit să vin după voi şi să vă omor.

Aţi înţeles ?

Au primit un apel despre o posibilă luare de ostatici la studioul Tannenshow.

Putea fi o farsă. Au verificat.

Drace !

La naiba ! La naiba...

La naiba !

Ce vrei să fac ?

Aici este panoul de comandă care controlează emiţătoarele.

Curentul e întrerupt.

- Trebuie să-l porneşti. - Am înţeles.

Chiar dacă-l alimentezi, are nevoie de ceva timp.

La naiba ! Ce altceva mai poate merge prost ?

Toate unităţile, apel de la staţia de televiziune din strada Emery.

Se cer întăriri. Divizia pirotehnică este pe drum.

- Nu trebuia să întreb. - Foster, ne-am compromis.

Eu zic să plecăm.

Poliţia nu se apropie de uşi. Le lasă pentru genişti.

- Asta ne dă timp. - Da, sau

am putea să ne ţinem de plan,

şi să fugim prin canalul de scurgere. Trăieşte să lupţi în altă zi.

Nu, Eddie ! S-ar putea să nu mai fie o altă zi.

- Foster ? - Da ?

- O să murim, nu-i aşa ? - Nu ştiu.

O simt în măduva oaselor. Astăzi e ziua în care murim.

Cine dracu sunt ăştia ?

Sunt agentul Jackson, Serviciul Federal de Securitate.

V-aţi mişcat al dracului de repede. Unităţile noastre nici nu au ajuns încă.

Am venit să facem o evaluarea preliminară a perimetrului.

Aţi montat detonatorul. Bună treabă, dle ofiţer.

De acum încolo noi vom coordona toate activităţile.

Nu am nici un ordin de la bază, ca să vă permit asta.

Asta e poliester ? Trebuie să irite rău ?

Care e problema ta, amice ?

Omul din interior este un criminal periculos.

Nu sunteţi echipaţi pentru a face faţă situaţiei.

Unde eşti ofiţer ? Să văd legitimaţia aia încă o dată.

Sunt păsărica.

Centrala, sunt Cronin, 259.

Anulează cererea anterioară.

A fost doar o farsă. Am fost înăuntru şi totul e în ordine.

- Recepţionat. - Bine.

Vezi că putem să ne înţelegem ?

Da, dna.

Bineînţeles că putem.

- Unde crezi că e ? - Stai calm.

- Nu vom mai ieşi de aici. Vom muri ! - Taci !

Când se întoarce Foster, îi voi oferi şansa să intre în direct

cu mine, luându-i interviu.

Pentru că va avea şansa să-şi spună versiunea

- în schimbul eliberării voastre. - Cred că glumeşti.

- Nu va merge. - Ba da.

Omul ăsta e criminal în serie. Nu cred că are vreo intenţie

să ne lase să plecăm în viaţă de aici.

Vreau să fim doar eu şi el. Singuri.

- Cât timp crezi că avem ? - Deja avem un pachet de viruşi,

în terminalul FBI din Quantico, şi în sistemul dispeceratului din Chicago.

Chiar dacă îşi fac apariţia,

le-am diminuat timpul de răspuns cu cel puţin o oră.

- De ce crezi că a făcut-o ? - Ce să facă ?

S-a băgat într-o situaţie cu luare de ostatici.

Trebuie să fi ştiut că e o cauză pierdută.

Un mister, nu-i aşa ?

- Nu pari a fi îngrijorat. - Nu sunt.

Dacă reuşeşte să emită, ar poate ajunge la milioane.

Foster, întotdeauna ne-a subestimat tehnologia genetică.

Tehnologia noastră ? Nu înţeleg.

Am pe cineva înăuntru. Pe cineva, pe care nu l-ar bănui niciodată.

Eddie, caut în continuare panoul. Te ţin la curent.

Am înţeles.

Foster ? Ai ajuns ?

Da. Ce să caut ?

Ar trebui să existe un întrerupător, etichetat "satelit". Activează-l.

- Gata. - Bine, acum ne putem

întoarce la treabă.

Bun, acum să ne găsim ostaticul dispărut.

- Eddie ? - Eddie nu este aici.

Bună, Foster. Ştii cine este ?

Caine ? De unde ai numărul ăsta ? Urăsc apelurile anonime.

Uiţi că eu sunt mult mai eficient decât vechiul tău prieten Joshua.

Sunt surprins că m-ai urmărit. Credeam că porneşti al doilea val.

Nu. Al doilea val merge conform programului.

Te aşteptai ca mica ta diversiune să schimbe asta ?

Da, dacă ajunge la cineva.

200 milioane de oameni, de fapt.

Succes. O să fii doar un alt nebun,

al cărui minte a cedat la presiunea societăţii moderne.

Vom vedea, amice.

- O să-mi fac nişte adepţi, astăzi. - Tu nu ai adepţi, Foster.

Ai o grămadă de neadaptaţi la societate. Misiunea ta e un eşec.

- Timp pierdut. - Atunci de ce eşti aici ?

Pentru că vreau cartea lui Nostradamus. Cea adevărată.

Cât despre adepţii tăi. Să vedem dacă îţi vin în ajutor

înainte să-ţi rup gâtul.

- Foster ! Foster ! - Sărmana Gwen.

Sărmana Gwen ? Putea să ne dezlege dar a fugit fără să se uite.

- Ne-a abandonat. - S-a dus după ajutor, sunt sigur.

Unde sunt ajutoarele ?

- A găsit-o şi i-a tăiat gâtul. - Dacă spune adevărul ?

- Ce vrei să spui ? - Mulţi oameni

cred că e viaţă pe alte planete.

- Universul e mare. - Haide !

Dacă ar vrea să demonstreze că extratereştrii i-au ucis soţia,

nu ţi-ar fi oprit transmisia ? Show-ul tău e văzut de milioane.

L-ar fi etichetat pentru totdeauna

- drept criminal. - Bravo, Tina.

Gândeşti ca o blondă. Poate eu sunt extraterestru. Te-ai gândit la asta ?

Nu, Phil. Nu eşti destul de deştept ca să fii extraterestru.

Pistolul ăsta are un trăgaci sensibil.

Dacă mă împuşti, murim amândoi.

- Cum ai scăpat din scaun ? - Prietenul tău m-a ajutat.

- De ce nu le-ai dat drumul şi celorlalţi ? - M-am gândit că pot chema poliţia.

Şi că pot întrerupe curentul, ca să te întârzii să distrugi clădirea.

Încă un pas şi o să trag. O să trag.

O să îţi dau un 10 pentru străduinţă.

Omoară-mă dacă trebuie dar măcar lasă-i pe ceilalţi să plece.

Nu eşti Gua, nu-i aşa ?

Nu că ar mai conta acum, dar puteam să jur că eşti Gua.

Gua ? Vrei să spui extraterestru ? A trebuit să-ţi citesc povestirile,

să fac acest spectacol. Ai o imaginaţie foarte bolnavă.

Şi tu eşti foarte obraznică, pentru cineva care e ameninţat cu arma.

Fă ce vrei, dar cel puţin spune lucrurilor pe nume.

Nu are nimic de a face cu extratereştrii.

Greşeşti !

Dovedeşte.

- Alo ? - Foster.

- Aţi făcut conexiunea ? - Vei şti când o vom face.

- Crezi c-o să ne dai în vileag aşa uşor ? - Păi, o să fac tot posibilul.

Suntem aici de peste jumătate de secol. Practic nedetectaţi.

Specia asta e puţin... îngustă.

Atunci de ce nu aţi invadat, durule ?

Câţi ani trebuie să mai faceţi teste, până să aveţi tupeu să acţionaţi ?

Avem o altă percepţie a timpului. 50 de ani, nu îndeamnă nimic pentru noi.

Gua vor invada foarte curând, şi-ţi vor distruge planeta.

Uite care e înţelegerea...

Îmi dai locaţia exactă a cărţii lui Nostradamus...

- Nu o s-o vezi, Caine. - Şi îţi garantez

că prietenul tău Eddie supravieţuieşte.

- Eddie e cu mine, cretinule. - Poate.

Eddie ? Eşti acolo ? E totul în ordine ?

Da, sunt bine. Totul e în regulă.

- Ce e asta ? - Harta.

Ne arată de unde primim apelurile.

Pentru ce ?

Phil a vrut să facă un spectacol de tip "cel mai căutat om din America"

unde oamenii să sune dacă te văd pe tine.

Faimos în toată lumea.

Priveşte partea bună. Spectacolul a fost anulat.

Acele povestiri ale tale...

Cred că sunt prostii,

cred că este o cale să-ţi faci o apărare pe baza nebuniei.

Puteam să plec în orice ţară, care nu are extrădare,

la o zi după ce a murit soţia mea. De ce nu am plecat ?

Nu ştiu. Poate ai crezut că poţi scăpa.

Am încercat să contactez oamenii pe care i-ai menţionat în povestiri.

Nu există.

Dacă le foloseam adevăratele nume, Gua îi vâna într-o clipită.

Oameni de negăsit. Convenabil. Este necesar.

- Adepţii există. - Atunci unde naiba sunt ?

De ce nu sună la congresmani, la ziare ? Nu apar la televiziuni.

De ce nu se arată ? Tuturor le e frică să se facă cunoscuţi ?

Tipul ăla, de la telefon. Cine e ? Vreun actor, pe care l-ai angajat ?

Ştii că nu era. L-ai auzit chiar tu. E Gua.

Îmi pare rău. Dar nu cred în extratereştrii.

Nimeni nu poate. De asta sunt aici.

Foster ! Trebuie să vorbim.

Uite, nu vreau să fac o gaură în tine sau în altcineva.

Nu mă face să te urmăresc iar.

- Nu mai avem mult timp. Cain e aici. - Cain e aici ?

- Da. - Oh, nu !

- Cum merge ? - Asta vroiam să-ţi zic.

Vom stabili o conexiune în 15 minute. Grăbeşte-te, la naiba !

Mă grăbesc.

- Eddie, eşti în regulă ? - Despre ce vorbeşti ?

- Pari ciudat. - N-am nimic.

Ce s-a întâmplat ?

Sunt speriat. Asta e tot.

Bine. Sună-mă când eşti gata. Voi fi pe platou.

Alo, e cineva acasă ?

Rând...

Aproape că e timpul să punem capăt acestei situaţii.

Cum ai pus pe cineva înăuntru ? De unde ai ştiut că Foster va veni aici ?

Există un grup de tineri, în ţara asta care poartă uniformă nostime

cu ecusoane în piept. Au un motto.

"Fii pregătit".

OK, încet.

Schimb traiectoria transmisiei.

În regulă. Începem.

Vei pleca de aici, în curând. Ai cuvântul meu.

Am un sentiment că această clădire va fi răscolită.

Cineva ar putea fi rănit.

Aşa că îi vei duce pe aceşti oameni în subsol, unde e mai sigur.

Serios ? De ce ar trebui să te ajut ?

- Phil... - Nu te implica, Gwen.

Am auzit vocea omului. Poate era extraterestru.

Ţi-ai pierdut minţile ? Întâi ne iei ostatici

şi acum vrei să duc oamenii în subsol ?

- E pentru siguranţa voastră. - De când te preocupă siguranţa noastră ?

Dacă vrei să prezint publicului versiunea ta, împreună cu mărturisirea

că ne-ai luat ostatici... Aşa o să fac.

Tu-ţi primeşti justificarea, eu îmi primesc rating-ul.

- Rating-ul ? Despre asta e vorba ? - Da, Gwen. Bine ai venit în televiziune.

Hal !

Cineva să-l ajute !

- Moare ! - O, D-zeule !

- Are un atac de cord. - Stai aici. Îl ajut eu.

Întotdeauna am fost cu un pas în faţă, Foster.

Suntem peste tot. Chiar şi în televiziune.

Sper că te-ai gândit la oferta mea, Foster. Am fost prea ocupat, Caine.

- Spionul tău s-a transformat în fum. - Chiar aşa ?

Ce părere ai despre problema pe care o aveţi, cu dizolvatul ?

Întotdeauna, transforma oamenii în adepţi.

Doar câteva neadaptări, Foster.

Păcat că prietenul tău nu s-a dizolvat puţin mai târziu. Am fi avut audienţă mondială.

- Nu va fi nici o difuzare. - Îţi fac o ofertă, Caine.

De ce nu vii aici, să fii primul invitat. Interviu cu Gua.

Ţi-aş accepta bucuros oferta. Orice, pentru bomba pe care o ai pe uşă.

Poate data viitoare. Toate cele bune, Caine. Ne vedem al televizor.

L-a ucis pe Hal.

Şi care e următorul pas ? Anunţăm Consiliul ?

- Nu. - Trebuie să oprim acea transmisie.

Nu-ţi dace griji, Rând. Totul e sub control.

Du-te la intrare. Pregăteşte-te pentru detonare.

Da, dna. Mi-ar face plăcere.

- Tu. Vino aici. - O să atragi atenţia.

Nu-l pot lăsa pe Foster să facă conexiunea. Uşa e securizată.

- Nu o să reuşeşti. - Nu vreau să intre.

Adio.

- Foster ? - Ştiu. Am auzit.

- Noi am făcut bombe false, omule. - Cineva a dat uşa în aer, ca să intre.

Cât timp îţi mai trebuie ?

- Maxim 5 minute. - Grăbeşte-te !

Interesant mod de a folosi funcţia de autodistrugere.

Unealta potrivită, pentru treaba potrivită.

- Nu a fost o a doua explozie ! - Şi ?

Înseamnă că Foster nu a avut explozibil adevărat, pus pe uşă.

Ca majoritatea oamenilor... Este moale.

Ştii, virusul tău nu o să împiedice autorităţile oamenilor

să răspundă la explozia asta.

Când apar, spune-i ofiţerului că atacăm un grup de terorişti.

Să tragă, mortal.

- Da, dle. - Între timp, e vremea

să anulăm show-ul lui Phil Tennant.

Aproape am terminat, amigo.

- Ce e ? - Nu ştiu, sunt obosit.

Nu, pe bune.

De ce trebuie să vadă un extraterestru dizolvându-se, ca să creadă, Eddie ?

Să vezi, înseamnă să crezi, omule.

Doi ani de povestiri, doi ani de fugă. Nimănui nu-i pasă.

Greşeşti.

Uite aici. Pun pariu că spectacolul ăsta face mai mult într-o oră

decât a făcut site-ul nostru, în doi ani.

Câţi adepţi avem ? O sută ?

- Mai mult. - Două sute ?

E o glumă, omule.

E o glumă cosmică, avem un punct...

Foster, acum nu e timpul să avem o criză de credinţă.

Lasă-mă să termin şi pe anunţ prin radio. În regulă ?

Îmi pare rău că v-am băgat în asta. Aţi fost foarte curajoşi.

Acum Phil o să vă ducă în subsol.

Mişcaţi ! Să mergem.

Ce naiba e cu voi, oameni buni ? Sunteţi liberi. Plecaţi !

Rămânem.

Ce vrei să spui ?

Te credem, Cade.

Vrem să stăm lângă tine când faci transmisia.

Vrem să ajutăm.

Foster, am stabilit conexiunea.

- Acum ori niciodată. - Să o facem, Eddie.

Vino la centrala telefonică

- Vreau să-ţi arăt ceva. - Ce e ?

Doar fi acolo.

- Ce e, Eddie ? - Foster, am postat

numărul staţiei pe site-ul nostru.

Şi am cerut ca toţi adepţii să sune şi să-l ajute pe Cade Foster.

Se pare că ceea ce facem nu e în zadar.

Pregătiţi-vă, dle Foster.

Încă un minut şi ne conectăm la satelit.

Totul merge bine.

Intrăm în 10, 9, 8, 7...

6, 5, 4, 3...

2, 1...

Extraterestru, nenorocit !

Phil, Phil, ai grijă !

Bine, Foster. Eşti în direct. Dă-i drumul. Filmăm.

Foster, acum ! Haide ! Haide !

Grăbeşte-te, Foster !

Oh, nu !

D-zeule ! - Foster !

- E mort. - Nu se poate !

Nu e corect.

Direct în inimă, Gwen.

- E mort. - Oh, D-zeule !

Am instruit ofiţerii să tragă în orice om se apropie.

Anulează ordinul.

- Violenţa e nepotrivită. - De ce ?

Pentru că 117 e mort.

Uite.

Îmi pare rău, Cade.

Traducerea şi adaptarea Adyc/SubTeam